metalice iii

7/24/2019 Metalice III

1/21

1.Utilizarea profilelor cu pereti subtiri in constructii. Generalitati

Profile din otel formate la rece

Tipuri de profile din otel formate la rece

Elementele structurale din otel formate la rece pot fi clasificate n dou tipuri distincte:

1. Profile n cadrul structurii de rezistent propriu-zise a cldirii;2. Panouri de tabl profilat pentru nvelitoare sau plansee.

Tipuri de sectiuni formate la rece

a) ectiuni desc!ise simple

b) ectiuni compuse desc!ise

c) ectiuni compuse nc!ise

"n mod obisnuit# nltimea sectiunilor variaz de la $%&'%mm p(n la $%&*%%mm# cu +rosimi de

apro,imativ 1&mm.

Table profilate si casete

"nltimea panourilor variaz de obicei ntre 2%mm si 2%%mm# n timp ce +rosimile

variaz ntre %.*&1.$mm.


2/21

Probleme specifice n proiectarea elementelor formate la rece

Probleme specifice de stabilitate

Elementele metalice cu pereti subtiri pot fi supuse la unul dintre modurile +enerice de flamba:

local# distorsional sau +lobal# si la interactiunea acestora. Flambajullocal sau voalarea peretilor

sectiunii transversale# respectiv distorsiunea sau str(mbarea sectiunii# sunt ntlnite la profilele dinotel formate la rece care# de re+ul# au peretii subtiri.

/lambaul distorsional modul de pierdere a stabilittii care apare ca o consecint a distorsiunii

sectiunii transversale

0oduri de flamba simple si n interactiune# sau cuplate# pentru un profil cu sectiune comprimat

0oduri simple: a) local 3); b) distorsional 4); c) ncovoiere /); d) torsional T); e)

ncovoiere-rsucire /T

"n cazul n care elementul este constituit dintr-un profil metalic cu pere5i subtiri#modurile de flamba sectional apar naintea inceperii plasticizrii. /lambaul

sectional este caracterizat printr-o comportare post-critic stabil si nu produce cedarea elementului;

acesta# ns# pierde n mod semnificativ din ri+iditate..Plasticizarea ncepe la colturile sectiunii

transversale# cu putin nainte de ruina elementului# c(nd flambaul sectional se transform ntr-un

mecanism plasticlocal cvasi-simultan cu producerea flambaului +lobal

Rigitatea la torsiune

Profilele formate la rece au# de re+ul# pereti subtiri si n consecint# o ri+iditate la torsiune redus

0ulte profile produse la rece sunt cu sectiuni monosimetrice#

av(nd centrul de tiere e,centric fat de centrul de +reutate#

Pentru elemente solicitate la compresiune# e,centricitatea ncrcrii fat de centrul de tiere poate

provoca flambaul prin ncovoiere-rsucire# la o fort inferioar celei corespunztoare pierderii

stabilittii prin ncovoiere#

Strivirea local a inimii

se produce n dreptul ncrcrilor

concentrate sau al reazemelor

a) "n proiectarea profilelor formate la rece nu se prevd n mod uzual ri+idizri suplimentare pe

peretii sectiunilor n dreptul concentrrilor de forte

b) 6veltetea peretilor sectiunilor transversale si implicit a inimilor acestora este n mod obisnuit

mult mai mare dec(t n cazul profilelor formate la cald

c) "n multe cazuri inimile sectiunilor sunt nclinate;


3/21

d) unt situatii numeroase n care elementul de le+tur# prin intermediul cruia se aplic

ncrcarea transversal# este e,centric fat de inima profilului.

mbinri

"n cazul te!nolo+iilor aplicate curent# specific profilelor cu pereti subtiri formate la rece# se

evidentiaz mbinrile cu nituri oarbe

si cele cu suruburi autoperforante si7sau autofiletante. 8olturile aplicate prin

mpuscare sunt# de asemenea# utilizate n mod curent pentru prinderea unei table subt5iri de profile

cu +rosime de perete mai mari

alte metode de mbinare# specifice profilelor cu pereti subtiri# cum ar fi mbinrile cu adezivi saucele prin presare si7sau stantare

"mbinrile cu adezivi folosesc rsini epo,idice sau adezivi acrilici. 9vantaul mbinrilor cu adezivi

const ntr-o bun repartizare a eforturilor n zona mbinrii# "mbinrile prin presare press-oinin+)

sau stantare# reprezint o metod nou de mbinare a profilelor cu pereti subtiri.


4/21

2.Rezervoareservescpentrupastrarea produselor petrolicre# a apei. +azelor etc. 4upa forma

rezervoarele se clasifica in: cilindriee vertieale. cilindrice orizontale. in forma de picatura si sferiee.

clasificare a rezervoarclor metalice# in funetie de capacitatea de depozitare# : mici : 1%% m ;

milocii : 1%%-$%%% m; mari: $ %%%-$%%%% m< ; foarte mari : < $% %%% m.

=ezervoarele pot avca volumul constant sau variabil si pot fi ansezate deasupra solului sauin+ropate. Tipul rczervorului se ale+e in functie de materialul inma+azinat. de capacitate si de

re+imul de e,ploatare.

orpul .si fundul rezervoarclor cilindriee verticale se c,eeuta din tole de otel

de +rosime 4 mm. Pentruacoperisuri se folosese tole a caror +rosime poate fi mai mica. >rosimca

ma,ima a peretilor poate aun+e pina la %-$ mm

?n corpul rezervoarelor se prevad o serie de +auri pentru trecerea con-conducte# capace pentru

vizitare etc. 4e re+ula aceste +auri trebuie intarite in mod corespunzator pentru a evita concentrarie,cesive de tensiuni care# ar putea duce la amorsarea unor ruperi cu caracter fra+il.

Rezervoarele cilindriece verlicale cu capac fix sunt alcatuite din fund# corp si capac

acoperis). ?nstalatiile rezervoarclorconstaudin conductele pentru umplere si +olire. din ventile# din

dispozitive pentru curatire si suprave+!ere +uri de vizitare# scari etc.). Pentru protectia impotriva

descarearilor electrice se prevad instalatii de paratraznet sau o le+are corespunzatoare la pamant

orpul rezervorului este alcatuit din fisii cilindriee orizontale denumite virole a caror

inaltime este determinata de latimea tablei folosite. ?nnadirea tablelor care intra in alcatuirea unei

virole de re+ula este realizata din uzinacu sudura cap la cap

1 @ capac : 2 +ura de alimentare si vizitare ; @ manta. ; * - stilp central ; $ A scara acces si

sustinere conducta de alimentare ; @ conducta de alimentare ; 7 @ +ura de +olire B@ tuburi

indicatoare de nivel ; C @ supapa de si+uranta ; 10@ 8alustrada.

/undul rezervorului se realizeaza din subansambluri uzinate# alcatuite din tole sudate cap la cap
http://pent.ru/http://pent.ru/http://pent.ru/http://const.au/http://const.au/http://pent.ru/http://const.au/http://pent.ru/


5/21

1@ izolatie anticoroslva ; 2@ strat filtrant ; @ ar+ila compactata : 4@ inel din beton armat : $

@ dala beton armat : @ nisip +rauntos : ' @ solciment : @ piatra sparta : .C @ beton

simplu 8 $%.

=ezervoarele mici si milocii se pot. ascza pe un pat elastic pe cand rezervoarele avind

capacitati mai mari de 2% %%% mcu presiuni mari pe fundatie) necesita un suport mai ri+id

Tablele care alcatuiesc periferia si de. care se sudeaza virolele mantalei se iau mai +roase decit cele#

care alcatuiesc partea interioara a fundului3e+atura intre pereti si fund este realizata prin sudare directa cu cordoane in relief sau

folosind o corniera care permite corectarea unor nere+ularitati si nepotriviri privind asezarea virolei

inferioare pe tabla de fund

3e+atura intre pcreti si fund este realizata prin sudare direeta cu cordoane in relief sau

folosind o corniera care permite corectarea unor nere+ularitati si nepotriviri privind asezarea virolei

inferioare pe tabla de fund

Forme ale acoperisurilor rezervoarclor.

apacul rezervorului se poate realiza cu diferite forme : cupola conica sau sferica# pinza cu

concavitatea in sus sau cupola din tabla intarita cu nervuri de ri+idizare. sub forma de arce si inele ;

acoperisul cu nervuri de ri+idizare se poate realiza sub forma de panouri prefabricate curbe sauplane care se sudeaza intre ele pe santier

3.Rezervoare cilindriee cu fundul curb


6/21

=ezervoarele cilindrice vertieale de capacitate mica se realizeaza uneori cu funduri curbe

sferice# conice etc.)# caz in care ele sint sustinute prin +rinzi inelare si stilpi

Rezervoarele cilindriee orizontalee realizeaza cu diferite capacitati# pina la %% mc si avind dimensiuni +abaritice pentru a fi

transportate pe calea ferata : ele apar indicate datorita urmatorilor factori : posibilibatea e,ecutarii

inte+rale in uzina si a transportului la locul de monta ; posibilitatea cresterii presiunii interioare si a

vacuumului sensibil mai mare decat la rezervoarele cilindriee verlicale si ca urmare micsorarea

pierderilor prin evaporare a lic!idu!ii continu

=ezervoarele pot fi calculate pentru presiuni variind intre 2$ si 2%% D7cmp-. acuumul poate atin+e

1% D7cmpolumul rezervoarclor cilindriee poate fi de la la %% m# +rosimea pereperetilor variaza

intre si $ mm# diamelrul aun+e la circa * m# iar lun+imea pina la % m. Pentru vizitare# curatire

si reparatii se prevad +uri cilindriee cu capac

rezervor cilindric orizontal : 1 corp cilindric ; 2 @ capac elicoidal ; @ picior sustinere ; 4

+ura de +olire F $ @ +ura de umplere si vizitare ; !@ +ura de ventilare ; ' @ supapa de si+uranta ;

inel de ri+idizare ; C @ diafra+ma de ri+idizare ; 10 scara acces.

orpul rezervorului este alcatuit din tole sudate in adincime si este inc!is la capete cu

capace de diferite forme

Tipul capacului se ale+e in functie de diametru si de presiunea interioara# rcspcetiv de

vacuum. =ezervoarele se prevad cu nervuri inelare din corniere sau otel lat.

.Rezervoarele sferice sint folosite atit pentru depozitarea +azelor comprimabile) cit si a

fractiunilor usoare de benzina si au capacitati variind intre %% si *%%% m; se realizeaza presiuni

interioare de 2$-1B% D7cm2

=ezervoarele sferice pot fi realizate din table taiate sub diferite# forme.

udarea rezervoarclor se face pe instalatii speciale care se rotesc# permi-permitindu-se astfel

sudarea in pozitie orizoutala a tablelor cu autorul unei masini automate de sudare


7/21

!oduri de taiere a tablelor pentru manta

=ezemarea rezervoarelor sferice se realizeaza pe picioare metalice cu sectiune tubulara sau

dublu T fi,ate tan+ential pe corpul rezervorului. tilpii se realizeaza suficient de elastici astfel incit

sa nu impiedice deformatia peretelui rezervorului sub actiunea solicitarilor si a efectelor

temperaturii. Prinderea se face prin intermediul unci placi de repartizarc# evitind suprapunerea

sudurilor de prindere cu cele de le+atura ale tablelor rezervorului propriu-zis

"lemente pentru calculul rezervoarelor

Incarcari

"ncarcarile la care sint supuse rezervoarele sint. :

@ presiunea data de lic!idele sau +azele din interiorul rezervorului ;

@ suprapresiunea care se produce la umplerea rezervorului si la -evaporarca lic!idelor volatile

AA depresiune a vacuumul) la rezervoarele care contin lic!ide usor volatile# prin condensarea

vaporilor sau la seur+erea liebidelor din rezervor

@ +reutatea proprie a constructiei metalice inclusiv +reutatea izolatiilor termice atunci cind este

prevazuta ;

@ incarcarea utila cu eventuale instalatii sustinute de constructia metalica :

@ incarcarea cu zapada :

-- incarcarea produsa de actiunea dinamica a vinlulut

@ incarcarea data de umplutura cu pamint la rezervoarele in+ropate ; @- efectele variatiilor de

temperatura sau a incalzirii ine+ale a diferitelor

parti ale rezervorului

- efectul actiunii seismice asupra lic!idului.

#eterminarea eforturilor de calcul

=ezervoarele au de re+ula peretii in forma de suprafata de revolulie. obtinuta prin rotirea

unci curbe plane in urul unei a,e siluata in planul curbei

>rosimea peretelui fiind mica in raporl cu dimeusiuuile rezervorului. mantaua se consideraca o membrana a carei forma este delerminata de suprafata mediana ?n aeest stadiu membrana)
http://ut.il/http://ut.il/


8/21

efortul unitar normal pe suprafata mediana de natura fortelor taietoare)# precum si momentele

-ineovoieioare se pot ne+lia

"forturi unitare in stadiul de membrane

Efecte de legatura

Eforturile in stadiul de membrana sint# perturbate atunci cind deformarea libera a peretilor nu se

poate produce. 9stfel de cazuri apar de e,emplu la le+atura intre doi pereti cu curburi diferite sau la

le+atura unui perete cilindric cu fundul plan. Peretele unui rezervor cilindric vertical se deformeaza

-alun+indu-se proportional cu efortul si invers proportional cu +rosimea virolei

$alculul Rezervoarelor cilindrice orizontale

#erificarea la valoare apare necesara datorita eforturilor de compresiune care se pot dezvolta in

pereti# in special cind rezervorul este +ol si este solicitat la eforturi unitare de compresiune

provenind din +reutatea acoperisului si a peretilor cu termoizolatie atunci cind e,ista. din incarcarea

cu zapada si din actiunea vintului sau a vacuumulu


9/21

%.&uncare

Principii generale de alcatuire

8uncarele sint recipiente care servese pentru pastrarea sau transportarea materialelor

pulverulente sau sub forma de bul+ari ; sint alcatuite dintr-o parte prismatica sau cilindrica avind labaza o pilnie sub forma tronco-piramidala# tronconica etc. prevazuta cu o +ura de desearcare. 9vind

raportul $%$max&1#$ frecarea dintre materialul inma+azinat si peretii buncarului se poate ne+lia

1@ corpul buncarului ; 2@ structure de sustinere.

Gn+!iul de inclinare a peretilor pilniei trebuie sa corespundaproprietatilor fizice ale materialului

depozitat ; pentru a fi asi+urata aluneearea materialului # un+!iul de inclinare fata de orizontala a

peretelui pilniei trebuie sa fie mai mare decit un+!iul taluzului naturalal mat.

8uncarele se incarca mecanic sau pneumatic pe la partea superioara. iar descarcarea se

realizeaza +ravitational prin +ura pilniei prevazuta cu un inc!izator.4imensiunea +urii pilniei se ia

a' este latura patratului sau diametrul +urii de desearcare ;

d dimensiunea ma,ima a materialului# in mm ;

t+ p!i @ un+!iul taluzului natural al materialului ;

H A 2#$ @ un coeficient e,perimenta

3a buncarele care servese pentru depozitarea materialelor dure sub forma de bul+ari de e,emplu

minereuri dure)# suprafata interioara a peretilor inclinati se captuseste pentru a evita uzura si

deformarile locale datorate socurilor. Tipul de. captuseala se ale+e in functie de duritateamaterialului. aptusirea se face cu placi de otel de duritate ridicata.

4upa modul de realizare a peretilor

Buncarele cu pereti planise realizeaza dintr-o parte superioara prismatica si o pilnie in forma

de trunc!i de piramida. avind sectiuni transversale si forme in plan foarte variate
http://proprietatiio.it/http://proprietatiio.it/


10/21

Peretii verticali# realizati din tabla# sint prevazuti cu elemente de ri+idizare din profile G#corniere# platbande sau otel lat. Pilnia se ri+idizeaza si ea cu elemente profilate G# dublu T sau

corniere) care servese la preluarea presiunilor normale pe suprafata peretilo. Prinderea pilniei de

partea superioara se realizeaza cu sudura sau cu suruburi.

?n ansamblul lui. un perete vertical devine o +rinda cu inima plina care reazema pe stilpi din

metal sau beton si ale carei talpi sint dezvoltate corespunzator solicitarilor la care sint supuse.

Dervurile de ri+idizare verticale si orizontale ale inimii realizeaza reazeme pentru placa supusa la

presiunile orizontale produse de materialul din buncar. ?nnadirea tablelor se poate realiza cap la cap

cu sudura in adincime. =czemarea buncarclor se realizeaza prin intermediul +rinzilor verticale pe

capul slilpilor sau pe console asezate pe fetele laterale ale stilpilor. /i,area de stilpi se realizeaza cu

suruburi.

'. &uncarele cu pereli rotunzisint alcatuite dintr-o parte .superioara cilindriea. si o pilnie de

forma tronconica ; de re+ula se realizeaza ca elemente izolate. Prezinta avantaul ca in pereti

predomina eforturi de intindere. nefiind necesare ri+idizari la pereti si la pilnie. Pentru rezemare# la

partea inferioara a partii cilindrice se prevede un element circular ri+id la incovoiere si la rasucire#

realizat dintr-uu profil sau dintr-un element compus prin sudare . 8uncarele cu pereti rotunzi

prezinta unele dificultati la trasarea# taierea# indoirea la cald si asamblarea elementelor componente.

$alculul &uncarelor

Incarcarile

8uncarele sint supuse la presiunea produsa de materialul din interior si la iucarcarile date de

utilaele de transport# incarcare si descarcare sustinute de constructia buncarelor. 8uncarele situate

in e,terior sint actionate si de incarcarile date de vint si zapada


11/21

&uncarele cu pereti plani

Tabla pereiilor verticali se calculeaza ca oplaca subtire rezemata pe nervurile de ri+idizare#

solicitata de presiunea p%. ?n functie de modul de asezare a nervurilor de ri+idizare# presiunea p0la

care se calculeaza tabla se. poate lua :@ in cazul nervurilor de ri+idizare orizontale # ca o medie apresiunilor de la reazemele aferente ; e+alizind momentele incovoietoare

prin variatia distantei $ dintre nervuri# +rosimea tablei poate rezulta in acest caz constanta pe toata

inaltimea peretelui ;

-- in eazul nervurilor verticale se recomanda impartirea perete!ii in fisii de tabla cu +rosimea

constanta# +rosime care va creste de la o fisie la alta# o data cu cresterea adincimi.

@ daca peretcle este prevazut cu nervuri combinate orizontale si verticale) placa se considera

continua si articulata pe cele patru laturi# presiunea de calculp0fiind media aritmetica a presiunilorde pe doua nervuri orizontale consecutive


12/21

(.)urnuri sinl construetii inalte avind peretii realizati din structurii cu zabrele plane sau

spatiale solidarizati intre ei cu diafra+me. : se pot realiza si cu peretii plini sub forma de pinza

membrana) cilindrica sau conica.

Turnurile rezulta mai +rele decit pilonii ancorati# insa ocupa o suprafata construita mai

redusa# conditie importanta in special pentru constructiile din centrele locuite. 3ipsa cablurilor deaneora le fac mai putin periculoase pentru transportul aerian. ?n. zonele in care poleiui apare.

frecvent# sant de preferaf turnurile# deoarece poleiui se depune in special pe cabluri# conducind la

solicitari defavorabile pentru piloni.

Turnurile se realizeaza de re+ula cu patru fete ; se pot realiza turnuri si cu ?rei. sase sau opt

fete. olutiile cu patru fete rezulta de re+ula mai simple.# mai economiee si se preteaza mai bine la

modulare

0ontantii turnuriior de inaltime mica se pot. realiza din una sau dona corniere. ?n cazul

turnuriior inalte apare mai rational sa se realizeze montanti din tevi care conduc la presiuni mai

reduse ale vantului . 4iametrele optime variaza intre 1% si 1$% mm# corespunzind unor valori

minime ale coeficientilor aerodinamici../etele turnuriior intre doua puncte de frin+ere ale

montantilor sint elemente cu zabrele plane

4ia+onalele si celelalte bare ale turnului se realizeaza din profile laminate sau din tevi


13/21

$alculul turnurilor

Turnul se calculeaza ca o structura spatiala# incastrata in fundatie si supusa la actiunea

incarcarilor din +reutatea proprie# din incarcarile utilaului te!nolo+ic. din actiunea dinamica a

vintului la intensitatea ma,ima ; se considera de asemenea incarcarea cu c!iciura# dar in acest eaz se

admitc ea vintul actioneaza ()o intensitate redusa.

Turnurile se calculeaza ca sisteme spatiale alcatuite din elemente plane cu zabrele.

Etapele ce trebuie strabatute la calculul turnurilor sunt:

-evaluarea incarcarilor si stabilirea +ruparilor de incarcari;-determinarea eforturilor sectionale pe ansamblul turnului;-determinarea componentelor care actioneaza pe fiecare fata a turnului-determinarea eforturilor a,iale din bare. aloarea eforturilor a,iale se multiplica cu raportul intre

lun+imea reala a barei si lun+imea proiectiei acesteia in plan vertical. 4eterminarea eforturilor

a,iale se face numai in barele de la baza fiecarui tronson# utilizandu-se metoda sectiunilorprocedeul analitic).-dimensionarea barelor# cu respectarea conditiilor de rezistenta si zveltete-calculul imbinarilor;-verificarea ri+iditatii turnului;-verificarea stabilitatii la rasturnare a turnului;

aloarea necesara a razei de inertie i se poate determina in functie de coeficientul de

subtirime calculat cu relatia: I J 'K L

K & raportul intre valorile razultantelor presiunii vantului pe ramuri si respectiv pe ansamblul

turnului

3un+imea barelor turnului trebuie limitata din considerente de flamba dar si de evitare

ruperii prin oboseala ca urmare a vibratiei barei. e recomanda ca raportul intre lun+imea si

diametrul barei sa fie *%.

1% m7* m J *%

1.Utilizarea profilelor cu pereti subtiri in constructii. Generalitati

Profile din otel formate la rece

Tipuri de profile din otel formate la rece

Probleme specifice *n proiectarea elementelor formate la rece

Ri+itatea la torsiune

mbinri

2.Rezervoare

Rezervoarele cilindriee verlicale cu capac fix

3.Rezervoare cilindriee cu fundul curb

Rezervoarele cilindriee orizontale

.Rezervoarele sferice


14/21

,lemente pentru calculul rezervoarelor

"ncarcari

-eterminarea eforturilor de calcul

(alculul Rezervoarelor cilindrice orizontale

%.&uncare'. &uncarele cu pereli rotunzisint

(alculul .uncarelor

"ncarcarile

.uncarele cu pereti plani

(.)urnuri

(alculul turnurilor

*.Piloni ancorati+.,talpi de -"

1/.)ipuri de elemente compuse

-omeniu de utilizare

11. Grinzi cu se0tiune mi0ta

/rinzi simplu rezemate

/R"" "3P) R,,35T,

12. #ale mi0te

-5, (63P), "3P)

*.Piloni ancorati sint construclii inalte avand structura realizata cu zabrele sau din tabla cu

sectiunc tubulara ancorata la diferite niveluri cu autorul unor cabluri# Pilonii reazema pe o fundatie

de beton. iar cablurile se fi,eaza prin intermediul unor izolatori de niste ancorae. Dumarul

nivelurilor de ancorare variaza de la unu la sase. in functie de necesitatile te!nolo+ice# de inaltimea

pilonului si de dimensiunile sectiunii transversale. Pilonii ancorati au consumul de otel si costul mai

mici decat turnurile dar daiorita cablurilor de ancorare ocupa o suprafata mai mare de teren. ?n

functie de sectiunea transversala a pilonului triun+!iulara sau patrata)# cablurile pot fi asezafe in

frei sau patru planuri vertical


15/21

i @ izolalor principal : 2 @ izolator lateral : @ cadru de fi,are orizontal: 4@ surub de ancora :

$ @ izolator pentru surubul de ancora.

Punctele de ancorare la sol pot fi separate sau comune pentrumai multe cabluri cuprinse inaeelasi plan vertical. ?n cazul prevederii cablurilor paralele cu fundatii separate @ un+!iul de

inclinare se ia apropial de *$M.Prevederea unui numar mai mare de cabluri reduce dimensiunea

transversala a pilonului# dar complicatile le+ate de montare# fundare# ancorare si izolarea electriea.

necesita o analiza atenta a rezolvarilor adoptate. =aportul intre inaltimea N si diametrul 4 al

cercnlui in care se inscrie sectiunea transversals# variaza in limilele :%N742%%

iar distanta dintre punctele de ancorare a eablurilor variaza intre : 1$4l%4

Pilonul se realizeaza din otel carbon sau din otel slab aliat ; elementele de ancorare serealizeaza din cabluri de otel# iar izolatorii din portelan. ablurile de otel au diametre pina la ' mm

Pentru a realiza intinderea firelor componente# cablul se preintinde inainte de. montare cu un

efort e+al cu umatate din eforlul lui de rupere

apetele cablurilor se fi,eaza in niste pa!are in +eneral din otel) cu autorul unui alia pe

baza de zinc.

olutiile constructive pentru montantii pilonilor cu zabrele. sint aceleasi ca si la turnuri ; cu

precadere se utilizeaza tevile rotunde care asi+ura reducerea substantiala a presiunii vintului# avind

un coeficient aerodinamic mai favorabil decit profilele desc!ise. Este de preferat ca distanta b dintre

montanti# respectiv diametrul lor e,terior cand se alcatuiesc din tevi rotunde) sa se pastreze

invariabile pe toata inaltimea constructiei ; variatia de sectiunc se realizeaza prin modificarea

+rosimii peretelui tevii 4ia+onalele se pot face din otel rotund in sistem incrucisat si cu

pretensionare termica ca la turnuri) sau din corniere sau tevi in sistem triun+biular. Prinderea la

noduri se efectueaza dupa caz# cu sau fara +usee. 8arele orizontale se realizeaza din tevi cu prindere

directa de montanti sau flanse# sau din profile dublu T in dreptul platformelor. Prinderea intre ele a

barelor din tevi se realizeaza de re+ula direct prin sudura. Prinderile de monta se proiecteaza cu

suruburi.
http://pent.ru/http://pent.ru/


16/21

+.,talpi de -"

3iniile eleclrice aerieno 3E9) transporta ener+ia elecltrica de la producator !idrocentrala.

termocentrala) la consumator zona urbana sau industriala). Ele sc. pot imparti in :

@ 3E9 de inalta tensiune care transporta puteri mari pentru deservirea localitatilor si obiectivelorindustriale importante) ;

@ 3E9 de inalta tensiune care transports puteri mici pentru deservirea localitatilor si obiectivelor

industriale de importanta redusa) ;

@ 3E9 de oasa tensiune.

Principalele elemente componente ale unei 3E9 sint : conducatoarele. lanturile de izolatori# stilpii

cu console# fundatiile

a @ conductor activ ; b @ conductor de protectie ; c @ lant de izolatoare : d @

consola ; e @ stilp : N@ inaltimea portiunii supraterane : $i@ inaltimea portiunii in+ropate.

0aterialele utilizate pentru conductoare sint : cuprul# aliaele de cupru. aluminiul. aliaele de

aluminiu 9lui. 9lu0+) si otel

tilpii 3E9 au alcatuire spatiala# sint realizati de obicei din patru fete cu zabrele si se caracterizeaza

printr-un raport mare intre inaltime si lafura sectiunii transversal

/orma in plan a stilpilor este de obicei patrata ; panta fetelor stilpului# in maoritatea

cazurilor cu zabrele# se ia 2#$...O la stilpii de sustinere si de $...'#$O la stilpii de intindere si decolt. 3atura patratului de la virful stilpului se adoptas %%. . .$%% mm pentru stilpii de sustinere si

1%%- 1%%% mm pentru stilpii de intindere si de colt. e recomand ca tronsoanele superioare ale

stilpilor sa fie tipizate modificari facandu-se numai la tronsoanele de la baza stilpilor . ?n cazul unor

distante reduse intre ramurile stilpilor# este indicata solutia bazei comune# iar la o distanta mare intre

ramuri. se ale+e solutia bazelor independente pentru fiecare ramura)


17/21

ompartimentarea inferioara a +rinzilor cu zabrele ce alcatuiesc fetele stilpilor se poate

realiza in sistem simplu triun+biular. dublu triun+!iular# combinat sau in ; inclinarea optima a

dia+onalelor fata de verticala este de1$M

isteme de compartimentare interioara a +rinzilor cu zabrele ce alcatuiesc fetele stilpilor

3E9 : a@ simplu triun+!iuiar ; b @ dublu triun+biular : c@ combinat ; d@ in

3a alcatuirea stilpilor 3E9 se folosesc produse laminate la cald din otel carbon si otel slab

aliat sau profile cu pereti subtiri formate la rece.

8arele elementelor cu zabrele ce acatuiese fetele stilpilor se realizeaza de obicei din olel

cornier cu aripi e+ale. ?nnadirea ramurilor stilpilor la limita tronsoanelor spatiale de e,peditie se

realizeaza prin petrecerc sau eclisare# cu autorul suruburilor obisnuite sau suruburilor de inaltarezistenta preten sionale. 0ontantii ramurile) se vor e,ecuia fara innadiri pe

lun+imea unui tronson. Priuderea sudata a zabrelelor de ramuri se realizeaza direct sau prin

intermediul +useelor

1/.)ipuri de elemente compuse

Elementele compuse otel-beton# care contin in sectiunea transversala cele doua materiale de

baza @ otelul si betonul simplu# armat sau precomprimat# pot alvatui +rinzi cu inima plina sau cu

zabrele# stilpi metalici cu sectiune inc!isa umpluti cu beton precum #Qi stilpi metalici cu sectiune

desc!isa in+lobafi in beton Du sint incadrate in cate+oria elementelor compuse otel-beton +rinzile

din beton armat# cu armatura ri+ida.

Gn element compus otel-beton contine trei parti distincte:

@ elementul metalic +rinda sau stilp)

@elemental de beton# beton armat sau beton precomprimat in +eneral de tipul placii la +rinzi si de

forma circulara sau dreptun+!iulara la stilpi);

@ elemente de le+aturaR# care asi+ura. conlucrarea dintre elementul metalic si cel de beton.
http://alcstuie.se/http://alcstuie.se/


18/21

#omeniu de utilizare

Ele se realizeaza dupa metode foarte variate# in functie de +radul de prefabricare a piacilor

de beton armat# de modul de realizare a elementelor de le+atura si eventual de modul de introducere

a unei stari de eforturi unitare de compresiune in dala de beton din zona reazemelor# adica amomentelor incovoietoare ne+ative

Planseele cu structura compusa se folosesc la cladiri etaate social-culturale# comerciale#

administrative sau de locuit)# avlnd desc!ideri de la #%% plna la C#%% m si +rinzile amplasate la

distance de la 1#$% la 2#$% sau c!iar #%% m. 4e asemenea# sint folosite la constructii industriale#

precnm si la +arae# avind desc!ideri de 1#%% m si distanta dintre +rinzi de 2#$% sau $#%%m

ofraul poate fiinlo-cuit cu o placa subtire de beton armat prefabricat# peste care se toarna

beton monolit sau se folosesc placiprefabricate de beton# care se asam-bleaza cu +rinzile metaliceprin montare la fiecare nivel sau la uzina ori os pe santier si apoi se ridica prin liftare

=educerea manoperei necesara confectionarii# montarii fi demontarii cofraului placilor de

beton armat monolit se obtine si prin inlocuirea acesuia cu o placa ondulata din tabla +alvanizata#

care poate sa aibe rol si de armatura a dalei

3a realizarea desc!iderii de 11// m si distante intre +rinzi de 22/ m se folosesc in conditii

avantaoase +rinzi compuse cu zabrele# care# pe ina economia de materiale# asi+ura si

posibilitatea de trecere in orice directie a conductelor si cablurilor pentru instalatii

tructura de rezistenfa a unui +ara demontabil este realizata din stilpi metalici cu pasul de

1 , 2#$ m; planseele sint realizate din +rinzi metalice care conlucreaza cu dale de beton prin

intermediul buloanelor de inalta rezistent

tn domeniul structurilor cu un sin+ur nivel# desc!iderea cea mai mare este realizata la !ala peron a

+arii centrale din 0unc!en ; cele doua desc!ideri de cite '%#%% m sunt acoperite cu +rinzi compuse

ofel-betonS folosind +rinzi metalice cu zabrele si sectiune triun+!iulars# amplasate la interval de 2%

m# . Talpa superioara a +rinzilor compuse este realizata dintr-o dala de beton cu latimea de #B% m si

+rosimea de C cm; in zona le+aturii cu +rinda de otel placa se in+roasa


19/21

11. Grinzi cu se0tiune mi0ta

Grinzi simplu rezemate

4upa modul de preluare a incarcarilor permanente# se deosebesc doua tipuri de +rinzi compuse ofel-

beton fara eforturi initiale:a)grinzi de tip I la care toate ?ncarcarile sint preluate de elementul compus otel-beton;

b)grxnzi de tip "" la care +reutatea proprie a +rinzii de olel si +reutatea dalei de beton armat sant

preluate numai de +rinda de otel.

>rinzile de tip ? se realizeaza la elementele compuse prefabricate# care au +rinda de otel

rezcmata continuu ?n timpul turnarii dalei de beton armat# sau la elementele compuse monolite care

au +rinda metalica preva-zuta cu spriiniri provizorii foarte dese si la care eforturile unitare ce se

dezvolta in +rinda de otel. din +reutatea dalei de beton# sint ne+liabile . 3a aceste +rinzi toateincarcarile# cu actiune de lun+a durata permanente sau temporare de lun+a durata# cum sint cele

cli-matice)# cit si acelea cu acfiune de scurta durata cum sint si unele din incarcarile utile)# sint

preluate de sectiunea compusa

3a +rinzile de tip ?? se deosebesc doua sau trei faze de lucru in functie de modul de e,ecutie.

4aca nu se prevad reazeme provizorii # in prima faza# pina la asi+urarea conlucrarii dalei de beton

cu +rinda de otel# incarcarile +1 rezultate din +reutatea +rinzii de otel# a dalei de beton si a

cofraelor# sint preluate numai de +rinda de otel. n faza a doua de lucru# incarcarile din +reutatea

moarta +2precum si incarcarile utile p si climaticepz sint preluate de elementul compus. Eficienfa

acestui tip de +rinzi compuse este minima# deoarece o buna parte din incarcari este preluata numai

de +rinda de otel# in care se dezvolta eforturi unitare apreciabile# momentul ei de inertie fiind de

apro,imativ trei ori mai mic decit acela al secfiunii compuse. 9cest tip este recomandat numai cind

nu este posibil introducerea reazemelor provizorii pentru +rinda de otel

>rinzile continue sint mai avantaoase# deoarece reduc numarul rosturilor transversale.

Pentru evitarea fisurarii dalei de beton# sau nu se asi+ura conlucrarea in zona momentelor

incovoietoare ne+ative# sau se

asi+ura conlucrarea in aeeasta zona numai pentru .incarcarile utile. /azele de lucru pentru ultima so-

lufie rezulta din fi+. *.C.

nprima faza# +rinda metalica preia solicitarile rezultate din +reutatea ei proprie si din +reutatea

dalei de beton turnata in cimp# +1infaza a doua# +rinda preia incarcarile +2


20/21

GR45 ,!P-U R"5"!)"

Prin folosirea unui beton de marca superioara# sau prin ponderea celor doua materiale si

forma sectiunii compuse# incarcarea de e,ploatare a +rinzilor compuse otel-beton simplu rezemate

este limitata prin efortul unitar ma,im admis ?n talpa inferioara a +rinzii de otel# fara a fi utilizatacomplet rezistenta la compresiune a betonului. in scopul reducerii eforturilor unitare din +rinda de

otel# pe seama cresterii celor din dala de beton# a fost pre-conizat sistemul de e,ecutie a +rinzilor

compuse otel-beton cu eforturi initiale.

12. #ale mi0te

4alele compuse 8P@ 89# simplu rezemate# se folosesc la constiuctia-podetelor cudesc!idere pina la #%% m. 4ala compusa# de e,emplu# este alcatuita din scinduri precomprimate cu

secfiunea de * ,l cm# asezate alaturat# peste care# in sens transversal# sint prevazute scinduri cu

secriunea de * , 1% cm# asezate la intera, de *% cm

Placile compose 8P-89 continue. 9ceste placi se folosesc# in oonditii te!nico economice

avantaoase# la realizarea planseelor cladirilor civile si industrial. Pe lin+a avantaul unor +reutati

mici pentru transr port si monta# aceste plan+ee# partial prefabricate# prezinta avantaul planseelor

monolite# adica a distribute mai avantaoas a momentelor de incovoiere si o ri+iditate mare a

structurii in ansamblu.

?n acelea+i condifii avantaoase# placilor 8P-89 se folosesc la alca-tuirea dalelor podurilor

pe +rinzi cu sectiune compusa otel - beton beton precomprimat-beton armat.

#-" $6!PU," ,!P-U &"5"!)"

=educerea +rentatii proprii a dalelor cu sectiune compusa prin realizarea unor +oluri

lon+itudinale# permite utilizarea lor la dese!ideri medii# pina la % m. >olurile se obtin prin

eliminarea betonului monolit dintre +rinzile T prefabricate ?naltimea dalei compuse este cuprinsa

intre 171C si 172* din des-c!iderea de calcul. 4ala compusa este alcatuita din +rinzi precomprimate

prefabricate cu sectiune T intors# asezate alaturat si le+ate intre ele# la partea inferioara# cu beton

monolit# care proteeaza armatura transversala inferi-oara# iar la partea superioara cu o dala din

beton monolit cu +rosimea de 1*@1 cm. on-tinuitatea armaturii trans-versale pe intrea+a latime

a dalei este asi+urata prin +olurile care se prevad in partea inferioara a inimii +rinzii prefabricate.

e recomanda ca +olurile sa se e,ecute cu un diametru e+al cu circa 1#'$ ori diametralU arma-turii


21/21

transversale. ?n +eneral# armatura transversala repre-zinta 1% cm2 otel moale pe un metru lun+ime

de dala.

onlucrarea dintre elementele prefabricate si dala monolita superioara se asi+ura prin elemente

de le+atura fi,ate la prefabricare in +rinzile precomprimate. ofraul pierdut al dalei superioare se

realizeaza din placi prefabricate de beton armat# din placi de azbociment sau din placi fibro-lemnoas

metalice iii

Documents