METODE MODERNE DE PREDARE

prof. Păduraru ElenaColegiul Tehnic Lazar Edeleanu Ploiesti

Metode moderne de predare

0

In scoala traditionala informationalul prima, asupra lui se indrepta atentia, el fiind centrul instruirii. In cadrul acestei paradigme se pornea de la informatie inipoteza implicita potrivit careia cel ce cunoaste informatiile poate automat opera cu ele la nivel satisfacator. Aceasta conceptie a generat pe alocuri performante inalte, dar la nivelul masei de elevi a generat esecuri, care au obligat sistemele de invatamant deschise sa recurga la reforme de mare amploare Pretutindeni, ca de altfel si la noi in tara,epoca postindustriala are nevoie de mase mari de oameni cu un nivel de pregatire care ssa permita utilizarea instrumentelor sofisticate ale noului mileniu, in ciuda precaritatii conditiilor economice ale momentului. Dezideratul care se impune a fi avut astazi in vedere vizeaza inzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competente de tip functional. Aceasta inseamna trecerea de la un enciclopedism al cunoasterii, imposibil de atins in conditiile de astazi, cand multiplicarea informatiilor se petrece cu o viteza extraordinara, la o cultura a actiunii contextualizate, care presupune aplicarea optima a unor tehnici si strategii adecvate.Prin comparatie, se vor expune mai jos caracteristicile formarii elevului in scoala, confruntand perspectiva traditionala cu cea moderna de predare.

Din perspectiva traditională-Profesorul transmite cunoştinţe elevilor pasivi;-Accentul este pus pe fapte şi pe obţinerea răspunsului corect prin obtinerea de răspunsuri limitate la probleme limitate şi pe îndeplinirea unei sarcini prescrise;-Ceea ce este învăţat este lipsit de context semnificativ ;

Din perspectiva modernă:

-Sub supravegherea profesorului, elevii îşi asumă responsabilitatea propriei învăţări, dezvoltându-şi pe parcursul acestui proces competenţe metacognitive şi autoevaluative (competenţe de educaţie permanentă) ;-Accentul este pus pe modalităţi alternative pentru încadrarea diferitelor aspecte şi rezolvarea de probleme;-Sunt introduse idei, principii,fapte care sunt folosite şi înţelese într-un context semnificativ; Din expunerea de mai sus reiese clar faptul ca elevul este mult avantajat daca dispune de metode moderne de predare, avand in vedere faptul ca scoala il formeaza pentru viata, eventual pentru un viitor loc de munca. Elevul se adapteaza unor

1

anumite cerinte, iar daca el a fost format prin metode traditionale, cu greu s-ar acomoda intr-un loc de munca unde cerintele sunt de tip modern. Cercetări efectuate în ultimii ani arată că pasivitatea din clasă (înţeleasă ca rezultat al predării tradiţionale, în care profesorul ţine o prelegere, eventual face o demonstraţie, iar elevii îl urmăresc) nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. Iată câteva rezultate ale acestor studii:- Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984)- Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)- Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat ca ştiu numai 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au făcut cursul deloc!!! (Rickard et al., 1988)- Un studiu mai recent vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson, Smith, 1991) relevă că:◦ atenţia elevilor descreşte cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii◦ prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă eficient prin canal auditiv◦ prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale◦ prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în acelaşi ritm◦ elevilor nu le place să fie supuşi unei prelegeriCând învăţarea este “pasivă”, creierul nu “salvează” ceea ce a fost prezentat! Prin urmare, deducem urmatoarele :• Invaţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decâtcunoaşterea faptelor.• Elevii construiesc cunoaşterea şi înţelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc şi/sau cred.• Elevii formulează noile cunoştinţe prin modificarea şi rafinarea conceptelor lor curente şi prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.• Invăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii• Invăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei invăţări• Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi este afectat de gradul în care elevii învaţă-pentru-înţelegere (şi învaţă-cu- înţelegere!)Dintre metodele moderne de predare, enumeram :

Brainstorming-ul (sau asaltul de idei)

2

- reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesarăo productivitate creativă cât mai mare.O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :- participarea activă a tuturor participanţilor- dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime- exprimarea personalităţii- eliberarea de prejudecăţi- exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului- dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă, prin înţelegerea calităţilor celor din jur)- realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie

"Jurnalul cu dublă intrare"

Aceasta este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj sau o imagine din text care ia impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experienţă personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnicaautorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsura ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului. După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie, dacă profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu pasaje diverse. Şi profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenţia asupra unor părţi din text pe care ţine neapărat să le discute cu elevii.

„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG)

3

-este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut. Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune). Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului. SINELG presupune următoarele etape : În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul prelegerii):- cunoştinţele confirmate de text- cunoştinţele infirmate / contrazise de text - cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum - cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate După lectură, informaţiile se trec într-un tabelInformaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar la tablă.Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Eseul de cinci minute

- este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideilelegate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan intelectual, în acea oră. Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.

Ciorchinele

-este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape:1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

4

3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.În etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

Turul galeriei

Ea presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a produselor realizate de grupuri de elevi.1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

Cubul

-Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.Sunt recomandate următoarele etape :-Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.- Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie- Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una dintre feţele cubuluio Descrie: culorile, formele, mărimile etc.o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compuneo Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?

5

o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?o Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinulafirmaţiei tale- Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe-Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei

Bulgărele de zapadă

-Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.Se recomandă următoarele etape:• Împărţiţi grupul în echipe de 7-8 persoane• Enunţaţi tema• Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul mesei• Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor reţine primele 2-3.• Se reuneşte tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se vorreţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consideră relevante.

Mozaicul

presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoareleavantaje:- stimularea încrederii în sine a elevilor- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva

Organizatorul grafic

presupune esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea şi vizualizarea ideilor.

6

Prin intermediul organizatorului, se obţin:- eliminarea redundanţei din informaţie- structurarea informaţiei- reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepteOrganizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:- comparaţia- descrierea- structurarea pe secvenţe- relaţia cauză-efect- detectarea problemei şi găsirea soluţiei

Invăţarea prin descoperire

Apărută ca o reacţie împotriva excesului folosirii metodelor verbale, învăţarea prin descoperire este o metodă specifică istoriei. Ea se bazează pe investigarea proprie a elevului, cu scopul de a dobândi, prin activitate independentă dirijată, cunoştinţe noi din diferite surse de informaţii şi de a învăţa deprinderi, priceperi, capacităţi.  Pus în contact direct cu izvoarele istorice, cu manualul, cu diverse surse de informaţie, elevul descoperă faptele, fenomenle, procesele istorice, pe cât posibil, prin forţele sale personale. Acest mod de învăţare a istoriei este fundamentat pe ideea de efort propriu. Învăţarea este astfel temeinică pentru că elevul a sesizat organizarea faptelor istorice., el a văzut relaţiile dintre ele, el a înţeles cauza fenomenelor şi a legat informaţiile descoperite de cunoştinţele sale dobândite anterior. Aparent independentă, învăţarea prin descoperire este dirijată: profesorul de istorie este acela care precizează sarcinile de învăţare, organizează cadrul cercetării, supraveghează şi apreciază retultatele investigaţiei, rezumă principalul fond de idei ce decurg din descoperirile elevilor. Profesorul organizează munca elevilor de la o dirijare foarte strânsă în primele clase până la independenţă deplină în ultimele clase. Folosirea corectă a învăţării prin descoprire impune rezolvarea următoarelor operaţii:a) selectarea noţiunilor, faptelor, fenomenelor, proceselor istorice care urmează a fi descoperite de elevi în funcţie de obiectivele educaţionale, în concordanţă cu conţinutul de idei al lecţiei, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de cerinţele programei de istorie;b) formularea clară, concisă a sarcinilor;c)  stabilirea timpului de efectuare a sarcinilor de rezolvare;

7

d)  distribuirea la elevi a surselor de investigaţie sau indicarea secvenţelor sau lecţiei din manual necesare descoperirii;e)  desfăşurarea activităţii elevilor de descoperire ( individuală sau pe grupe );f)  îndrumarea, când este solicitat profesorul;g)   confruntarea şi evaluarea cunoştinţelor descoperite;h)   valorificarea investigaţiei prin integrarea informaţiilor descoperite de elevi în fondul general de cunoştinţe al lecţiei şi al temei; Invăţarea prin descoperire se bazează pe învăţarea lecţiei din carte, pe cercetarea izvoarelor istorice sau altor surse şi acţionează prin procedee ca: cercetează, descoperă, vezi, învaţă, îneţelege, precizează etc. Cercetarea documentelor istorice oferă posibilitatea cunoaşterii trecutului istoric prin activitatea directă a elevilor de cercetare, de sistematizare, de sesizare a unor cauze ale evenimentelor istorice.Tipuri de descoperire:a)     descoperirea inductivă;b)     descoperirea deductivă;c)     descoperirea prin analogie; Exemplu: folosirea surselor istorice scrise si vizuale on cadrul lectiei ,,Regimuri politice totalitare in perioada postbelica. (clasa a X-a)

D E CE A TRIUMFAT COMUNISMUL?

I. ,,Este cunoscuta confident ape care Stalin i-a facut-o lui Tito: acest razboi nu seamana cu cel din trecut, cine ocupa un teritoriu isi impune propriul system social, atat de departe cat poate avansa Armata sa. Ori incepand din 1944, Armata Rosie avanseaza mereu.’’J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste1. Mentionati, pe baza documentului, instrumentul prin intermediul caruia URSS isi poate impune propriul sau model politic.2. Prin ce state avanseaza Armata Rosie spre Germania ?II. ,, Daca ideologia comunista avea multi adepti, acest lucru nu se datora numai rasunetului universal al mesajului sau, dar si faptului ca imediat dupa razboi, ea parea sa fi fost deplin incarnata intr-o tara – URSS, al carei prestigiu se afla la apogeu.’’J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste1. Mentionati doua victorii rasunatoare ale Armatei Rosii , din timpul celui de-al doilea razboi mondial.2. Identificati un factor care a contribuit la extinderea comunismului.

8

III. Acordul de la Moscova – 9 oct. 1944

URSS Aliati

ROMANIA 90% 10%

GRECIA 10% 90%

UNGARIA 50% 50%

IUGOSLAVIA 50% 50%

BULGARIA 75% 25%

TRASATURI ALE REGIMURILOR COMUNISTE

I.,,Toti conducatorii nationali (Gotwald, Rakosi, Hodja...) devin eroi ale caror fapte – din timpul luarii puterii, apoi dupa perioada cand s-au aflat la conducerea partidului, sunt celebrate mereu, unii fiind chiar zeificati. Atasamentul fata de Stalin este, dupa cum se stie, cu totul extraordinar’’.

J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste1. Ce trasatura a comunismului este evidentiata de acest document?2. Transcrieti din text termenii care ilustreaza aceasta trasatura.

II.,,Moartea OMULUI VECHI, era unul din aspectele proiectului maret al liderilor comunisti, de la Lenin la Hodja, de la Mao la Pol Poth – nasterea OMULUI NOU avea sa mobilizeze si mai multe energii si mijloace’’.

J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste1. Identificati in document, care este scopul suprem al comunismului.

,,Nu pot sa nu recunosc – isi aminteste Nino Katerli, scriitoare sovietica nascuta in 1934 – ca, in ciuda disciplinei si supunerii mele exemplare, anii copilariei si ai tineretii mele au fost dominati de sentimentul fricii. Mi-era frica de o razie, frica e a fi arestata, frica de a deveni dusman al poporului’’.

J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste1. Ce metode de dezagregare a societatii civile evoca documentul?2. Aduceti argumente in favoarea terorii staliniste.3. Dati exemple de inchisori comuniste din Romania.

III. Extrase din Raportul secret al lui Hrusciov – Congresul al XX-lea al PCUS:,,...Stalin a fost la originea conceptului de dusman al poporului...termenul a facut posibila utilizarea celei mai salbatice represiuni.

9

In martie 1944, toti cecenii si toti ingusii au fost deportati, iar Republica Ceceno – Ingusa lichidata.Tovarasi, cultul personalitatii a atins proportii atat de monstruoase, mai ales datorita faptului ca Stalin insusi, utilizand toate metodele posibile, a incurajat proslavirea propriei sale persoane...’’1. Care este atitudinea lui Hrusciov fata de politica stalinista?2. Ce trasaturi ale politicii staliniste sunt condamnate de Hrusciov?

IV.,,Sub Deng poti sa fi critic, reformele post – maoiste au favorizat economia, dar nici polliticul nu a fost dat uitari’’.

J. Fr. Soulet, Istoria comparata a statelor comuniste1. Ce trasaturi ale regimului Deng Xiao Ping puteti evidentia pe baza documentului?2. Care este in prezent regimul pollitic din China? Care este sistemul economic din China, in prezent?

Soarele ideilor

Soarele ideilor este o metoda, relativ simpla , care se poate aplica la lectia ,,Regimuri totalitare in perioada interbelica’’(clasa aX-a),pentru a evidentia trasaturile fascismului, nazismului sau comunismului.

- partid unic - partid unic - cultul personalitatii - cultul personalitatii - lichidarea opozantilor - lichidarea opozantilor

ComunismNazism

10

- incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti - incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti - rasism, antisemitism - crearea ,,omului nou’’ - crearea ,,omului nou’’ - industrializare fortata - nationalism - colecticizare - planificare economica - planificare economica

Diagrama Venn

Aceasta metoda poate fi folasita pentru a evidentia trasaturi comune si deosebiri intre doua probleme care sunt studiate de catre elevi. La lectia Renasterea artistica, studiata in clasa a IX-a, poate fi utilizata diagrama Venn, pentru a demonstra ca arta Renasterii a insemnat reintoarcerea la valorile culturale ale antichitatii greco – romane.

Atelierul de scriere

Atelierul de scriere este o metodă pentru stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor. Avantajele sunt numeroase şi vizează formarea unor competenţe specifice precum: înţelegerea aprofundată a unui context istoric prin stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor, exprimarea de opinii utilizând limbajul istoric, construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice, descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice, exprimarea de opinii despre personaje şi evenimente istorice. Elevii îşi dezvoltă gândirea critică, ceea ce este important din punctul de vedere al unei societăţi deschise. În acelaşi timp, atelierele de scriere pot reprezenta nu numai un mijloc util de învăţare, dar şi o metodă atractivă şi interesantă care poate stimula curiozitatea elevilor pentru studiul istoriei.Exemplu: Sunteţi soldat în Primul Război Mondial şi veţi redacta o scrisoare către iubita voastră,pornind de la documentele pe care le aveti la dispozitie.     Jurnalul de bord al lui Vasco da Gama

Sunteţi un membru din  echipajul  lui Vasco da Gama. Pe baza surselor de care dispuneti şi a altor cunoştinţe realizaţi un jurnal de

bord de circa 10–15 rânduri în care să prezentaţi: personalitatea

11

comandantului, calităţile sale fizice şi psihice, ruta parcursă, viaţa la bordul navelor.  

Jocul de rol

etape: identificarea unei situaţii care se pretează la simulare prin jocul de rol, modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului  jocul de rol se poate desfăşura în mai multe moduri, fie ca o povestire ( naratorul povesteşte desfăşurarea acţiunii şi diferite personaje o interpretează ) sau ca o scenetă ( personajele interacţionează, inventând dialogul odată cu derularea acţiunii ), alegerea elevilor care vor interpreta diverse roluri, distribuirea rolurilor şi instruirea elevilor, învăţarea individuală a rolurilor, amenajarea spaţiului, interpretarea rolurilor, dezbaterea rolurilor; analiza şi evaluarea jocului de rol se face cu toţi elevii din clasă

Exemplu:Cei patru mari şi tratatul de la Versailles

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru, fiecare fiind unul dintre „Cei Patru Mari”: W. Wilson, Georges Clemenceau, George David Lloyd, Orlando. Fiecare grupă va imagina un dialog între cei patru făuritori ai păcii. Fiecare elev trebuie să intre în pielea personajului interpretat şi să acţioneze conform părerilor acestuia. În funcţie de numărul elevilor dintr-o clasă, poate fi introdus şi un al cincilea personaj: naratorul. Fiecare grupă va prezenta dialogul în faţa clasei.

Bibliografie:- O. Păcurari (coord) Invăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001-O. Păcurari (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003-Silberman, Mel – Active Learning. 101 Strategies to Teach any Subject, Allyn and Bacon, 1996, - Teaching as a Subversive Activity, 1967- apud Mathcounts Program, http://mathcounts.org

12