met. clasice și alternative de soluționare a conflictelor

5/12/2018 Met. clasice i alternative de solu ionare a conflictelor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/met-clasice-i-alternative-de-soluionare-a-conflictelor

Metode clasice i alternative de solu ionare a conflictelor ș ț

Conflictul este conceput ca o sursă de schimbare a individului, a sistemului în careevoluează acesta. (Stoica-Constantin, Neculau, coord., 1998)

S-au avansat multe definiţii ale rezolvării conflictului, dar cea mai satisfăcătoare pare afi cea formulată de J. Burton (1988): rezolvarea conflictului înseamnă lichidarea lui prinmetode analitice, care presupun accederea la rădăcina problemei şi obţinerea unui rezultatcare este văzut de ambele părţi ca fiind o soluţie permanentă a problemei. Ea optează pentrutermenul exact de “lichidare” a conflictului, în locul celor de rezolvare, încheiere, stingere,eliminare; recomandă metodele analitice, raţionale şi logice, în defavoarea răspunsurilor afective şi spontane; implică analiza conflictului (accederea la rădăcina problemei), ca etapă

distinctă în procesul rezolutiv; caută o soluţie permanentă şi nu temporară, iar permanenţaeste asigurată de acordul total al părţilor implicate.

Modurile concrete de rezolvare a conflictelor sunt foarte diverse. Abordarea clasică(dezvoltată în anii '30 de M. Parker-Follet) propune patru căi fundamentale de rezolvare:• "stăpânirea" - soluţionarea lui în favoarea unei părţi, care este complet satisfăcută, în timpce cealaltă parte este complet nesatisfăcută;• "compromisul" - satisfacerea parţială a ambelor părţi;• "integrarea" - satisfacerea completă a ambelor părţi (evident, soluţia ideală);• "separarea" părţilor aflate în conflict.

A devenit, curând, evident faptul că opţiunea pentru un mod sau altul de rezolvare

depindea mai mult de puterea reală a părţilor decât de "principiile" puse în joc. De aceea,au fost elaborate şi alte metode de soluţionare a conflictelor, cu eficacitate sporită, cum ar fi:

•"apelul la scopuri/ameninţări supraordonate" (M. şi C. Sherif): identificarea unor obiective sau ameninţări comune, de nivel superior, care nu pot fi atinse, respectiv evitate,decât prin cooperarea părţilor;• "apelul la 'cea de-a treia parte' (concilierea)", sub mai multe forme:- "inchizitorială": cea de-a treia parte interoghează părţile, după care dă un verdict final,obligatoriu;- "arbitrajul": cea de-a treia parte se informează asupra situaţiei conflictuale, audiază părţile şiia o decizie finală obligatorie pentru părţile care au acceptat arbitrajul;- "medierea": cea de-a treia parte, are un rol consultativ şi menirea de a furniza recomandăricare nu sunt decât orientative pentru părţile în conflict. ( t. Iosifescu, p. 8-9)Ș

Modalită i alternative de solu ionare a conflictelor ț ț

Termenul "ADR" (Alternative dispute resolution) se referă la procedurile i tehnicileș de solu ionare a conflictelor în afara sălii de judecată i este o reac ie la ineficien aț ș ț ț modalită ilor tradi ionale de solu ionare a conflictelor (în instan a de judecată). Acesteț ț ț ț

modalită i alternative de solu ionare a conflictelor sunt practic nelimitate, iar în anumiteț ț cazuri solu ionarea conflictului are loc prin îmbinarea mai multor modalită i de stingere aț ț conflictului.



Principalele subcategorii ale ADR-ului sunt medierea, arbitrajul i negocierea. Uneori,ș se vorbe te i de conciliere ca fiind o a patra subcategorie a ADR-ului însă aceasta nu esteș ș decât o formă a medierii. În cazul medierii, există a treia parte neutră, mediatorul, care ajută

păr ile să ajungă la o în elegere. La negociere nu există a treia parte care să impună o solu ieț ț ț sau să ajute la solu ionarea conflictului. Arbitrajul se desfă oară în condi ii de participareț ș ț

voluntară a păr ilor i implică impunerea de către arbitru a unei solu ii.ț ș ț

O altă subdiviziune a ADR-ului se referă la existen a sau inexisten a celei de a treiaț ț persoane neutre, care ajută păr ile să î i solu ioneze conflictele. În cazul negocierii nu există aț ș ț treia parte care să impună o solu ie sau care să ajute la solu ionarea conflictului pe când înț ț cazul medierii i arbitrajului există o persoană neutră care ajută la stingerea disputelor.ș

ADR-ul poate îmbrăca diferite forme. Online Dispute Resolution (ODR sau e-ADR)se referă la solu ionarea conflictelor online fără ca păr ile să se întâlnească sau să î iț ț ș vorbească direct (fie se ghidează după un algoritm matematic, fie are loc implicarea unei

persoane reale care operează ca mediator).

Med-Arb (Mediated Arbitration) este o altă modalitate alternativă de solu ionare aț conflictelor în care medierea devine pe parcurs arbitraj în cazul în care păr ile nu ajung la oț în elegere. "Amenin area" arbitrajului poate încuraja păr ile să ajungă la o în elegereț ț ț ț convenită doar de către ele.

Evaluarea Preliminară Neutră (Early Neutral Evaluation) presupune întâlnirea păr ilor ț cu un expert neutru care î i spune părerea cu privire la deznodământul pe care disputa dintreș

păr i ar avea-o dacă ar ajunge în instan ă. Pe baza acestei opinii are loc negocierea în elegeriiț ț ț dintre păr i.ț

Alte modalită i alternative de solu ionare a conflictelor sunt: facilitarea, desemnareaț ț unui expert, mini procesul, concilierea, med-rec, negocierea facilitată, judecata privată etc.Existen a unui număr atât de mare de mijloace alternative de rezolvare a disputelor denotăț multiplele dezavantaje ale procedurii litigioase.

Fiind mai pu in formale decât căile litigioase, aceste tehnici de solu ionare aț ț conflictelor în afara sălii de judecată câ tigă noi adep i întrucât păr ile î i realizează interesele,ș ț ț ș solu iile sunt durabile, costurile sunt semnificativ mai reduse i procedura este confiden ială.ț ș ț

Avantajul principal al ADR-ului este acela că, păr ile de in controlul asupra întreguluiț ț

proces, procedura fiind informală, rapidă i eficientă.ș

Medierea are o pondere de peste 60% în cauzele solu ionate prin metode alternative deț solu ionare a conflictelor fiind cea mai uzitată modalitate de solu ionare a conflictelor în afaraț ț sălii de judecată. În Marea Britanie, ADR-ul este sinonim cu medierea .

ADR-ul nu este un concept nou însă a fost foarte pu in mediatizat în România. Beneficț este faptul că avem o lege a medierii (sîntem printre pu inele ări din lume) . Practic asistăm laț ț o ofensivă binevenită a ADR-ului în România, pe fondul expansiunii modalită ilor alternativeț de solu ionare a conflictelor în plan mondial. (ț http://medierea.ro/articol20071004.php )

http://medierea.ro/articol20071004.php

http://medierea.ro/articol20071004.php



Negocierea“Negocierea este actul de a interacţiona sau discuta cu ceilalţi, în scopul de a aranja

termenii unei tranzacţii sau acord, ca în cazul pregătirii unui contract sau tratat. Negociereaeste un proces de bargaining cu alţii, prin discuţii, în scopul realizării unui aranjament subformă de tranzacţie sau acord. Negocierea poate surveni între două părţi care discută; poate

exista un negociator suveică între două părţi; sau pot fi doi sau mai mulţi negociatori carereprezintă părţile aflate în dispută. Negocierea presupune discutarea problemei printr-un proces de comunicare pas-cu-pas, care permite părţilor să ajungă la o soluţie raţională. Astfel,negocierea este mai cuprinzătoare decât medierea sau arbitrarea”. (Ana Stoica C., p. 193-194)

Negocierea nu are rostul de a stabili cine are şi cine nu are dreptate într-o situaţie deconflict. Negocierea este procesul rezolvării unei situaţii prin înţelegere. Negociatorul ajută

participanţii să-şi recunoască propriile interese, cât şi pe ale celeilalte părţi. Apoi le cere părţilor să stabilească o prioritate, pentru ca apoi să se ocupe începând cu cele mai importante.

Stadiile negocierii

Stadiul 1. IntroducereaStadiul 2. Schimbul reciproc de revendicări /cereriStadiul 3. Explorarea opţiunilor Stadiul 4. Rezumarea

MediereaMedierea reprezintă o modalitate de solu ionare a conflictelor pe cale amiabilă cuț

ajutorul unei ter e persoane specializate în calitate de mediator, în condi ii de neutralitate,ț ț impar ialitate, confiden ialitate i având liberul consim ământ al par ilor. Medierea se bazeazăț ț ș ț ț

pe încrederea pe care păr ile i-o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierileț dintre ele i să le sprijine pentru solu ionarea conflictului, prin ob inerea unei solu ii reciprocș ț ț ț convenabile, eficiente i durabile. (*** Legea 370/2009 pentru modificarea si completareaș Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator )

În domeniul rezolvării legale a controverselor, medierea oferă metode informale desolu ionare a problemelor, unde o ter ă persoană, mediatorul, încearcă să ajute păr ile saț ț ț ajungă la o în elegere. De i medierea nu are standarde legale, păr ile se pot angaja în scris caț ș ț vor respecta în elegerile efectuate.ț

Medierea diferă de celelalte metode de rezolvare a conflictelor prin simplitatea iș claritatea cu care este realizată. Este de preferat să se ajungă la un consens între persoanele

implicate i sa nu se ajungă la impunerea unei solu ii de către un judecător, care nu poateș ț cunoa te problemele în profunzimea lor. Medierea i i oferă posibilitatea de a rezolvaș ț împreună cu toate păr ile implicate problemele apărute i de a preveni apari ia altora.ț ș ț (Wikipedia) Arbitrarea

Arbitrarea, de la cuvântul „a decide sau a judeca”, este un proces în care părţile înconflict consimt să-şi supună disputa jurizării (judecăţii şi deciziei) unei a treia părţi, care estecomun acceptată şi considerată neutră şi independentă de ambele părţi. Arbitrul sau grupul dearbitri decide soluţia finală după ce ascultă argumentele şi trec în revistă faptele. De regulă,

părţile în conflict acceptă cu anticipaţie să se supună acestei decizii. Arbitrarea este utilizatăadesea pentru stabilirea termenilor contractuali din domeniile muncii şi managementului.

Abilităţile de comunicare necesare în negociere şi mediere sunt necesare şi în arbitrare.Arbitrajul încearcă să rezolve problema pe baza conţinutului, ignorând relaţiile şi menajarea



demnităţii persoanelor. În sens larg el ar include şi procesul adjudecării, în care arbitrul esteun judecător ale cărui puteri sunt consolidate.

Variante ale arbitrajului:▪ Forma numită „ judecata privată”, sau mai degrabă „ judecătorul închiriat ” sau „ judecătorul

privat ” este foarte răspândită SUA, Europa şi Australia. Arbitrul are experienţă de judecător,iar decizia are valoare consultativă sau, dacă părţile semnează un contract, obligatorie.Varianta aceasta vine cu avantajele de a compărea în faţa unei curţi, dar fără costuri mari,amânări şi expunerea publică.▪ În „mini-proces” părţile prezintă cazurile pe care le-ar prezenta într-un proces în instanţă,uneori ajungându-se la un soi de acord mutual. Mini-procesul poate fi combinat cu judecata

privată .▪ „ Arbitrajul ofertei finale” este o metodă rapidă, pentru că reclamă investigaţii minime din

partea arbitrului. Părţile prezintă arbitrului soluţia la care ţine fiecare, iar arbitrul alege unadin ele, fără dreptul părţilor de a o modifica. Metoda suferă de rigiditate (chiar când arbitrulvede o variantă mixtă, mai bună, el nu este abilitat să o propună).

▪ În S.U.A. s-a răspândit metoda „med-arb” (mediator-arbitru), în care fie că mediatorulfuncţionează ca arbitru (când constată că medierea nu este eficientă, sau clienţii înşişi îi cer săle propună o decizie), fie că după o mediere eşuată părţile sunt îndrumate spre arbitraj. Părţilesunt conştiente că sunt expuse riscului arbitrajului dacă nu vor reuşi să ajungă de comun acordla o înţelegere reciproc avantajoasă.

Metoda victorie-victorie (câştig-câştig)Metoda „victorie-victorie pentru ambele părţi aflate în conflict” este o atitudine de

fairplay în relaţiile umane, un principiu etic, dar şi o centură de siguranţă pentru permanentizarea păcii obţinute şi împotriva reactivării conflictului. Posibilă numai în cadrulunei abordări constructive, cooperante a rezolvării conflictului, în care vechiul adversar este

privit ca partener (a nu se înţelege totuşi prieten) în rezolvarea cooperantă a problemei,demersul se bazează pe respect reciproc, iar soluţia îi satisface integral pe ambii parteneri.

Net superioară compromisului prin faptul că nu oferă solu ii în jumătă i de măsură,ț ț lasându-i par ial nesatisfăcu i i oricând dispu i la redeschiderea conflictului, rezolvareaț ț ș ș victorie/victorie uzează de creativitatea partenerilor pentru a descoperi sau crea o paletă largăde variante de rezolvare, până se ajunge la una care răspunde integral nevoilor formulate defiecare. (H. Cornelius, S. Faire,1996, pag.8 )

Instrumentele strategiei victorie/victorie :- Răspunsul creativ : problemele sunt transformate în posibilită i constructive.ț

- Empatia : instrumentele de comunicare construiesc rela iile dintre oameni. Asculta i-l iț ț ș pe celălalt. Dacă ti i să asculta i, oamenii vor vorbi.ș ț ț

- Asertivitatea adecvată : Ataca i problema, nu persoana. Spune i care este pozi iaț ț ț dumneavoastră. Dacă vorbi i, oamenii vă vor asculta.ț

- Puterea cooperantă : Înceta i luptele pentru putere. Instaura i puterea cu celălalt.ț ț

- Controlul emo iilor : teama, furia, lezarea i frustrarea pot fi folosite în mod în eleptț ș ț pentru schimbarea afectivă.

- Dispozi ia de a rezolva: recunoa te i problemele personale care umbresc imaginea.ț ș ț

- Face i harta conflictului : reprezenta i to i factorii implica i pentru a construi o viziuneț ț ț ț comună.

- Proiectarea op iunilor : proiectarea în comun a solu iilor creative.ț ț

- Negocierea : Metode i strategii eficiente pentru a ajunge la o în elegere.ș ț



- Medierea : A-i ajuta pe al ii să în eleagă reciproc i să găsească solu ii de rezolvare aț ț ș ț conflictelor.

- Lărgirea perspectivelor : a vedea problema într-un context mai larg i într-un cadruș temporal mai amplu. (H. Cornelius, S. Faire,1996, p. 17-18)

Forma colaborativă de rezolvare a conflictelor Rezolvarea conflictului direct de părţile implicate, fără intervenţia unei terţe părţi, areavantajele că maximizează implicarea părţilor în desfăşurarea procesului şi adoptarea deciziei,ceea ce le măreşte gradul de responsabilitate şi aderare la soluţie; consolidează o relaţie aflatăîn curs; iar soluţiile rezultate sunt mai inovative şi flexibile, reuşind să iasă în întâmpinareanevoilor speciale ale fiecărui participant.

Dezavantajele rezolvării fără intervenţia unei terţe părţi sunt considerabile:- ea se sprijină pe abilităţile intelectuale şi de comunicare verbală, cât şi pe asertivitate, ceeace îl pune în inferioritate de şansă pe individul confuz, nonasertiv şi ruşinos;- cunoştinţele părţilor (nivelul de expertiză) sunt foarte importante, mai ales în problemele deînaltă tehnicitate, ceea ce de asemenea poate dezavantaja una din părţi;

- rezolvarea depinde de bunăvoinţa, comunicarea şi cooperarea tuturor părţilor, care de multeori nu manifestă aceste comportamente şi astfel sabotează rezolvarea conflictului;- procesul poate fi oricând întrerupt sau tărăgănat de una din părţi, în absenţa unui control din

partea unei părţi independente;- soluţia o dată formulată nu poate fi impusă, ceea ce poate duce la inutilitatea procesului şi lareinstalarea conflictului.Această înşiruire de inconveniente nu trebuie să descurajeze voinţa noastră de rezolvare prinnoi înşine a conflictelor, în special a celor curente, înainte de a deveni necontrolabile şi a finevoiţi să apelăm la intermediari.

Metodele aplicate in solu ionarea conflictelor sunt întotdeauna unice, asta datorităț participan ilor la conflict dar i a gravită ii conflictului. Este bine să analizăm foarte bineț ș ț situa ia i apoi sa decidem cum trebuie ac ionat.ț ș ț



Bibliografie

1. Cornelius, Helena; Faire, Shoshana, 1996, „Ştiinţa rezolvării conflictelor”, Bucureşti,Editura “Ştiinţă şi tehnică” S.A.,2. Stoica-Constantin, Ana; Neculau, A. (coord.), 1998, „Psihosociologia rezolvăriiconflictului”, Iaşi, Editura Polirom3. Stoica-Constantin Ana, „Conflictul interpersonal” ,Ed. Polirom, 2004

4. tefan Iosifescu – Curs „ Negociere i managementul conflictului”Ș ș

5. ustac Z, Ignat C, „Modalită i alternative de solu ionare a conflictelor” , ed. Universitară,Ș ț ț Bucure ti, 2008ș

6. www.medierea.ro 7. ro.wikipedia.org/

8. *** Legea 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privindmedierea si organizarea profesiei de mediator

http://www.medierea.ro/

http://www.medierea.ro/

met. clasice și alternative de soluționare a conflictelor

Documents