METEOROLOGIE

METEOROLOGIE

METEORON- Ce se petrece în aer+

LOGOS- cuvântRamură a științelor geografice ce studiază atmosfera și fenomenele care se produc în cuprinsul acesteia

Studiile legate de meteorologie sunt extrem de importante în viața de zi cu zi asigurând o predicție din ce în ce mai bună pentru activitățile din agricultură, sănătate, industrie, comerț transporturi etc.

METEOROLOGIE – definiție

• Meteorologie – știinţă despre atmosferă care studiază legile după care se desfăşoară procesele şi fenomenele din atmosferă. Se mai numeşte „fizica atmosferei”. Principalele discipline ale meteorologiei sunt meteorologia sinoptică, meteorologia dinamică, climatologia, aerologia, agrometeorologia, actinometria şi electricitatea atmosferei, etc.

METEOROLOGIE – definiție

• Meteorologie sinoptică – disciplină a meteorologiei care se ocupă cu studiul proceselor atmosferice de mare amploare şi cu prevederea timpului pe baza cercetării lor. Studiul macroproceselor – circulației generale a atmosferei – se face cu ajutorul analizei sistematice a hărţilor sinoptice, aerologice, diagramelor aerologice etc.

METEOROLOGIE – definiție

Meteorologie aplicată – aplicarea cunoştinţelor meteorologice în diferite activităţi omeneşti, ca exemplu în agricultură, silvicultură, transporturi, medicină, construcţii etc.

• Clima terestră este determinată natural de sursele de aport termic, soarele, mișcarea de rotație a pământului, ciclul diurn-nocturn și formele de relief.

• În epoca modernă orașele și industria afectează din ce în ce mai mult și mai sever comportamentul maselor de aer și implicit al climei.

Parametrii atmosferici

Presiune

Temperatura

Umezeală

Atmosfera are o structură neomogenă determinată de factori cum sunt: energia solară, suprafața terestră(apă,uscat, terenuri agricole, deșert, etc.), forme de relief etc.

Presiunea atmosferică este ”motorul” schimbărilor meteo

ATMOSFERA STANDARD

CIRCULAȚIA AERULUI

NORII

• Se formează prin răcirea sau încălzirea relativ lentă a aerului• Nori sunt grupați în două mari categorii

• Stratiformi la altitudini medii si mari extindere mare pe orizontală • formati prin racirea lenta a aerului

• Cumuliformi la altitudini joase si medii, cu extindere mai mare pe verticala se formează ca urmare a unei răciri rapide a maselor de aer

Formatiunile noroase

Nori CIRUS

Din cristale de gheață

Nu acoperă soarele

Au forma determinată de curenții de aer de la altitudini mari 25 km-100km

Nori CIROSTRATUSAspect de văl lăptos transparent

Structura poate fi fibroasă striată sau uniformă

Pot acoperii soarele sau luna dar acestea rămân clar vizibile

Mărimea și grosimea lor crește continuu

De regulă preced fronturi atmosferice fiind formați de vânturi puternice la altitudini mari

Nori CIROCUMULUS

Subțiri sub formă de smocuri

Sunt alcătuiți din ”grămezi” separate sau unite distribuite regulat

Indică apropierea unui front RECE !!!

Nori ALTOCUMULUSAlcătuiți din picături de apă dar uneori pot conține cristale de gheață

Culoare albă sau cenușie

Formă lamelară, ”grămăjoare” rotunjite sau rulouri

Dacă iau forma unor turnuri anunță frecvent începutul unei furtuni

Nori ALTOSTRATUS

• Alcătuiți din apă și cristale de gheață

• Au culoare cenușiu albăstruie

• Structură fibroasă sau uniformă

• Acoperă cerul parțial sau total în funcție de grosime

Pot aduce ploi ușoare sau în condiții de temperaturi scăzute, fulguiri

Nori STRATOCUMULUS

Albicioși sau cenușii

Conțin toate tipurile de precipitații

Au grosime variabilă

Pot acoperii sau nu, soarele

Uneori pot produce precipitații slabe

Nori STRATUSNori de joasă altitudine (chiar 50-100m)

Se formează la temperaturi scăzute după ridicarea ceții

Au culoarea cenușie și structura uniformă fiind alcătuiți din picături de apă și cristale de gheață.

Pot produce burniță și măzăriche

Nori CUMULUS

Alcătuiți din picături de apă

Au o formă densă bine delimitată

Formați pe verticală ca un turn o cupolă sau ca un ”bloc”

Foarte rar produc precipitații ușoare

Indică o vreme frumoasă

Nori CUMULONIMBUSNori denși și groși

Alcătuiți din picături mari de apă

Formă de turn cu baza cenușiu albăstruie

Dezvoltați de la altitudini joase (1-3km) până la altitudini foarte mari (10-20 km)

Precipitațiile sunt vizibile de la distanță sub forma unor ”fâșii de ploaie deasă”

Produc precipitații abundente, descărcări electrice, vânt puternic și chiar grindină !!!

Nori NIMBOSTRATUS

Nori cenușii cu aspect omogen și întindere foarte mare

Au grosime mare

Formați din picături de apă sau zăpadă în funcție de temperatură/anotimp

Acoperă complet soarele

Produc precipitații constante și continue

FULGERUL

FULGERUL

FULGERUL

FULGERUL

TUNETUL

FULGERULApar cel mai des deasupra uscatului datorită sarcinilor electrice și diferențelor de potențial electric

Este bine să ne adăpostim în clădiri cu paratrăsnet sau chiar în autoturisme

Ambarcațiunile cu catarg metalic legat la derivor, oferă o bună protecție la fulgere

Ambarcațiunile fără catarg sunt foarte periculoase în situația unei descărcări electrice.

Fulgerele pot apărea chiar și dacă nu plouă !!!

CEAȚA

CEAȚA

Fenomen care apare în anumite condiții de presiune , temperatură și umezeală

Datorită densității numărului de particule de apă(lichidă sau gheață) lumina este refractată de fiecare particulă, aspectul este opac lăptos

Ceața maritimă se formează deasupra întinderilor mari de apă, când se produce deplasarea aerului mai cald către o regiune mai rece.

- are o frecvență mai mare primăvara- are o durată relativ scurtă- are o întindere relativ mică

CEAȚA

Înălțimea la care se formează ceața poate fi calculată

h= 122(t0-tr)

Cu ajutorul unui higrometru putem calcula înălțimea față de sol a formării ceții (formula lui Ippolitov)

h=22(100-R) (unde R este valoarea umidității relative)

HIGROMETRULHigrometrului cu fir de păr (sau de capron), se bazează pe modificarea lungimii firului în funcție de umiditate.

Umiditatea relativă (abreviat RH) este raportul dintre presiunea parțială a vaporilor de apă în condițiile date și presiunea parțială a vaporilor in condiții de echilibru, la aceeași temperatură. Umiditatea relativă depinde de temperatură și presiune.

TEMPERATURA

TEMPERATURA

TEMPERATURA

BAROMETRUL

CICLONII

• Se numesc CICLONI, masele de aer depresionare în care presiunea scade de la periferie către centru (sunt formați prin fenomenul de ciclogeneză)

• Au o întindere foarte mare care depășesc 1000 km• Presiunea atmosferică este cuprinsă între 970 și 1010mb• Generează de regulă vânturi puternice, taifunuri/uragane etc

CICLONII

CICLONII și ANTICICLONII

• Masele de aer cu presiuni mai mari de 1015-1020mb în care presiunea scade de la interior spre periferie se numesc ANTICICLONI(sunt formați prin fenomenul de anticiclogeneză)

ANTICICLONII

CICLONII și ANTICICLONII

CICLONII și ANTICICLONIIRELIEFUL BARICDORSALA-delimitează o zonă mărginită de zone cu presiune mai micăȘAUA BAROMETRICĂ-izobarele crează o formă de șa la intersecția a doi cicloni și doi anticicloni poziționați în ”X”TALVEG ul- Izobarele au forma literei ”V”

Culoarul depresionar-regiune de joasă presiune mărginită de izobare cu presiune ridicatăGaleria depresionară- formă neregulată de joasă presiune mărginită de valori ridicate ale presiuniiCâmpul de presiune uniformă-Zonă cu presiune normală (1000mb-1020mb) marais barometrique

CICLONI și ANTICICLONI în emisfera nordică

CICLONII și ANTICICLONII în emisfera sudică

FRONTURI ATMOSFERICE

FRONTURI DE AER CALD

FRONTURI ATMOSFERICE

FRONTURI DE AER CALD

FRONTURI DE AER RECE

FRONTURI ATMOSFERICE

FRONTURI DE AER CALD

•Vântul este creat de mișcarea de rotație a ciclonilor și anticiclonilor, generând fronturi de aer cald sau fronturi de aer rece

FRONTURI DE AER RECE

FRONTUL DE AER CALD

FRONTUL DE AER RECE

PROGNOZE METEO

Sunt predicții ale condițiilor meteorologice pentru zone delimitateajungând la celule de prognoză de până la 2,5km x 2,5 kmUzual se folosesc celule de aproximativ 10km x10km Prognozele sunt realizate pe baza măsurătorilor efectuate de stațiile

meteorologice de sol, rezultatele fiind procesate de cele mai puternice calculatoare (super-computere)

Acuratețea prognozelor scade odată cu creșterea numărului de ore de la data calculării acesteia

O prognoză de bună calitate depășește probabilitatea de 85% și de regulă nu depășește 24h

Prognozele pentru 3 zile au o acuratețe de cel mult 70%

PROGNOZE METEO

PROGNOZE METEO

PROGNOZE METEO

PROGNOZE METEO

FENOMENE OPTICE IN ATMOSFERA• FENOMENE OPTICE

• Elevația astrelor este afectată de refracția luminii• Răsăritul și apusul observate la orizont pot mării durata zile cu 3 -8 minute

• Schimbarea culorii cerului• De la roșu l prin alb la albastru închis

• Deplasarea aparentă a obiectelor• Vibrația aparentă a obiectelor

• VIZIBILITATEA• Este direct legată de încărcarea cu particule a atmosferei

• ACUSTICA • Este de asemenea legată de condițiile meteorologice• Dependentă de încărcătura atmosferei cu microparticule de apă, gheață, praf etc. afectează distanța de

propagare• Starea turbulentă a atmosferei produce micșorarea intensității sunetului și chiar devierea acestuia

FENOMENE OPTICE IN ATMOSFERA

• EFECTELE ELECTRO-BIOLOGICE ale atmosferei asupra omului

• Încărcarea cu sarcini electrice a atmosferei exercită o puternică influență asupra proceselor biologice

• Într-un câmp electric pozitiv și de intensitate mai mare organismul omenesc se resimte mai bine

• Intr-o atmosferă cu ioni pozitivi au fost remarcate scăderi considerabile ale imunitații. În general în astfel de condiții oamenii sunt indispuși

• În cazul ionilor negativi s-a remarcat o îmbunătățire a echilibrului organismului crescând imunitatea.