metoda elementului finit cap5

Upload: popescu-ionut

Post on 05-Jul-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    1/13

    CAPITOLUL 5.

    ELEMENTE DE TIP PLACĂ 

    5.1 Teoria pl ăcilor♦Plăci plane♦Încărcare laterală ♦Solicitarea principala de încovoiere

     Aplica ţ ii:

    ♦Pereţi♦Placi de pardoseala♦Rafturi

    For  ţ e si momente ce ac ţ ioneaz ă pe placă Sarcinile care pot acţiona pe o placă sunt prezentate in figura 5.1.

    Fig. 5.1. Sarcinile care acţionează pe o placă 

     Starea de tensiune care apare în cazul pl ăcilorStarea de tensiune (tensiuni normale şi tangenţiale care apar

    în placă) sunt prezentate în figura 5.2.

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    2/13

     

    Fig. 5.2. Starea de tensiune dintr-o placă 

     Rela ţ ia dintre for  ţ e şi tensiuni

    Eforturile secţionale se deduc din condiţiile de echilibru:

    ⎥⎦

    ⎤⎢⎣

    ⎡τ=σ=σ= ∫∫∫

    −−−m

     Nm,zdzM,zdzM,zdzM

    2

    t

    2

    txyxy

    2

    t

    2

    tyy

    2

    t

    2

    txx ,  (5.1)

    Qx= ⎥⎦⎤

    ⎢⎣

    ⎡τ=τ= ∫∫

    −−m

     N,dzQ,dzQ

    2

    t

    2

    tyzy

    2

    t

    2

    txzx , (5.2)

    Tensiunea maximă dată de încovoiere este:

    ( )   ( ) .t

    M6,

    t

    M62

    ymaxy2

    xmaxx   ±=σ±=σ   (5.3)

    ♦Tensiunea maximă este la2

    tz   ±= ;

    ♦ Nu există  tensiuni pe suprafaţa medie (similar ca şi în cazulgrinzilor încovoiate).

    Teoria pl ăcilor (teoriile lui Khirchhof ) O linie dreaptă  perpendicular ă  pe suprafaţa medie r ămâne

    normala la suprafaţă  şi după  deformare, nu există  deformaţiitransversale:

    0yzxy   =γ=γ   (5.4)

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    3/13

    Deplasările sunt:

    Fig. 5.3. Rotirile şi deplasările unei plăci subţiri

    ( ) .y

    wvv,

    x

    wzu,y,xww

    ∂∂

    −=∂∂

    −==   (5.5)

    Deformaţiile specifice sunt:

    .yx

    wz2,

    y

    wz,

    x

    wz

    2

    xy2

    2

    y2

    2

    x ∂∂∂

    −=γ∂

    ∂−=ε

    ∂−=ε   (5.6)

     Nota:  nu există  deformaţii la mijlocul suprafeţei în cazulsolicitării de încovoiere

    Starea plană de tensiune  

    În cazul stării plane de tensiune se poate scrie relaţia:

    ⎪⎪⎭

    ⎪⎪⎬

    ⎪⎪⎩

    ⎪⎪⎨

    γ

    ε

    ε

    ⎥⎥⎥⎥

    ⎢⎢⎢⎢

    ν−ν

    ν

    ν−=

    ⎪⎭

    ⎪⎬

    ⎪⎩

    ⎪⎨

    σ

    σ

    σ

    xy

    y

    x

    2

    z

    y

    x

    2

    100

    01

    01

    1

    E  , (5.7)

    sau

    ⎪⎪⎪⎪

    ⎪⎪⎪⎪

    ⎪⎪⎪⎪

    ⎪⎪⎪⎪

    ∂∂∂

    ⎥⎥⎥

    ⎢⎢⎢

    ν−

    ν

    ν

    ν−−=

    ⎪⎭

    ⎪⎬

    ⎪⎩

    ⎪⎨

    σ

    σ

    σ

    yx

    w

    y

    w

    x

    w

    100

    01

    01

    1

    Ez

    2

    2

    2

    2

    2

    2

    z

    y

    x

      (5.8)

    Variabila principală este deformaţia w=w(x,y).Ecuaţia de guvernare este:

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    4/13

    )y,x(qwD 4 =∇   (5.9)

    unde:

    ⎟⎟ ⎠

     ⎞

    ⎜⎜⎝ 

    ⎛ 

    +∂∂

    +∂

    ≡∇ 4

    4

    22

    4

    4

    44

    yyxx  , (5.10)

    iar rigiditatea la încovoiere a plăcii este:

    ( )23

    112

    tED

    ν−=   (5.11)

     Nota: Ecuaţia (5.9) reprezintă  condiţia de echilibru pedirecţia z. Prin însumarea for ţelor pe direcţia z rezultă:

    0yxqxQyQ yx   =∆∆+∆+∆   (5.12)

    Care se poate exprima sub forma:

    0)y,x(qy

    Q

    x

    Q yx =+∂

    ∂+

    ∂   (5.13)

    Prin înlocuirea acestei relaţii în ecuaţia anterioar ă  se obţine ecuaţia(5.9).

    For  ţ ele de forfecare şi momentele de încovoiere: 

    ⎟⎟ ⎠

     ⎞⎜⎜⎝ 

    ⎛ 

    ∂+

    ∂=⎟

    ⎟ ⎠

     ⎞⎜⎜⎝ 

    ⎛ 

    ∂+

    ∂=

    ∂+∂

    ∂=∂

    ∂+∂

    ∂=

    2

    2

    2

    2

    y2

    2

    2

    2

    x

    yxyy

    xyxx

    x

    wv

    y

    wDM,

    y

    wv

    x

    wDM

    y

    M

    x

    MQ,y

    M

    x

    MQ

    , (5.14)

    Ecuaţiile diferenţiale de ordinul 4 date în ecuaţia (5.9) şitermenii deformaţiei w(x,y) trebuie rezolvate funcţie de condiţiile decontur.

    Condi  ţ ii de contur♦Latur ă încastrată  w=0, 0=

    ∂∂

    n

    w  (5.15)

    ♦Latur ă simplu rezemată  w=0, Mn=0 (5.16)♦Latur ă liber ă  Qn=0, Mn=0 (5.17)

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    5/13

    unde n reprezintă normala la un contur. De notat că valorile date pecontur pot fi diferite de zero.

    Fig. 5.4. Normala si tangenta la un contur

     Exemplul 5.1Se consider ă  o placă  pătrată  cu marginile încastrate sau

    articulate pe care acţionează  o sarcină  uniformă  q sau o sarcină concentrată P în centrul plăcii C.

    Pentru această  geometrie simplă, ecuaţia (5.9) cu condiţiilede rezemare (5.15) sau (5.16) se poate rezolva analitic. Pentrudiferite cazuri de încărcare deformaţia maximă  este dată  în tabelul5.1.

    Fig. 5.5. Placă articulată pe contur pe care acţionează o sarcină concentrată 

    În care rigiditatea plăcii este:

    ( )23

    112

    EtD

    ν−=  

    Aceste valori se pot folosi pentru verificarea rezultatelorobţinute prin MEF.

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    6/13

    Valorile săgeţilor funcţie de tipul de sarcină şi de rezemareTabelul 5.1

    Teoria pl ăcilor groase Dacă  grosimea plăcii t nu este prea mică, de exemplu

    t/L 1/10 (unde L este o caracteristică a dimensiunii plăcii), atunci se poate aplica teoria plăcilor groase. În cadrul acestei teorii unghiul γ se schimbă odată cu secţiunea,

    .0,0 yzxy   ≠γ≠γ   (5.18)Aceasta înseamnă că linia normală la suprafaţa medie înainte

    de deformare nu va r ămâne normală şi după deformare.

    Încastrare Rezemare simplă Sarcină uniform distribuită  0,00126qL4/D 0,00406qL4/DSarcină concentrată  0,00560 PL2/D 0,0116 PL2/D

    Fig.5.6. Deformaţiile în cazul unei plăci groase

    Variabile noi independente vor fi: θx şi θy  unghiul de rotire

    după axa x şi y a liniei, care este normală la suprafaţa neutr ă înaintede deformaţie.

    Relaţiile noi vor fi:

    ,xy zv,zu   θ−=θ=   (5.19.a)

    xz

    yx ∂

    θ∂=ε  , (5.19.b)

    yz xy ∂

    θ∂−=ε  , (5.19.c)

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    7/13

    ⎟⎟ ⎠

     ⎞⎜⎜⎝ 

    ⎛ 

    θ∂−

    θ∂=γ

    xyz xyxy  , (5.19.d)

    yxy x

    wθ+

    ∂=γ   , (5.19.e)

    xyzy

    wθ−

    ∂=γ   , (5.19.f)

     Not ă: dacă se introduc condiţiile:

    ,0x

    w,0

    y

    wyxzxyz   =θ−∂

    ∂=γ=θ−

    ∂∂

    =γ   (5.20)

    atunci se pot reface ecuaţiile din teoria plană.Variabilele principale sunt: w(x,y), θx(x,y), θy(x,y).

    Ecuaţiile de guvernare şi condiţiile de margine pentru plăcilede bază se pot stabilii pe baza considerentelor anterioare.

    Fig.5.7. Element patrulater cu patru noduri

    5.2 . Elemente de tip placă 

    Elemente de tip Kirchhof sunt elemente patrulatere cu patrunoduri, fig.5.7. GDL pentru fiecare nod sunt:

    .y

    w,

    x

    w,w

    ∂∂

    ∂∂   (5.21)

    Pe fiecare element, săgeata w(x,y) este dată de ecuaţia:

    ( )   ∑=   ⎥

    ⎥⎦

    ⎢⎢⎣

    ⎡⎟⎟ ⎠

     ⎞⎜⎜⎝ 

    ⎛ 

    ∂∂

    +⎟ ⎠

     ⎞⎜⎝ 

    ⎛ ∂∂

    +=4

    1i iyi

    ixiii y

    w N

    x

    w Nw Ny,xw   (5.22)

    unde Ni, Nxi  şi Nyi  sunt funcţii de formă. Acesta este un elementincompatibil.

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    8/13

      Matricea de rigiditate este de forma:

    ∫=V

    TEBdVBk  , (5.23)

    unde B este matricea deformaţiilor iar E este matricea tensiune-deformaţie specifică.

     Elementul de tip placă (în accep ţ iunea elementului finit) Elementul patrulater cu 4 noduri, fig. 5.8.Elementul patrulater cu 8 noduri, fig. 5.9.

    Fig. 5.8. Element patrulater cu 4 noduri

    GDL pentru fiecare nod sunt:

    Fig.5.9. Element patrulater cu 8 noduri

    w, θx, θy. (5.24)Pe fiecare element deformaţiile sunt:

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    9/13

    ( )

    ( )

    ( ) . Ny,x

    , Ny,x

    ,w Ny,xw

    n

    1iyiiy

    n

    1ixiix

    n

    1iii

    ∑∑

    =

    =

    =

    θ=θ

    θ=θ

    =

    , (5.25)

    ♦Există 3 grade de libertate independente;♦Săgeata w(x,y) pentru elementul patrulater cu 4 noduri esteliniar iar pentru elementul patrulater cu 8 noduri este pătratic.

     Element discret de tip KirchhofElement triunghiular plan cu 6 noduri, fig.5.10.

    GDL pentru nodurile din colţuri sunt:

    Fig. 5.10. Element triunghiular cu 6 noduri

    yx ,,y

    w,

    x

    w,w   θθ

    ∂∂

    ∂∂ , (5.26)

    GDL pentru nodurile din interior sunt:

    ., yx   θθ   (5.27)În total elementul are 21 de GDL.Dacă se impun condiţiile γxz= γyz= 0 etc. pe nodurile selectate

     prin folosirea ecuaţiei (5.19) GDL se reduc. Astfel se obţineelementul triunghiular cu 3 noduri, fig.5.11. Are deplasările şirotirile:

    ⎟⎟ ⎠

     ⎞⎜⎜⎝ 

    ⎛ 

    ∂∂

    ==θ⎟ ⎠

     ⎞⎜⎝ 

    ⎛ ∂∂

    =θy

    w,

    x

    w,w yx , (5.28)

     pe fiecare nod. GDL pentru nodurile din colţuri sunt în număr de 9.

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    10/13

      Săgeata w(x,y) este incompatibilă, are o expresie cubică  înlungul laturilor, ceea ce înseamnă că elementul este eficient.

    Fig.5.11. Element triunghiular cu 3 noduri

     Problemă test: Se dă o placă groasă încărcată centric cu o for ţă centrată. Se

    cere să se determine valoarea săgeţii în centrul plăcii. Se dau: L/t=10, ν=0,3.

    Rezultatele săgeţii determinate cu programul COSMOSTabelul 5.2

    Discretizarea Wc(x P L2

    /D)2x2 0,005934x4 0,005988x8 0,00574

    16x16 0,00565Soluţia exactă  0,00560

    Fig. 5.12. Placă groasă încărcată cu o sarcină concentrată 

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    11/13

      5.3. Învelitoare şi elemente de tip învelitoare SHELL Elementul de tip SHELL se foloseşte pentru plăci subţiri care

    urmăresc suprafeţe curbe, fig.5.13.

    Fig.5.13. Plăci curbe subţiri (învelitoare)

    Fig.5.14. Solicitările plăcilor subţiri (învelitoarelor)

    Fig.5.15.Starea de solicitare interioar ă a unui recipient cilindric

      Exemple: 

    ♦Coaja de ou;♦Containere, ţevi, rezervoare;♦Habitaclu maşinii;♦Acoperiş, clădiri etc.

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    12/13

     For  ţ e în învelitoare: Pe învelitoare acţionează  for ţe de tip membrană + momente

    de încovoiere, fig.5.16.

    Fig. 5.16. Element de tip învelitoare

     Exemplu:container cilindric.

    Teoria învelitorilor  ♦Teoria învelitorilor subţiri♦Teoria învelitorilor groşi

     Elemente de tip SHELL GDL pentru fiecare nod sunt prezentate în figura 5.17.

    Fig.5.17. Gradele de libertate în cazul unui element de tip învelitoare

  • 8/16/2019 Metoda elementului finit cap5

    13/13