Metode active de invatare

Tendinte moderne in didactica pedagogica

Metodele active şi interactive au multiple valenţe formative care contribuie la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea creativităţii, implică activ elevii în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de aproduce idei şi opinii proprii argumentate, de a le comunica şi celorlalţi, de a sintetiza/ esenţializa informaţiile, se bazează pe învăţarea independentă şi prin cooperare, elevii învaţă să respecte părerile colegilor.

În contextul modernizării metodelor didactice este absolut necesară aducerea în discuţie a metodelor gândirii critice. S-a greşit adesea considerând gândirea critică o „materie” de studiu sau un set de deprinderi care trebuie învăţate, memorate şi apoi aplicate. În realitate, gândirea critică este un produs, este un nivel la care ajunge gândirea noastră în momentul în care gândim critic din obişnuinţă, ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţiile pe care le primim sau le descoperim.

Predarea şi învăţarea folosind metodele gândirii critice nu este o sarcină simplă şi nici una care se realizează într-o anumită lecţie şi apoi se uită. Există însă o serie de condiţii care trebuie îndeplinite de fiecare activitate didactică şi care sunt esenţiale pentru promovarea gândirii critice:

Trebuie găsit timp şi create condiţii pentru experienţele de gândire; Elevii trebuie lăsaţi să speculeze; Trebuie acceptată diversitatea de idei şi păreri; Trebuie promovată implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare; Elevii nu trebuie să aibă sentimentul că riscă să fie ridiculizaţi în cazul în care ideile,

părerile lor nu sunt împărtăşite de ceilalţi; Trebuie manifestată încrederea în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic.

Pentru a ajunge să gândească critic, elevii trebuie să:

Îşi dezvolte încrederea în forţele proprii şi să înţeleagă valoarea propriilor idei şi opinii;

Să se implice activ în procesul de învăţare; Să asculte cu respect opinii diferite; Să fie pregătiţi pentru a formula şi demonta judecăţi.

Tendinte noi in did ped

O metodă nu este bună sau rea în sine, ci, prin raportarea ei la o situaţie didactică, poate fi apreciată, valorizată din punct de vedere al oportunităţii utilizării sau din punct de vedere al gradului de adecvare şi de eficienţă. Modernizarea învăţământului implică şi înnoiri metodologice, concomitent cu restructurări la nivelul finalităţilor. Principalele direcţii de dezvoltare a metodologiei didactice pot fi:

Promovarea metodelor activ-participative; Accentuarea caracterului formativ al metodelor; Valorificarea metodelor tradiţionale în direcţia activizării elevilor; Extinderea metodelor bazate pe acţiunea practică; Accentuarea caracterului euristic al metodelor; Deschiderea metodologiei faţă de cerinţele educaţiei permanente; Îmbinarea metodelor de învăţare individuală cu cele de învăţare prin cooperare.

Dacă în învăţământul tradiţional, pricipalele metode le constituie conversaţia, expunerea, demonstraţia, metodele centrate pe profesor, transmiterea de cunoştinţe, pasivitatea elevilor,învăţământul modern solicită aplicarea metodelor active şi interactive, a celor care dezvoltă gândirea critică. Fundamentul pentru un nou cadru de predare- învăţare îl constituie proiectul.

Metodele moderne sunt diverse da la autori la autori, si sunt intr-o continua dezvoltare; ca exemple de metode moderne identificam:

Brainstorming-ul, în traducere liberă ,, furtună în creier”, este o metodă de lucru interactivă care se bazează pe asaltul de idei pe care îl provoacă o anumită temă, sarcină. Este o metodă ce stimulează creativitatea prin anunţarea spontană a mai multor idei în legătură cu tema dată, îl solicită pe elev să găsească soluţii. Exemple de interogări care să declanşeze brainstorming-ul:,, Ce învăţătură/ mesaj vă transmite textul citit?”, ,,Cum ai fi procedat dacă te-ai fi aflat în situaţia personajului X?” etc.

TURUL GALERIEI

Elevii,în grupuri de câte 3 sau 4, lucrează la o problemă - sarcină de învăţare - care se poate materializa într-un produs – schemă, desen, inventar de idei – realizat pe o foaie de hârtie

Produsele muncii grupurilor se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o adevărată galerie expoziţională

La semnalul profesorului grupurile trec, pe rând, pe la fiecare produs pentru a examina şi discuta produsele propuse de colegi. Pot nota observaţii şi pot face comentarii pe materialele expuse

După ce se încheie „turul galeriei” , grupurile îşi reexaminează propriile produse. Citesc comentariile celorlalte grupuri şi, dacă este cazul, discută observaţiile şi comentariile colegilor lor pe propriul lor produs. În final se comentează împreună cu profesorul rezultatul activităţii.

Metoda cadranelor, metodă a gândirii critice, presupune trasarea pe mijlocul foii a două drepte perpendiculare, astfel încât să se formeze cele patru ,,cadrane” şi în care elevii vor nota informaţiile solicitate. Se poate lucra individual sau cu clasa împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupa va primi câte o fişă. Se pot propune diferite cerinţe în cadrul metodei cadranelor pentru a realiza obiectivele propuse în lecţia respectivă. Propun spre exemplificare o varianta a cadranelor:Cadranul I: Precizează personajele textului citit.Cadranul II: Stabileşte şi scrie ideile principale ale textului citit.Cadranul III: Scrie morala/ învăţătura care se desprinde din text. Cadranul IV: Reprezintă printr-un desen al doilea fragment din text.

Cvintetul este o tehnică ce constă în crearea unei poezii de cinci versuri după reguli precise în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate în exprimări concise. Regulile de elaborare sunt:

Primul vers constă dintr-un singur cuvânt semnificativ, care denumeşte subiectul ( un substantiv);

Al doilea vers este format din două cuvinte care descriu subiectul (adjective);Al treilea vers este format din trei cuvinte care arată acţiuni (verbe la gerunziu);Al patrulea vers este o propoziţie din patru cuvinte care să exprime ce simt ei despre

subiect;Ultimul vers este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau concluzie care să

exprime esenţa subiectului (substantiv). Cuvântul nu trebuie să fie repetat în celelalte versuri. Cubul- tehnica folosită în condiţiile în care se urmăreşte să se afle cât mai multe informaţii în legătură cu un subiect. Pe cele şase feţe ale cubului, colorate diferit, se notează câte un verb:

Albastru- Descrie: Descrie cum arată personajul X.Mov- Compară: Compară personajul X cu personajul Y.Roşu- Asociază: Asociază numele personajului X cu un nume cunoscut de tine.Verde- Analizează: Spune ce crezi despre faptele personajului X.Galben- Argumentează: Argumentează pro sau contra de ce s-a întâmplat…Portocaliu- Aplică: Povesteşte despre personajul principal.Are avantajul că se poate desfăşura individual, în perechi sau în grup.

Scheletul de recenzie este o metodă care se aplică pentru fixarea cunoştinţelor asigurând astfel feed-back-ul textului citit. Metoda este valoroasă, deoarece îmbină cititul, scrisul, comunicarea orală şi gândirea critică, flexibilă. Pe fişele elevilor sau pe tablă se scriu o serie de cerinţe:

Să scrie într-o singură propoziţie despre ce este vorba în text;Să scrie într-o impresie ce conţine textul;Să scrie într-un cuvânt ce conţine textul;Să precizeze culoarea pe care o asociem cu conţinutul;Să noteze cel mai important aspect (idee, gând, imagine);Să realizeze un desen care să surprindă esenţialul.

Diagrama Venn- Se cere elevilor să facă o reprezentare grafică a două obiecte în ceea ce au asemănător şi diferit. Ei vor vizualiza partea comună şi vor evidenţia în spaţii diferite elemente diferite.De exemplu: Prin ce se aseamănă si se deosebesc personajele X şi Y?

Alte metode moderne sunt: Ciorchinele, Lectura în perechi, Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat, Metoda pălăriilor gânditoare, Metoda SINELG, Jurnalul dublu, Eseul de cinci minute, Turul galeriei, Benzile desenate, Reportajul.

Metodele şi tehnicile active şi interactive au avantaje şi dezavantaje. Dezvoltarea gândirii critice, caracterul formativ şi informativ, valorificarea experienţei proprii a elevilor,determinarea elevilor de a căuta şi dezvolta soluţii la diverse probleme, evidenţierea modului propriu de înţelegere,climatul antrenant, relaxat, bazat pe colaborarea, încrederea şi respectul dintre învăţător- elev/ elevi, elev- elev/ elevi sunt câteva dintre avantajele metodelor şi tehnicilor active care fac din lecţie o aventură a cunoaşterii în care copilul participă activ, după propriile puteri. Dintre dezavantaje putem menţiona pe cele de ordin evaluativ, pe cele

de ordin temporal, material, de proiectare, se creează agitaţie în rândul elevilor, necesită introducerea de elemente de creativitate pentru a evita monotonia, repetiţia.

http://www.didactic.ro/files/19/metode.doc

http://www.didactic.ro/lectii-invatamant-primar-19-metode-active-de-invatare-p985-t2

Pedagogie, Constantin Cucos, Editura Collegium, Polirom 2006

Pedagogia, Victor Tircovnicu,Vasile Popeanga, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1966

http://www.scritube.com/profesor-scoala/TENDINTE-SI-ORIENTARI-IN-METOD171221123.php

http://www.scritube.com/profesor-scoala/METODE-ACTIVE-N-NVAREA-CENTRAT104922154.php

http://www.pagini-scolare.ro/articol/Invatamant-prescolar-metode-invatare-proiecte/METODE-DE-PREDARE-%E2%80%93-INV%C4%82%C5%A2ARE-ACTIV-PARTICIPATIVE-SPECIFICE-LITERATURII-ROMANE.html

http://www.studentie.ro/Referate/Pedagogie/REFERAT-PEDAGOGIE-INVATAREA-ACTIVA_i46_c993_64319.html

http://www.pagini-scolare.ro