Platforma meteorologica

Platforma meteorologica reprezinta suprafata de teren de pe langa statia meteorologica pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice destinate efectuarii observatiilor; este de forma unui patrat cu laturile orientate pe directiile N-S si E-V.

Instrumentele din interiorul platformei sunt instalate in ordinea descresterii inaltimii lor, de la nord la sud.

Platformele pot fi clasificate in:

Platforme meteorologice standard Platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop ( de monitorizare a

fenomenelor meteorologice si agrometeorologice, pentru cercetari tehnologice, pentru cercetari topoclimatice, didactice etc )

Platforme meteorologice in stationar Puncte de observatii

Organizarea platformei meteorologice

Platforma meteorological reprezinta elementul de baza al unei statii meteorologice intrucat pe aceasta se efectueaza majoritatea observatiilor meteorologice. Calitatea datelor de observatii depinde, in primul rand, de locul si modul de intretinere al acesteia, astfel ca se impune cunoasterea si respectarea regulilor de amplasare.

Amplasarea platformei meteorologice

Se face in conditii representative, cat mai deschise, expuse circulatiei maselor de aer, care sa redea caracteristicile dinamicii atmosferei, tipice regiunii in care functioneaza statia. Este necesar ca platforma meteorological sa fie cat mai degajata, pentru a evita influenta indusa de obstacole ( indiferent daca au dimensiuni minore sau majore ) care ar putea determina modificari cantitative ale valorii elementelor meteorologice.

Daca in apropierea statiei apar astfel de obstacole trebuie indeplinite cateva reguli de amplasare a statiei meteorologice si anume:

In cazul obstacolelor mici si izolate, distant de la acestea pana la platforma meteorological trebuie sa fie egala cu de cel putin 10 de ori inaltimea lor.

In cazul obstacolelor mai insemnate ( masive paduroase, grupuri de cladiri inalte ), distanta trebuie sa fie egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora.

Daca in apropiere exista un obiectiv acvatic, distant trebuie sa fie de cel putin5 ori mai mare decat cel mai inalt nivel al apei.

In cazul platformelor meteorologice amplasate pe litoral, jumatate din suprafata lor va fi amenjata in zona inundabila a plajei.

Se vor evita terenurile accidentate, vegetatia arborescenta, culturile cu talie inalta, suprafete irrigate etc., care pot modifica evolutia normal a elementelor meteorologice. In acest sens, se impune o zona de protectie degajata.

Platformele meteorologice trebuie amplasate la distante mari de sosele, cai ferate, fabric, cursuri de apa etc.

Suprafata platformei

Trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii in regim natural; este inierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei active si a incidentei radiatiilor solare.

Dimensiunile platformei meteorologice

Variaza in functie de volumul de observatii efectuate astfel:

Platforma meteorological standard are forma unui patrat cu latura de 26/26 m si este orientate pe directia N-S si E-V.

Cand in perimetrul sau este inclus complexul de instrumente actinometrice ( pentru masurarea intensitatii fluxurilor radiative ), platform are forma unui dreptunghi cu latura de 36/26 m ( latura de 36 m, orientate N-S, iar cea de 26 m, E-V ).

La statiile meteorologice cu program redus de observatii sau la cele scolare, platform are tot forma unui dreptunghi, dar de dimensiuni mai mici de 20/16 m.

La statiile meteorologice organizate in stationar, aparatura folosita si programul de lucru sunt impuse de necesitati.

In cazul perimetrelor experimentale nu este obligatorie organziarea unei platforme meteorologice; aici se instaleaza doar adaposturi de campanile, cu aparatura inregistratoare.

De asemenea, in cazul profilelor topoclimatice se organizeaza puncte de observatii pentru cercetari expeditionale. Aparatura utilizata si programul de lucru sunt in functie de scopul urmarit.

Instalarea aparatelor

Aparatele sunt instalate conform unui regulament international, pe mai multe linii paralele de la nord la sud. Fiecare aparat are un loc fix, fiind astfel distribuite incat sa se evite umbrirea lor, sa nu influenteze unul indicatiile celuilalt.

Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate astfel:

Linia 1, din nordul terenului, situata la 4 m distant de plasa de protectie a terenului, e destinata: giruetei cu placa usoara, giruetei cu placa grea si statia automata, chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinarile asupra caracteristicilor principale ( directie si viteza ) ale vantului. Chiciurometrul este utilizat pentru determinarea grosimii depunerilor de gheata pe conductorii aerieni. La unele statii meteorologice, pe prima linie a platformei meteorologice este plasata si o statie automata, la intaltimea de 10 m, cu senzori pentru viteza vantului, presiune, umezeala, temperatura, masurarea precipitatiilor.

Linia 2, este destinata adaposturilor meteorologice:- cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: psihometru ( alcatuit din

termometru umed, termometru uscat si morisca aspiratoare ); termometrul de maxima si termometrul de minima; higrometrul cu fir de par.

- cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de temperatura (termograful ) si umiditate ( higrograful ) a aerului. Pot fi utilizate si termohigrografe sau termohigrobarografe.

Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa fiecare din acestea este format dintr-o casuta de lemn, de fapt, o cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si negru in interior, un suport si o scara. Casuta are peretii laterali confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45 º pentru a se umbri una pe alta si deci, sa nu permita patrunderea radiatiilor solare in interiorul ei. In acelasi timp, printre jaluzele se asigura ventilatia instrumentelor din interior. Unele adaposturi au peretii cu jaluzele duble. Partea inferioara, baza casutei, este formata din plasa de sarma montata pe 2 scanduri perpendicular, iar spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul asigurarii ventilatiei. Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este protejata cu panza de sac vopsita in alb. In interior este vopsit in negru pentru a crea un mediu cat mai constant. Adapostul e asezat pe patru picioare la inaltimea standard ce permite ca partile receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180-200 cm deasupra solului. Spre nord e prevazut cu o usa dubla, care se deschide in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata face citirea aparatelor, astfel incat umbra sa nu cada pe aparate, iar razele solare sa nu patrunda in interior. Pe langa instrumentele cu citire directa, pentru elementele meteorologice de baza se folosesc aparate inregistratoare. Acestea au 3 parti componente principale: partea sensibila la variatiile elementului inregistrat; sistemul de transmisie si amplificare alcatuit din parghii ce amplifica deformatiile partii sensibile si le transmit catre sistemul de inregistare; sistemul de inregistrare – format dintr-un cilindru metallic cu mecanism de ceasornic; acesta efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau in 24 ore sau o saptamana, iar pe el se afla infasurata o diagram; pernita de la capatul sistemului de amplificare traseaza pe diagrama variatia elementului meteorologic inregistrat. Pentru a putea

folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea diagramelor. Aceasta presupune o serie de operatii succesive, commune termogramelor, hipogramelor si barogramelor care pot fi sintetizate astfel: stabilirea corectiilor de timp; citirea valorilor orare pe curbe cu precizie de 0,1 º C la termograf, 1% la higrograf si 0,1 mb la barograf si notarea lor pe diagrama in dreptul fiecarei ore, in partea de jos a diagramei. Determinarea corectiilor pe baza valorilor de la instrumentele cu citire directa. Pentru aceasta se noteaza indicatiile instrumentelor cu citire directa la cele patru termene climatologice si anume indicatiile termometrului uscat pe termograma, valoarea umezelii relative pe higrograma si presiunea atmosferica redusa la 0 ºC pe barograma; se calculeaza diferentele dintre aceste valori si cele inregistrate pe diagrama la aceleasi ore, rezultand astfel corectia. Corectiile pot fi positive sau negative. Repartitia corectiilor de la cele patru termene, pe ore, intre doua termene de observatii.

Repartitia se face aplicand regulile de interpretare liniara sau utilizand tabelele de corectie existente la statii. Stabilirea valorilor extreme, carora li se aplica corectiile de la orele intregi cele mai apropiate.

Linia 3, este ocupata de un pluviometru si un pluviograph, aparate cu care se determina cantitatea de apa cazuta intr-un interval de timp. Cu ajutorul pluviografului se mai determina: intensitatea medie a ploii, intensitatea maxima a ploii, durata totala a ploii, durata intensitatii maxime, momentul din zi cand a plouat, momentul de inceput si de sfarsit a ploii.

Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea de radiatie solara: actinometrul, albedometrul, heliograful si catargul pentru anemometru situat la cca 1 m nord de heliograf.

Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se determina temperature pe sol si in sol, contuarul de descarcari electrice si evaporimetrul

Pentru temperatura, pe suprafata solului este amenajata o platforma la sol cu latura de 3/2 m, pe care sunt asezate termometrele ( ordinar, de minima si de maxima ), cu rezervorul pe jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platform in care sunt amplasate si aparatele pentru determinarea temperaturii solului in adancime si anume:- Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la adancime de 25 cm- Termometrele cu tragere vertical sau termometre extractive care se instaleaza la diverse

adancimi: 20, 40, 80, 160, 240 si 320 cm, cu distanta intre ele din in 50 cm.In caz de necesitate, pentru determinarea unor parametri de detaliu caracteristici unor

elemente, procese sau fenomene climatice sau topoclimatice solicitate in diverse scopuri practice, ca si pentru legarea punctelor de observatii experimentale si expeditionare topoclimatice, de observatiile meteorologice de la statia respectiva, pe platforma meteorologica se pot instala si alte aparate, dar cu grija de a nu umbri pe cele déja instalate sau de a nu deteriora iarba sau platforma la sol. Calitatea observatiilor meteorologice mai depinde si de gradul de pregatire profesionala a observatorului, de constiinciozitatea, corectitudinea si precizia observatiilor, atribute care se obtin in scoli tehnice de profil sau cu ocazia unor instruiri periodice, ca si cu experienta in domeniu.

Reguli de intretinere a platformei meteorologice

Platforma meteorologica trebuie ingrijita permanent: Iarba trebuie cosita ori de cate ori este nevoie

Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord, pe alei special amenajate Platforma e imprejmuita cu un gard din plasa de sarma cu grila mare ( 10/10 cm ) si

inaltime de 2 m, pentru a permite circulatia libera a aerului si pentru a asigura securitatea instrumentelor

Intrarea pe platform este interzisa persoanelor straine; de aceea, in lipsa observatorului, aceasta e incuiata

Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologata de inspectorii de specialitate

La statiile meteorologice de altitudine, platforma nu se mai imprejmuieste; se marcheaza doar laturile acesteia cu pietre vopsite in alb sau cu tarusi

In conditii de stationar, cu observatii geografice complexe, se organizeaza statii topoclimatice ale caror platform se amenajeaza dupa necesitati, utilizandu-se aceeasi aparatura meteorologica.

Reguli de intretinere si exploatare a aparatelor de pe platforma meteorologica

Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune in efectuarea masuratorilor, observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli si anume:

Accesul observatiilor pe platform se face pe o portita, decupata pe latura statiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte trasate; latimea lor e de 40 cm si au profilul convex pentru a usura scrugerea rapida a apei.

Accesul la instrumente se face:- Dinspre nord la adaposturile meteorologice si la termometrele de sol- Dinspre sud la heliograf- Pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate Intre orele de observatii, adaposturile meteorologice trebuie incuiate pentru a nu disparea

aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord pentru a evita razele solare si caderea umbrei observatorului pee le in timpul observatiei

Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de functionare, sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla. La psihrometru se foloseste o pompa cu apa distilata

Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani, la I.N.M.H. , unde se elibereaza buletinele de functionare, conform carora se aplica corectiile pentru indepartarea erorilor din constructive ale acestora.

Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric pentru observatiile din timpul noptii. In situatii extreme, cand iluminatul electric nu e posibil se va face uz de o lantern puternica.

Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si supraincalzirea lor

In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de urgent pentru inlocuirea lui si repararea celui stricat si pastrat de rezerva; concomitent, acest fapt se consemneaza in jurnalul statiei

Complexul de observatii care se efectueaza pe platforma meteorologica

Pe platform meteorological ( si topoclimatica ) se efectueaza observatii asupra starii timpului la un anumit moment dat pentru caracterizarea vremii.

Cu ajutorul acestor observatii asupra principalelor elemente meteorologice ( temperatura, umezeala, vant, precipitatii etc ) effectuate intr-o lunga perioada de timp ( 10, 20 … 100 de ani etc ) se obtin valorile medii multianuale care servesc la caracterizarea climei unui teritoriu.

Elementele meteorologice

Elementul meteorologic = termen meteorologic care defineste parametrii ce in ansamblul lor caracterizeaza starea vremii intr-un interval de timp ( presiunea atmosferica, temperatura, vantul, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatille atmosferice, etc ).

Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care exprima procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand diferitele ei stari intr-un anumit interval de timp. Asupra acestor elemente meteorologice se fac observatii la statiile meteorologice, acestea fiind:

- Radiatia ( ce poate fi definite ca emisia si propagarea energiei sub forma de unde acustice, calorice, elecrtomagnetice etc ) si poate fi: solara (definita ca radiatia electromagnetica emisa de Soare avand lungimi de unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ), atmosferica ( flux radiativ de unda lunga, emis de atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a suprafetei terestre , absorbtia are caracter selectiv si se datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa, ozon si CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafete terestre in infrarosu ).

- Temperatura aerului ( caracteristica fizica a diferitelor sisteme, reprezentand gradul de incalzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o ) si temperatura solului.

- Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantului si a corpurilor situate pe ea )

- Directia si viteza vantului ( vantul fiind definit ca miscarea pe orizontala a maselor de aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de forta centrifuga si forta Coriolis ).

- Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea totala de apa cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si prin transpiratia plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridicate )

- Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de apa )- Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu nori )

- Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezultata din condensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa starea de agregare, precipitatiile pot fi : lichide – ploaie, roua, ceata; solide – zapada, mazariche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte – lapovita )

- Vizibilitatea ( distant pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date )

- Fenomenele atmosferice: furtuni, ceturi, descarcari electrice, fenomene optice etc.

Principalele metode de observatii a elementelor meteorologice sunt: metoda instrumental si metoda observatiilor vizuale.

Pentru fiecare element meteorologic au fost imaginate si construite instrumente si aparate de masura care sunt utilizate in toate statiile meteorologice de pe suprafata Globului.