NUME PROIECT: PLAN URBANISTIC GENERAL TIMISOARA

FAZA: FAZA 3

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA

PROIECTANT: SC PLANWERK

SC VITAMIN ARCHITECTS

SC IHS ROMANIA

SC PROIECT BIHOR

PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC HALCROW ROMANIA SRL

COMPONENTA: MEDIU

DATA:

PROJECT MANAGER

20.11.2012

ING. MADALINA POPESCU

COLECTIV ELABORARE DR. ING. FARCASANU IOAN

ING. MONICA VIDRIGHIN

ING. CORINA GALGAU

ING. ROXANA POPA

pg. 1

1. CAPITOL AL MEMORIULUI GENERAL AL PUG REFERITOR LA PROBLEME DE MEDIU

1.1. Relief şi climă

Municipiul Timisoara este asezat la intersectia paralelei 45°47' latitudine nordica, cu meridianul 21°17" longitudine estica, aflandu-se, ca pozitie topografica, in emisfera nordica, la distante aproape egale de polul nord si de ecuator si in emisfera estica, in fusul orar al Europei Centrale, la o distanta medie de aproximativ 550 km fata de capitala Romaniei - Bucuresti si cca. 170 km si 300 km fata de Belgrad respectiv Budapesta, capitalele tarilor vecine Serbia-Muntenegru si Ungaria. Din punct de vedere geomorfologic, Timisoara face parte din marea unitate fizico-geografica denumita Campia Banato-Crisana, subunitatea Campia de interfluviu Timis-Bega (Campia Timisoarei). Timisoara este asezata in sud-estul Campiei Panonice, in zona de divagare a raurilor Timis si Bega, intr-unul din putinele locuri pe unde puteau fi traversate intinsele mlastini formate de apele celor doua rauri. Pana acum doua secole si jumatate, aceste rauri acopereau in fiecare primavara suprafata campiei subsidente dintre unitatile geomorfologice denumite Campia Buziasului si Campia Vingai. Relieful caracteristic al campiei de subsidenta si divagare este reprezentat din succesiunea de grinduri fluviatile si arii depresionare fluvio-lacustre tipice deltei continentale. Directia generala a formelor de relief este aproape paralela cu directia N-E, S-V cu o usoara inclinare inspre Timis. Privit in ansamblu, relieful zonei Timisoara apare ca o suprafata relativ plana, monotona, netezimea suprafetei fiind intrerupta doar de albia raului Bega (realizata artificial prin canalizare intre anii 1728 si 1760). Cercetat in detaliu, relieful orasului si al imprejurimilor prezinta o serie de particularitati locale, reprezentate indeosebi prin: meandre parasite, microdepresiuni si grinduri (alcatuite in general din materiale grosiere). Acestea sunt rezultatul depunerilor din zona a raurilor Timis si Bega, inainte de canalizarea, regularizarea si indiguirea acestora (concretizate altimetric prin denivelari totusi modeste, care nu depasesc nicaieri intervalul a 2-3 m). Astfel, in vatra orasului, portiunea cea mai inalta, de 95 m, se afla in partea de nord-est, in cartierul “Intre vii”, iar punctul cel mai coborat, de 84 m, este localizat in vestul cartierului Mehala (Ronat), astfel ca se inregistreaza o diferenta de nivel de 11 m pe o distanta de cca. 7 km est-vest. Timisoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica). Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate si mai rar valuri de frig. Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Totusi, in Banat se resimte puternic si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care genereaza dezghet complet, iarna si perioade de caldura inabusitoare, vara. Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC). Amplitudinea termica medie este de 22,7ºC, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numarul

pg. 2

zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a culturilor, adica cele care au medii de peste 15ºC, este de 143/an, cuprinse intre 7 mai si 26 septembrie. Temperatura activa, insumand 27,61ºC, asigura conditii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultura, inclusiv a unora de provenienta mediteraneana. In perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitatii, ceea ce constituie o conditie favorabila dezvoltarii plantelor de cultura autohtone. Regimul precipitatiilor are insa un caracter neregulat, alternand ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii sarace. Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta din directia nord-vest si vest, o miscare a maselor de aer putin diferita de circulatia generala a aerului deasupra partii de vest a Romaniei. Canalizarile locale ale circulatiei aerului si echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecventei vanturilor pe principalele directii. Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse. Ca intensitate, vanturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distributia vanturilor dominante afecteaza, intr-o anumita masura, calitatea aerului orasului Timisoara, ca urmare a faptului ca sunt antrenati poluantii emanati de unitatile industriale de pe platformele din vestul si sudul localitatii, stagnarea acestora deasupra localitatii fiind facilitata atat de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuveta, cat si de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).

1.2. Geologie, hidrologie, geomorfolgie şi riscuri naturale

Din punct de vedere tectonic, orasul Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Referitor la structurile geologice ale zonei, aici se intalnesc depozite Quaternare cu grosimi de cca.100 m, sub care se succed depozitele Romaniene - pana la cca. 600 m adancime - si cele Daciene in facies lacustru si de mlastina, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaza formatiunile Pontianului si Sarmatianului, pentru ca de la 1740 m in jos sa se extinda domeniul fundamentului cristalin. Ca rezultat al alcatuirii petrografice a formatiunilor de suprafata, pe teritoriul Timisoarei apar in principal fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos. Fenomenul se evidentiaza in cartierele Cetate si Elisabetin, dar si in alte parti unde sau format crovuri (Ronat). Din punct de vedere geologic, Timisoara se caracterizeaza prin existenta in partea superioara a formatiunilor Quaternare, reprezentate de un complex alcatuit din argile, prafuri si nisipuri, cu extindere la peste 200 m adancime. Fundamentul cristalin-granitic se afla la aproximativ 1400 – 1700 m adancime si este strabatut de o retea densa de microfalii (fracturi), dintre care prezinta interes cea cunoscuta sub numele de „Falia Timisoara Vest”. Trecutul geologic al zonei se leaga de cel al marelui bazin de sedimentare si anume Depresiunea Panonica, extremitatea ei estica, ce s-a format prin colmatarea treptata a

pg. 3

lacului din perioada Pleistocen – Quaternar. Baza acestei depresiuni este formata dintr-un fundament carpatic constituit din formatiuni cristaline paleozoice si mezozoice scufundate in Tortonian, mai accelerat in partile centrale si mai lent in cele periferice, fragmentat pe directii diferite, dupa un sistem de falii care se intretaie aproape perpendicular (perimetrul cercetat situandu-se pe o linie de falii orientate est-vest si marcate de existenta vulcanismului trecut, Sanovita – Luda Bara, precum si de apele mineralizate de la Calacea, Buzias sau Ivanda). Din punct de vedere hidrologic, Timisoara si zona periurbana fac parte din grupa sistemelor hidrologice sud-vestice, bazinul hidrografic Timis – Bega, sistemul hidroameliorativ complex Sag – Topolovat si dispune de o bogata retea hidrografica, formata din rauri, lacuri si canale. Cu exceptia raurilor Bega si Timis, celelalte rauri seaca adesea in timpul verii. Principalul curs de apa este Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorand din Muntii Poiana Ruscai, cursul raului Bega se caracterizeaza printr-un regim hidric cu variatii foarte mari ale nivelelor si debitelor de apa. In aceste conditii, atat pentru a se asigura necesarul de apa a canalului navigabil cat si pentru a proteja Municipiul Timisoara de inundatii, Bega a fost legata cu Timisul printr-un sistem format din doua canale. Din aceste motive, nodul hidrotehnic de la Costei a fost conceput si realizat cu principala functie de asigurare a transferului apei din Timis in Bega, in functie de necesitati si volumul de precipitatii preluat in amonte de cele doua rauri. Prin sistemul hidrotehnic construit la Topolovatu Mic a fost eliminat riscul inundatiilor, atat de frecvente altadata, surplusul de apa inregistrat de Bega fiind dirijat spre raul Timis. Canalul Bega strabate orasul de la est la vest pe o lungime de 12,81 km, avand o panta redusa, de 0,4‰. Limitele administrative ale Timisoarei intersecteaza Canalul Bega la km 121 + 090 (aval) si la km 108 + 280 (amonte). Partea navigabila incepe incepe din aval de UHE Timisoara (km 118 + 450). Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timisoara nu exista o statie hidrometrica, astfel ca datele hidrologice provin de la statia hidrometrica Remetea Mare (F=2057 km², L=114 km, Hm=253 m), situata la mica distanta, in amonte. Intre statia hidrometrica Remetea Mare si Timisoara, aportul de apa este nesemnificativ. Debitul mediu multianual inregistrat la aceasta statie hidrometrica este de 17,0 m³/s, iar debitul maxim si cel minim sunt de 72,6 m³/s, respectiv 5,48 m³/s. Cel mai important afluent al Canalului Bega din aceasta zona este Paraul Behela (F=65 km², L=26 km, Hm=133 m), care conflueaza cu Canalul Bega pe dreapta, la est de municipiul Timisoara in Cartierul Crisan, aval de UHE Timisoara. Cursul de apa Behela izvoraste din apropierea satului Bencecul de Sus, curge pe langa comunele Giarmata si Dumbravita pe directia NE spre SV, apoi trece pe la marginea muncipiului Timisoara, varsandu-se in canalul Bega in aval de uzina Hidroelectrica Timisoara. Pe cursul acestui parau este amplasata acumularea permanenta Dumbravita, situata la borna hectometrica 150. La nivel normal de retentie, aceasta acumulare are un volum de 0,1 milioane m³. Timisul izvoraste de pe versantul estic al Muntilor Semenic, de sub varful Piatra Goznei, de la altitudinea de 1135 m. Pe teritoriul tarii noastre are o lungime de 244 km si colecteaza apele a 150 de rauri, cu o lungime a retelei hidrografice de 2.434 km si o densitate de 0,33 km/km2. Actualul aspect al retelei hidrografice este complet diferit de cel din trecutul nu prea indepartat, fiind rezultatul lucrarilor hidroameliorative incepute cu peste 250 de ani in urma. Din multitudinea de brate care serpuiau inaintea canalizarii raului Bega se mai pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Behela (spre vest, curgand prin Sacalaz). Canalul Subuleasa se alimenteaza din canalul Bega prin canalul de irigatie administrat de

pg. 4

ANIF care pleaca din Colonia Slavic (Cartierul Plopi), iar circuitul se inchide tot in canalul Bega. Vechiul canal Subuleasa nu isi mai are continuitate, fiind obturat si infundat pe mai multe portiuni. In prezent mai exista ramificatii de scurgere in doua zone: pe sub linia CFR Industriala si la marginea Cartierului Kuncz. Pe langa cursurile permanente si cele care seaca, adesea, in timpul verii, pe teritoriul Timisoarei se intalnesc o serie de lacuri: naturale (formate in locul vechilor meandre sau areale de subsidenta), precum cele de langa Kuntz, Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde etc., fie de origine antropica precum cele din: Fratelia, Freidorf, Ciarda Rosie, Strandul Tineretului etc. Aceste acumulari trebuie mentionate avand in vedere situarea lor pe linia de contact cu localitatile periurbane. Deasemenea, este remarcata prezenta lacurilor de acumulare de pe teritoriul comunelor Pischia, Ghiroda, Remetea Mare, favorabile practicarii pisciculturii. La nivelul Directiei de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Timisoara s-a intocmit o banca de date cu apele stagnante din Zona Timisoara. Au fost inventariate peste 30 de locatii, din care 23 sunt balti, suprafata totala ocupata de ape stagnante fiind aproximativ 174,96 ha, din care: 97,17 ha luciu de apa, 57,79 ha mlastina si 20,00 ha canale de desecare. Pe teritoriul municipiului Timisoara se intalnesc orizontul acvifer freatic si complexul acvifer de adancime. Orizontul acvifer freatic se dezvolta pe intervalul poros-permeabil cuprins intre 2 -15 m iar nivelul hidrostatic variaza intre 0,5 - 4 m. Acviferul freatic poate fi exploatat la debite de 1,5 - 2 l/s. Complexul acvifer de adancime este intalnit pana la 110 - 120 m si cuprinde 4 - 8 strate acvifere. Nivelul hidrostatic variaza in limite largi, iar debitele de exploatare admisibile sunt de 2 - 5 l/s. Sunt cunoscute si ape de mare adancime, hipotermale - captate in Piata Unirii, la sud de Cetate si Cartierul Fabric, dar si mezotermale captate in Piata Bihor. Aceste ape au valoare terapeutica, fiind utilizate in scop balnear in cadrul Strandului Termal. Tectonica inscrie arealul municipiului Timisoara intr-o zona cu un grad mediu de seismicitate (cutremurele cu epicentrul in zona Timisoara nu depasesc de regula magnitudinea 6 pe scara Richter), fapt care trebuie avut in vedere la proiectarea cladirilor. Tot ca urmare a tectonicii, pe liniile de falii din Campia Timisului apar izvoare naturale termo-minerale, la Timisoara, Calacea si Buzias-Ivanda, cu posibilitatea de a fi folosite pentru amenajarea unor complexe recreative si de tratament. Seismicitate Timisoara este un centru seismic relativ activ dar, din numeroasele cutremure observate, putine au depasit magnitudinea 6 pe scara Richter. Din informatiile istorice rezulta ca inainte de 1901 au fost inregistrate 217 cutremure (cel mai puternic din Timisoara fiind cel din 1879). In perioada 1901-1950 au fost semnalate 129 cutremure, iar in perioada 1951-1999 au fost inregistrate 97 cutremure, provocand pagube minore cladirilor vechi. Cele mai importante miscari seismice inregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7 ; 18 iulie M = 5, 6 ; 2 decembrie M = 5,5). Se pare ca cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879 de la Moldova Noua, cu o intensitate de VIII si numeroase replici. Cutremurele banatene sunt caracterizate prin adancimea mica a focarului (5-15 km), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari orizontale si verticale de tip impuls cu durata scurta, perioade lungi de revenire in aceeasi zona. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidarie, diafragme, panouri mari) si mai putin cele

pg. 5

deformabile (cadre din beton armat sau metalice). Aceste fragmentari au avut zone de minima rezistenta, iar balansul blocurilor astfel faliate amplificat si de o serie de evenimente seismice au determinat inaintari sau retrageri ale domeniului marin (Thetys) sau lacustru (Panonic). Timisoara este un centru seismic relativ de activ, cu un focar secundar chiar sub vatra orasului si doua focare secundare, unul in nord-vest pe linia seismica Vinga – Varias – Periam si celalalt in sud – vest pe aliniamentul Sag – Parta – Rudna. Conform codului de proiectare seismica P100-1/2006, conditiile locale de teren in arealul Timisoara sunt caracterizate prin valorile perioadei de colt Tc = 0,7sec, a factorului de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului b0 = 3,00, a spectrului normalizat de raspuns elastic pentru zona Banat si acceleratia terenului pentru proiectare ag=0,16g. Conform datelor puse la dispozitie de ISU Timis, din analiza vulnerabilitati realizata la IPROTIM (seism cu magnitudine 6 pe scara Richter, epicentru localitatea Sag, adancime focar 15 Km) s-a stabilit urmatoarea zonificare seismica:

• in centrul vechi al Timisoarei din cauza gradului avansat de degradare este posibila o concentrare mare a cazurilor de colaps general sau partial;

• locuintele parter sau P+1E in stare avansata de degradare pot constitui zone de colaps general extins (Str Dacilor, Splaiul Bega, D-dul Maniu)

• zone mai restranse de avarii grave pot aparea si in alte cartiere (P-ta Traian, Str. Stefan cel Mare, P-ta Kutl, Str. Preyer, Str. Triboniu Laurean, Iozefin)

• la cladirile P+2E edificate in perioada 1860-1910 sunt posibile avarii interioare la peretii despartitori (Spl. Tudor Vladimirescu, B-dul 16 Decembrie, P-ta Plevnei, Str. 3 August, P-ta Romanilor);

• cartierele de P+4E din zona Nord vor fi putin afectate la structura, dar sunt probabile avarii interioare.

Alunecari de teren Zona Timisoarei este relativ plata, pe o distanta de peste 17 km diferenta de nivel fiind de maxim 11 m, cu un gradient uniform. In aceste conditii, riscul de alunecari de teren este neglijabil, singurele fenomene notabile fiind cele de tasare. Conform datelor transmise de Inaspectoratul de Stat in Constructii Timis, riscurile producerii de alunecari de teren in municipiul Timisoara sunt foarte mici. Inundatii Factorii de risc care potenteaza sau chiar genereaza fenomene de inundatie datorata unor ploi abundente si indelungate sau suprapunerea ploilor abundente peste stratul de zapada, urmat de topirea brusca a zapezilor, in municipiul Timisoara sunt legate de colmatarea retelei de canalizare si de lipsa de intretinere si nerealizarea lucrarilor de decolmatare a acestora. Teritoriul municipiului Timisoara este strabatut de canalul Bega, rezultat al asanarii campiei mlastinoase banatene, in secolul XVIII. Dubla interconexiune Timis – Bega incluzand Nodul Hidrotehnic Costei, Nodul Hidrotehnic Topolovat, Canalul de alimentare Timis-Bega, respectiv Canalul de descarcare Bega-Timis, creeaza premisele necesare regularizarii

pg. 6

debitelor in sectiunea Timisoara, astfel incat prin functionarea optima a acesteia sa nu existe problema inundarii municipiului Timisoara. Apararea orasului impotriva inundatiilor se realizeaza prin intermediul dublei conexiuni Timis – Bega, echipate cu nodurile hidrotehnice Costei si Topolovat. Pentru atenuarea viiturilor pe raul Behela, care periclita cartierele marginase ale municipiului Timisoara, s-a realizat rectificarea albiei si constructia barajelor Giarmata si Dumbravita. De asemenea, s-a realizat rectificarea paraului Subuleasa, evitandu-se inundatiile in zona industriala Sud-Est (Calea Buziasului) din Timisoara. In intravilanul municipiului Timisoara, raul Bega este canalizat, debitul se regleaza din lucrarile hidrotehnice situate in amonte si aval, nu exista zone inundabile, cu exceptia zonei „Terasa Flora” care se afla in albia majora si care poate fi inundata in cazul unor debite crescute. Principalele aspecte de mediu identificate sunt: - poluarea apei de suprafata - canalul Bega – in aval de municipiul Timisoara ca urmare a evacuarii apelor uzate neepurate; - poluarea apelor stagnante ca urmare a deversarilor necontrolate de la societatile comerciale limitrofe; - poluarea apei din precipitatii (ploi acide/slab acide si cu continut de azotati/azotiti)

1.3. Pedologie si agricultura

Retragerea lacului Panonic urmare a strapungerii Dunarii la Portile de Fier (fenomen petrecut in timpul dintre glaciatiunile Mindel si Riss) au lasat in urma o arie inmlastinita si insalubra, care s-a mentinut pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, perioada in care mai persistau in zona de vest peste 877.600 ha mlastini, alimentate periodic de numeroase brate care se desprindeau din raurile care tranzitau zona: Mures, Bega, Timis, Barzava si afluentii acestora, ape ce lasau in amonte terase sau inecau in aval vechile soluri in propriile aluviuni, generand in final un mozaic de formatiuni geomorfologice si de soluri. Intreaga regiune s-a dezvoltat pe fundul fostului lac Panonic, in urma retragerii apelor. Aceasta regiune a devenit mediul proceselor de sedimentare care au determinat aparitia unor forme de relief, specifice unei delte continentale, constituite de raurile ce „rataceau” in voie pe suprafata plana (mlastinoasa in mare parte), rezultand cursuri variabile care se pierdeau in vechile coluvii. Pe masura ce cursurile se colmatau, apele isi schimbau albia aluvionand alte suprafete. Prin lucrarile de regularizare, canalizare, indiguire si desecare, procesele de drenare se accentueaza, iar divagarile se reduc treptat (chiar dispar), separandu-se astfel doua perioade mari si distincte ale procesului de solificare:

• perioada dinaintea lucrarilor hidroameliorative;

• perioada de dupa lucrarile hidroameliorative. Perioada dinaintea lucrarilor hidroameliorative a inceput imediat ce aluviunile de pe fundul lacului Panonic s-au ivit la suprafata, fiind insa periodic acoperite de ape si corespunde perioadelor de aluvionare si inmlastinare. In aceasta perioada s-au format cu precadere hidrisolurile (stagnosolurile, gleisolurile, limnosolurile) si pelisolurile (pelosolurile, vertosolurile). Procesul de solificare a materialelor fluvio-lacustre este dominat de reactiile de reducere, hidratare si uneori de oxidare a mineralelor bogate in fier

pg. 7

si mangan. Procesele de vertisolaj au inceput sa devina evidente odata cu eliminarea excesului de umiditate din cadrul profilului de sol. Perioada de dupa executia lucrarilor hidroameliorative este perioada de evolutie normala a reliefului si implicit a solurilor si a inceput din momentul dupa stabilizarea principalelor cursuri de apa. Apele capata un regim hidrologic stabil, cu variatii legate de regimul precipitatiilor din bazinul hidrografic corespunzator, ceea ce a permis retragerea apelor spre cursurile deja stabilizate. Drenarea solurilor s-a accentuat prin lucrarile de canalizare si indiguire a principalelor cursuri de apa, lucrari completate ulterior cu o retea de canale pentru desecare. In aceste conditii, solurile se diferentiaza in primul rand prin varsta si evolutie, cele mai vechi in zonele grindate (care au servit ca suport pentru primele asezari omenesti din zona), iar cele mai tinere pe formele meandrate si depresionare, sau din imediata vecinatate a fostelor cursuri de apa. In conditiile de pedogeneza mentionate, intr-un climat continental moderat, cu influente oceanice si mediteraneene (temperatura medie multianuala de 10,8°C, precipitatii medii multianuale de 600,40 mm), pe un relief tanar (format din sesuri aluvionare cu nivelul apelor pedofreatice situat intre 1,01 – 3,00 m), procesul de descompunere a materiei organice a fost directionat de mediul moderat-aerob, ducand la acumularea humusului in orizontul A cu o grosime insemnata. Alterarea slaba moderata a silicatilor primari, cu eliberarea de hidroxid feric intr-un orizont B de alterare (Bv), caracterizat prin lipsa migratiei coloizilor si prin levigarea carbonatilor alcalino-pamantosi, sunt caracteristice eutricambosolurilor (Ao – Bv – C; Am – Bv – C) fara degradare texturala apreciabila. Aluviosolurile s-au format in conditii similare ca si eutricambosoluri, diferenta fiind ca acestea au iesit mai tarziu de sub influenta revarsarilor. In absenta inundatiilor, au fost create conditii favorabile bioacumularii, ceea ce a condus la formarea humusului intr-un orizont A cu grosimi variabile. Cu timpul, solificarea avanseaza ducand la transformarea aluvisolurilor in soluri evoluate, ce urmeaza a se include in alte tipuri, specifice zonei. Din punct de vedere al modului de agregare structurala, solurile din municipiul Timisoara se regasesc intr-o faza medie de evolutie. Nu sunt in totalitate intr-un stadiu natural, fiind evidentiata interventia omului, iar cele doua stadii nu pot fi separate transant, ele intrepatrunzandu-se si conditionandu-se reciproc. Procesele pedogenetice descrise mai sus si tipurile de sol generate de acestea pot fi intalnite la periferia Timisoarei sau in imediata vecinatate a orasului. In zona centrala, datorita interventiei antropice pot fi intalnite in principal: antrosolurile sodice sau antracvice si entiantrosolurile urbice (formate pe materiale parentale continand resturi de materiale de constructii si resturi ale altor activitati umane: cioburi, caramizi, moloz, betoane etc., in proportie de peste 35%), mixice, formate pe materiale minerale de sol amestecat cu roca subiacenta si eventual cu moloz si deseuri etc.), spolice (pe materiale pamantoase rezultate din activitati industriale, dragaj, constructia de sosele etc.). Rezultanta evolutiei in timp a conditiilor naturale o reprezinta structura si configuratia actuala a urbei, in centrul aglomerarii urbane aflandu-se Cetatea, in jurul careia graviteaza ca „subsisteme urbane” celelalte cartiere.

Conform datelor preluate furnizate de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis, suprafata totala a Municipiului Timisoara este de 12.926,83 ha, din care 7786,15 ha teren agricol si 5140,68 ha teren neagricol. Suprafata de 7786,15 ha teren agricol cuprinde:

pg. 8

• 7014,34 ha teren arabil;

• 425,34 ha pasuni;

• 223,25 ha fanete;

• 39,20 ha vii;

• 84,02 ha livezi. Suprafata de 5140,68 ha teren neagricol cuprinde:

• 649,08 ha paduri;

• 317,31 ha ape, balti;

• 3036,64 ha constructii;

• 1062,89 ha drumuri;

• 74,96 ha teren neproductiv. Problemele de mediu identificate referitoare la calitatea solului sunt:

• existenta unui sit contaminat cu metale grele in zona platformei Solventul apartinand SC VALKIRIA INVEST SRL Bucuresti, localizat pe str. Garii nr. 25, unde a fost identificata contaminare cu metale grele Zn, Pb, Ni, Mo, As si uleiuri minerale (THP);

• solul poate fi poluat ca urmare a activitatilor industriale, activitatilor agricole si de crestere a animalelor, transportului rutier si feroviar, gestiunii necorespunzatoare a deseurilor.

1.4. Biodiversitate si arii naturale protejate

Climatul specific, cu influenta atlantica, deci cu precipitatii, asociat cu existenta solurilor cu nivel freatic foarte ridicat, situate intre numeroase mlastini, au asigurat o dezvoltare ampla naturala a padurilor in zona (paduri de sleau de lunca), reprezentate in principal de paduri de stejar si frasin, distruse in cea mai mare parte prin taieri pentru obtinerea lemnului necesar construirii cetatii si a caselor si pentru castigarea de terenuri cultivabile. Dezvoltarea urbana a condus la ocuparea habitatelor naturale, astfel ca, in prezent, cu exceptia catorva areale impadurite cu asociatii vegetale alcatuite din Quercus robur, Fraxinus excelsior, Ulmus foliacea, Acer campestre, Crataegus monogyna etc. situate in habitatul de la Padurea Verde, Timisoara se incadreaza in silvostepa antropizata ce caracterizeaza in buna masura Campia de Vest. Peisajul este diversificat prin existenta unor palcuri mici si razlete situate pe langa foste cursuri ale apelor ce serpuiau in trecut in voie, sau pe langa fostele cai de acces, alcatuite din: Salix fragilis, Acer tataricum, Robinia pseudacacia si mai rar Quercus cerris, Quercus pedunculiflora. Dintre speciile arbustive spontane se regasesc paducelul (Crataegus monogyna), lemnul cainesc (Ligustrum vulgare), cornul (Cornus mas), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) etc . Vegetatia urbana dezvoltata in Timisoara la nivelul spatiilor verzi delimitate ca atare si pe reteaua de strazi apartinand domeniului public, precum si in incinte particulare, cuprinde diverse specii de arbori, arbusti, plante floricole si erbacee, atat indigene, cat si

pg. 9

exotice. Conform Cadastrului Verde al Timisoarei, proportia numarului de arbori pe genuri sistematice este urmatoarea:

• genul Acer (paltini, artari): 18%;

• genul Robinia (salcami): 9%;

• genul Prunus (pruni, corcodusi): 9%;

• genul Fraxinus (frasini): 8%;

• genul Pinus (pini): 7%;

• genul Tilia (tei): 6%;

• genul Populus (plopi): 6%;

• genul Picea (molizi): 4%;

• alte genuri: 32%, din care: genul Betula (mesteceni) 2%, genul Quercus (stejari) 2%, genul Salix (salcii) 1%, genurile Juglans (nuci) si Platanus (platani) sunt sub 1%, iar genul Carpinus (carpeni) 0,2%.

Distributia acestor procente este foarte variata in cadrul spatiilor verzi din domeniul public (parcuri, scuaruri, aliniamente etc.). Astfel, in ce priveste paltinii, reprezentati majoritar prin paltinul de camp (Acer platanoides), specific vechilor paduri de amestec ce se intindeau in Banat, si paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), specie indigena, dar coborata mult ca areal, ei apar constant in toate parcurile, dar in proportii mari, chiar de 27 %, in numai cinci dintre ele. Sunt specii rezistente la climatul specific zonei si la poluare, caracterizate de o crestere rapida si o longetivitate apreciabila, de peste 120 ani, si contribuind la crearea unui efect peisagistig deosebit datorita coroanelor pline si echilibrate. Se explica astfel proportia mare in care au fost introduse inca de la primele amenajari de parcuri, alaturi de tei si frasin. Alte specii de Acer regasite: Acer platanoides „Crimson King” (artar cu frunza rosie), Acer platanoides „Globosum” (artar cu coroana sferica), Acer saccharinum „Pyramidalis” (artar dulce piramidal). Legat insa de acest aspect de continuitate a vegetatiei naturale in parcurile existente, apare insa surprinzatoare proportia redusa a stejarului (Quercus robus), care forma osatura vechilor paduri de campie, care este prezent in parcuri in proportie de 2%. Desi stejarul are o crestere mai inceata, prin longetivitatea sa, structura impunatoare a coroanei si eleganta frunzei, este una din speciile deosebit de valoroase din parcuri. Salcamul (Robinia pseudoaccacia) se regaseste in proportie de 32% intr-unul din parcurile Timisoarei (Parcul Lidia) si in proportii de 21% si de 14% in alte doua parcuri. In restul parcurilor, proportia lui este redusa, sub 10%. Desi este o specie exotica, dar robusta, foarte rezistenta, foarte modesta si cu crestere rapida, datorita coroanei sale destul de aerate, salcamul are o valoare ecologica si peisagistica redusa. Se preteaza insa a fi folosit in aliniamentele stradale. Genul Prunus se regaseste in proportie de 9%, proportie ce se datoreaza in principal invaziei de Prunus cerasifera (corcodusul), care s-a instalat spontan, fiind o specie foarte robusta. In acelasi gen intra insa si Prunus pissardi (corcodusul rosu), o specie ornamentala introdusa frecvent in parcurile orasului. O proportie ridicata, 8%, o are, de asemenea, genul Fraxinus (frasinul). El este reprezentat prin specia indigena, Fraxinus excelsior, si prin specia exotica Fraxinus americana. In timp ce prima specie prezinta o robustete mare, cea de-a doua specie se remarca printr-o mare capacitate de a se instala natural, avand o fructificatie foarte bogata si o crestere rapida in tinerete. Dintre rasinoase, genul Pinus este cel mai bine reprezentat (7%). Speciile frecvente sunt

pg. 10

Pinus strobus, Pinus nigra si Pinus silvestris. Alte specii de rasinoase cu valoare peisagistica deosebita, prezente intr-un numar destul de mare in unele parcuri ale orasului, sunt tisa (Taxus baccata, Taxodium distychum) si molidul argintiu (Picea punceus v.argentea). Cu totul intamplator apare si exemplare de bradul (Abies concolor, Abies nordmanniana). Tot o proportie ridicata, 6%, o are si genul Tilia, reprezentat in special prin doua specii indigene de tei, cu o coroana regulata si in general foarte deasa, cu inflorire deosebita, reprezentand specii de mare valoare pentru parcuri si care, alaturi de paltin si frasin, constituie partea de fond a portiunilor cu caracter masiv. Ca si in cazul salcamului, speciile de plop se regasesc in proportie de 20% in parcul Lidia si in proportie de sub 10% in restul parcurilor. Dintre cele sase specii existente, plopul alb si plopii piramidali au o valoare peisagistica deosebita, mai ales exemplarele situate pe malul Begai. Dintre foioase, unul dintre cei mai impresionanti arbori este platanul (Platanus acerifolia), caracterizat de o longevitate ridicata. La nivelul orasului, numarul de exemplare de platan este extrem de redus, in jur de 100, cei mai multi (39) fiind prezenti in spatele Catedralei. O specie cu o valoare peisagistica putin in urma platanului este mesteacanul (Betula verrucosa, Betula pendula). Deosebit de decorativa, in special in buchete, si adaptata climatului, specia este insa destul de putin prezenta in parcuri. Dintre restul genurilor de arbori din Timisoara ce se gasesc in proportii foarte reduse se pot enumera: Malus, Catalpa, Morus, Carpinus, Ailanthus, Celtis, Crataegus, Laburnum, Liquidambar, Liriodendron, Koelreuteria, Sophora, Aesculus, Magnolia, Cedrus, Fagus, Salix etc. Dintre speciile de arbori plantati in aliniamentele stradale se pot enumera:

• Bulevardul Vasile Parvan - dud pendul (Morus alba Pendula), corcodus rosu (Prunus pissardii) si Buxus forme;

• Calea Circumvalatiunii - mar ornamental (Malus sp.) si arborele de ambra (Liquidambar styraciflua);

• Bulevardul Take Ionescu - cires ornamental globos (Prunus fruticosa Globosa);

• Calea Sever Bocu si Calea Lipovei - stejar rosu (Quercus rubra, sinonim cu Quercus borealis);

• Calea Torontalului si Calea Sagului - frasin (Fraxinus excelsior)

• Calea Buziasului - Acer sp.;

• Zona Soarelui si Ciarda Rosie - Castanea sativa;

• Cartier Cetate si Tipografilor – Albizzia julibrissin sp. si Ficus carica;

• Bulevardul Liviu Rebreanu, cartierul Blascovici si pe strada Alexandru Borza – cires japonez (Prunus serrulata Kanzan) si tei (Tilia sp.);

• in Zona Matei Basarb si Bucovina - Catalpa bignonioides Nana si salcam globos (Robinia pseudacacia Umbraculifera);

• Bulevardul General Dragalina – Acer platanoides Crimson King;

• Bulevardul Cetatii – Magnolia kobus;

• Splai Nicolae Titulescu, Splaiul Tudor Vladimirescu, Bulevardul Michelangelo – Acer negundo Flamingo;

• Bulevardul Filipescu – Malus x Rudolf;

• Aleea CFR – Fraxinus pennsylvanica;

• strada Gheorghe Lazar, strada Brediceanu, Calea Bogdanestilor – Catalpa bignonioides Nana;

pg. 11

• strada Drubeta – Crataegus laevigata Paul Scarlet. Arbustii sunt o categorie importanta de specii lemnoase pentru amenajarea parcurilor. Din totalul arbustilor existenti in spatiile verzi ale Timisoarei, circa 43% il reprezinta rasinoasele, in timp ce arbustii foiosi apartin la peste 20 de genuri, numarul speciilor fiind insa destul de limitat. Printre genurile de arbusti cultivate se pot regasi: Juniperus, Thuja, Chamaecyparis, Buxus, Ligustrum, Kerria, Buddleja, Weigela, Chaenomeles, Pyracantha, Viburnum, Hypericum, Cornus, Deutzia, Lonicera, Philadelphus, Coryllus, Sorbus, Tamarix, Cercis etc. Covorul erbaceu si floricol este reprezentat de specii anuale, bienale si perene: Achillea millefolium, Apera spica-venti, Agropyron pectinatum, Alopecurus pratensis, Amaranthus albus, Ambrosia artemisifolia, Arctium lappa, Armoracia rusticana, Bellis perenis, Capsella bursa-pastoris, Celosia plumosa, Centaurea cyanus, Chamomilla recutita, Chelidonium majus, Cichorium intybus, Cirsium arvense, Cotinus coggygria Royal Purple, Cuscuta epithymum – planta parazita, Datura stramonium, Equisetum arvense, Erigeron annuus, Eryngium campestre, Euphorbia sp., Festuca sp., Fumaria officinalis, Galium aparine, Hyoscyamus niger, Lolium sp., Malva sp., Medicago sativa, Papaver sp., specii ale genului Plantago, Poa sp., Polygonum aviculare, Rosa canina, Solanum nigrum, Symphytum officinale, Taraxacum officinale, Trifolium dubium, Trifolium campestre, Trifolium patens, Trifolium parviflorum, Trifolium hybridum, Trifolium repens, Trifolium ornithopodioides si Trifolium fragiferum, Urtica dioica, Verbascum phlomoides, Veronica hederifolia, Vinca rosea, Viola odorata etc. Trandafirul, „regina florilor”, a dat Timisoarei numele de „Orasul trandafirilor”. Acesta este prezent in parcuri, scuaruri, intersectii, in spatiile verzi din fata imobilelor si in aproape toate gradinile particulare. In spatiile verzi din centrul orasului se gasesc aproximativ 25.000 de trandafiri, iar totalul in municipiu este de 40.000 de bucati. Soiurile de trandafiri plantate sunt remontante, cu flori parfumate, din grupele: Thea hybrida, Floribunda, Polyantha, urcatori. Din punct de vedere al speciilor de plante arboricole si floricole exotice adaptate la nivelul Timisoarei, se pot enumera: Actinidia arguta – kiwi, Actinidia kolomikta, Actinidia chinensis, Ailanthus altissima, Albizzia julibrissin – arborele de matase, Arbutus unedo, Aucuba japonica, Camelia japonica – camelie, Callistemon laevis, Cedrus atlantica Glauca – cedru, Celtis occidentalis, Clematis sp. – clematita, Clerodendrum trichotomum, Crataegus laevigata – paducel cu flori rosii, Cupressocyparis leylandii, Cupressus arizonica, Cupressus sempervirens, Eucaliptus gunni – eucalipt, Ficus carica, Ginkgo biloba, Jasminum nudiflorum – iasomie de iarna, Koelreuteria paniculata – clocotis chinezesc, Lagerstroemia indica – liliac de vara, Laburnum x watereri Vosii – salcam cu flori galbene, Lavandula angustifolia – levantica, lavanda, Liquidambar styraciflua – arborele de ambra, Liriodendron tulipifera – arborele de lalele, Lonicera sp. – caprifoi, mana Maicii Domnului, Magnolia grandiflora, Magnolia kobus, Morus platanifolia, Nandina domestica, Nerium oleander – leandru, Olea europaea – maslin, Paulownia tomentosa, Phyllostachys sp. – bambus, Photinia x fraseri, Pinus pinea, Prunus subhirttela Pendula Rosea - cires japonez plangator, Pterocarrya fraxinifolia, Punica granatum – rodiu, Quercus x turneri Pseudoturneri, Robinia hispida, Rosmarinus officinalis – rosmarin, Ruscus aculeatus – ghimpe, Skimmia japonica, Vitex agnus-castus. Padurea Verde situata in nord - estul Timisoarei, este un masiv forestier cu suprafata de cca 724 ha, avand ca functiuni principale cea ecologica si cea recreativa. Speciile lemnoase care cresc in Padurea Verde sunt: cerul (Quercus cerris), frasinul (Fraxinus excelsior), jugastrul (Acer campestre), cornul (Cornus mas), artarul tataresc

pg. 12

(Acer tataricum), stejarul pedunculat (Quercus robur), paltinul de camp (Acer platanoides), ulmul de camp (Ulmus campestris), salcamul (Robinia pseudoaccacia). Structura pe specii de arbori este urmatoarea: stejar 69%, frasin 10%, jugastrul 7%, cer 4%, salcam 4%, paltin 1%, alte specii 5%. Covorul vegetal erbaceu din Padurea Verde este formata din speciile spontane: Anemone ranunculoides (anemone), Corydalis cava (brebenei), Campanula sp., Dactylis polygala (golomat), Erythronium dens-canis, Ficaria verna (salatica), Fritillaria meleagris (lalea pestrita), Gallium album (sanziene albe), Geranium robertianum, Geum urbanum (cerentel), Hedera helix (iedera), Oryzopsis xiresceus, Primula vulgaris (ciubotica cucului), Prunela vulgaris, Pulmonaria officinalis (plamanarica), Viola odorata (toporasi) etc. Perdeaua forestiera de protectie este amplasata in nord-vestul Timisoarei, o suprafata de 30 ha fiind plantata in perioada 2001-2009. Stejarul (Quercus borealis, Quercus robur) a fost ales pentru a constitui osatura acestei benzi de protectie in proportie de 33%. Deoarece pe langa functia de protectie a zonei rezidentiale impotriva vanturilor dominante, perdeaua va avea si o functie recreativa, respectiv va functiona ca o padure-parc, s-a impus o gama cat mai variata de specii: paltin, artar, ulm, tei, paducel, fag, pin, gledita, salcam, realizandu-se o diversitate de forme si culori. Dintre arbusti se pot enumera: paducelul - Crataegus monogyna, macesul - Rosa canina si lemnul cainesc- Ligustrum vulgare. Padurile din zona periurbana a municipiului Timisoara sunt compuse din urmatoarele specii lemnoase:

• Padurea Pischia: stejar si cer (specii preponderente);

• Padurea Recas: stejar (specie preponderenta);

• Padurea Bistra: stejarul (preponderent), urmat de frasin, apoi de o serie de specii de amestec. O caracteristica aparte a acestei paduri o reprezinta prezenta pe doua subparcele a singurului crampei de stejaret natural din Campia Banatului, constituit ca rezervatie naturala.

• Padurea Cheveres - Bacova: padure de stejar (62%) si frasin (18%)

• Padurea Giroc - structura pe specii se prezinta astfel: o stejarul (Quercus robur) reprezinta specia de baza dominanta (55%);

prezinta caracteristicile unei productivitati medii, constituind insa arborete cu varste inaintate, cu vitalitate mai putin viguroasa;

o frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul (Carpinus betulus) si cerul (Quercus cerris), sunt specii de amestec ocupand la un loc cca. 32%, cu vitalitate mai mare, fiind mai tinere (formeaza etajul inferior, prin invazie sub adapostul stejarului);

o nucul american (Juglans nigra) si stejarul rosu (2%) sunt plantate in goluri si raristi, vegetand bine;

o celelalte specii sunt naturale (jugastrul, artarul, paltinul) sau artificiale (salcamul, marul, plopul euro-american).

• Padurea Lighed are o compozitie pe specii tipica padurilor din campia-vestica: 63% stejar, 17% frasin, 6% cer si 14% alte specii de amestec.

Fauna aferenta strict mediului urban din Timisoara cuprinde in general putine specii salbatice de mamifere, reptile sau amfibieni (arici, cartite, dihori, veverite, soareci, sobolani, broaste, serpi de casa), la care se adauga exemplarele de caini si pisici fara

pg. 13

stapan. Luand insa in considerare intreg teritoriului administrativ al Timisoarei, precum si in zona periurbana a acesteia, care cuprinde o serie de paduri, se pot mentiona urmatoarele specii salbatice de mamifere, reptile si amfibieni:

• mamifere: Capreolus capreolus (caprioara), Vulpes vulpes crucigera (vulpe), Sus scrofa (mistret), Erinaceus concolor (arici), Talpa europaea (cartita), Mustela putorius (dihorul de casa), Lepus europaeus (iepure de camp), Meles meles (bursuc), Sciurus carolinensis (veverita), Micromys minutus pratensis (soarecele pitic), Pitymis subteraneus (soarecele subpamantean), Rattus norvegicus (sobolan).

• reptile si amfibieni: Lissotriton vulgaris (triton comun), Triturus dobrogicus (triton dobrogean), Bombina bombina (buhai-de-balta), Pelobates fuscus (broasca-sapatoare-bruna), Bufo bufo (broasca-raioasa-bruna), Bufo viridis (broasca-raioasa-verde), Hyla arborea (brotacel), Pelophylax ridibundus (broasca-de-lac-mare), Pelophylax kl. Esculentus (broasca-de-lac-mica), Rana dalmatina (broasca-rosie-de-padure), Testudo hermanni boetgerri (testoasa de uscat banateana), Emys orbicularis (testoasa-de-apa), Lacerta agilis (soparla-de-camp), Lacerta viridis (guster), Anguis fragilis (naparca), Coronella austriaca (sarpe de alun), Natrix natrix (sarpele de casa), Natrix tessellata (sarpele de apa).

Gama animalelor domestice crescute in zona municipiului si periurban cuprinde bovine, ovine, caprine, suine, cabaline si iepuri. In cadrul faunei piscicole, dominanta este specia crapului (Cyprinus carpio), alaturi de care traiesc platica (Abramis brama), obletul (Alburnus alburnus), babusca (Rutilus rutilus), sebita (Pelecus cultratus), stiuca (Esox lucius). Alte specii intalnite sunt: Squalus cephalus (clean), Leuciscus leuciscus (cleanul mic), Leuciscus idus (vaduvita), Tinca tinca (lin), Scardinius erythrophtalmus (Rosioara), Aspius aspius (avat), Leucaspius delineatus (plevusca), Alburnoides bipunctatus (beldita), Blicca bjoerkna (batca), Ballerus sapa (cosac-cu-bot-turtit), Vimba vimba (morunas), Chondrostoma nasus (scobar), Rhodeus amarus (boarta), Romanogobio vladykovi (porcusor-de-ses), Romanogobio kesslerii (porcusor-de-nisip), Pseudorasbora parva (murgoiul baltat), Barbus barbus (mreana), Carassius carassius (caracuda), Carassius gibelio (caras argintiu), Carassius auratus (caras auriu), Misgurnus fossilis (tipar), Cobitis elongatoides (zvarluga), Sabanejewia balcanica (nisiparita, cara), Sabanejewia bulgarica (dunarica), Silurus glanis (somn), Ameiurus nebulosus (somn pitic), Lota lota (mihalt), Lepomis gibbosus (sorete), Perca fluviatilis (biban), Gymnocephalus cernuus (ghibort), Gymnocephalus schraetzer (raspar), Sander lucioperca (salau), Zingel streber (fusar), Zingel zingel (pietrar). Spre deosebire de fauna terestra si acvatica, avifauna este reprezentata de un numar impresionant de specii de pasari cuibatoare in Timisoara: Acrocephalus arundinaceus (lacar mare), Acrocephalus palustris (lacar-de-mlastina), Acrocephalus scirpaceus (lacar taraiac), Acrocephalus schoenobeanus (lacar mic), Aegithalos caudatus (pitigus codat), Alcedo attis (pescarus albastru), Anas plathyrhynchos (rata mare), Apus apus (drepnea neagra), Ardea purpurea (starc rosu), Asio otus (ciuf-de-padure), Athene noctua (cucuvea), Aythya ferina (rata cu cap castaniu), Carduelis carduelis (sticlete), Carduelis chloris (florinte), Carduelis cannabina (canepar), Carduelis spinur (scatiu), Certhia brachydactyla (cojoaica-de-gradina), Ciconia ciconia (barza alba), Circus aeruginosus (herete-de-stuf), Coccothraustes coccothraustes (botgros), Corvus monedula (stancuta), Corvus cornix (cioara griva), Corvus frugilegus (cioara-de-semanatura), Cuculus canorus (cuc), Delichon urbica (lastun-de-casa), Dendrocopos major (ciocanitoare), Dendrocopos syriacus (ciocanitoare-de-gradina), Emberiza calandra (presura sura), Emberiza citrinella

pg. 14

(presura galbena), Emberiza schoeniclus (presura-de-stuf), Erithacus rubecula (macaleandru), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Fringilla coelebs (cinteza), Fulica atra (lisita), Galerida cristata (ciocarlan), Gallinula chloropus (gainusa de balta), Garrulus glandarius (gaita), Hippolais icterina (frunzarita galbena), Hippolais pallida (frunzarita cenusie), Hirundo rustica (randunica), Jynx torquilla (capantortura), Lanius collurio (sfrancioc rosietic), Lanius minor (sfrancioc-de-vara), Locustella luscinioides (grelusel-de-stuf), Luscinia megarhynchos (privighetoare roscata), Merops apiaster (prigorie), Motacilla alba (codobatura alba), Muscicapa striata (muscar sur), Oenanthe oenanthe (pietrar sur), Oriolus oriolus (grangur), Parus caeruleus (pitigoi albastru), Parus major (pitigoi mare), Parus palustris (pitigoi sur), Passer domesticus (vrabie-de-casa), Passer montanus (vrabie-de-camp, Phasianus colchicus (fazan), Phoenicurus phoenicurus (codros-de-padure), Phylloscopus collibita (pitulice mica), Pica pica (cotofana), Picus viridis (ghionoaie verde), Podiceps ruficollis (corcodel mic), Pyrhulla pyrhulla (mugurar), Regulus regulus (ausel), Saxicola rubertra (maracinar), Serinus serinus (canaras), Sitta europaea (ticlean), Streptopelia decaocto (gugustiuc), Strix aluco (huhurez mic), Sturnus vulgaris (graur), Sylvia atricapilla (silvie-cap-negru), Sylvia communis (silvie cu cap sur), Sylvia curruca (silvie mica), Sylvia nisoria (silvie porumbaca), Troglodytes troglodytes (ochiu-boului), Turdus merula (mierla neagra), Turdus philomelus (sturz cantator), Tyto alba guttata (striga), Upupa epops (pupaza), Vanellus vanellus (nagat). Ocazional, mai pot fi vazute, in Timisoara sau in imediata apropiere, exemplare din urmatoarele specii de pasari: Podiceps cristatus (corcodel mare), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), Platalea leucordia (lopatar), Ardeola ralloides (starc galben), Egretta alba (egreta mare), Nycticorax nycticorax (starc-de-noapte), Ixobrychus minutus (starc pitic), Botaurus stellaris (buhai-de-balta), Ciconia nigra (barza neagra), Anser albifrons (garlita mare), Anas querquedula (rata caraitoare), Anas crecca (rata mica), Anas penelope (rata fluieratoare), Anas clypeata (rata lingurar), Aythya nyroca (rata rosie), Bucephala clangula (rata sunatoare), Larus michahellis (pescarus mediteranean), Chlidonias niger (chirighita neagra), Sterna hirundo (chira-de-balta), Charadrius dubius (prundaras-gulerat-mic), Himantopus himantopus (piciorong), Gallinago gallinago (bacatina comuna), Scolopax rusticola (sitar-de-padure), Limosa limosa (sitar-de-mal), Numenius arquata (culic mare), Philomachus pugnax (bataus), Actitis hypoleucos (fluierar-de-munte), Tringa totanus (fluierar-cu-picioare-rosii), Tringa nebularia (fluierar-cu-picioare-verzi), Tringa ochropus (fluierar-de-zavoi), Tringa glareola (fluierar-de-mlastina), Crex crex (cristel-de-camp), Porzana porzana (crestet pestrit), Rallus aquaticus (carstei-de-balta), Perdix perdix (potarniche), Coturnix coturnix (prepelita), Columba oenas (porumbel-de-scorbura), Columba palumbus (porumbel gulerat), Streptopelia turtur (turturica), Aquila pomarina (acvila-tipatoare-mica), Accipiter gentilis (uliu porumbar), Buteo lagopus (sorecar incaltat), Haliaeetus albicilla (codalb), Circus cyaneus (erete vanat), Circaetus gallicus (serpar), Pernis apivorus (viespar), Falco subbuteo (soimul randunelelor), Falco columbarius (soim-de-iarna), Otus scops (cius), Dendrocopos minor (ciocanitoare-pestrita-mica), Picus canus (ghionoaie sura), Jynx torquilla (capantortura), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Coracias garrulus (dumbraveanca), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula hypoleuca (muscar negru), Ficedula parva (muscar mic), Sylvia borin (silvie-de-zavoi), Phylloscopus trochilus (pitulice fluieratoare), Turdus iliacus (strurzul viilor), Saxicola torquata (maracinar negru), Luscinia luscinia (privighetoare-de-zavoi), Prunella modularis (brumarita-de-padure), Lanius excubitor (sfrancioc mare), Remiz pendulinus (boicus), Panurus biarmicus (pitigoiul-de-stuf), Bombycilla garrulus (matasar), Riparia riparia (lastun-de-mal), Loxia curvirostra (forfecuta), Emberiza hortulana (presura-de-gradina), Plectrophenax nivalis (pasarea omatului), Alauda arvensis (ciocarlie-de-camp), Lulula

pg. 15

arborea (ciocarlie-de-padure), Anthus trivialis (fasa-de-padure), Anthus campestris (fasa-de-camp), Anthus pratensis (fasa-de-lunca), Anthus spinoletta (fasa-de-munte), Anthus cervinus (fasa rosiatica), Corvux corax (corb). Speciile de avifauna salbatica si de flora salbatica de importanta deosebita semnalate pe teritoriul municipiului Timisoara sunt:

• Specii de avifauna salbatica: Ardeola ralloides (starc galben), Nycticorax nycticorax (starc-de-noapte), Botaurus stellaris (buhai-de-balta), Ardea purpurea (starc rosu), Ixobrychus minutus (starc pitic), Egretta alba (egreta mare), Podiceps cristatus (corcodel mare), Anas querquedula (rata caraitoare), Aythya nyroca (rata rosie), Anas crecca (rata mica), Anas clypeata (rata lingurar), Anas penelope (rata fluieratoare), Circus cyaneus (erete vanat), Falco tinnunculus (vanturel rosu), Falco subbuteo (soimul randunelelor), Buteo lagopus (sorecar incaltat), Accipiter gentilis (uliu porumbar), Perdix perdix (potarniche), Gallinula chloropus (gainusa de balta), Fulica atra (lisita), Vanellus vanellus (nagat), Tringa totanus (fluierar-cu-picioare-rosii), Chlidonias niger (chirighita neagra), Himantopus himantopus (piciorong), Gallinago gallinago (becatina comuna), Cuculus canorus (cuc), Philomachus pugnax (bataus), Asio otus (ciuf-de-padure), Athene noctua (cucuvea), Alcedo attis (pescarus albastru), Upupa epops (pupaza), Picus viridis (ghionoaie verde), Picus canus (ghionoaie sura), Riparia riparia (lastun-de-mal), Oriolus oriolus (grangur), Parus caeruleus (pitigoi albastru), Parus major (pitigoi mare), Remiz pendulinus (boicus), Panurus biarmicus (pitigoiul-de-stuf), Saxicola rubertra (maracinar), Saxicola torquata (maracinar negru), Erithacus rubecula (macaleandru), Luscinia megarhynchos (privighetoare roscata), Locustella luscinioides (grelusel-de-stuf), Acrocephalus arundinaceus (lacar mare), Acrocephalus palustris (lacar-de-mlastina), Acrocephalus scirpaceus (lacar taraiac), Lanius collurio (sfrancioc rosietic), Lanius minor (sfrancioc-de-vara), Lanius excubitor (sfrancioc mare), Emberiza schoeniclus (presura-de-stuf), Pernis apivorus (viespar), Circaetus gallicus (serpar), Aquila pomarina (acvila-tipatoare-mica), Buteo lagopus (sorecar incaltat), Accipiter gentilis (uliu porumbar). O parte dintre acestea fac parte din speciile care doar ocazional pot fi intalnite pe teriotoriul municipiului.

• Specii de flora salbatica:Quercus cerris, Quercus robur, Polygonum aviculare, Amaranthus albus, Euphorbia sp., Chelidonium majus, Papaver sp., Corydalis cava, Fumaria officinalis, Armoracia rusticana, Viola odorata, Geum urbanum, Rosa canina, Medicago sativa, Trifolium dubium, Trifolium campestre, Trifolium repens, Acer campestre, Cornus mas, Veronica hederifolia, Fraxinus excelsior, Galium aparine, Sambucus nigra, Bellis perenis

La nivelul municipiului Timisoara nu exista arii naturale protejate. In zona periurbana a municipiului Timisoara se afla:

• Arii naturale protejate: o Mlastinile Satchinez – rezervatie naturala ornitologica; o Mlastinile Murani – rezervatie naturala ornitologica; o Arboretumul Bazos – rezervatie stiintifica tip forestier; o Padurea Bistra – arie protejata tip forestier; o Saraturile Dinias – rezervatie naturala pedologica.

• Situri de importanta comunitara (SCI): o ROSCI0109 Lunca Timisului;

pg. 16

o ROSCI0115 Mlastina Satchinez;

• Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA) o ROSPA0047 Hunedoara Timisana; o ROSPA0078 Mlastina Satchinez; o ROSPA0079 Mlastinile Murani

Disfunctionalitatile identificate sunt:

• varietatea redusa a speciilor prezente in parcuri si scuaruri, sau in zonele stradale;

• proportia nefavorabila intre numarul de exemplare din speciile valoroase si cele mai putin valoroase;

• structura pe orizontala deficitara a parcurilor si scuarurilor;

• densitatea in general redusa a arborilor pe zonele stradale, existand si numeroase goluri;

• plantatiile fara nici o conceptie a spatiilor verzi ale zonelor de blocuri, rezultand un masiv verde, ajuns uneori la inaltimea blocurilor si deranjand prin lipsa de lumina si cu un amestec de specii, inclusiv pomi fructiferi;

• lipsa unei conceptii in instalarea vegetatiei in cartierele periferice;

• lipsa intretinerii permanente a vegetatiei in zonele stradale, in sensul extragerii exemplarelor uscate si necorespunzatoare, a toaletarii lor sau a umplerii golurilor;

• existenta speciilor invazive care pot deveni un factor ecologic perturbant pentru vegetatie, eliminand speciile indigene si scazand filodiversitatea.

• cresterea pasarilor si animalelor de ferma in mediul urban, in conditii neadecvate, cu riscuri asupra sanatatii populatiei si constituind o sursa de discomfort;

• existenta speciilor de pesti introduse (caras, somn american, murgoi baltat) in habitatele speciilor indigene (caracuda, lin, s.a.m.d), cu risc de afectare si chiar de eliminare a populatiilor acestora;

• poluarea cursurilor de apa si lacurilor ca urmare a deversarilor de ape uzate menajere neepurate corespunzator, cu consecinte nefaste asupra faunei acvatice vulnerabile;

• existenta unui numar mare de specii de pesti, amfibieni si reptile protejate, pentru care sunt necesare masuri speciale de protectie;

• practicarea pescuitului lipsit de discernamant fata de speciile protejate si/sau periclitate, majoritatea pescarilor nefiind informati cu privire la legislatie sau cu privire la caracterele de identificare corecta a speciilor;

• distrugerea habitatelor de reproducere a unor specii de amfibieni, reprezentate de diguri insorite, cu teren nisipos si slab inierbat;

• capturarea ilegala a unor specii de reptile protejate in scopul cresterii in captivitate ca si animal de companie;

• distrugerea de exemplare de specii protejate de amfibieni ca urmare a utilizarii de mijloace de transport motorizat (ATV-uri, motociclete) in Padurea Verde.

1.5. Reteaua de spatii verzi urbane, periurbane si dotari de agrement

Spatiile verzi reprezinta o componenta importanta a zonelor urbane, fiind constituite din suprafete de teren al caror fond dominant este constituit din vegetatie, in general amenajata, careia i se asociaza o serie de constructii specifice pentru satisfacerea functiilor

pg. 17

igienico-sanitare, social-culturale sau estetice. Spatiile verzi prezinta urmatoarele functiuni principale si complementare:

• functia ecologica, prin care se va realiza climatul normal, combaterea poluarii fonice si a aerului, ameliorarea compozitiei chimice a solului si a aerului;

• functia de utilitate publica, prin care se vor asigura activitatile sportive, odihna, agrementul si jocurile de copii;

• functia complementara, prin care se va asigura functionarea normala a comertului, alimentatiei publice, educatiei si invatamantului.

Spatii verzi si de agrement in Municipiul Timisoara Municipiul Timisoara dispune in prezent de 510 ha spatii verzi publice din care: parcuri 117,57 ha, scuaruri 21,58 ha, spatii verzi din aliniamente stradale si blocuri 290,15 ha, perdea forestiera 30 ha si Padurea Verde 50,7 ha. In afara spatiilor verzi publice, in Timisoara exista si o serie de spatii private amenajate ca si gradini particulare. Exceptand spatiile verzi de folosinta generala (parcurile, scuarurile, aliniamentele stradale etc.), la nivelul Municipiului Timisoara exista si:

• spatii verzi de folosinta limitata – in interiorul intreprinderilor si institutiilor, institutiilor de invatamant, terenurilor sportive, locurilor de joaca, gradinilor individuale etc.;

• spatii verzi cu destinatie speciala – in jurul monumentelor, cele destinate protectiei sanitare, cimitire, gradini botanice, gradini zoologice etc.

Parcuri si scuaruri Parcurile reprezinta unitati mari de spatiu verde care trebuie sa asigure odihna pasiva si activa a locuitorilor din centrele urbane. Ele devin o necesitate pentru orasele cu peste 50.000 de locuitori. Vegetatia din parcuri trebuie sa detina o pondere principala, respectiv 65-75% din suprafata totala, distribuita astfel: 30-60% plantatii de arbori si arbusti, 35-65% suprafata gazonata, 3-5% plantatii cu flori. La nivelul anului 2010, in Timisoara suprafata parcurilor era de 117,57 ha, iar cea a scuarurilor de 21,58 ha. Din punct de vedere al repartizarii parcurilor pe teritoriul municipiului Timisoara, se remarca o concentrare a parcurilor in zona centrala a orasului, in lungul canalului Bega. Lantul de parcuri este dominant pe malul nordic si prezinta un aspect compact si masiv. Fata de aceasta zona avantajata, orasul mai prezinta in partea de sud - est doua parcuri cu suprafete mai mari (Parcul Stadion si Parcul Lidia). In perioada 2007 – 2009, Primaria Municipiului Timisoara a realizat a serie de parcuri si scuaruri: Parcul Dacia, Scuarul Vidraru, Scuarul Cetatii, Scuarul Paun Pincio, Scuarul Pompiliu Stefu etc. si totodata documentatiile pentru amenajarea Parcului Uzinei, Parcului Coronini, Parcului Zona Bucovina, Parcului Rozelor, Gradina Botanica, Parcul Alpinet, Parcul Justitiei, Parcului Copiilor „Ion Creanga” etc., finalizandu-se modernizarile la: Parcul Adolescentilor, Parcul Bihor, Scuarul Zurich, Scuarul Arhanghelii Mihail si Gavril, Parcul Zona Bucovina, Parcul Zona Uzinei etc. Din suprafata totala a parcurilor si scuarurilor din zona centrala a orasului, 82% reprezinta suprafata ocupata de iarba si arbori, 11% suprafata aleilor, 7% alte suprafete cu sol acoperit, iar rabatele flori si oglinzile de apa reprezinta fiecare sub 1%. Astfel, desi

pg. 18

procentele diferitelor folosinte ale zonelor componente variaza de la parc la parc, principala folosinta, iarba cu arbori, ramane majoritara, in timp ce suprafata sub 1% a rabatelor de flori si a oglinzilor de apa confirma caracterul mai mult natural al majoritatii acestor obiective (exceptie facand Parcul Rozelor si Scuarul Piata Victoriei). Spatii verzi in zone stradale si in zonele unitatilor de locuit Spatiile verzi din cuprinsul unitatilor de locuit, cu referinta la ansamblurile de blocuri sau de locuinte, au fost amenajate cu plantatii de arbori (platan, prun rosu, salcam, plop canadian), arbusti (tufe de gard viu, trandafir, liliac etc.), flori si gazon. Pe fronturile stradale din cartierele marginase sunt plantati pomi fructiferi, iar compozitia suprafetei inierbate este formata din specii spontane aduse de vant. In multe cazuri, aceste spatii verzi amelioreaza ansamblurile arhitecturale, imbunatatind microclimatul local prin umbrire, absorbtia zgomotului, a prafului si a altor poluanti atmosferici specifici mediului urban. La nivelul anului 2010, suprafata spatiilor verzi din zonele unitatilor de locuit era de 272,39 ha. La nivelul municipiului Timisoara, principalele bulevarde sunt prevazute cu aliniamente formate dintr-unul sau doua randuri de arbori. Suprafata de zona verde aferenta bulevardelor importante din Timisoara (Take Ionescu, Circumvalatiunii, Vasile Parvan, 1 Decembrie 1918 etc.) era, la nivelul anului 2010, de 17,76 ha. In ceea ce priveste amenajarile spatiilor din fata imobilelor, se remarca trei stadii, si anume:

• in cartierele vechi de case (Blascovici, Elisabetin, Fratelia etc.), traditia in amenajarea spatiilor verzi din fata caselor este veche. Se pot observa exemplare vechi (peste 25 de ani) de Thuja occidentalis, garduri vii din Buxus sempervirens si Ligustrum ovalifolium, rabate cu plante anuale si perene. In aceleasi cartiere, la imobilele la care s-au schimbat proprietarii, noii proprietari au continuat traditia in amenajarea spatiului verde din fata imobilului, unii realizand amenajari moderne cu dotari de ultima ora. De asemenea, in fata unor imobile exista arbori si arbusti batrani, deosebiti, dar care nu au mai fost ingrijiti corespunzator de multa vreme, la fel si spatiile verzi nu mai sunt intretinute (iarba netunsa);

• in fata imobilelor din cartierele noi de case (Dumbravita, Ghiroda Noua, Braytim etc.) spatiul destinat zonei verzi alocat este foarte putin. In aceste cartiere pot fi admirate, in schimb, amenajari peisagiste deosebite in interiorul proprietatii, adevarate parcuri dendrologice, cu dotari de ultima ora;

• in cartierele de blocuri (Circumvalatiunii, Steaua, Mircea cel Batran, Ion Ionescu de la Brad etc.), la unele blocuri spatiul verde este generos, la unele cvartale fiind amenajate locuri de joaca si de odihna (strada Vidraru, Pompiliu Stefu, strada Irlanda). In general, la finalizarea constructiilor, au fost amenajate si spatiile verzi. Datorita incetarii intretinerii zonelor verzi, acestea au devenit in unele locuri foarte inghesuite datorita aparitiei arborilor din samanta. Aceste locuri au devenit, in acelasi timp, periculoase, arborii au crescut foarte inalti spre lumina, nu si-au dezvoltat o coroana echilibrata, avand tulpina prea subtire in comparatie cu inaltimea, la o rafala de vant mai puternic existand pericolul de rupere (str. Vasile Lucaci, Bulevardul Cetatii, zona Pietei Dacia). Cu toate acestea exista si blocuri in fata carora spatiul verde este foarte bine ingrijit, cu garduri vii de Ligustrum ovalifolium tunse la timp (adevarate ziduri verzi ce opresc praful, gazele de

pg. 19

esapament si zgomotul), cu arbusti cu flori, o gama variata de conifere si plante floricole anuale si perene (zona Steaua, zona Dacia, zona Matei Basarab, zona Dambovita etc.). In Timisoara, blocurile sunt grupate cate trei sau mai multe formand intre ele un careu cu spatiu verde. Unele din aceste spatii verzi au fost reamenajate cu baterii de garaje, iar altele au fost revendicate de vechii proprietari (Ion Ionescu de la Brad).

Spatiile verzi din fata imobilelor din cartierele marginase (Mehala, Plopi) sunt plantate, marea lor majoritate, cu pomi fructiferi iar compozitia suprafetei inierbate este formata din specii spontane, aduse de vant. Acesti pomi fructiferi au inceput a fi inlocuiti cu specii valoroase din punct de vedere dendrologic, ecologic si estetic (Robinia pseudaccacia „Umbraculifera”, Catalpa bignonioides „Nana”) in zonele: Matei Basarab, Bucovinei, Mehala, Bujorilor, Eternitatii, Torac etc. O alta amenajare verde a spatiilor stradale si din zona unitatilor de locuit este reprezentata de parcarea ecologica. Suprafata alocata spatiului verde plantat cu material dendrologic reprezinta 25% din suprafata totala. Parcarile ecologice se delimiteaza de trotuare prin plantarea de gard viu sau aliniament de arbori asociat cu gard viu, in functie de latimea spatiului verde.

Locuri de joaca, dotari sportive Una dintre functiunile spatiilor publice verzi este aceea de utilitate publica, in acest sens urmarindu-se asigurarea acestora cu dotari care sa favorizeze desfasurarea activitatilor sportive, de agrement si a jocurilor de copii. In functie de aceste activitati, amenajarile din cadrul spatiilor verzi de pe domeniul public se pot concentra pe 3 grupe de varsta: locuri de joaca pentru copii din grupa de varsta 3 – 14 ani, loc de joaca si sport pentru adolescenti si spatii de sport pentru adulti, fiecare cu tipologii diferite. La nivelul anului 2010, pe raza municipiului Timisoara existau 169 de spatii de joaca functionale din care 84 situate in parcuri si scuaruri, 47 la gradinite si 38 la scoli. Intretinerea si amenajarea locurilor de joaca se realizeaza in Timisoara de catre doua societati, orasul fiind impartit in doua, respectiv la nord si la sud fata de canalul Bega. In ceea ce priveste dotarile sportive, in municipiul Timisoara exista bazine de inot, stadioane, sali de sport sau baze sportive: Sala Olimpia, Sala de Sport Robespierre, Stadionul Dan Paltinisan, Baza sportiva SC Adria SRL, Baza sportiva Gil Hercules, Baza sportiva Kaiak, Baza sportiva Electrometal, Terasa Eminescu, Strand CFR, Club Don Crihan, Baza sportiva ISIM, Baza sportiva Sanatatea IPROTIM, Baza sportiva AEM, Strand Usoda, Complex Cesena, Strand Vointa.

Gradini particulare Gradinile particulare din cadrul gospodariilor individuale constituie o categorie aparte de spatii verzi, suprafata acestora nefiind insa inventariata cu exactitate, ci doar estimata la nivelul fiecarui cartier, pe baza unui studiu al foilor cadastrale ale municipiului.

Perdele forestiere de protectie Avand in vedere amplasarea orasului Timisoara intr-o zona de campie, zona cu vanturi dominante din directia de NV, precum si extinderea spatiului ocupat de zonele rezidentiale, pentru protejarea orasului se urmareste realizarea in timp a unei centuri

pg. 20

continue de paduri sau perdele de protectie in jurul acestuia. Astfel, incepand cu anul 2001, pe directia nord-vest, directie cu vanturi dominante, s-a inceput crearea perdelei forestiera de protectie pe o pasune ce apartine municipiului Timisoara, delimitata de strada Ovidiu Balea, calea ferata Timisoara - Arad si Calea Aradului. Pana in toamna anului 2009, Primaria Municipiului Timisoara a plantat o suprafata de 30 ha. Pentru a asigura o protectie maxima, perdeaua forestiera, imprejmuita in proportie de 90% cu un gard din sarma ghimpata, are o latime cuprinsa intre 60 si 110 metri, latime care asigura acumularea in interior a intregii cantitati de zapada transportata de vant si anihileaza intr-o masura cat mai mare efectul negativ al vantului. Perdeaua s-a amplasat pe o pasune unde in trecutul nu prea indepartat a fost o padure, padurea Ciorenilor, elementele climatice fiind caracteristice silvostepei, intreaga zona caracterizandu-se prin excedentul de apa sezonier. Luand in considerare caracteristicile perdelei de protectie, realizarea acesteia s-a facut in trepte din directia vantului dominant, prin plantarea la limita nordica a arbustilor care asigura impenetrabilitatea prin efectul de ricoseu al vantului. Padurea Verde Padurea Verde, situata in nord - estul Timisoarei, este un masiv forestier cu suprafata de cca 724 ha, amenajata sistematic in careuri de 15 ha. Padurea apartine orasului Timisoara, dar nu este amenajata corespunzator pentru a fi considerata padure - parc. Exista insa amenajate o serie de obiective, respectiv: Grupul Scolar Silvic, monumentul Rezistentei anticomuniste din Banat, Muzeul Satului si Gradina Zoologica. Intreaga padure este zonata in grupa I, zona 4A – Padure de agrement din jurul oraselor. Functiunile principale ale Padurii Verzi sunt cea ecologica si cea recreativa. Functiunea prioritara este cea ecologica, de echilibrare climatica a zonei. Excluderea taierilor principale timp de aproape 40 de ani a dus la inaintarea in varsta a arboretelor, la o crestere a volumului coroanelor si, implicit, la o crestere a efectului ecologic. Din datele cartografice din perioada 1723-1725 si 1776 rezulta ca exista padure in zona unde este situata Padurea Verde. Suprafata de padure din acea vreme era mult mai mare, intinzandu-se peste comuna Dumbravita. In secolul al XIX-lea, o mare parte a acestei paduri a fost defrisata si s-a infiintat comuna Dumbravita. Actuala Padurea Verde are un caracter artificial. Prima amenajare a avut loc in anul 1860 si a fost realizata de catre Serviciul Silvic Maghiar, urmata de alte doua amenajari in 1894 si 1908. In anul 1947 a fost amenajata de Directia Silvica Arad si inclusa in Ocolul Silvic Timisoara, ocol de vanatoare. Padurea este strabatuta pe o lungime de 2,6 km de paraul Behela (afluent al Canalului Bega), care alimenteaza, inainte de a intra in padure, lacul de la Dumbravita, loc de agrement pentru turisti si pescari. Speciile lemnoase care cresc in Padurea Verde sunt: cerul (Quercus cerris), frasinul (Fraxinus excelsior), jugastrul (Acer campestre), cornul (Cornus mas), artarul tataresc (Acer tataricum), stejarul pedunculat (Quercus robur), paltinul de camp (Acer platanoides), ulmul de camp (Ulmus campestris). Specia predominanta este Quercus sp. in proportie de 69 %, urmata de Fraxinus excelsior 10 %. 5 % din arborii existenti au varsta cuprinsa intre 101 si 120 de ani, 21 % intre 81 si 100 de ani, predominand arborii cu varsta cuprinsa intre 61 si 80 de ani in proportie de 41%.

pg. 21

Obiective recreative amenajate in prezent in cadrul Padurii Verzi sunt urmatoarele: 1) Monumentul Rezistentei Anticomuniste din Banat 2) Grupul Scolar Silvic Timisoara 3) Gradina Zoologica

Spatii verzi si de agrement periurbane Principalele spatii verzi si de agrement din zona periurbana a Municipiului Timisoara sunt reprezentate de paduri si lacuri. In cadrul obiectivelor recreative periurbane, plajele si locurile naturale de scaldat ocupa un loc aparte: ele sunt foarte aglomerate in zilele caniculare si goale in celelalte perioade ale anului. Cele mai importante spatii verzi si zone de agrement din zona periurbana sunt prezentate in continuare:

• Padurea Pischia si acumularea Murani Situata in nord-estul Timisoarei, pe soseaua Timisoara – Lipova, la o distanta de 25 km de Timisoara si de 2 km de comuna Pischia, padurea ocupa o suprafata de 1.230 ha, fiind impartita de sosea in doua trupuri. Trupul cel mai mare este amplasat in stanga soselei, pe un teren colinar, usor valurat, si are functia stabilita de vanatoare, fiind in acest sens inconjurat in totalitate de un gard de sarma impletita cu rol in retinerea vanatului. Acumularea Morani este un lac de acumulare artificial, cu o suprafata de 25-30 ha, situat pe paraul Murani, la limita nord-vestica a padurii Pischia. Realizat in cadrul sistemului hidrotehnic al campiei Banatului, pentru atenuarea viiturilor si crearea de rezerve de apa, el este in prezent si o baza piscicola.

• Acumularea Ianova Este un lac de acumulare artificial, situat la 5 km in amonte de Ianova si la circa 25 km distanta de Timisoara, pe Valea Lunga (Gherteamos). Relieful in care este situata acumularea este colinar, deluros, versantii inconjuratori fiind aproape complet impaduriti.

• Padurea Recas Padurea Recas este situata la 3 km de Recas si la 27 km de Timisoara, pe malul Begai. Suprafata sa este de peste 280 ha, cu un arboret batran in care predomina stejarul.

• Padurea Bistra Reprezinta un trup mic de padure, de 250 ha, scapat nedefrisat din marea padure a Bucovatului. Este cea mai apropiata padure de oras, situat la cca. 10 km distanta, in sudul Begai (in vechea sa lunca), intre Ghiroda si Bucovat. Padurea este strabatuta de o serie de meandre ale vechiului curs neregulat al Begai, multe dintre ele pastrand apa o mare parte din an.

• Parcul dendrologic Bazos Parcul dendrologic Bazos este in prezent singura baza recreativa amenajata din zona periurbana a Municipiului Timisoara. El reprezinta, in acelasi timp, un obiectiv national de importanta deosebita, datorita colectiei sale de arbori si arbusti din mai multe continente. Situat in imediata apropiere a localitatii Bazosul Nou, la o distanta de 20 km de Timisoara, a fost amenajat in anii 1909–1914 pe domeniul familiei Ambrosy, care avea acolo un castel, sub conducerea apreciatului peisagist german Franz Von Engerhord, directorul gradinii botanice din Düsseldorf. Parcul a fost amenajat in stil peisager, asociind suprafetei de padure naturala numeroase goluri, plantate pe contur cu mult gust cu specii ornamentale, in special rasinoase.

• Padurea Cheveres

pg. 22

Al doilea trup mare de padure ce s-a mai pastrat in apropierea Timisoarei este trupul Cheveres–Bacova. Padurea Cheveres este o unitate compacta de 1.611 ha, situata pe malul stang al Timisului, iar trupul Bacova, de 727 ha, situat pe terasa superioara a Timisului, intre localitatile: Bacova, Cheveres, Sarbova. Padurea in totalitate este zonata ca padure de protectie, avand ca obiectiv principal vanatoarea. Specia principala de vanat este mistretul.

• Padurea Giroc Este situata imediat dupa Padurea Verde, la 10-15 km distanta fata de Timisoara, avand o suprafata de peste 400 ha. Din punct de vedere geografic, padurea este situata in Campia de Vest, pe malul drept al Timisului, in cursul sau inferior, in afara zonei indiguite. Forma de relief predominanta este campia plana (94%), la o altitudine de 85 m, dar include si cateva depresiuni si albii parasite.

• Padurea Lighed Cu suprafata de 1.600 ha, Padurea Lighed este trupul de padure cel mai mare din Campia Banatului. Padurea Lighed este zonata in amenajamentul silvic ca padure de agrement.

• Lunca Timisului - Albina Situata in imediata vecinatate a soselei Timisoara – Buzias, zona in care se contureaza obiectivul este o rariste de padure situata pe malul Timisului, in zona dig-mal, intinzandu-se pe o suprafata de circa 50 ha. Peisajul, tipic de lunca, ofera atat suprafete complet goale, fara vegetatie lemnoasa, cat si buchete, palcuri de arbori caracteristici luncilor. Pe malul drept al Timisului este dezvoltata o plaja cu nisip fin.

• Lunca Poganisului O potentiala zona recreativa, dar fara acces si alte amenajari asigurate, este rezervatia naturala lunca Poganisului, zona in care primavara infloreste o planta rara, monument al naturii: Laleaua pestrita – Frittilaria meleagris.

• Lunca Timisului – Urseni – Giroc – Sag Zona, amplasata in lunca Timisului, intre localitatile Urseni si Sag, se intinde pe o lungime de 12 km si ocupa o suprafata de circa 30 ha. Presarata cu numeroase plaje, zona nu prezinta nici o amenajare speciala, cu exceptia unor cabane la marginea comunei Sag, care au insa un circuit inchis, fiind in proprietate privata.

• Baile Calacea Zona Baile Calacea este situata in partea vestica a campiei inalte a Vingai, la circa 25 km nord-vest de Timisoara. Relieful ei are un aspect valurit, cu arii mai coborate in lungul paraielor si vailor si mai ridicate pe interfluvii. Zona este caracterizata in general printr-un accentuat grad de uniformitate. Interfluviile largi si plate constituie principalele elemente care dau nota distincta morfologiei campiei. Terenul prezinta o panta usoara inclinata pe directia NV-SE.

• Alte facilitati de agrement existente In afara padurilor si lacurilor din zona periurbana a Timisoarei, o parte dintre comune dispun de dotari sportive. Infrastructura pentru activitati sportive este destul de slab dezvoltata in aceasta zona, cu cateva exceptii, existand in principal doar terenuri de fotbal.

Turism Principala forma de turism identificata in Timisoara este turismul de afaceri. Datorita structurii economiei locale, o mare parte a turistilor inregistrati la unitatile de cazare ajung de fapt in Timisoara pentru a indeplini anumite sarcini de serviciu: delegari pentru

pg. 23

participari la simpozioane, congrese, conferinte, manifestari stiintifice sau culturale, etc. Totusi, nici oferta de turism de divertisment nu poate fi neglijata – se pot practica vanatoarea, pescuitul, zboruri cu parapanta si deltaplanul, hipismul, etc. Prin mostenirea culturala si prin diversitatea ofertei culturale actuale, Timisoara a fost si este cel mai puternic centru cultural din Vestul Romaniei, fiind recunoscuta pe plan international pentru manifestarile culturale de calitate pe care le ofera (sunt bine cunoscute Opera Nationala Romana, Filarmonica “Banatul”, Teatrul National “Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat, etc). In anul 2004, in Municipiul Timisoara existau un numar de 8 teatre si institutii muzicale si 117 biblioteci (din care o singura biblioteca publica). Viata culturala deosebit de activa a Timisoarei poate fi apreciata si prin frecventa organizarii de festivaluri si manifestari, insa majoritatea acestora sunt mediatizate si recunoscute doar pe plan local. Orasul detine un fond arhitectural valoros, insumand mai mult de 14.000 de cladiri istorice si fiind cea mai intinsa zona de protectie arhitecturala din Romania. Majoritatea ansamblurilor arhitecturale dateaza din secolele XVIII – XIX. fiind identificate trei cartiere istorice importante: Cetate, Iosefin si Fabric. Principala caracteristica a acestor zone este procentul ridicat de cladiri istorice de valoare. Din pacate insa un procent extrem de mic (mai putin de 10%) din constructiile istorice sunt reabilitate, partial sau in intregime. Turismul cultural beneficiaza de o retea bogata de situri istorice si arhitecturale. Desi Zona Timisoarei dispune de o oferta turistica extrem de diversificata, avand un potential ridicat pentru turismul de recreere, totusi cea mai profitabila forma de turism, turismul de agrement, este insuficient dezvoltat in Municipiul Timisoara. Acest fapt se datoreaza si unei promovari deficitare a principalelor obiective turistice locale, operatorii de turism locali fiind mai preocupati sa vanda oferta externa decat cea locala. Turismul balnear si de agrement se poate practica in statiunile din apropierea Timisoarei (Buzias, Deda, Calacea). Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Dumbrava, Hitias, Padureni, Surduc, Ianova, Peciu Nou, Pischia etc.) si cele cu un fond piscicol diversificat (Luncani, Tomesti, Poieni, Margina, Cebza, Costeiu) reprezinta un potential apreciat de amatorii in vanatul si pescuitul sportiv. Potentialul agroturistic din zona rurala a determinat crearea ofertelor de pensiune si a produselor turistice. Ca forme de turism practicabile in Timisoara, fara a face totusi o delimitare concreta, se pot aminti :

• turismul activ – de afaceri, de protocol, pescuit, vanatoare, speologia, alpinismul, zboruri cu parapanta si deltaplanul, drumurile vinului, hipism, expozitii etc.

• turismul de agrement, de recreere – festivaluri, spectacole, cazinouri, parcuri si zone verzi, agroturismul etc.

• turismul cultural si istoric – spectacole, muzee, traditii si festivaluri populare, monumente etc.

• turismul de sanatate – insa statiunile din apropierea Timisoarei nu ofera deocamdata servicii de calitate ridicata si sunt reduse ca numar ( Buzias, Lipova, Calacea, Sinmihaiu Roman etc ).

In anul 2003 s-a deschis Infocentrul Turistic Timisoara, directiile principale in care actioneaza fiind organizarea de evenimente cu specific local, informarea turistilor cu privire la atractiile si oportunitatile locale, promovarea turistica a Timisoarei in tara si in strainatate.

pg. 24

Din decembrie 2006 s-a deschis Muzeul de Arta in Palatul Baroc. Alte puncte turistice sunt Muzeul Banatului si Muzeul Satului Banatean, care au fost renovate. Parcul dendrologic – Arboretumul de la Bazos este in prezent singura baza recreativa amenajata din zona periurbana a municipiului Timisoara, reprezentand in acelasi timp un obiectiv national de importanta deosebita, datorita colectiei sale de arbori si arbusti. Are statut de rezervatie stiintifica din 1954 si este monument al naturii din 1988. Din 1994 este considerat arie protejata pentru ocrotirea biodiversitatii genofondului si ecofondului.

Zona de turism alternativ si de vanatoare Pischia-Masloc cuprinde comunele Ortisoara, Masloc, Pischia si Bogda. Potentialul zonei de turism alternative de vanatoare Pischia-Maloc se bazeaza pe existenta in zona a doua amenajari turistice: Baile Calacea si Tabara pentru tineret Bogda. De asemenea, poate fi mentionata comuna Ghiroda, strabatuta in partea de est de canalul Bega, care ofera doritorilor de divertisment modalitati de recreere, cum ar fi pescuitul, plimbari cu barca, inot sau plaja. Pe raza comunei Sinmihaiul Roman, unul din locurile care poate fi exploatat din punct de vedere turistic, este strandul termal. Modernizarea bazei materiale, inclusiv amenajarea unui bazin acoperit, care asigura functionarea pe timp de iarna, duc la obtinerea unor rezultate bune, care ar putea constitui un punct de plecare in dezvoltarea acestui loc, ca un complex de agrement la standarde europene. In comunele din arealul de influenta, turismul a cunoscut de asemenea o dezvoltare spectaculoasa. Acest sector este cel mai bine dezvoltat in comuna Sacalaz, urmata de comunele Ghiroda, Dumbravita si Giarmata. Timisorenii sunt persoane active astfel ca numarul de vizitatori pentru fiecare locuitor al Timisoarei a fost calculat la o norma de 7 iesiri/an/locuitor, ceea ce este un indice foarte bun.Analiza critica a situatiei spatiilor verzi si a dotarilor de agrement, turism si sport din municipiu si zona periurbana a evidentiat urmatoarele aspecte:

• repartizarea spatiilor verzi nu este echilibrata, uniforma si judicioasa in raport cu suprafata orasului;

• concentrarea parcurilor existente in zona centrala a orasului, in jurul canalului Bega, in timp ce in celelalte zone sunt amenajate in principal scuaruri;

• lipsa spatiilor verzi in cartierele mai noi in care densitatea constructiilor nu faciliteaza amenajari corespunzatoare, spatiile plantate fiind in general prevazute in zonele in care se impun distante minime intre constructii;

• existenta locurilor de joaca pentru copii neamenajate corespunzator cu plantatiile si utilitatile specifice;

• existenta zonelor rezidentiale in care se afla o serie de terenuri virane ce pot fi prevazute ca spatii de joaca sau de recreere;

• extinderea unor spatii comerciale, a unor parcari sau a zonelor cu constructii de tipul garajelor in detrimentrul spatiilor verzi existente (aliniamente stradale, locuri de joaca etc.)

• insuficienta valorificare a potentialului oferit de Canalul Bega din punct de vedere urbanistic si al spatiilor verzi;

• degradarea accentuata a vegetatiei din spatiile plantate ca urmare a cresterii gradului de poluare atmosferica.

• lipsa unor programe atractive pentru turistii romani sau straini care sa promoveze valorile locale si sa creasca gradul de ocupare al facilitatilor existente,

pg. 25

• lipsa unor oferte diversificate menite sa promoveze turismul recreativ in completarea sau chiar la concurenta cu turismul de afaceri;

• numarul turistilor sositi in scop recreativ este pe ansamblu semnificativ redus fata de numarul turistilor sositi in scop de afaceri;

• promovarea preponderenta a turismului extern si o slaba preocupare pentru turismul intern,

• o slaba promovare a evenimentelor culturale sau traditionale desfasurate in cadrul municipiului la nivel national sau international,

• oferta limitata de locuri de cazare de categorie superioara (un singur hotel este clasificat la 4 stele).

2. CAPITOL AL MEMORIULUI GENERAL AL PUG REFERITOR LA PROTECłIA MEDIULUI

Analiza aspectelor de mediu relevante referitoare la mediul inconjurator din municipiul Timisoara a evidentiat o serie de disfunctionalitati pentru reducerea/eliminarea carora s-au propus masuri dupa cum urmeaza:

• Spatii verzi, zone de agrement

Masuri cu caracter general:

• Mentinerea, protejarea si revitalizarea zonelor verzi existente;

• Refacerea cu gazon a spatiilor distruse si amenajarea de noi spatii verzi dotate cu sisteme de irigare;

• Stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane;

• Inventarierea terenurilor virane, identificarea proprietarilor si obligarea acestora de a le imprejmui si salubriza;

• Identificarea terenurilor apartinand domeniului public, fara utilitate agricola, in vederea realizarii de spatii verzi si perdele forestiere;

• Continuarea inventarierii societatilor comerciale poluatoare si obligarea acestora de a se dota cu aparatura necesara pentru diminuarea si /sau stoparea poluarii;

• Continuarea achizitionarii si repartizarii de material dendrologic primavara si toamna la solicitarile asociatiilor de proprietari in vederea amenajarii spatiilor verzi din jurul imobilelor;

• Sensibilizarea cetatenilor pentru formarea unei constiinte ecologice prin intermediul mass-media, afisaje, pliante;

• Derularea unor programe de educatie ecologica si de protectia mediului in parteneriat cu ONG-uri, avand drept scop sensibilizarea tinerilor din institutiile de invatamant;

• Indeplinirea obiectivelor de ridicare a calitatii mediului urban de catre autoritatea publica locala prin atragerea de surse financiare extrabugetare si prin integrarea in programe comunitare la nivel european;

• Identificarea si implementarea unor mecanisme economice pentru incurajarea persoanelor fizice si juridice in realizarea de spatii verzi, impaduriri, plantatii si managementul acestora;

• Prelucrarea societatilor comerciale ce presteaza lucrari edilitare pentru a limita

pg. 26

distrugerile materialului dendrologic.

Masuri cu caracter specific:

• Efectuarea corespunzatoare a toaletarilor si lucrarilor de intretinere a vegetatiei;

• Cresterea suprafetelor de spatii verzi la nivelul municipiului Timisoara pentru atingerea tintei de 26 m2/locuitor pana in anul 2020 prin realizarea de noi spatii verzi in interiorul Timisoarei, imbunatatirea celor existente si asigurarea unei dezvoltari spatiale echilibrate si sub aspectul diversitatii biologice a zonelor verzi;

• Continuarea actiunilor de plantare a arborilor, arbustilor si gardurilor vii in parcuri, scuaruri si aliniamente, amenajari valoroase din punct de vedere estetic si ecologic, corelate cu conditiile climatice specifice Timisoarei;

• Extinderea perdelei de protectie;

• Transformarea Padurii verzi (partea de vis a vis de Clinica de cardiologie) in Padure parc si loc de recreere prin amenajarea accesului pietonal, velo si realizarea unui traseu ecologic;

• Crearea unei centuri verzi in jurul aglomerarii urbane Timisoara care va fi delimitata in partea de est, nord si vest de centura auto ce porneste de pe calea Lugojului, va trece peste calea Aradului, peste Calea Torontalului, peste calea Jimboliei si va ajunge pe Calea Sagului;

• Pentru spatiile verzi stradale si din fata imobilelor: o La eliberarea avizului de construire se va avea in vedere si proiectul de

amenajare a spatiului verde din fata imobilului pentru a se integra in amenajarea prevazuta pentru zona respectiva. Astfel, pentru fiecare zona se vor intocmi 2-3 variante de amenajare a spatiului verde din fata imobilului urmand ca toata strada sa adopte aceeasi varianta. Diferenta dintre variante va consta in alegerea speciilor, stilul adoptat fiind acelasi. Obligatia cetatenilor va fi de a amenaja spatiul verde din fata imobilului. In cazul solicitarii de catre cetateni a autorizatiei de construire, la primirea avizului de principiu sunt obligati se prezinte si proiectul pentru reamenajarea spatiului verde din fata imobilului, in cazul in care nu exista deja un proiect ce trebuie adoptat de toata strada;

o Proiectele se vor efectua pe strazi, in functie de stilul arhitectonic al caselor. Astfel, se va continua plantarea de arbori cu punctul de altoire la inaltimea de 2 – 2,5 m, a caror coroana nu va incomoda gospodaria aeriana;

o In functie de latimea spatiului verde din fata imobilelor se vor distinge mai multe tipuri de amenajari:

� latimea spatiului verde de 0,25 – 0,40 m: se va planta cu plante anuale (Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula etc), perene (Hosta sp., Aster novi-angliae, Dianthus sp., Chrysanthemum indica, Vinca minor, Lavandula angustifolia etc.) sau arbusti (Pyracantha sp., Lonicera sp., Kerria japonica „Pleniflora”, Ligustrum ovalifolium, Buxus sempervirens etc.);

� latimea spatiului verde de 0,50 – 1,50 m: se va planta cu arbori cu balot, cu coroana formata la inaltimea care sa nu incomodeze gospodaria aeriana (Robinia pseudacacia „Umbraculifera”, Catalpa bignonioides „Nana”, Liriodendron tulipifera „Fastigiata”, Liquidambar styraciflua, Albizzia julibrissin, Crataegus laevigata

pg. 27

„Paul Scarlet” etc.), distanta dintre arbori de 3 – 4 m. Intre arbori se vor planta arbusti pentru gard viu (Pyracantha sp., Forsythia x intermedia, Lonicera sp., Kerria japonica „Pleniflora”, Ligustrum ovalifolium, Buxus sempervirens etc.) formandu-se astfel o perdea de protectie ce opreste praful si gazele de esapament, unde latimea o permite se vor planta si plante floricole anuale si perene (Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula, Hosta sp., Aster novi-angliae, Dianthus sp., Chrysanthemum indica, Vinca minor, Lavandula angustifolia etc.);

� latimea spatiului verde de 1,50 – 3,00 m: se va planta cu arbori cu balot, cu coroana formata la inaltimea care sa nu incomodeze gospodaria aeriana (Robinia pseudaccacia „Umbraculifera”, Catalpa bignonioides „Nana”, Liriodendron tulipifera „Fastigiata”, Liquidambar styraciflua, Albizzia julibrissin, Crataegus laevigata „Paul Scarlet” etc.) inspre sosea, distanta dintre arbori de 4 m. In plan secund se vor planta arbusti pentru gard viu (Pyracantha sp., Forsythia x intermedia, Lonicera sp., Kerria japonica „Pleniflora”, Ligustrum ovalifolium, Buxus sempervirens etc.), iar inspre trotuar se vor planta si plante floricole anuale si perene (Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula, Hosta sp., Aster novi-angliae, Dianthus sp., Chrysanthemum indica, Vinca minor, Lavandula angustifolia etc.) sau trandafiri de talie mare (120 cm)

o In functie de expozitia si de durata de insorire a strazii se vor planta plantele floricole. Pe strazile cu expozitie nordica sau cele cu durata de iluminare de maxim 2 ore se vor folosi plante iubitoare de umbra: Hosta sp., Vinca minor, Pachysandra terminalis, Hydrangea sp., Impatiens sp., Rhododendron sp. etc. Vinca minor si Pachysandra terminalis sunt specii acoperitoare ce pot fi utilizate in loc de gazon pe portiunile foarte umbrite. Pe strazile cu expozitie sudica sau cu mai mult de 4 ore de iluminare se vor planta plante floricole anuale si perene iubitoare de soare si lumina: Portulaca grandiflora, Tagetes erecta, Tagetes patula, Lavandula angustifolia, Gazania splendens, Coleus sp. etc.

o Pentru aliniamentele stradale, se vor respecta prevederile Ordinului nr. 47/1998, capitolul V din Norma tehnica a acestui ordin, respectiv:

� Plantatiile in randuri se executa pe ambele parti ale drumului, simteric si paralele cu axa drumului; alegerea speciilor si asocierea acestora se va afce functie de conditiile de clima si de sol

� Distantele minime de plantare de-a lungul drumului intre arborii aceluiasi rand vor fi:

• Pentru categoria de strazi I-IV: 15 m pentru specii cu coroana piramidala si 20 m pentru coroana sferica, ovala sau tubulara

• Pentru categoria de strazi V: 10 m pentru specii cu coroana piramidala si 15 m pentru coroana sferica, ovala sau tubulara

� Se va interzice plantarea pomilor in interiorul curbelor; � Latimile fasiilor verzi situate in profilul transversal al strazii vor fi:

• Pentru plantatii de pomi intr-un sir: minim 1,00 m;

pg. 28

• Pentru plantatii de arbusti, gazon si flori: minim 0,75 – 1,00 m;

� Plantarea arborilor se va putea face si in ochiuri patrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m sau circular cu diametrul de 1,00 m;

� Se va interzice plantarea de arbori si arbusti pe spatiile necirculabile in care sunt amplasate retele si instalatii edilitare subterane;

� Distanta minima de la marginea partii carosabile pana la trunchiurile de arbori si arbusti trebuie sa fie de minim 1,00 m

• Pentru constructiile industriale noi vor fi prevazute spatii verzi si aliniamente cu rol de protectie functie de categoria acestora, dar nu mai putin de 25% din suprafata terenului; spatiile verzi din zona intreprinderilor se vor proiecta astfel incat sa fie bogate in amenajari floristice, peluze intinse de gazon, arbusti si arbori in grupe libere, bazine de apa si elemente ornamentale;

• Pentru institutiile de invatamant: o pentru cele cu o suprafata cuprinsa intre 0 si 2000 m2: se recomanda un

spatiu de minim 30% spatii verzi; o pentru cele cu o suprafata cuprinsa intre 2000 si 5000 m2: se recomanda

un minim de 31-40% spatii verzi; o pentru cele cu suprafete relative mari (5000 si 15000 m2): se recomanda ca

spatiile verzi sa detina 40-50% din suprafata;

• Pentru spitale: acestea trebuie sa detina o norma optima de spatiu verde de 70 m2 de bolnav pentru spitalele din interiorul oraselor si 150 m2 pentru institutiile curative din afara centrelor populate

• Pentru cimitire: la amplasarea unui nou cimitir se va evita apropierea de case, ape, gospodarie subterana; speciile de flori recomandate pentru amenajarea peisagistica a unui cimitir sunt: Alternanthera amoena, Cineraria maritime, Coleus blumei, Gnaphalium sp., Ageratum mexicanum, Begonia amoena, Salvia Splendens etc.

• Pentru zonele rezidentiale: o se vor mentine spatiile verzi de aliniament de-a lungul strazilor acolo unde

exista o constructiile noi de locuinte vor fi prevazute cu spatii verzi si plantate, in

functie de tipul de locuire: � locuinte individuale: suprafata alocata spatiului verde (arbori,

arbusti, plante floricole si peluza): 45% � locuinte colective: suprafata spatiului trebuie sa fie de cel putin

30% din suprafata totala, dar nu mai putin de 2 m2/locuitor;

• Constructiile administrative si financiar-bancare vor fi prevazute cu spatii verzi cu rol decorative minim 20% din suprafata terenului;

• Constructiile si amenajarile sportive vor fi prevazute cu spatii verzi si plantate minim 30% din suprafata totala a terenului;

• Constructii de turism si agrement vor fi prevazute cu spatii verzi si plantate, in functie de destinatie si gradul de confort, dar nu mai putin de 30% din suprafata totala a terenului;

• Pentru spatiile de joaca se va aloca o suprafata de minim 1000 m2 spatiu verde

pg. 29

plantat cu arbori pentru umbrirea bancilor, arbusti si plante perene;

• Implementarea conceptului si tehnologiei de realizare a acoperisurilor si zidurilor verzi, la actualele cladiri sau la noile constructii, dictate prin documentatiile de urbanism;

• Se va interzice taierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor, a culturilor perene si puietilor din albiile cursurilor de apa, diguri si din zonele de protectie a acestora;

• Punerea in valoare a potentialului oferit de canalul Bega din punct de vedere urbanistic prin:

o ameliorarea spatiilor verzi existente prin restructurari peisagere, plantari, reconditionari alei, dezafectari de constructii, amenajari noi in zona malurilor;

o realizarea unui traseu neintrerupt pentru pietoni si biciclete ca parte a coridorului verde de-a lungul malurilor canalului Bega si totodata ca alternativa la probleme legate de circulatia auto;

o protejarea si valorificarea spatiilor verzi existente; o revitalizarea si reamenajarea spatiilor publice existente; o imbunatatirea posibilitatilor de recreere si de petrecere a timpului liber in

Timisoara si a calitatii spatiului urban; o accesibilitate mai buna catre apa prin crearea de noi cai de acces; o imbunatatirea tranzitului pietonal/biciclistic peste canalul Bega prin noi

poduri si incurajarea dezvoltarii unei legaturi intre cartierele rezidentiale si zona aferenta canalului prin alei pietonale/biciclistice;

o revitalizarea infrastructurii existente si reabilitarea cladirilor nefolosite pentru utilizari socio-culturale, de petrecere a timpului liber sau locuit;

o dezvoltarea zonei ca sprijin pentru impulsionarea viitoarelor investitii.

• Refacerea spatiilor verzi prin nivelare si gazonare in urma lucrarilor edilitar-gospodaresti;

• Elaborarea unui program de plantare a unor plante rezistente la poluare, care sa cuprinda urmatoarele specii: Acer campestre, Aesculus hippocastanum, Alnus sp., Carpinus betulus, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Gleditsia triacanthos, Liriodendron tulipifera, Platanus acerifolia, Robinia sp., Sophora japonica, Abies concolor, Juniperus sabina, Juniperus horizontalis, Larix decidua, Picea punges Glauca, Pinus nigra, Pinus mugo, Pinus sylvestris, Thuja sp., Berberis sp., Hedera helix, Cotoneaster sp, Chaenomeles sp., Cornus sp., Deutzia sp., Eleagnus angustifolia, Kerria japonica, Laburnum anagyroides, Mahonia aquifolium, Philadelphus sp., Ribes sp., Syringa vulgaris, Viburnum sp.;

• Modernizarea spatiilor de joaca si a zonelor de agrement existente;

• Utilizarea zonelor rezidentiale in care se afla o serie de terenuri virane pentru construirea unor spatii de joaca sau de recreere.

• Biodiversitate

Masuri pentru sporirea diversitatii speciilor si amenajarea spatiilor verzi si a zonelor stradale prin plantarea de specii cu valoare ecologica si peisagistica deosebita

• Pentru amenajarea zonelor stradale, se recomanda: o definirea unei conceptii si punerea ei in practica, in privinta speciilor ce

pg. 30

trebuie introduse in toate zonele stradale; o realizarea aliniamentelor de arbori aferente drumurilor publice nou

propuse; o plantarea urmatoarelor specii: Tilia platyphyllos si tomentosa (putand

merge pana la 30-40% din vegetatia stradala, fiind speciile spontane locale cele mai adaptate, cu cea mai mare valoare ecologica si cu valoare peisagistica remarcabila), Acer platanoides (inclusive forma globosa), Acer pseudoplathanus, Aesculus hippocastanum, Catalpa bignonioides, Platanus acerifolia, Quercus borealis, Sophora japonica, Fraxinus excelsior, Prunus pissardi, Magnolia kobus, Paulownia imperialis, Liquidambar styraciflua; Castanea vesca, Larix europea, Taxus baccacta, Pinus strobus;

o evitarea extinderii speciilor: Fraxinus americana, Robinia pseudoacacia, Populus nigra;

o refacerea totala a vegetatiei stradale din cartierele periferice in care pomii fructiferi sunt intr-o proportie cu totul anormala, prin introducerea in timp de specii recomadate in proportie de peste 50%.

Masuri pentru conservarea biodiversitatii:

• Intretinerea periodica a vegetatiei din spatiile publice verzi si stradale si aplicarea de tratamente fitosanitare pentru combaterea daunatorilor si bolilor plantelor;

• Prevenirea pierderii biodiversitatii cauzata de speciile de plante straine invazive prin:

o minimizarea numarului de introduceri neintentionate si prevenirea introducerii neautorizate a speciilor straine;

o interzicerea cultivarii unor specii ornamentale cunoscute a avea potential invaziv (exemple: Impatiens glandulifera, Reynoutria japonica, Heracleum mantegazzianum, Solidago canadensis, Solidago gigantea ssp. Serotina, Rudbeckia laciniata, Nelumbo nucifera etc.);

o dezvoltarea si implementarea de campanii de eradicare si control si programe pentru speciile invazive straine, si cresterea eficacitatii acestor campanii si programe;

o monitorizarea permanenta a ariilor protejate si a zonelor invecinate pentru depistarea precoce a prezentei oricarei specii invazive;

o realizarea de baze de date si harti de raspandire a speciilor invazive; o cresterea constientizarii asupra fenomenului de invazie a plantelor straine

(pregatirea de materiale informative – brosuri, publicatii, organizarea de programe de instruire, conferinte si workshop-uri avand ca tema invaziile biologice);

• Amenajarea de hranitoare si cuiburi artificiale pentru a se incuraja si sustine cuibaritul pasarilor in Timisoara;

• Interzicerea pescuitului in apele Timisoarei a speciilor de pesti protejate prin lege sau a celor cu statut de specie „periclitata” declarate de catre Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, inclusiv interzicerea pescuitului cu momeala de tipar;

• Decolmatarea fostelor canale de irigatii sau a baltilor ce prezinta semne de eutrofizare (instufire excesiva) cel putin pe suprafete mici, care sa ofere spatiu pentru populatiile indigene de pesti adulti;

• Interzicerea incendierii digurilor in orice perioada a anului pentru evitarea

pg. 31

distrugerii habitatelor unor specii protejate de amfibieni;

• Interzicerea accesului cu orice mijloace de transport motorizat pe drumurile din Padurea Verde, in perioada 1 februarie – 1 mai, pentru protejarea speciilor de amfibieni;

• Habitate importante pentru speciile protejate de pesti, amfibieni si reptile existente in zona Timisoarei, pentru care se recomanda implementarea unor masuri speciale de protectie, sunt:

1. Balti temporare formate din acumularea apelor rezultate din topirea zapezii sau apele ploilor de primavara, aflate in imediata apropiere a paraului Behela, in interiorul sau la marginea Padurii Verzi. Aceste habitate sunt frecventate in lunile de primavara (februarie – mai) de catre toate speciile de amfibieni, in numar foarte mare de Lissotriton vulgaris, Rana dalmatina, Hyla arborea, Bufo bufo si Bufo viridis. 2. Balti permanente: Baltile aflate in apropierea Padurii Bistra si a Raului Bega, ofera conditii pentru specii periclitate ca: Tinca tinca (desi nu este specie protejata, in zona Timisoara este rara), Leucaspius delineatus, Carassius carassius, precum si majoritatea amfibienilor si a testoasei-de-apa (Emys orbicularis). 3. Cursul de apa cu fund malos aflat in amonte de lacul Behela, habitat favorabil pentru Misgurnus fossilis. 4. Digurile ne-urbanizate de pe malul Raului Bega, habitat propice reproducerii testoasei-de-apa (Emys orbicularis).

• Aer si schimbari climatice

• Monitorizarea stricta a activitatilor desfasurate de agentii economici autorizati, solicitarea implementarii unui program de retehnologizare in vederea reducerii emisiilor de poluanti in atmosfera, cu precadere la agentii economici IPPC;

• Impunerea prin autorizatiile de functionare a limitelor stricte pentru poluantii evacuati in atmosfera de catre agentii economici industriali si verificarea respectarii acestora

• Stabilirea, prin autorizatia de mediu pentru fiecare agent economic, a limitelor de emisie in mediu a poluantilor pe baza functiei tehnice de transformare limite de emisie – concentratie maxima admisibila in mediu (reglementata prin standaredele de mediu), tinandu-se seama de eco-bilanturile zonei – efectul cumulativ si sinergic al poluantilor.

• In zonele de protectie stabilite pentru statiile de monitorizare a calitatii aerului (5 statii) este interzisa executarea oricaror lucrari sau desfasurarea oricaror activitati ce ar putea influenta functionarea normala a statiei; Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, poate aproba executarea unor lucrari sau desfasurarea anumitor activitati in interiorul zonei de protectie daca acestea, prin natura lor si prin analiza de la caz la caz, nu prezinta pericol pentru functionarea normala a statiei in cauza.

• Coordonarea adecvata a santierelor ca astfel incat concentratiile de pulberi sa nu creasca in mod nemotivat;

• Impunerea aplicarii unor masuri de protectie si de diminuare/eliminare a posibilitatii de imprastiere a pulberilor rezultate din activitatile de santier (de ex. perdele de apa);

pg. 32

• Controlul organizarilor de santier si a lucrarilor edilitar gospodaresti in vederea aplicarii sanctiunilor contraventionale in cazurile in care nu se respecta prevederile impuse;

• Crearea unui fond local al carbonului care sa faca posibila compensarea emisiilor de carbon ai membrilor comunitatii industriale, contribuind prin aceasta la politica de schimbari climatice locale;

• Modernizarea cazanelor de la CET SUD;

• Corelarea dezvoltarii urbane cu posibilitatea asigurarii agentului termic catre noile zone rezidentiale (centrale de cartier);

• Implementarea instalatiilor de cogenerare, prin utilizarea deseurilor de biomasa si namol de la statia de epurare in vederea asigurarii a 10 % din necesarul de agent termic si apa calda la nivelul municipiului Timisoara;

• Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte din municipiul Timisoara;

• Continuarea programului de eficientizare energetica a cladirilor la nivel local, prin planuri si programe de accesare fonduri de la nivel national;

• Realizarea unui studiu de eficienta energetica la cinci amplasamente (cladiri) in anii 2011-2012, in vederea gasirii celor mai bune metode de eficientizare energetica si posibilitatea replicarii acestora catre alte cladiri apartinand municipalitatii Timisoara;

• Scutire la plata impozitului pe cladiri in cazul unor investitii de eficientizare energetica realizate de persoanele fizice prin montarea de panouri solare/fotovoltaice sau izolare a cladirilor proprietate personala.

• Inchiderea zonei centrale, istorice a municipiului Timisoara pentru circulatia vehiculelor (accesul in vederea aprovizionarii magazinelor se va permite doar in anumite limite orare)

• Optimizarea circulatiei prin finalizarea inelelor de centura si directionarea traficului greu in afara municipiul Timisoara

• Realizarea variantei de ocolire a municipiului Timisoara Vest

• Realizarea variantei de ocolire a municipiului Timisoara Sud

• Sporirea capacitatii de circulatie pe DJ 595 Giroc – Timisoara

• Interzicerea circulatiei autovehiculelor cu masa totala peste 25 tone in localitatile comunei Giroc

• Modernizarea Cal. Torontalului si extindere

• Modernizarea str. Closca si extindere la 4 benzi pe sectorul bdul. Cetatii-str. Ovidiu Balea

• Reabilitare str. Vacarescu, tronsonul bul. Regele Carol si Splaiul T. Vladimirescu

• Crearea unor parcari la limita orasului si interconectarea acestora la transportul public in oras (Park&Ride)

• Prioritizarea transportului in comun prin crearea de benzi speciale

• Cresterea gradului de folosire a transportului public prin extinderea retelelor de transport public de calatori

• Reabilitare linii tramvai si modernizare trame stradale pe str. Stefan cel Mare – lucrari rutiere (carosabil, piste de biciclete, spatii verzi), linie cale tramvai, retele edilitare

• Managementul traficului si supraveghere video (sistem integrat de administrare, urmarire si control a traficului)

pg. 33

• Incurajarea transportului nemotorizat

• Interconectarea actualelor si viitoarelor piste pentru biciclete la nivelul municipiului si ariei metropolitane

• Crearea unui traseu turistic ecologic pentru biciclete

• Implementarea unor parcari speciale, sigure si umbrite pentru biciclisti

• Crearea de parcari ecologice

• Asigurarea spalarii rigolelor, a parcarilor amenajate de-a lungul cailor publice si stropirii carosabilului, conform unui program stabilit si transmis operatorului de salubrizare

• Propunerea aliniamentelor de arbori cu coroana mare care la maturitate sa se intrepatrunda, pentru umbrirea continua liniara (crearea unui culoar de umbra) si introducerea obligativitatii de plantare tuturor parcajelor deschise cu arbori a caror coroana la maturitate sa acopere minim 50% din suprafata si maxim 80%.

• respectarea cifrelor de densificare europeana, a studiilor de densificare si refacerea lotizarilor inspre o formula urbana, stabilirea unor coeficienti rezonabili pentru loturile urbane (POT maxim 40% pentru rezidential individual, 60% alte destinatii, minim 60% respectiv 40% teren liber), in urmatorii 10 ani.

• Propunerea unor zone destinate dezvoltarii urbane pe sistemul Green sector- Green vilage in zona habitationala individuala

• Cresterea procentului de spatii verzi pentru noile investitii de la 25 % actual la 40 %, pentru noile zonele de dezvoltare urbana

• Cresterea suprafetelor de spatii verzi la nivelul municipiului Timisoara

• Implementarea conceptului si tehnologiei de realizare a acoperisurilor si zidurilor verzi, la actualele cladiri sau la noile constructii, dictate prin documentatiile de urbanism

• Transformarea Padurii Verzi (partea vis a vis de Clinica de Cardiologie) in Padure – Parc si loc de recreere prin amenajarea accesului pietonal, velo si realizarea unui traseu ecologic

• Plantari de arbori, arbusti si garduri vii pe aliniamentele stradale si repartizarea de material dendrologic la asociatiile de proprietari/locatari

• Luarea de masuri urgente pentru a stopa cu popularea Ambrosia artemisiifolia prin cosirea trebuie repetata si smulgerea cu radacina a intregii plante care altfel, isi reface portul vegetativ, dovedindu-si vigoarea si vitalitatea deosebita

• Extinderea infrastructurii de colectare selectiva a deseurilor catre viitoarele zone rezidentiale/cartiere de locuinte din Timisoara.

• Apa

• Finalizarea procesului de ecologizare si amenajare a canalului Bega

• Intretinerea cursului de apa al raului Bega si a lucrarilor de aparare existente (nodurile hidrotehnice);

• Punerea in functiune a statiei de epurare care va induce o imbunatatire substantiala a calitatii apelor din raul Bega

• Interzicerea si sanctionarea depozitarii de materiale/substante/deseuri in albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, baltilor, lacurilor sau digurilor sau in zonele de protectie a acestora;

• Interzicerea si sanctionarea spalarii, in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile

pg. 34

acestora a vehiculelor, utilajelor, a obiectelor de uz casnic etc.;

• Continuarea monitorizarii apelor uzate evacuate de agentii economici si aplicarea unor penalizari in caz de depasiri, pana la interzicerea deversarii apelor uzate in canalizarea oraseneasca in cazul nerespectarii conditiilor impuse sau in lipsa preepurarii locale (unde este cazul);

• Continuarea activitatii de ecologizare a apelor stagnante (lacurilor) din municipiul Timisoara,

• Evitarea deversarilor accidentale de ape potential contaminate in lacurile din perimetrul municipiului (cai rutiere, parcari, agenti economici, etc.);

• Indirect, imbunatatirea calitatii aerului si sistematizarea circulatiei va induce o imbunatatire a calitatii precipitatiilor, ape colectate in lacurile din perimetrul municipiului Timisoara si/sau infiltrate in substrat,

• Identificarea surselor antropice si/sau naturale de poluare a apelor subterane din fantanile pub lice (foraje de alimentare cu apa),

• Continuarea monitorizarii apelor subterane din fantani(foraje) urmarite actualmente si extinderea monitorizarii la toate fantanile forate in municipiul Timisoara;

• Aplicarea unor masuri restrictive la emisiile agentilor economici si controlul riguros al indeplinirii acestora in vederea stoparii deteriorarii calitatii apelor subterane,

• Ecologizarea siturilor contaminate in vederea eliminarii sursei de poluare a solului si implicit a apelor subterane si deasemenea a apelor din lacul Azur.

• Sol

• Decontaminarea solului in zona Platformei Solventul;

• Monitorizarea agentilor economici potential poluatori ai solului si luarea de masuri pentru reducerea poluarii la sursa si de depoluare a solurilor in situatia identificarii unei poluari;

• Reducerea emisiilor de poluanti prin optimizarea traficului

• Gestionarea corespunzatoare a deseurilor prin eliminarea depozitarii necontrolate a acestora;

• Efectuarea de lucrari ameliorative la perdeaua forestiera, care vor viza, deopotriva, sporirea porozitatii de aeratie si a permeabilitatii solurilor pentru apa prin lucrari de afanare adanca, asociate cu lucrari culturale curente (efectuate la timp si de buna calitate), lucrari care vor fi completate cu rigole si santuri de scurgere a apelor pluviale aflate in exces;

• Aplicarea cu discernamant a fertilizarilor chimice si udarilor, tinand cont de reactia solului;

• Extinderea retelei de control si infiintarea unei retele de monitorizare a calitatii solului;

• Identificarea depozitelor necontrolate de deseuri de pe raza municipiului Timisoara si a proprietarilor acestora, cu obligativitatea de igienizare si curatare a zonelor identificate;

• Cultivarea de plante rezistente la poluare.

• Gestionarea deseurilor

pg. 35

• Promovarea auditurilor de management al deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda integrarea auditului de management al deseurilor in procedurile de planificare si control;

• Promovarea, incurajarea si implementarea principiului prevenirii la producatori;

• Constientizarea factorilor de decizie si a populatiei ca un management calificat al deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea populatiei si a mediului (protejarea solului, apei si apei freatice);

• Constientizarea populatiei in privinta deseurilor periculoase, a importantei colectarii selective a acestora si a modalitatilor de gestionare corespunzatoare a acestora;

• Continuarea actiunilor de mediatizare, informare, constientizare, educare a populatiei si diseminarea permanenta a informatilor catre agenti economici si autoritati locale;

• Crearea si / sau modernizarea infrastructurii de gestionare a deseurilor prin:

• Instituirea parghiilor economico-financiara adecvate pentru sustinerea investitiilor in domeniul gestionarii deseurilor si co-interesarea populatiei deservite in colectarea selectiva;

• Valorificarea deseurilor de constructii si demolari prin implicarea autoritatilor administratiei publice locale, din faza de obtinere a autorizatiei de constructiei (gestiunea deseurilor va fi cuprinsa obligatoriu in orice proiect de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a constructiilor civile, constructiilor industriale, structurilor edilitare, infrastructurii de transport);

• Salubrizarea eficienta a retelelor urbane si rurale;

• Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva a deseurilor voluminoase in vederea reciclarii si/sau a valorificarii energetice;

• Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii publice;

• Extinderea ariei de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie;

• Colectarea separata a deseurilor periculoase existente in deseurile municipale;

• Infiintarea si punerea in functiune puncte de colectare de la populatie a deseurilor periculoase din deseurile menajere la nivelul municipiului si a comunelor periurbane, conform prevederilor legale;

• Proiectarea si planificarea unor sisteme eficiente de colectare selectiva;

• Introducerea de proiecte pilot de colectare selectiva din „poarta in poarta” a deseurilor reciclabile, dupa un program stabilit de comun acord cu agentii de salubritate;

• Implementarea colectarii separate a deseurilor biodegradabile acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic si economic;

• Introducerea pubelelor speciale pentru deseuri biodegradabile si a echipamentelor speciale de colectare si transport corelate cu amplasarea facilitatilor de compostare;

• Monitorizarea firmelor care gestioneaza deseurile menajere, pentru a urmari modul de depozitare dupa recoltarea de la consumatorii casnici si industriali;

• Monitorizarea atenta a colectarii de deseuri periculoase, precum si modul lor de

pg. 36

transport pe teritoriul orasului;

• Realizarea si punerea in functiune a statiei de compostare a deseurilor;

• Realizarea si punerea in functiune a statiei de transfer a deseurilor;

• Reutilizarea si reciclarea deseurilor provenite din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate;

• Valorificarea energetica zonala a deseurilor de ambalaje, eventual ca si combustibil alternative pentru cuptoarele de ciment, corelat cu punerea in functiune a instalatiilor de procesare adecvate;

• Incurajarea dezvoltarii unei piete viabile de recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare a deseurilor solide si a deseurilor periculoase provenite din deseurile menajere de la populatie;

• Utilizarea potentialului de co-incinerare a unor fractii din deseurile menajere;

• Evaluarea potentialului de coincinerare a unor fractii din deseurile municipale, precum si a oportunitatii de dezvoltare a unor capacitate de tratare termica/stabilizare a deseurilor;

• Incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii sa foloseasca materii prime secundare provenite din deseuri;

• Aplicarea strategiei aprobate pentru gestionarea namolului care se va produce la nivelul judetului Timis;

• Finalizarea si punerea in functiune a depozitului de deseuri de la Ghizela;

• Controlarea, supravegherea si impiedicarea depozitarilor de deseuri menajere ilegale.

• Transport

• Finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Timisoara;

• Crearea unei infrastructuri coerente si servicii eficiente de transport;

• Reducerea traficului, devierea traficului (in centrul municipiului, cu ajutorul zonificarii retelei de alimentare);

• Sprijinirea modului de circulatie prieten al naturii, transportul public;

• Devierea traficului pe rute capabile sa suporte afluxul sporit de mijloace de transport;

• Marcarea rutelor pentru vehicule grele;

• Interzicerea si limitarea temporara a circulatiei vehiculelor grele;

• Construirea magaziilor sau cladirilor de prestari servicii cu 2-3 etaje de-alungul drumurilor principale intre drum si locuinte;

• Devierea unei proportii mai mari a traficului rutier de transit pe trasee noi – centura;

• despartirea traficului local si tranzit;

• extragerea traficului de transit din centrul si coloniile orasului;

• Dezvoltarea transportului public;

• dezvoltarea unor retele de parcare pus in concordanta cu reteaua de transport public;

• Asigurarea mijloacelor de transport bine amortizate;

• Extinderea semnificativa a trotuarelor in centrul orasului;

• Rezolvarea parcarilor pe plan municipal, cu diferentierea intre zone;

pg. 37

• Coordonarea adecvata a santierelor ca exigentele de circulatie sa nu creasca in mod nemotivat;

• Asezarea avantajoasa a zonelor industriale si stabilimentelor de prestari servicii fata de rutele de transport interurban si de drumurile principale;

• Proiectarea zonelor rezidentiale conform retelei de circulatie (restrictionarea constructiilor in zone de protectie a aeroportului, respectarea distantei de protectie langa drumuri principale, etc.);

• Construirea a mai multor institutii, stabilimente economice si de prestari servicii, si mai putine locuinte langa drumuri principale;

• Amenajarea corespunzatoare a cailor de transport care vizeaza principalele legaturi rutiere ale Timisoarei catre:

o frontiera cu Serbia si Ungaria, spre vama Moravita – E70 prin Calea Sagului; spre vama Jimbloia DN59A prin cartierul Mehala si spre vama Cenad – DN6 prin Calea Torontalui;

o viitoarea autostrada spre Arad – E671 prin calea Aradului, spre Lugoj, Bucuresti si aeroport – E70 prin Calea Lugojului;

o spatiile de agrement si recreere; o amenajarea in fata institutiilor publice a unor suprafete de parcare

corespunzatoare (parcari ecologice).

3. CAPITOL AL MEMORIULUI DE SINTEZĂ AL PUG REFERITOR LA PROBLEME DE MEDIU

Municipiul Timisoara este asezat la intersectia paralelei 45°47' latitudine nordica, cu meridianul 21°17" longitudine estica, aflandu-se, ca pozitie topografica, in emisfera nordica, la distante aproape egale de polul nord si de ecuator si in emisfera estica, in fusul orar al Europei Centrale, la o distanta medie de aproximativ 550 km fata de capitala Romaniei - Bucuresti si cca. 170 km si 300 km fata de Belgrad respectiv Budapesta, capitalele tarilor vecine Serbia-Muntenegru si Ungaria. Din punct de vedere geomorfologic, Timisoara face parte din marea unitate fizico-geografica denumita Campia Banato-Crisana, subunitatea Campia de interfluviu Timis-Bega (Campia Timisoarei). Timisoara este asezata in sud-estul Campiei Panonice, in zona de divagare a raurilor Timis si Bega, intr-unul din putinele locuri pe unde puteau fi traversate intinsele mlastini formate de apele celor doua rauri. Pana acum doua secole si jumatate, aceste rauri acopereau in fiecare primavara suprafata campiei subsidente dintre unitatile geomorfologice denumite Campia Buziasului si Campia Vingai. Relieful caracteristic al campiei de subsidenta si divagare este reprezentat din succesiunea de grinduri fluviatile si arii depresionare fluvio-lacustre tipice deltei continentale. Directia generala a formelor de relief este aproape paralela cu directia N-E, S-V cu o usoara inclinare inspre Timis. Privit in ansamblu, relieful zonei Timisoara apare ca o suprafata relativ plana, monotona, netezimea suprafetei fiind intrerupta doar de albia raului Bega (realizata artificial prin canalizare intre anii 1728 si 1760). Cercetat in detaliu, relieful orasului si al imprejurimilor prezinta o serie de particularitati locale, reprezentate indeosebi prin: meandre parasite, microdepresiuni si grinduri (alcatuite in general din materiale grosiere). Acestea sunt rezultatul depunerilor din zona a raurilor Timis si Bega,

pg. 38

inainte de canalizarea, regularizarea si indiguirea acestora (concretizate altimetric prin denivelari totusi modeste, care nu depasesc nicaieri intervalul a 2-3 m). Astfel, in vatra orasului, portiunea cea mai inalta, de 95 m, se afla in partea de nord-est, in cartierul “Intre vii”, iar punctul cel mai coborat, de 84 m, este localizat in vestul cartierului Mehala (Ronat), astfel ca se inregistreaza o diferenta de nivel de 11 m pe o distanta de cca. 7 km est-vest. Din punct de vedere tectonic, orasul Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Referitor la structurile geologice ale zonei, aici se intalnesc depozite Quaternare cu grosimi de cca.100 m, sub care se succed depozitele Romaniene - pana la cca. 600 m adancime - si cele Daciene in facies lacustru si de mlastina, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaza formatiunile Pontianului si Sarmatianului, pentru ca de la 1740 m in jos sa se extinda domeniul fundamentului cristalin. Ca rezultat al alcatuirii petrografice a formatiunilor de suprafata, pe teritoriul Timisoarei apar in principal fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos. Fenomenul se evidentiaza in cartierele Cetate si Elisabetin, dar si in alte parti unde sau format crovuri (Ronat). Din punct de vedere geologic, Timisoara se caracterizeaza prin existenta in partea superioara a formatiunilor Quaternare, reprezentate de un complex alcatuit din argile, prafuri si nisipuri, cu extindere la peste 200 m adancime. Fundamentul cristalin-granitic se afla la aproximativ 1400 – 1700 m adancime si este strabatut de o retea densa de microfalii (fracturi), dintre care prezinta interes cea cunoscuta sub numele de „Falia Timisoara Vest”. Trecutul geologic al zonei se leaga de cel al marelui bazin de sedimentare si anume Depresiunea Panonica, extremitatea ei estica, ce s-a format prin colmatarea treptata a lacului din perioada Pleistocen – Quaternar. Baza acestei depresiuni este formata dintr-un fundament carpatic constituit din formatiuni cristaline paleozoice si mezozoice scufundate in Tortonian, mai accelerat in partile centrale si mai lent in cele periferice, fragmentat pe directii diferite, dupa un sistem de falii care se intretaie aproape perpendicular (perimetrul cercetat situandu-se pe o linie de falii orientate est-vest si marcate de existenta vulcanismului trecut, Sanovita – Luda Bara, precum si de apele mineralizate de la Calacea, Buzias sau Ivanda). Retragerea lacului Panonic urmare a strapungerii Dunarii la Portile de Fier (fenomen petrecut in timpul dintre glaciatiunile Mindel si Riss) au lasat in urma o arie inmlastinita si insalubra, care s-a mentinut pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, perioada in care mai persistau in zona de vest peste 877.600 ha mlastini, alimentate periodic de numeroase brate care se desprindeau din raurile care tranzitau zona: Mures, Bega, Timis, Barzava si afluentii acestora, ape ce lasau in amonte terase sau inecau in aval vechile soluri in propriile aluviuni, generand in final un mozaic de formatiuni geomorfologice si de soluri. Intreaga regiune s-a dezvoltat pe fundul fostului lac Panonic, in urma retragerii apelor. Aceasta regiune a devenit mediul proceselor de sedimentare care au determinat aparitia unor forme de relief, specifice unei delte continentale, constituite de raurile ce „rataceau” in voie pe suprafata plana (mlastinoasa in mare parte), rezultand cursuri variabile care se pierdeau in vechile coluvii. Pe masura ce cursurile se colmatau, apele isi schimbau albia aluvionand alte suprafete. Prin lucrarile de regularizare, canalizare, indiguire si desecare, procesele de drenare se accentueaza, iar divagarile se reduc treptat (chiar dispar), separandu-se astfel doua perioade mari si distincte ale procesului de solificare:

pg. 39

• Perioada dinaintea lucrarilor hidroameliorative;

• Perioada de dupa lucrarile hidroameliorative. Perioada dinaintea lucrarilor hidroameliorative a inceput imediat ce aluviunile de pe fundul lacului Panonic s-au ivit la suprafata, fiind insa periodic acoperite de ape si corespunde perioadelor de aluvionare si inmlastinare. In aceasta perioada s-au format cu precadere hidrisolurile (stagnosolurile, gleisolurile, limnosolurile) si pelisolurile (pelosolurile, vertosolurile). Procesul de solificare a materialelor fluvio-lacustre este dominat de reactiile de reducere, hidratare si uneori de oxidare a mineralelor bogate in fier si mangan. Procesele de vertisolaj au inceput sa devina evidente odata cu eliminarea excesului de umiditate din cadrul profilului de sol. Perioada de dupa executia lucrarilor hidroameliorative este perioada de evolutie normala a reliefului si implicit a solurilor si a inceput din momentul dupa stabilizarea principalelor cursuri de apa. Apele capata un regim hidrologic stabil, cu variatii legate de regimul precipitatiilor din bazinul hidrografic corespunzator, ceea ce a permis retragerea apelor spre cursurile deja stabilizate. Drenarea solurilor s-a accentuat prin lucrarile de canalizare si indiguire a principalelor cursuri de apa, lucrari completate ulterior cu o retea de canale pentru desecare. In aceste conditii, solurile se diferentiaza in primul rand prin varsta si evolutie, cele mai vechi in zonele grindate (care au servit ca suport pentru primele asezari omenesti din zona), iar cele mai tinere pe formele meandrate si depresionare, sau din imediata vecinatate a fostelor cursuri de apa. In conditiile de pedogeneza mentionate, intr-un climat continental moderat, cu influente oceanice si mediteraneene (temperatura medie multianuala de 10,8°C, precipitatii medii multianuale de 600,40 mm), pe un relief tanar (format din sesuri aluvionare cu nivelul apelor pedofreatice situat intre 1,01 – 3,00 m), procesul de descompunere a materiei organice a fost directionat de mediul moderat-aerob, ducand la acumularea humusului in orizontul A cu o grosime insemnata. Alterarea slaba moderata a silicatilor primari, cu eliberarea de hidroxid feric intr-un orizont B de alterare (Bv), caracterizat prin lipsa migratiei coloizilor si prin levigarea carbonatilor alcalino-pamantosi, sunt caracteristice eutricambosolurilor (Ao – Bv – C; Am – Bv – C) fara degradare texturala apreciabila. Aluviosolurile s-au format in conditii similare ca si eutricambosoluri, diferenta fiind ca acestea au iesit mai tarziu de sub influenta revarsarilor. In absenta inundatiilor, au fost create conditii favorabile bioacumularii, ceea ce a condus la formarea humusului intr-un orizont A cu grosimi variabile. Cu timpul, solificarea avanseaza ducand la transformarea aluvisolurilor in soluri evoluate, ce urmeaza a se include in alte tipuri, specifice zonei. Din punct de vedere al modului de agregare structurala, solurile din municipiul Timisoara se regasesc intr-o faza medie de evolutie. Nu sunt in totalitate intr-un stadiu natural, fiind evidentiata interventia omului, iar cele doua stadii nu pot fi separate transant, ele intrepatrunzandu-se si conditionandu-se reciproc. Procesele pedogenetice descrise mai sus si tipurile de sol generate de acestea pot fi intalnite la periferia Timisoarei sau in imediata vecinatate a orasului. In zona centrala, datorita interventiei antropice pot fi intalnite in principal: antrosolurile sodice sau antracvice si entiantrosolurile urbice (formate pe materiale parentale continand resturi de materiale de constructii si resturi ale altor activitati umane: cioburi, caramizi, moloz, betoane etc., in proportie de peste 35%), mixice, formate pe materiale minerale de sol amestecat cu roca subiacenta si eventual cu moloz si deseuri etc.), spolice (pe materiale pamantoase rezultate din activitati industriale, dragaj, constructia de sosele etc.).

pg. 40

Rezultanta evolutiei in timp a conditiilor naturale o reprezinta structura si configuratia actuala a urbei, in centrul aglomerarii urbane aflandu-se Cetatea, in jurul careia graviteaza ca „subsisteme urbane” celelalte cartiere. Timisoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica). Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate si mai rar valuri de frig. Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Totusi, in Banat se resimte puternic si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care genereaza dezghet complet, iarna si perioade de caldura inabusitoare, vara. Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC). Amplitudinea termica medie este de 22,7ºC, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numarul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a culturilor, adica cele care au medii de peste 15ºC, este de 143/an, cuprinse intre 7 mai si 26 septembrie. Temperatura activa, insumand 27,61ºC, asigura conditii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultura, inclusiv a unora de provenienta mediteraneana. In perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitatii, ceea ce constituie o conditie favorabila dezvoltarii plantelor de cultura autohtone. Regimul precipitatiilor are insa un caracter neregulat, alternand ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii sarace. Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta din directia nord-vest si vest, o miscare a maselor de aer putin diferita de circulatia generala a aerului deasupra partii de vest a Romaniei. Canalizarile locale ale circulatiei aerului si echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecventei vanturilor pe principalele directii. Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse. Ca intensitate, vanturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distributia vanturilor dominante afecteaza, intr-o anumita masura, calitatea aerului orasului Timisoara, ca urmare a faptului ca sunt antrenati poluantii emanati de unitatile industriale de pe platformele din vestul si sudul localitatii, stagnarea acestora deasupra localitatii fiind facilitata atat de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuveta, cat si de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%). Din punct de vedere hidrologic, Timisoara si zona periurbana fac parte din grupa sistemelor hidrologice sud-vestice, bazinul hidrografic Timis – Bega, sistemul hidroameliorativ complex Sag – Topolovat si dispune de o bogata retea hidrografica, formata din rauri, lacuri si canale. Cu exceptia raurilor Bega si Timis, celelalte rauri seaca adesea in timpul verii. Principalul curs de apa este Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorand din Muntii Poiana Ruscai, cursul raului Bega se caracterizeaza printr-un regim hidric cu variatii foarte mari ale nivelelor si debitelor de apa. In aceste conditii, atat pentru a se asigura necesarul de apa a canalului navigabil cat si pentru a proteja Municipiul Timisoara de inundatii, Bega

pg. 41

a fost legata cu Timisul printr-un sistem format din doua canale. Din aceste motive, nodul hidrotehnic de la Costei a fost conceput si realizat cu principala functie de asigurare a transferului apei din Timis in Bega, in functie de necesitati si volumul de precipitatii preluat in amonte de cele doua rauri. Prin sistemul hidrotehnic construit la Topolovatu Mic a fost eliminat riscul inundatiilor, atat de frecvente altadata, surplusul de apa inregistrat de Bega fiind dirijat spre raul Timis. Canalul Bega strabate orasul de la est la vest pe o lungime de 12,81 km, avand o panta redusa, de 0,4‰. Limitele administrative ale Timisoarei intersecteaza Canalul Bega la km 121 + 090 (aval) si la km 108 + 280 (amonte). Partea navigabila incepe incepe din aval de UHE Timisoara (km 118 + 450). Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timisoara nu exista o statie hidrometrica, astfel ca datele hidrologice provin de la statia hidrometrica Remetea Mare (F=2057 km², L=114 km, Hm=253 m), situata la mica distanta, in amonte. Intre statia hidrometrica Remetea Mare si Timisoara, aportul de apa este nesemnificativ. Debitul mediu multianual inregistrat la aceasta statie hidrometrica este de 17,0 m³/s, iar debitul maxim si cel minim sunt de 72,6 m³/s, respectiv 5,48 m³/s. Cel mai important afluent al Canalului Bega din aceasta zona este Paraul Behela (F=65 km², L=26 km, Hm=133 m), care conflueaza cu Canalul Bega pe dreapta, la est de municipiul Timisoara in Cartierul Crisan, aval de UHE Timisoara. Cursul de apa Behela izvoraste din apropierea satului Bencecul de Sus, curge pe langa comunele Giarmata si Dumbravita pe directia NE spre SV, apoi trece pe la marginea muncipiului Timisoara, varsandu-se in canalul Bega in aval de uzina Hidroelectrica Timisoara. Pe cursul acestui parau este amplasata acumularea permanenta Dumbravita, situata la borna hectometrica 150. La nivel normal de retentie, aceasta acumulare are un volum de 0,1 milioane m³. Timisul izvoraste de pe versantul estic al Muntilor Semenic, de sub varful Piatra Goznei, de la altitudinea de 1135 m. Pe teritoriul tarii noastre are o lungime de 244 km si colecteaza apele a 150 de rauri, cu o lungime a retelei hidrografice de 2.434 km si o densitate de 0,33 km/km2.Actualul aspect al retelei hidrografice este complet diferit de cel din trecutul nu prea indepartat, fiind rezultatul lucrarilor hidroameliorative incepute cu peste 250 de ani in urma. Din multitudinea de brate care serpuiau inaintea canalizarii raului Bega se mai pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Behela (spre vest, curgand prin Sacalaz). Canalul Subuleasa se alimenteaza din canalul Bega prin canalul de irigatie administrat de ANIF care pleaca din Colonia Slavic (Cartierul Plopi), iar circuitul se inchide tot in canalul Bega. Vechiul canal Subuleasa nu isi mai are continuitate, fiind obturat si infundat pe mai multe portiuni. In prezent mai exista ramificatii de scurgere in doua zone: pe sub linia CFR Industriala si la marginea Cartierului Kuncz. Pe langa cursurile permanente si cele care seaca, adesea, in timpul verii, pe teritoriul Timisoarei se intalnesc o serie de lacuri: naturale (formate in locul vechilor meandre sau areale de subsidenta), precum cele de langa Kuntz, Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde etc., fie de origine antropica precum cele din: Fratelia, Freidorf, Ciarda Rosie, Strandul Tineretului etc. Aceste acumulari trebuie mentionate avand in vedere situarea lor pe linia de contact cu localitatile periurbane. Deasemenea, este remarcata prezenta lacurilor de acumulare de pe teritoriul comunelor Pischia, Ghiroda, Remetea Mare, favorabile practicarii pisciculturii. La nivelul Directiei de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Timisoara s-a intocmit o banca de date cu apele stagnante din Zona Timisoara. Au fost inventariate peste 30 de locatii, din care 23 sunt balti, suprafata totala ocupata de ape stagnante fiind aproximativ 174,96 ha, din care: 97,17 ha luciu de apa, 57,79 ha mlastina si 20,00 ha canale de desecare.

pg. 42

Pe teritoriul municipiului Timisoara se intalnesc orizontul acvifer freatic si complexul acvifer de adancime. Orizontul acvifer freatic se dezvolta pe intervalul poros-permeabil cuprins intre 2 -15 m iar nivelul hidrostatic variaza intre 0,5 - 4 m. Acviferul freatic poate fi exploatat la debite de 1,5 - 2 l/s. Complexul acvifer de adancime este intalnit pana la 110 - 120 m si cuprinde 4 - 8 strate acvifere. Nivelul hidrostatic variaza in limite largi, iar debitele de exploatare admisibile sunt de 2 - 5 l/s. Sunt cunoscute si ape de mare adancime, hipotermale - captate in Piata Unirii, la sud de Cetate si Cartierul Fabric, dar si mezotermale captate in Piata Bihor. Aceste ape au valoare terapeutica, fiind utilizate in scop balnear in cadrul Strandului Termal. Pentru punerea in evidenta a aspectelor definitorii legate de resursele naturale din municipiul Timisoara, de calitatea si vulnerabilitatea factorilor de mediu, pentru ca liniile de dezvoltare ce se vor propune sa tina cont de utilizarea rationala a resurselor si de protectia mediului in spiritul principiilor dezvoltarii durabile, au fost analizate aspectele mediului inconjurator care au implicatii spatiale si sunt relevante in problematica dezvoltarii urbane si anume:

• Biodiversitate: vegetatie, fauna, arii protejate;

• Infrastructura si utilitati;

• Patrimoniu construit;

• Spatii verzi si zone de agrement;

• Riscuri naturale;

• Activitati economice (poluarea generata de activitatea industriala);

• Calitatea factorilor de mediu. Analiza efectuata asupra situatiei existente a mediului inconjurator a permis evidentierea disfunctionalitatilor pentru fiecare element analizat, pentru care au fost recomandate o serie de masuri care sa reduca/elimine disfunctionalitatile identificate. Aspectele de mediu relevante identificate pot fi prioritizate astfel:

Poluarea atmosferei

• poluarea atmosferei cu pulberi (PM10) ca urmare a surselor de poluare din activitatea industriala, traficul rutier, activitatea de constructii etc.;

• exista o serie de agenti economici inclusi in inventarul poluantilor emisi de instalatiile/activitatile IPPC in 2008, care au depasit valorile de prag (in conformitate cu obligatiile ce decurg din implementarea Directivei 91/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si a Registrului E-PRTR).

Urbanizarea mediului (spatii verzi, locuri de joaca, zone de agrement)

• repartizarea spatiilor verzi nu este echilibrata, uniforma si judicioasa in raport cu suprafata orasului;

• concentrarea parcurilor in zona centrala a orasului si in jurul canalului Bega in detrimentul celorlalte zone ale orasului, unde se regasesc in principal scuaruri;

• lipsa spatiilor verzi in cartierele mai noi;

• existenta unor spatii comerciale, a unor parcari sau a zonelor cu constructii in detrimentul spatiilor verzi existente;

• insuficienta valorificare a potentialului oferit de canalul Bega din punct de vedere urbanistic si al spatiilor verzi;

• existenta locurilor de joaca pentru copii neamenajate corespunzator cu plantatiile

pg. 43

si utilitatile specifice;

• poluarea sonora, principala cauza fiind traficul rutier;

• existenta unor grupari de locuinte in imediata vecinatate a unitatilor industriale; Calitatea apelor uzate

• apele uzate evacuate in canalizarea oraseneasca a municipiului Timisoara de agentii economici prezinta depasiri ale valorilor admise de NTPA002;

• nefunctionarea statiei de epurare (aflata intr-un proces de modernizare) induce evacuarea in canalul Bega a unor ape neepurate.

Poluarea apelor de suprafata

• poluarea apei de suprafata - canalul Bega – in aval de municpiul Timisoara ca urmare a evacuarii apelor uzate neepurate;

• poluarea apelor stagnante ca urmare a deversarilor necontrolate de la societatile comerciale limitrofe;

• poluarea apei din precipitatii (ploi acide/slab acide si cu continut de azotati/azotiti).

Biodiversitate

• varietatea redusa a speciilor florale prezente in parcuri si scuaruri, sau in zonele stradale;

• densitatea in general redusa a arborilor pe zonele stradale, existand si numeroase goluri;

• plantatiile fara nici o conceptie a spatiilor verzi ale zonelor de blocuri.

• lipsa unei conceptii in instalarea vegetatiei in cartierele periferice;

• lipsa intretinerii permanente a vegetatiei in zonele stradale;

• cresterea pasarilor si animalelor de ferma in mediul urban;

• existenta speciilor de pesti introduse (caras, somn american, murgoi baltat) in habitatele speciilor indigene (caracuda, lin, s.a.m.d), cu risc de afectare si chiar de eliminare a populatiilor acestora;

• existenta unui numar mare de specii de pesti, amfibieni si reptile protejate, pentru care sunt necesare masuri speciale de protectie;

• practicarea pescuitului lipsit de discernamant fata de speciile protejate si/sau periclitate;

• distrugerea habitatelor de reproducere a unor specii de amfibieni;

• capturarea ilegala a unor specii de reptile protejate in scopul cresterii in captivitate ca si animal de companie.

Gestionarea deseurilor

• lipsa unui depozit zonal conform pentru deseurile menajere;

• nu sunt prevazute puncte de colectare a deseurilor periculoase din deseurile menajere;

• colectarea deseurilor in sistem dual nu functioneaza la nivelul prognozat;

• inexistenta instalatiilor de transfer si compostare a deseurilor.

Poluarea solului

• existenta unui sit contaminat cu metale grele in zona platformei Solventul;

pg. 44

• solul poate fi poluat ca urmare a activitatilor industriale, activitatilor agricole si de crestere a animalelor, transportului rutier si feroviar, gestiunii necorespunzatoare a deseurilor.

Infrastructura

• nu a fost finalizata centura ocolitoare a municipiului Timisoara;

• traficul rutier genereaza probleme de mediu, dintre care cele mai importante sunt poluarea cu pulberi si noxe si poluarea fonica

Zgomot

• circulatia rutiera produce o sarcina a zgomotului care necesita interventie;

• CET CENTRU produce o sarcina de zgomot care depaseste valoarea de conflict, iar sarcina de zgomot produsa afecteaza locuitorii din strazile Nischbach, Lonovici, Marinescu, Piata Romanilor.

Pericole generate de fenomene naturale

• zona „Terasa Flora” poate fi inundata in cazul unor debite crescute ale raului Bega;

• aparitia unor fenomene de inundatie in zonele joase ale municipiului Timisoara ca urmare a unor ploi abundente si indelungate sau suprapunerea unor ploi abundente peste stratul de zapada, urmata de topirea brusca a zapezii.

Turismul

• lipsa unor programe atractive pentru turistii romani sau straini care sa promoveze valorile locale si sa creasca gradul de ocupare al facilitatilor existente;

• lipsa unor oferte diversificate menite sa promoveze turismul recreativ in completarea sau chiar la concurenta cu turismul de afaceri (numarul turistilor sositi in scop recreativ este pe ansamblu semnificativ redus fata de numarul turistilor sositi in scop de afaceri);

• oferta limitata de locuri de cazare de categorie superioara (un singur hotel este clasificat la 4 stele).

4. CAPITOL AL MEMORIULUI DE SINTEZĂ AL PUG REFERITOR LA PROTECłIA MEDIULUI

Analiza situatiei existente referitoare la aspectele mediului inconjurator care au implicatii spatiale si sunt relevante in problematica dezvoltarii urbane in municipiul Timisoara si zona periurbana a condus la evidentierea unor disfuntionalitati, pentru care se propun o serie de masuri in scopul realizarii unui habitat ecologic, confortabil si atractiv. Biodiversitate

• Intretinerea periodica a vegetatiei din spatiile publice verzi si stradale si aplicarea de tratamente fitosanitare pentru combaterea daunatorilor si bolilor plantelor;

• Prevenirea pierderii biodiversitatii cauzata de speciile de plante straine invazive

• Mentinerea parcurilor prin plantari succesive si amenajarea de hranitoare si cuiburi artificiale pentru a se incuraja si sustine cuibaritul pasarilor in Timisoara;

• Interzicerea pescuitului in apele Timisoarei a speciilor de pesti protejate prin lege

pg. 45

sau a celor cu statut de specie „periclitata” declarate de catre Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, inclusiv interzicerea pescuitului cu momeala de tipar;

• Decolmatarea fostelor canale de irigatii sau a baltilor ce prezinta semne de eutrofizare (instufire excesiva), care sa ofere spatiu pentru populatiile indigene de pesti adulti;

• Interzicerea accesului cu orice mijloace de transport motorizat pe drumurile din Padurea Verde, in perioada 1 februarie – 1 mai, pentru protejarea speciilor de amfibieni;

• Desfasurarea unor actiuni de mediatizare a importantei conservarii biodiversitatii (brosuri, pliante, afise) si de educatie ecologica.

• Habitate importante pentru speciile protejate de pesti, amfibieni si reptile existente in zona Timisoarei, pentru care se recomanda implementarea unor masuri speciale de protectie, sunt:

1. Balti temporare formate in imediata apropiere a paraului Behela, in interiorul sau la marginea Padurii Verzi 2. Balti permanente: Baltile aflate in apropierea Padurii Bistra si a Raului Bega 3. Cursul de apa cu fund malos aflat in amonte de lacul Behela 4. Digurile ne-urbanizate de pe malul Raului Bega.

Spatii verzi, zone de agrement

• Mentinerea, protejarea si revitalizarea zonelor verzi existente;

• Stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane;

• Sensibilizarea cetatenilor pentru formarea unei constiinte ecologice prin intermediul mass-media, afisaje, pliante;

• Cresterea suprafetelor de spatii verzi pentru atingerea tintei de 26 m2/locuitor pana in anul 2020 prin realizarea de noi spatii verzi in interiorul Timisoarei, imbunatatirea celor existente si asigurarea unei dezvoltari spatiale echilibrate si sub aspectul diversitatii biologice a zonelor verzi;

• Extinderea perdelei de protectie;

• Transformarea Padurii verzi in Padure parc si loc de recreere;

• Crearea unei centuri verzi in jurul aglomerarii urbane Timisoara;

• Masuri specifice de amenajare a spatiilor verzi pentru spatiile verzi stradale si din fata imobilelor, constructii industriale, institutiile de invatamant, spitale, cimitire, zone rezidentiale, constructii si amenajari sportive, turism si agrement, spatii de joaca;

• Implementarea conceptului si tehnologiei de realizare a acoperisurilor si zidurilor verzi, la actualele cladiri sau la noile constructii;

• Elaborarea unui program de plantare a unor plante rezistente la poluare;

• Modernizarea spatiilor de joaca si a zonelor de agrement existente;

• Utilizarea zonelor rezidentiale in care se afla o serie de terenuri virane pentru construirea unor spatii de joaca sau de recreere.

Aer si schimbari climatice

• Monitorizarea stricta a activitatilor industriale poluatoare, implementarea unui program de retehnologizare pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera;

pg. 46

• Este interzisa executarea oricaror lucrari sau desfasurarea oricaror activitati ce ar putea influenta functionarea normala a statiilor de monitorizare a calitatii aerului in zonele de protectie stabilite;

• Coordonarea adecvata a santierelor; Impunerea aplicarii unor masuri de protectie si de diminuare/eliminare a posibilitatii de imprastiere a pulberilor si controlul aplicarii acestora;

• Continuarea programului de eficientizare energetica a cladirilor;

• Inchiderea zonei centrale, istorice pentru circulatia vehiculelor;

• Finalizarea inelelor de centura;

• Prioritizarea transportului in comun prin crearea de benzi speciale;

• Managementul traficului (sistem integrat de administrare, urmarire si control);

• Incurajarea transportului nemotorizat; interconectarea actualelor si viitoarelor piste pentru biciclete la nivelul municipiului si zonei periurbane;

• Crearea de parcari ecologice;

• Asigurarea spalarii rigolelor, a parcarilor amenajate de-a lungul cailor publice si stropirii carosabilului;

• Cresterea suprafetei de spatii verzi.

Apa

• Finalizarea procesului de ecologizare si amenajare a canalului Bega;

• Intretinerea cursului de apa al raului Bega si a lucrarilor de aparare existente (nodurile hidrotehnice);

• Punerea in functiune a statiei de epurare;

• Interzicerea si sanctionarea depozitarii de materiale/substante/deseuri in albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, baltilor, lacurilor sau digurilor sau in zonele de protectie a acestora;

• Continuarea activitatii de ecologizare a apelor stagnante (lacurilor), evitarea deversarilor accidentale in lacurile din perimetrul municipiului;

• Identificarea surselor antropice si/sau naturale de poluare a apelor subterane din fantanile publice (foraje de alimentare cu apa), continuarea monitorizarii apelor subterane din fantanile publice, extinderea monitorizarii la toate fantanile forate;

• Aplicarea unor masuri restrictive la emisiile agentilor economici si controlul riguros al indeplinirii acestora.

Sol

• Decontaminarea solului in zona Platformei Solventul;

• Monitorizarea agentilor economici potential poluatori ai solului si luarea de masuri pentru reducerea poluarii la sursa si de depoluare a solurilor in situatia identificarii unei poluari;

• Reducerea emisiilor de poluanti prin optimizarea traficului;

• Gestionarea corespunzatoare a deseurilor;

• Efectuarea de lucrari ameliorative la perdeaua forestiera;

• Aplicarea cu discernamant a fertilizarilor chimice si udarilor;

• Identificarea depozitelor necontrolate de deseuri de pe raza municipiului Timisoara si a proprietarilor acestora, cu obligativitatea de igienizare si curatare a zonelor identificate;

pg. 47

• Cultivarea de plante rezistente la poluare.

Transport

• Finalizarea centurii ocolitoare a municipiului Timisoara si devierea unei proportii mai mari a traficului rutier de tranzit pe centura;

• Crearea unei infrastructuri coerente si servicii eficiente de transport;

• Sprijinirea modului de circulatie prieten al naturii - dezvoltarea retelei pentru transportul nemotorizat (biciclete si pietoni);

• Interzicerea si limitarea temporara a circulatiei vehiculelor grele;

• Construirea magaziilor sau cladirilor de prestari servicii cu 2-3 etaje de-a lungul drumurilor principale intre drum si locuinte;

• Asigurarea mijloacelor de transport bine amortizate;

• Extinderea semnificativa a trotuarelor in centrul orasului;

• Rezolvarea parcarilor pe plan municipal;

• Amenajarea corespunzatoare a cailor de transport care vizeaza principalele legaturi rutiere ale Timisoarei catre frontiera cu Serbia si Ungaria, spre Arad, spre Lugoj, Bucuresti si aeroport, spatiile de agrement si recreere;

• Amenajarea parcarilor ecologice.

Zgomot Masurile pentru combaterea zgomotului in municipiul Timisoara, se pot realiza in urmatoarele domenii:

• Imbunatatirea circulatiei;

• Amenajarea, exploatarea terenurilor;

• Interventii tehnice in reteaua drumurilor;

• Utilizarea unor mijloace pentru combaterea zgomotului (panouri fonice);

• Regulamente, dispozitii economice sau stimulente;

• Alegerea si utilizarea surselor de zgomot mai silentioase.

Turism

• Dezvoltarea unei zone importante pentru sport, ciclism, inot s.a.m.d reprezentata de raul Timis cu malurile sale; amenajarea acesteia pentru destindere si agrement si mobilarea sa corespunzatoare

• Amenajarea corespunzatoare a Coridorului verde care se intinde de-a lungul Canalului Bega si traverseaza Timisoara si alte comune invecinate, de la est la sud-vest, de o importanta vitala ca zona destinata timpului liber si agrementului (dezvoltarea unei structuri pentru ciclism, plimbari, jogging si excursii cu vaporul)

• Promovarea unor destinatii pentru recreere si agrement care se inscriu in spatiul polului de crestere Timisoara sau inafara acestuia, cum ar fi cele din zona rurala din imprejurimile Recasului, arboretumul de la Bazos, lacul de la Pischia, apele termale de la Sanmihaiu German si Baile Calacea, domeniile forestiere si de vanatoare de la Hitias si Charlottenburg, mlastinile de la Satchinez etc.

• Promovarea Timisoarei ca punct de plecare pentru unele destinatii la distante mai mari cum sunt arealele complementare ale Muntilor Semenic, Anina, Muntele Mic,

pg. 48

Surduc, Poiana Marului etc. ori chiar destinatii culturale, de shopping si de SPA mai indepartate (Belgrad, Szeged, Oroshaza etc.)

Bibliografie

1. “Strategia dezvoltarii spatiilor verzi a Municipiului Timisoara 2010 – 2020”, Primaria Municipiului Timisoara, 2010

2. “Cadrul natural si peisagistic al Municipiului Timisoara”, Volumul I “Cadrul Natural”, Directia

de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Timisoara, 2010

3. “Cadrul natural si peisagistic al Municipiului Timisoara”, Volumul II “Cadrul Peisagistic”, Directia de Mediu din cadrul Primariei Municipiului Timisoara, 2010

4. “Timisoara ecologica. Concept privind strategia in domeniul protectiei mediului”, Primaria

Municipiului Timisoara, 2008

5. V. Ciupa, R. Radoslav, C. Oarcea, Z.Oarcea, Timisoara Verde. Sistemul de spatii verzi al Timisoarei, Ed. Marineasca, Timisoara 2005

6. http://www.apmtm.ro/nou/Program%20integrat%20gestionare%20calitate%20aer%20-

%2014%20mai%202010%20-%201.doc

7. Starea economica, sociala si de mediu a Municipiului Timisoara, Primaria Municipiului Timisoara, 2008

8. Studiul “Vision Timisoara 2030 – support la dezvoltarea unui concept durabil pentru

infrastructura orasului Timisoara” – Primaria Municipiului Timisoara, Institutul Politehnic Timisoara si Institutul Fraunhofer IPA Stuttgart, 2010

9. “Cercetare si dezvoltare in domeniul protectiei mediului. Analiza calitatii aerului in Municipiul

Timisoara”, Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Municipiului Timisoara, Executant laboratorul de Analize de combustibili, invetsigatii ecologice si dispersia noxelor (LaCIEDiN) din cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara, 2009

10. “Analiza aerobiologica asupra calitatii aerului prin monitorizarea volumetrica a aeroplanctonului

si aspecte privind impactul plantelor invazive si alergofitelor asupra biodiverisivitatii mediului urban”, Universitatea de Vest din Timisoara, 2008

11. Cercetari teoretice si experimentale privind calitatea aerului in zona de est a municipiului

Timisoara. Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Facultatea de Mecanica, Universitatea “Politehnica” din Timisoara, 2007

12. Strategia locala privind schimbarile climatice in Municipiul Timisoara.Plan strategic de actiuni

privind combaterea , atenuarea si adaptarea la efectele Schimbarulor climatice in Municipiul Timisoara, Raport. Denkstatt Romania, Timisoara, 2010

13. Informari lunare asupra calitatii aerului din perioada august 2009 – iulie 2010, site-ul APM

pg. 49

Timis.

14. Studiu privind evaluarea calitatii apei stagnante si de precipitatii in Municipiul Timisoara. Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului, Universitatea “Politehnica” din Timisoara, 2007

15. Studiu privind cercetarea si dezvoltarea in domeniul protectiei mediului - Evaluarea apei stagnante in municipiul Timisoara. Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului, Universitatea “Politehnica” din Timisoara, 2008

16. Cercetare si dezvoltare in domeniul protectiei mediului - Evaluarea apei stagnante in municipiul

Timisoara. Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Facultatea de Hidrotehnica, Universitatea “Politehnica” din Timisoara, 2009

17. Studiu privind cercetarea si dezvoltarea in domeniul protectiei mediului - Cercetarea apei din

precipitatii in municipiul Timisoara. Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului, Universitatea “Politehnica” din Timisoara, 2009

18. Studiu privind radioactivitatea apelor in Municipiul Timisoara, Raport Institutul National de

Cercetare-Dezvoltare pentru Metale si Resurse Radioactive – ICPMRR, 2009

19. Arii naturale protejate din Judetul Timis (de pe net da de pe ce site?)

20. Studiu privind managementul deseurilor in Municipiul Timisoara si elaborarea Strategieie de gestionare a deseurilor. Raport contract nr. 184/241/2007 Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant: ARGIF PROIECT Pitesti, 2007

21. Revizuirea planului judetean de gestionare a deseurilor. Fundatia PROAGRO. Universitatea de

Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului, Timisoara, 2008

22. Raport cu privire la fauna de peşti, amfibieni şi reptile din timişoara şi zonele imediat învecinate Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant AsociaŃia BIO-TEAM, 2008

23. Stanescu D., Parvulescu L. Timisoara si pasarile ei, ArtPRess Timisoara, 2008

24. Plan integrat de dezvoltare-Polul de crestere Timisoara, Primaria Municipiului Timisoara, 2010

25. Raport privind starea factorilor de mediu in judetul Timis in anul 2009. APM Timis.

26. Rapoarte privind starea mediului in judetul Timis (perioada ianuarie 2010 – iunie 2010). APM

Timis

27. Program integrat de gestionare a calitatii aerului, site APM Timisoara, 2010.

28. Cartarea pedologica si agrochimica privind starea de calitate a solurilor din parcurile Municipiului Timisoara. Raport. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice Timisoara. 1997

pg. 50

29. Inventarierea si evaluarea gradului de poluare a solurilor din principalele zone ale Municipiului Timisoara. Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice Timisoara. 2003

30. Identificarea si evaluarea gradului de poluare a solului si a starii de calitate din principalele zone

ale municipiului Timisoara. Raport contract SC 2008-4885/2008. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului, Timisoara, 2008.

31. Analiza starii de sanatate si influenta poluarii aerului asupra arborilor din Muncipiul Timisoara.

Institutul de cercetari si amenajari silvice – sectia Timisoara, 2008.

32. Harta strategica de zgomot a Timisoarei, DocumentaŃia de cartografiere a zgomotului pentru unităŃi IPPC, Raport contract 132/2007. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant: Vibrocomp KFT – Budapest, Vibrocomp SRL Cluj Napoca, Universitatea Sapientia Romania, 2007

33. Harta strategica de zgomot a Timisoarei, Material de lucru intermediar. Harta strategică de

zgomot datorata traficului rutier, Raport contract 132/2007. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant: Vibrocomp KFT – Budapest, Vibrocomp SRL Cluj Napoca, Universitatea Sapientia Romania, 2008

34. Harta strategica de zgomot a Timisoarei, Material de lucru privind harta strategică de zgomot

datorată traficului aerian, Raport contract 132/2007. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant: Vibrocomp KFT – Budapest, Vibrocomp SRL Cluj Napoca, Universitatea Sapientia Romania, 2008

35. Harta strategica de zgomot a Timisoarei, Material de lucru privind harta strategică de zgomot

datorată traficului feroviar şi cel a tramvaielor, Raport contract 132/2007. Beneficiar Primaria Municipiului Timisoara. Executant: Vibrocomp KFT – Budapest, Vibrocomp SRL Cluj Napoca, Universitatea Sapientia Romania, 2008

36. http://www.dmmt.ro/uploads/files/proiecte%20si%20studii/planuri_de_actiune_2009.pdf

37. Regulament privind factorii de mediu din zona metropolitana Timisoara, site-ul primariei

municipiului Timisoara

38. Adresa ARPM Timisoara nr. 1704/25.02.2011 catre Primaria municipiului Timisoara privind informatii elaborarea PUG Timisoara.

39. Adresa ARPM Timisoara nr. 2848/06.04.2011 catre Primaria municipiului Timisoara privind

informatii elaborarea PUG Timisoara.

40. Adresa Ministerul Administratiei si Internelor - Inspectoratul pentru situatii de urgenta “Banat” al judetului Timis nr. 1.825.255/21.02.2011 catre Primaria municipiului Timisoara privind proiectul de realizare a PUG Timisoara

41. Adresa AQUATIM nr. 3567/DD-SCM/25.02.2011 catre Primaria municipiului Timisoara

privind date necesare pentru fundamentare PUG Timisoara.

pg. 51

42. Corespondenta de la OCPI Timis inregistrata cu nr.SC2011-005672/21.03.2011 la Primaria municipiului Timisoara privind “Situatie fond funciar dupa posesori la 15.03.2007 “

43. Adresa OSPA Timis nr. 225/21.02.2011 catre Primaria municipiului Timisoara

44. Adresa ANM – Centrul Meteorologic Regional Banat-Crisana nr. 962/2.02.2011 catre Primaria

municipiului Timisoara

45. Adresa Institutul National de Statistica, Directia Nationala de Statistica Timis nr 97/10.03.2011 catre Primaria municipiului Timisoara.

46. Adresa Primariei Municipiului Timişoara, DirecŃia Dezvoltare, Compartiment Infocentru

Turistic nr. SC 2011 – 4040/10.03.2011 catre Instutia Arhtectui Sef, Compartiment Coordonare PUG cu date privind numărul unităŃilor de cazare, al locurilor de cazare şi al turiştilor.

47. Corine Land Cover 2000 (CLC 2000), copyright EEA, Copenhagen, 2007

http://www.eea.europa.eu , Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro si Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.indd.tim.ro

48. Hartile geologice 1:200000, foile 16-Arad si 23-Jimbolia, IGR, Bucuresti, 1966.

49. http://ecavas.rosa.ro/Rapoarte/RAPORT-DECEMBRIE-2008-ROSA_final.pdf

50. Hotararea Consiliului Local al Municpiului Timisoara nr. 112/22.11.1994 privind ocrotirea unor

arbori cu valoare decorativa deosebita aflati in perimetrul municipiului Timisoara

51. Timisoara, Harta turistica. Editor Primaria Municipiului Timisoara, Noiembrie 2009

52. www.primariatm.ro/uploads/files/PID/MonumenteTM.pdf

53. HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor.

54. Legea 49/2011 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice