memoriu-tehnic-arhitectura.pdf

8/13/2019 memoriu-tehnic-arhitectura.pdf

1/10

ARCHITECTURE & ENGINEERING

SC srl BUCURESTI, Str. Matei Voievod Nr.29

TEL: 075-80-90-257 www.building-design.ro E-mail: [email protected]

Memoriu Tehnic

Prezenta documentatie este intocmita in scopul obtinerii certificatului de urbanism,avizelor de specialitate si a autorizatiei de construire pentru consolidarea sirestaurarea Bisericii Sfantul Nicolae din Iepuresti, Judetul Giurgiu si realizareaunei constructii anexe cu rol social.

Regimul JuridicImobilul, compus in prezent din cladirea bisericii si terenul afferent, sunt proprietateaBisericii Ortodoxe Romane.

Regimul TehnicTerenul, in suprafata de 3777 mp are o forma neregulata. Acesta este bordat petoate laturile de drumuri satesti, cel mai important fiind cel de pe latura sudica, fiindsingurul care are caracteristicile unei strazi neasfaltate, celelalte fiind ulite nepietruite.CladiriDocumentele cadastrale descriu trei corpuri de cladire, dupa cum urmeaza:


2/10




C1 Biserica propriu-zisa, compusa din antreu (adaugat ulterior construirii), avandsuprafata de 185 mpC2 Cladire anexa, adosata bisericii in dreptul antreului, in suprafata de 12 mp.C3 Clopotnita in fapt o constructie metalica de data recenta, compusa dintr-unschelet din bare metalice sudate, cu un acoperis din tabla.Scurt istoricCladirea bisericii, construita la mijlocul Secolului al XIX-lea, este inregistrata in ListaMonumentelor Istorice din Romania, editia 2010, avand codul GR-II-m-B-15020. Inurma cu 2-3 ani, biserica a fost obiectul unei tentative nereusite de consolidare.

Conform studiului istoric intocmit de Dr. Emil Lupu, arheolog, biserica a fostconstruita la mijlocul secolului al XIX-lea, anul 1790 mentionat in Lista MonumentelorIstorice neputand fi documentata. Prima mentiune a unei biserici parohiale apare in1833-1838, in recensamintele intocmite de subocarmuirile plaiurilor si plasilor.Hramul acesteia este Sf. Nicolae, dar nu se precizeaza daca aceasta este de zidsau din lemn si nici daca se afla pe teritoriul catunului Iepuresti Rumani sau Sarbi.

Conform aceluiasi studiu istoric, ridicarea bisericii de zi i s-ar atribui unui arendas penume Mateias, in jurul anului 1844, fapt consemnat in Chestionarul privitor lamonumentele istorice din 1921. Important este faptul ca lucrarile par a fi fostintrerupte vreme de circa 20 de ani, cladirea ramanand la rosu, fiind terminata sisfintita in 1866, pastrand hramul bisericii anterioare.

Situatia Existenta

Arhitectura bisericiiAltarul a avut de la inceput o semicalota terminata cu o scafa, doua nise lateralepentru proscomidiar si diaconicon, planul interior fiind absidat.Planul naosului a prezentat doua abside laterale, pronaosul fiind delimitat de uncafas din lemn. Acoperirea s-a realizat cu o bolta falsa semisferica pe pandantivi cese nasc din boltile semicirculare (de asemenea false), pornite din absidele laterale,semicupola altarului si bolta semicilindrica ce acopera pe directia longitudinala acestspatiu.In fapt, configuratia interioara a bisericii pare neschimbata pana in prezent, exceptiafiind cafasul a carui marime a variat in timp.Biserica are o turla din lemn, cu acces de deasupra cafasului.Initial, accesul in biserica se realiza direct de afara.Nu exista date privind decoratia exterioara a bisericii la acea data.

Reparatii si interventii1914 este anul unei prime interventii asupra cladirii bisericii, cand aceatsa a fostreparata si repictata si i s-a adaugat actualul antreu (pridvor inchis) si, probabil, oserie de contraforti in zona altarului.In 1942 , in baza documentatiei intocmita de arhitectul Gheorghe Naumescu, s-arealizat cel putin o subzidire din beton (pe zona altarului) si, foarte probabil, armareacu tiranti metalici, uzuala in epoca.In urma acestor lucrari biserica a fost retencuita in intregime. Braul care separa celedoua registre ale fatadelor coincide cu tirantii metalici exteriori.


3/10




Fatadele contin un registru superior cu o decoratie cu arce pe o profilaturasemicilindrica, in timp ce cornisele care s-au pastrat tradeaza o influenta neoclasica.Cel mai probabil, decoratia exterioara initiala a bisericii era una de sorginteneoclasica, preluata si de pridvorul adosat in 1914, dar si de frontonul fatadei vestice.Bisericile din Facau si Bulbucata, ridicate in aceeasi perioada, prezinta o plastica deinfluenta neoclasica.

Fatada Vestica a Bisericii (2008), aspect pastrat dupa reparatiile din 1940

Biserica, vedere spre altar (2008), aspect pastrat dupa reparatiile din 1940

Biserica, asa cum arata inainte de decopertarea zidurilor exterioare (2009-2010)(Fatada Sudica)


4/10




In 2008-2009 a mai avut loc ointerventie asupra bisericii.Aceatsa a fost o tentativanereusita de consolidare care adus la desfacerea tencuielilorexterioare si turnarea unorelemente (ineficiente) din betonin jurul fundatiilor, pe laturiledin sud, nord si est. Montareaunor plase sudate pe fatade(realizata) in scopul unorcamasuieli sau a unor tencuielitorcretate exterioare este, deasemenea, ineficienta dinpunct de vedere structural.

Latura de Nord, dupa incercarea de consolidare. Tencuiala a fost decopertata,contrafortii au fost demolati.

Structura de rezistentaDsefacerea tencuielilor exterioare nu a facut decat sa sublinieze carentele structuriide rezistenta. Zidaria destul de neingrijita tradeaza nu numai o oprire de lunga durataa lucrarilor, dar, cel mai probabil si cand s-a lucrat s-a lucrat intr-un ritm slab, probabildatorita unei finantari deficitare. Se observa diferente mari, atat in ceea ce privestecalitatea materialelor, cat si in ceea ce priveste manopera.Ca urmare a celor de mai sus, precum si al unui sol instabil si a unor fundatiidimensionate necorespunzator, numeroase fisuri si crapaturi sunt evidentiate, cu

predilectie in zona altarului.Masuratorile efectuate de echipa proiectantului arata si o umiditate nesanatoasa azidariei, mai ales pe o inaltime de 1-1.5 m de la pardoseala, acestea urcand pana la100%.


5/10




Pentru rezolvarea situatiei umiditatii se propun injectii cu materiale hidrofuge inzidaria decopertata pentru realizarea lucrarilor de interventii la fundatii, realizareaunui strat de rupere a capilaritatii sub planseul din beton armat care se va turna lacota 0,00, termoizolat cu 10 cm de polistiren expandat extradur. De asemenea, sevor revizui pantele trotuarelor si se vor realiza si monta sgheaburi si burlane pe totperimetrul cladirii. Toate elementele decorative de fatada (cornise, brau) se vorrealiza cu sorturi din tabla zincata cu profile cu picurator pentru a impiedicadeteriorari datorate apelor pluviale.Odata cu realizarea sistemului de incalzire prin pardoseala, umiditatea relativa aaerul va scadea considerabil, favorizand evaporarea apei prezente in zidarii in acestmoment.

Lucrari propuse1. Biserica

a. Structura Interventiile structurale sunt proiectate in baza expertizeitehnice intocmite.

i. Consolidarea fundatiilor prin lucrari din beton armat realizateprin interiorul cladirii. Interventiile exterioare asupra fundatiilornu mai sunt posibile datorita realizarii unor pseudo subzidirirealizate din beton nearmat perimetral, adiacent fatadelorestica, sudica si nordica.

ii. Consolidarea zidariei prin realizarea unor samburi din beton

armat executati in masa zidariei si a unor centuri din betonarmat.iii. Realizarea unei structuri metalice peste structura din lemn de

sustinere a boltilor.iv. Refacerea sarpantei si a turlei

b. Arhitectura

Lucrarile de arhitectura iau in considerare urmatoareledate:

- Lipsa informatiilor privind plastica fatadelor panala lucrarile din 1914 si 1942.- Este stiut insa ca pridvorul (antreul) a fostadaugat ulterior si ca cel mai probabil influentastilistica cea mai puternica a fost cea neoclasica.

- Interventia istorica din 1942 fost una care, celputin din punct de vedere structural a fost unsucces. Elementele aparute ca urmare a acesteiinterventii (elementele de facturaneoromaneasca) fiind practic singurele elementede stil care au o data si o provenienta certa.


6/10




Interventiile care se vor realiza sunt astfel, urmatoarele:- se vor demola antreul (pridvorul) si anexa adosata acestuia, cu atat mai mult cu catproportiile volumului exterior al bisericii au de suferit datorita nefericitei juxtapuneri.

- Se va realiza un portal la intrare. Este evidenta ca intrarea este expusaintemperiilor si unor directii domiante a vantului in perioada rece, acesta fiindmotivul realizarii unui pridvor la vremea respectiva. Si din acest motiv, dar sidin analiza similaritatilor cu bisericile satelor invecinate (Bulbucata si Facau),interventiile propuse de proiectul de fata creeaza un portal care sa protejezeintrarea in biserica. Proportiile si plastica acestui element arhitectural au fostrealizate pornind de la metodele de proiectare prezentate de Andrea Palladioin celebrul sau tratat, folosindu-se doua coloane paralelipipedice, dorice.

- Se vor recalibra profilaturile corniselor si frontoanelor. In acelasi spirit au fostredesenate si profilaturile cornisei superioare, precum si a braului caresepara cele doua registre de fatada, in aceeasi maniera fiind remodelat siturnul de peste pronaos. Profilaturile pastrate pana in prezent ale corniselor si

frontonului nu respectau in nici un fel proportiile impuse de stilul pe careconstructorul il dorise, probabil atat din cauza interventiilor frecvente, cat si aunei stangacii a mesterilor care au realizat initial constructia.

- Se va reface turla de peste pronaos, folosind aceeasi plastica de facturaclasica. Turla se va reface din lemn, pe un schelet metalic care se va sprijinipe elementele de rigidizare la nivelul superior al zidurilor.

- Panourile de influenta neoromaneasca din registrul superior al fatadelor aufost, de asemenea pastrate. Cu aceasta ocazie acestea vor avea un ritmajustat lungimilor fiecarui segment perimetral, astfel incat imbinarea acestiorasa fie realizata cat mai corect.

Desi lipsa informatiilor privind fatadele initiale pune sub semnul indoielii faptul caacestea erau chiar si aproximativ asemanatoare, cu atat mai mult cu cat anul 1940

reprezinta punctul de maxima inflorire al arhitecturii neoromanesti, se poateconsidera ca aceasta interventie, realizata, in primul rand, sub indrumarea unuiarhitect este un moment definitoriu in istoria bisericii din Iepuresti:

- Consolidarea cu tiranti este in mod clar cea mai eficienta dintre interventiilede pana acum asupra edificiului, fiind o procedura cu un iz istoric important.

- Realizarea unei plastici arhitecturale pornind in primul rand de laconsiderentele structural functionale (Separarea registrilor fatadelor se facepornind de la pozitia tirantilor, peste care se realizeaza braul) reprezinta, deasmenea, un element cu valoare intrinseca.

Alte interventii arhitectonice:- Remodelarea cafasului: ramas a doua oara prea mare (acesta a mai fost

micsorat in trecut) cafasul se va reface pe o adancime nu mai mare de 210cm. Scara de acces catre acesta va fi realizata tot din lemn, insa va fi o scaraelicoidala, suficienta pentru 2-3 persoane care vor folosi acest spatiu.

- Inchiderea spatiului de sub cafas cu tamplarie din lemn va realiza un spatiutampon intre cel exterior si cel al naosului.

- Ca urmare a interventiilor descrise mai sus, ferestrele de la nivelul cafasului,de pe fatadele din sud si nord nu mai sunt necesare. In plus, realizarea lorintr-o perioada mai tarzie a implicat o anumita neomogenitate compozitionalaa fatadelor laterale. Fiecare dintre acestea avea deja alte doua ferestre, deinaltimi diferite.

- Deteriorate si fara valoare, pardoselile se vor reface in intregime, cu atat maimult cu cat interventiile la fundatii se vor realiza din interiorul cladirii.


7/10




- Sistemul de incalzire va fi refacut prin montarea unui sistem de incalzire inpardoseala. De asemenea, va fi desfacuta soba din teracota existenta in navabisericii.

Pictura: Prin lucrarile propuse, pictura interioara nu este afectata in nici un fel. Inconcordanta cu studiul istoric, aceasta nu are o valoare certa, fiind refacuta de-alungul timpului. Pictura poate fi restaurata sau refacuta in intregime.

Supraveghere arheologica: In perioada realizarii sapaturilor in perimetrul interior albisericii, precum si pentru sapaturile de fundare pentru corpul anexa, lucrarile se vorface numai cu supraveghere arheologica!

Vedere a zonei din sud-est a bisericii. Se mai pot observa panourile de influentaneoromaneasca din registrul superior al fatadei, precum si braul care este realizatpeste tirantii metalici.


8/10




Pridvorul care preia anumite elemente de factura clasica in fatada (capiteluri). (2011)

Biserica din Facau Biserica din Bulbucata

Ambele edificii au fatade similare de inspiratie neoclasic. Configurarea frontoaneloreste rezultatul racordarii turlelor la cornisa. Acelasi element se reia si la portalelemasive, din zidarie.Consideram importanta prezenta portalurilor clar de influenta neocalsica

c. InstalatiiLucrarile de instalatii vizeaza reabilitarea instalatiei electrice, realizarea unuiparatraznet, precum si un sistem centralizat de incalzire.Centrala termica, functionand pe combustibil solid (lemne) se va amplasa in cladireaanexa.


9/10




2. Cladirea Anexa Centru socialAceasta cladire a fost proiectata in conformitate cu tema pusa la dispozitie deparohie, functiunea sa fiind una dubla:

- Tehnologica: Aici se va monta centrala termica pe lemne care va produceagentul termic atat pentru biserica, cat si pentru cladirea anexa

- Functional: Destinatia cladirii este una socialaFunctiuni:

- Centru socialo Activitati cu copiii si tinerii din parohie. Centrul va permite un program

de tip after-school care va atrage copiii din familiile nevoiase care arramane fara supraveghere dupa orele de curs. Copiii vor putea servi omasa (preparata in bucataria centrului), isi vor putea face lectiile.

o Pentru tineri se va dezvolta un program de lectura, dezbateri,meditatii.

o Rezolvarea cazurilor sociale. Centrul dispune de un dormitor carepoate fi folosit temporar pentru adapostirea unor persoane in nevoi

(mame cu copiii, tinere cupluri). Acest serviciu va fi acordat doar pescurta durata- Capela mortuara:

o Unul dintre spatiile din parter, cu intrare separata, va folosi ca loc depriveghi.

o Sala pentru praznice, pomeni etc, amplasata in proximitateabucatariei.

Prin realizarea centrului social parohia se poate implica direct in gestionareaproblemelor unor categorii importante din comunitate, asigurand in acelasi timp sispatii adecvate restului comunitatii.Structura de rezistenta este zidaria portanta cu samburi, centuri, grinzi si plansee din

beton armat. Al doilea nivel al cladirii este, prectic, o mansarda.Sarpanta se va realiza din lemn de rasinoase, cu capriori, grinzi, cosoroabe,astereala samd.Finisaje Exterioare: Tencuielile exterioare vor fi albe, fin driscuite, cu tamplarie dinPVC (imitatie de stejar) cu geamuri termopan. Invelitoarea va fi din tigle metalice (tipLindab).Consideram ca proximitatea cladirii anexa nu este defavorabila cladirii bisericii,monument istoric.

Indicatori urbanisticiExistent

S teren = 3.777 mpCladiriS constr. = 209 mpPropusS demolari = 24 mpS biserica = 185 mpS clad. anexa:S construit 91,28 mpS etaj 88,00 mpS desfasurat 179.28 mpS constr. total = 276.28 mpS desf total = 364.28 mp


10/10

memoriu-tehnic-arhitectura.pdf

Documents