memoriu de prezentarearpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/convocator cat/2012...tabel 4. -...

Memoriu de prezentare - „INSTALARE STATIE DE COMPOS TARE„ Comuna Smârdan, Str. Cuza Vodă, nr. 17, JudeŃul Tulcea

1

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul

„INSTALARE STATIE DE COMPOSTARE„

Comuna Smardan, Str. Cuza Voda, nr. 17, Judetul Tulcea, titular S.C. CAZACIOC & CO S.R.L.

- IULIE 2012 -


S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. Comuna Smardan, Strada Smardan, nr. 1, Judetul Tulcea E-mail: [email protected]; [email protected] Tel: 0240 571 429 Fax: 0240 571 429

1 | P a g i n a

1 DENUMIREA PROIECTULUI „INSTALARE STATIE DE COMPOSTARE„ propus a fi realizat in Comuna Smârdan, Str. Cuza Vodă, nr. 17, JudeŃul Tulcea. 2 TITULAR Numele companiei: S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. Adresa poştală: Comuna Smârdan, Str. Cuza Vodă, nr. 17, JudeŃul Tulcea Numărul de telefon: 0240 571 429 Numărul fax: 0240 571 429 Adresa de e-mail: [email protected]; [email protected] Adresa paginii de internet: http://www.cazacioc-co.ro Numele persoanelor de contact: Cazacioc Gelu - tel: 0724053254 Carbunaru Gheorghe - tel: 0723584142

3 DESCRIEREA PROEICTULUI 3.1 Oportunitatea investitiei

Se intentioneaza amplasarea unei statii pentru producerea compostului in vederea valorificarii deseurilor de natura anaimala (a subproduselor de origine anaimala care nu sunt destinate consumului uman) si a cenusilor de ardere rezultate din cele doua instalatii de incinerare aflate pe amplasamentul S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. Functionarea instalatiei de producere a compostului va contribui la valorificarea cantitatilor de deseuri biodegradabile provenite din activitatile de preparare si procesare a carnii, pestelui si altor alimente de origine animala, si a deseurilor din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit; limitarea poluarii solului prin administrarea de ingrasaminte naturale; si dezvoltarea potentialului agricol si economic al zonei. Totodata, extinderea utilizarii compostului produs din desuri biodegradabile poate fi un instrument de baza in indeplinirea



2 | P a g i n a

programelor mondiale de reducere a poluarii si mai ales a emisiilor atmosferice de bioxid de carbon. Aspectele mentionate mai sus fundamenteaza oportunitatea ecologica, energetica si economica in raport cu mediul extern al firmei de a construi statia de compost.

3.2 Descrierea proiectului

Amplasamentul proiectului este situat in intravilanul localitatii Smardan, judetul Tulcea, la cca. 1500 m fata de zona locuita, avand urmatoarele vecinatati:

� la nord – teren arabil; � la sud – teren arabil; � la est – teren arabil; � la vest – drum de exploatare DN 223 Smardan - Jijila si teren

arabil. Accesul in incinta societatii se realizeaza prin intermediul drumului de exploatare (drum pietruit), cu latimea de aproximativ 4,00 m.

Figura. 1. Incadrarea in tereritoriu Distantele amplasamentului proiectului fata de zonele locuite sunt urmatoarele:

� la nord – Comuna I.C. Braianu – 12,5 km; � la nord – est – Comuna Jijila 10 km; � la sud – est – Orasul Macin 10 km ; � la sud – vest - Municipiul Braila 2 km;



3 | P a g i n a

� la sud- vest – Comuna Smardan 1,5 km. Incadrarea in teritoriu si delimitarea amplasamentului terenului pe care se afla instalatia, sunt prezentate în ANEXE - PIESE DESENATE -Planul de încadrare în zon ă a obiectivului. Coordonatele amplasamentului, coordonatele punctelor de contur in sistem Stereo 1970 sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel. 1. - Coordonate geografice ale punctelor de contur ce descriu perimetrul amplasamentului în sistem de pro iectie Stereo 1970

Nr. punct Y [m] X [m]

1 426133,085 736559,388 2 426237,745 736687,345 3 426179,719 736735,419

4 426216,796 736779,491

5 426205,842 736788,893

6 426168,176 736744,777

7 426179,885 736758,319

8 426047,061 736630,045

9 426078,88 736630,799

10 426097,484 736588,837

S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. pe acelasi amplasament desfasoara activitatea de incinerare a deseurilor de origine animala in baza autorizatiei integrate de mediu nr. 02 din 26.04.2011 emisa de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati. Suprafata totala a amplasamentului S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. este de 2500 m2 distribuită dupa cum urmeaza:

� suprafata construita: 1000 m2; � suprafata incintei in care sunt localizate instalatiile si

echipamentele principale necesare desfasurarii activitatii de incinerare: 500 m2;

� suprafata de depozitare 500 m2 (inclusa in suprafata construita); � spatiul administrativ prevazut cu spatii de birouri, grup social si

vestiar: 60 m2; � rampa de acces si platforma prevazută cu cantar; � rampa de spalare auto; � magazie de materiale;



4 | P a g i n a

� spatii de depozitare: - depozitul pentru stocarea temporara a deseurilor

neperisabile (oase uscate, capsule de gelatina de la fabricile de medicamente, conserve de carne cu termen de garantie depasit, fainuri animale cu termen de garantie depasit) cu capacitatea de 150 de tone;

- camera frigorifica cu capacitatea de stocare de 40 tone; - spaŃiu de depozitare temporară a cenusii cu capacitatea

de 100 tone; � depozite supra-terane de combustibil – GPL cu capacitatea de:

4 tone x 2 rezervoare; � suprafata libera de constructii 1500 m2; � drum pietruit care asigura accesul in interiorul amplasamentului.

Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament Societatea are ca obiect de activitate colectarea, valorificarea si eliminarea deseurilor din categoria 1, 2, si 3 (clasificare conform Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 Octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală). Lista deseurilor nepericuloase colectate si utilizate ca materii prime clasificate conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificaarile si completarile ulterioare, sunt prezentate in tabelul 2. Tabel. 2. -Lista deseurilor colectate si utilizate ca materii prime

Cod de şeu Deşeu

Clasa 02 01 - Deşeuri din agricultur ă, horticultur ă, acvacultur ă, silvicultur ă, vânătoare şi pescuit

02 01 02 Deşeuri de Ńesuturi animale Clasa 02 02 - Deşeuri de la prepararea şi procesarea c ărnii, pe ştelui şi altor alimente de origine animal ă

02 02 02 Deşeuri de Ńesuturi animale

02 02 03 Materii care nu se preteaz ă consumului sau proces ării



5 | P a g i n a

Pe acelasi amplasament S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. va amenaja o statie pentru producerea compostului cu capcitatea proiectata de 1600 tone/an, 133,33 tone/luna, 4,4 tone/zi (400 to ne de compost/ciclu de compostare cu durata de 90 -120 zi le) in care vor fi valorificate doar deseurile din categoria 2 (continut stomacal, deseuri de abator) si 3 (deseuri din catering, cantine, etc.). Materialul stabilizat prin compostare va fi amestecat cu cenusa rezultata din incinerarea deseurilor din categoria 1 (carcase de animale), clasificare conform Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 Octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală). Ingrasamantul organic produs va fi un amestec de compost si faina de oase calcinate provenite de la instaltia de incinerare conform proportiilor prezentate in tabelul 3. In cazul de fata, va fi aplicata tehnologia de compostare aeroba, in camera de compsotare deschisa, in prezenta aerului. Tabel 3. - Cantitatile si tipurile de materii prime utilizate pentru producerea compostului.

Cantitatea necesara de materie prima in kg sau tone pentru fiecare sarja de compost

% din reteta de compst

Cenusa rezultata de la incinerare

Cantitate de cenusa rezultata pe fiecare linie

reprezinta 2 - 5% din masa materiei prime incinerate. 270 – 350 kg de cenusa pe

sarja (cantitatea medie 310) la o sarja/zi

Functionarea incineratoarelor este 200 zile/an, 8 ore pe zi, 5 zile

/saptamana.

62 tone/an la o functionare de

200 zile/an 50 %



6 | P a g i n a

Rumegus 6,2 tone/an max 5 %

Deseuri din categoria 2 si/sau

categoria 3* 55,80 tone/an 45 %

Nota: * materiale clasificate conform Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animala);

Proiectul prevede amenajarea unui spatiu existent in hala in care sunt instalatiile si echipamentele principale necesare desfasurarii activitatii de incinerare cu suprfata de S=500 m2. Suprafata totala a statiei de compostare va fi de 144 m2 in care vor fi amplasate urmatoarele dotari/echipamente: o autoclava pentru sterilizarea deseurilor si reducerea continutului de apa, 2 celule de compostare (camere de compostare) cu capcitatea de 400 m3 (L=12, l=6 si H=3) un uscator rotativ cu capcitatea de 1,5-2 tone/h, o instalatie de macinare a oaselor calcinate (moara cu ciocanele) cu capcitatea de 2 tone/h, o instalatie de cantarire si insacuire si un depozit de compost (ANEXE - PIESE DESENATE - Planul de situaŃie, cu modul de planificare a utilizării suprafeŃelor). Parametrii de proiectare pentru intreaga statie de compostare sunt prezentati in tabelul 4. Tabel 4. - Parametrii statiei de compostare

Capacitate proiectata a instalatiei de compost

t/an t/luna

t/zi

timp de compostare zile 90-120 timp de maturare zile/luni suprafaŃa

- zona tocare, - recepŃie, - pasteurizare.

m2 144



7 | P a g i n a

lungimea brazdei m 36

(2 brazde de 12 m si 36 m)

inaltimea brazdei m 2 latimea brazdei m 6

volumul brazdei m3 430

(144 m3

si 286 m3) distanta dintre randuri m 0,2 numar de brazde/celule - 2 suprafata acoperita m2 576 suprafata destinata maturarii compostului m2 216 cantitate de compost depozitata t 400 inaltime m 2 densitate t/m3 0,9/ m3

Modul de asigurare a utilitatilor Alimentarea cu apa potabila si tehnologica va fi asigurata din reteaua existenta pe amplasamentul incineratorului, din forajul cu adancimea de 40 m prevazut cu o pompa cu hidrofor. Apa uzata menajera si tehnologica va fi colectata prin intermediul retelei interne de canalizare aflata pe amplasament (retea de canalizare cu lungimea de 60 m si cu diametrul conductelor de 20–25 cm), si stocata intr-un bazin vidanjabil cu capacitatea de V= 25 m3. Prin proiect pentru statia de compost a fost prevazut un canal colector cu gratar pentru colectarea apelor uzate tehnologice rezultate din acest sector si un bazin vidanjabil cu un volum de V = 15 m3. Alimentarea cu energie electrica se va realiza din sistemul national prin intermediul unui post de transformare aflat pe amplasamentul instalatiei de incinerare in baza contractului cu S.C. ELECTRICA S.A. Alimentarea cu combustibil de tip GPL va fi asugurata dintr-un rezervor cu capcaitatea de 5 m3. Tehnologia de compostare (etapele tehnologice) care se vor desfasura in cadrul statiei de compostare Descirea fluxului tehnologic de poducere a compostu lui (Procesul tehnologic de obtinere a ingrasamantului o rganic) Asa cum s-a mentionat mai sus, in instaltia de obtinere a ingrasamantului organic ponderea procesului tehnologic este data de obtinerea compostului.



8 | P a g i n a

Procesul tehnologic de obtinere a compostului consta intr-o succesiune de operatiunii dupa cum urmeaza:

a) Receptia desurilor de categoria 2 si 3; b) Maruntirea; c) Autoclavizarea; d) Compostarea; e) Uscarea; f) Macinarea oaselor calcinate in amestec cu compos t; g) Depozitarea produsului finit. a) Receptia desurilor de categoria 2 si 3

Deseurile din categoria 2 si 3 (clasificare conform Regulamentului (CE) NR. 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animala), sunt receptionate in containere din material plastic, operatie urmata de verificarea vizuala (inspectia vizuala) a deseurilor in vederea conformarii cu categoriile mentionate mai sus. In procesul de compostare nu vor fi admise alte categorii de deseuri (obiecte sanitare, metal, piatra, etc.) in afara celor din categoria 2 si 3. In cazul in care aceste deseuri nu vor corespunde din punct de vedere al clasificarii in categoriilor 2 si 3, acestea vor fi dirijate la incinerare sau refuzate, dupa caz. Transportul containerelor se va face cu ajutorul motostivuitorului de 1,5 tone, iar dupa golire, acestea se vor spala si dezinfecta pe platforma de spalare (pe rampa de spalare), betonata, aflata pe amplasamentul incienratorului, langa bazinul vidanjabil. (Anexa 1. Planul de amplasamant ). Tabel 5. - Tipurile de deseuri utilizate pentru com post

Tipurile de deseuri utilizate pentru compost Cod confor HG 856/2002

Deseuri din categoria 2

Deseuri din categoria 3

Clasa 02 01 - Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit Clasa 02 02 - Deseuri de la prepararea si procesarea

02 01 02 - deseuri de tesuturi animale 02 02 02 - deseuri de tesuturi animale 02 02 03 - materii care



9 | P a g i n a

carnii, pestelui si altor alimente de origine animala

nu se preteaza consumului sau procesarii

b) Maruntirea

Maruntirea deseurilor are ca scop transformarea deseuilor in fractii cat mai mici, urmand a fi executata cu ajutorul unei masini de tocat de uz industrial cu capacitatea de 3 tone/h, actionata de un motor electric cu puterea P=1,5 kW.

c) Autoclavizarea

Dupa procesul de maruntire, deseurile sunt introduse in autoclava, pe la partea superioara a acesteia, cu ajutorul unui mecanism de ridicare–basculare, unde prin procesul de fierbere va fi redus continutul de apa din deseuri cu 10-40 %. Autoclava este prevazuta cu o supapa de presiune si anemometru pentru masurarea temperaturii. Aburul necesar pentru functionarea autoclavei va fi furnizat de un generator de abur cu capacitatea de 3 tone/h montat in apropierea autoclevei si care va functiona cu GPL asigurat dintr-un rezervor cu capacitatea de 5 m3. Dupa finalizarea procesul de autoclavizare, materialul va fi descarcat intr-un container prevazut cu transportor prin intermediul caruia va fi asigurat transferul acestuia in celula de compostare.

d) Compostarea Compostul va fi realizat in doua camere de compostare (celule de compostare) cu capcitatea de 400 tone, care vor functiona alternativ. Procesul de producere a compostului va fi un proces aerob care se va desfasura la temeperatura de 50-60 oC, iar incalzirea materialului compostat va fi produsa in mod natural. Durata unui ciclu de compostare va fi de circa 90-120 zile, perioada in care va avea loc descompunerea materiei organice. Parametrii specifici procesului de compostare (temperatura, continut de oxigen si umiditate) nu vor fi controlati. Compozitia unui esantion de compost (Caracteriticile compostului) prin stabilirea proprietatilor fizico-chimice in scopul cunoasterii posibilitatilor de utilizare a acestora în agricultura sunt prezentate in tabelul 6.



10 | P a g i n a

Tabel 6. - Compozitia unui esantion de compost

Elementele nutritive %

Umiditatea compostului 9 P2O5 19,4 CaO 28,2 Azot 18,7 MgO 4,1 K2O 0,35

Calitatea compostului

Microelemente Zn, Cu, Mn, B

Solubilitatea in apa 32,5-33,75 %

e) Uscarea

Produsul rezultat in urma fermentarii aerobe va fi uscat timp de 30-40 minute intr-un uscator cu capacitatea de 1,5-2 tone/h pana cand acesta va avea 8-9 % umiditate. Uscarea materialului va fi realizata prin recuperarea caldurii din procesul de incinerare.

f) Macinarea oaselor calcinate in amestec cu compos tul Procesul de uscare va fi urmat de macinarea oaselor calcinate, dupa care materialul va fi amestecat cu cenusa rezultata din procesul de incinerare. Procesul de macinare va fi realizat cu ajutorul unei mori cu capcitatea de 200 tone/h. Amestecul pentru fiecare sarja de compost va fi realizata fie in proportie de 50 % -cenusa rezultata de la incinerare, 5 % - rumegus si 45 % - deseuri de categoria 2 sau categoria 3, fie 50 % -cenusa rezultata de la incinerare si 45 % -deseuri de categoria 2 sau categoria 3.

g) Depozitarea produsulu finit Produsul finit va fi amabalat in saci de 10 kg, 20 kg respectiv in saci 700 - 800 kg in functie de cerintele clientilor si/sau a pietii.



11 | P a g i n a

3.3 Impactul potential al proiectului 3.3.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane , faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimo niului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste el emente. Impactul asupra sanatatii umane nu este semnificativ, atat in perioada de construire, cat si in cea de functionare, datorita distantei mari intre amplasamentul statiei pentru producerea compostului si zona locuita aflata la peste 1500 m distanta. De asemenea, directia vantului predominat in zona este Nord-Est, dinspre localitate catre statia de compost. In perioada de derulare a lucrarilor de construire, solul poate fi afectat in urma unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehiculele si utilajele folosite, dar si in urma depozitarii necontrolate, direct pe sol, a diferitelor materiale utilizate si a deseurilor rezultate. In perioada functionarii statiei pentru producera compostului, un impact asupra solului poate fi cauzat de aparitia unor fisuri/defectiuni la sistemul de canalizare si la cele doua bazine vidanjabile pentru stocarea apelor uzate care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor poluari accidentale la nivelul solului. Impactul cauzat de apele uzate va fi determinat in primul rand de cantitatea de apa uzata deversata, respectiv de concentratia/calitatea acestora. Din punct de vedere al calitatii aerului, in perioada de construire, exista emisii provenite de la autovehiculele si utilajele folosite pentru transportul diverselor materiale, dar si a pulberilor ca urmare a lucrarilor de construire propri-zise. Avand in vedere durata limitata a acestor lucrari, impactul va fi redus. In perioada de functionare a instalatiei, impactul asupra factorului de mediu aer va fi determinat de mirosul rezultat ca urmare a degradarii aerobe a substantei organice in celulele de compostare. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, va depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea de compost. Asociat activitatii de producere a compostului se vor degaja N2O, CH4, COV si in cantitati mici H2S. Datorita distantei mari intre amplsamentul



12 | P a g i n a

statiei de compost si zona locuita, populatia nu va avea de suferit din cauza acestor emisii. In perioada de functionare, in conditii normale, nu se va inregistra un impact asupra apei. Riscul aparitiei unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa este posibil in situatia in care nu va fi asigurata o capacitate de rezerva (capacitate tampon) pentru bazinele vidanjabile in cazul aparitei ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In perioada de construire, sursele de zgomot si vibratii vor avea un caracter temporar si nu vor genera un impact major asupra populatiei si sanatatii umane. In perioada de functionare sursele de zgomot vor fi reprezentate de autovehiculele si utilajele care vor deservi instalatia pentru transportul materiilor prime si a materialelor, respectiv de motoarle electrice care vor actiona instalatiile care vor deservi statia de producere a compostului. Zgomotul care va fi produs pe amplasamentul instalatie la limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB. Impactul asupra pesajului va fi nesemnificativ datorita amplasarii statiei pentru producerea compostului la o distanta destul de mare fata de drumul judetean, ceea ce face ca amplasamentul instalatiei sa fie greu vizibil. Impactul asupra faunei si florei este nesemnificativ, avand in vedere ca in vecinatatea amplasamentului diversitatea speciilor este redusa. 3.5.2. Natura impactului (adica impactul direct, in direct, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung , permanent si temporar, pozitiv si negativ) In perioada de construire va exista un impact redus, pe termen scurt, asupra atmosferei, prin pulberile si praful rezultat in urma lucrarilor de construtie-montaj, iar din activitatile de transport vor rezulta pulberi si gaze de esapament. In perioada de functionare a statiei pentru producerea compostului, impactul direct va fi generat de mirosul rezultat in urma activitatii de producere a compostului. Datorita amplasarii instalatiei la o distanta de 1500 m fata de localitatea Smardan impactul asupra populatiei va fi nesemnificativ.



13 | P a g i n a

3.5.3. Extinderea impactului (zona geografica, numa rul populatiei/ habitatelor/speciilor afectate) Zona de impact va fi limitata la vecinatatile amplasamentului proiectului, iar pe perioada de executie a lucrarilor, pulberile eliberate in atmosfera vor avea impact asupra aerului si vor fi limitate numai la zona in care se vor desfasura lucrarile de constructie-montaj. Statia pentru producerea compostului are in vecinatate, pe toate cele patru laturi, numai terenuri cu destinatie agricola (folosite in scop agricol), iar pe amplasament sau in vecinatatea acestuia nu exista habitate sau specii care ar putea fi afectate ca urmare a desfasurarii acestei activitati. In perioada de functionare, impactul nu se va resimti asupra populatiei din zona, datorită distantelor destul de mari intre amplsamentul statiei de compost si asezarile umane invecinate (cca. 1500 m pana la Localitatea Smardan). 3.5.4. Marimea si complexitatea impactului Impactul asupra factorilor de mediu este corelat cu respectarea tehnologiei pentru producerea compostului si cu functionarea corecta a tuturor echipamentelor care deservesc instalatia, evacuarea periodica a apelor uzate si a deseurilor. 3.5.5. Probabilitatea impactului Impactul cu probabilitatea cea mai ridicata va fi cel determinat de emisiile de miros si in special, daca nu se va respecta tehnologia de producere a compostului. In cazul celorlalte tipuri de impact, acestea se pot produce accidental, de exemplu: la spargerea unor conducte de transport a apelor uzate; la depasirea capacitatii de stocare a bazinelor vidanjabile; etc. 3.5.6. Durata, frecventa si reversibilitatea impact ului In perioada de constructii-montaj, durata impactului va fi limitata, iar frecventa acestuia va fi discontinua in ceea ce priveste zgomotul provenit de la utilajele folosite. Pe toata perioada functionarii statiei pentru producerea compostului, impactul va fi resimtit mai ales in ceea



14 | P a g i n a

ce priveste emisiile atmosferice (emisiile de miros), pe toata perioada anului. 3.5.7. Masurile de evitare, reducere sau ameliorar e ale impactului semnificativ asupra mediului In perioada de constructii-montaj se vor aplica urmatoarele masuri tehnice/operationale de evitare/reducere ale impactului de mediu:

• folosirea de utilaje de constructie moderne; • verificarea zilnică a starii tehnice a utilajelor si echipamentelor; • depozitarea temporara a deseurilor de constructie (daca este

cazul) pe platforme protejate, special amenajate; • executarea lucrarilor de constructii numai pe suprafata special

destinata acestui lucru, fara a fi afectate alte suprafete de teren; • materialele pulverulente vor fi depozitate in spatii/recipiente,

dupa caz, inchise etans. In perioada de functionare a statie de compost, se vor aplica urmatoarele masuri de evitare/reducere a impactului asupra mediului:

• respectarea tehnologiei de producere a compostului pentru reducerea emisiilor de miros;

• respectarea tehnologiei de colectare, precolectare si evacuare a deseurilor;

• realizarea depozitarii in siguranta a materiilor prime si a materialelor si manipularea corespunzatoare a acestora;

• igenizarea periodoica a spatiilor de productie. 3.5.8. Natura transfrontiera a impactului Distanta amplasamentului fata de granite este foarte mare, astfel incat nu va exista un impact transfrontalier. 4 SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 4.1 Protectia calitatii apelor

In faza de constructie va rezulta in principal apa uzata din zonele de lucru ale organizarii de santier, din lucrarile de constructii-montaj.



15 | P a g i n a

Impactul asupra mediului pe perioada realizarii constructiilor va fi nesemnificativ si va avea doar un caracter temporar. Principalele surse de poluare in perioada de executie a lucrarilor pot fi reprezentate de:

- organizarea de santier prin apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, neepurate sau insuficient epurate care pot reprezenta o sursa de poluare pentru emisar;

- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate in perioada de executie;

- depozitarea in conditii necorespunzatoare a combustibililor utilizati pentru functionarea utilajelor;

- poluarile accidentale ca urmare a intretinerii si exploatarii in conditii neorespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport care vor deservi organizarea de santier;

- lucrarile desfasurate pe santier, traficul utilajelor si a mijloacelor de transport care pot fi generatoare de pulberi si noxe. Ploile spala suprafata organizarii de santier rezultand astfel ape pluviale impurificate care pot ajuge in corpurile de apa (la suprafata apelor).

Este necesar ca apa uzata provenita din zonele de lucru, de la preparea materialelor de constructie (ex. mortare, apa din betonul de fundare, plansee de beton), din spalari tehnologice de diverse tipuri (ex. spalari unelte, utilaje, udarea planseelor de beton proaspat turnat, etc.) sa fie drenate catre un bazin de retentie. Calitatea apelor uzate evacuate din zonele de lucru va respecta indicatorii prevazuti in normativul NTPA 002/2002 „Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare” aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificat si completat de H.G. nr. 352/2005. In perioada de exploatare Pentru perioada de exploatare a statie de producere a compostului sunt caracteristice urmatoarele surse de poluare:

- apele uzate menajere si industriale neepurate sau insuficient epurate descarcate in emisar;

- poluarile accidentale datorita pierderii etanseitatii unor elemente din reteaua de canalizare sau datorita unor avarii la instalatii si/sau echipamentele care vor deserve statia de compost;

- contaminarea apei datorita depozitarii in conditii necorespunzatoare a substantelor chimice folosite pentru tratarea/epurarea apelor;



16 | P a g i n a

- nerespectarea conditiilor de igiena si curatenie. In cazul in care tehnologia de prducere a compostului va fi respectata, nu vor fi produse poluari care sa afecteze factorii de mediu: sol, apa de suprafata sau subterane, impactul fiind apreciat ca nesemnificativ. Apa uzata menajera va fi colectata prin intermediul retelei de canalizare existente pe amplasament si care in prezent deserveste instalatia de incinerare, urmand ca acestea sa fie colectate in doua bazine vidanjabile cu capcitatea de 25 m3, respectiv 15 m3, dupa care periodic acestea vor fi preluate de catre Serviciul de Gospodărie Comunal Măcin conform contractului de prestări servicii nr. 4112/2007. Apele uzate vidanjate vor fi transportate la statia de epurare a Orasului Macin. Indicatorii de calitate pentru apele uzate menajere se vor incadra in prevederile N.T.P.A. 002 - privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, aprobat prin H.G. nr. 188/2002, modificat si completat de H.G. nr. 352/2005. Apele pluviale de pe suprafata amplasamentului vor fi colectate prin intermediul rigolelor betonate urmand a fi dirijate spre bazinul betonat vidanjabil. Masuri de protectie a apelor Masuri de protectie in perioada de constructie Pentru prevenirea poluarii accidentale a corpurilor de apa in perioada de constructie a statie de producere a compostului vor fi luate urmatoarele masuri:

- colectarea si epurarea apelor uzate menajere se va face prin intermediul infrastructurii existente pe amplasamntul instalatiei de incinerare, solutie care pentru perioada de constructie va fi cea mai eficienta atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protectiei mediului;

- instalatiile pentru fabricarea betoanelor si sau cimentului vor utiliza tehnologie moderna care vor permite retinerea poluantilor. Decantarea suspensiilor va fi realizata in bazine decantoare si evacuarea fazei lichide se va realiza prin recircularea apei spre aceeasi folosinta;

- colectarea apelor pluviale se va realiza prin intermediul rigolelor betonate urmand a fi dirijate spre bazinul betonat vidanjabil existent pe amplasament;

- colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru



17 | P a g i n a

a reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a solului si a mediului acvatic.

Masuri de protectie in perioada de functionare Pentru prevenirea poluarii accidentale a corpurilor de apa vor fi luate urmatoarele masuri:

- stocarea apelor uzate (ape menajere si a apelor tehnologice) se va realiza numai in bazinul vidanjabil impermeabilizat;

- se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea desfasurata pe amplasamentul instalatiei (statiei de compost si incineratorului);

- verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele vidanjabile in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestuia.

4.2 Protectia aerului

In perioada realizarii lucrariilor de constructii-montaj, principalele surse de poluare a aerului sunt:

- mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de constructie, evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament);

- incarcare si descarcare de materii prime si materiale; - lucrarile de constructie propriu-zise.

In perioada de functionare a statiei de compost sursele de polaure a aerului vor fi reprezentate de:

- celulele pentru producerea compostului; - traficul autovehiculelor care vor deservi activitatea din cadrul

statiei de compost; - emisii rezultate de la generatorul de abur (gaze arse); - bazinul vidanjabil.

In tabelul nr. 7 sunt prezentate principalele surse de emisii si poluantii specifici ai aerului generati din activitatea desfasurata in cadrul statiei de producere a compostului.



18 | P a g i n a

Tabel nr. 7 - Sursele de emisii si poluantii specif ici ai aerului rezultati din activitatea de producere a compostulu i.

Poluanti Surse de emisii

Metan CH4

depozitarea si tratarea materiei prime, bazinul vidanjabil;

Bioxid de carbon CO 2

activitatea de transport din cadrul statiei de compost;

Miros (cum ar fi H 2S) depozitarea si tratarea materiei prime, bazinul vidanjabil;

Pulberi descarcarea/depozitarea materiilor prime, ambalarea compostului.

Masuri de protectie a aerului In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al agregatelor si materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de amenajare si/sau constructie. Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul pulverizarii de var praf. La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele si vor fi evacuate deseurile. In perioada de functionare vor fi respectate o serie de masuri operationale care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul statiei de compost.

4.3 Protectia importiva zgomotului si a vibratiilor Sursele de zgomot produse in etapa de constructie vor proveni in principal de la utilajele folosite pentru lucrarile de constructii-montaj (ex. camioane, buldozere, betoniere, excavatoare, etc.).



19 | P a g i n a

Nivelul de zgomot va varia in functie de tipul si intensitatea operatiunilor, tipul utilajelor in functiune, regimul de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. In perioada de exploatare principala sursa de zgomot a statiei pentru producerea compostului este reprezentata de echipamentele si instalatiile tehnologice aflate pe amplasament. Echipamentele vor fi corect montate si vor avea un nivel de zgomot si vibratii scazut conform cartii tehnice a producatorului, astfel incat in perioada de exploatare nu vor reprezenta o sursa de zgomot si vibratii. Lund in considerare cele de mai sus, se estimeaza ca investia propusa nu va genera zgomot si vibratii peste limitele legale, producand un impact nesemnificativ.

Masuri de protectie importiva zgomotului si vibrati ilor In timpul executiei lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie impotriva zgomotului si a vibratiilor:

- pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica;

- in vederea atenuarii nivelului de zgomot si a vibratiilor provenite de la utilajele de constructie si transport, se va asigura folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase;

- pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimum a traficului utilajelor de constructie, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.

In perioada de operare pentru reducerea poluarii sonore a obiectivului analizat sunt necesare a fi luate o serie de masuri precum:

- montarea instalatiilor si echipamentelor in interiorul halei pentru reducerea zgomotului.

Activitatile specifice organizarii de santier se vor incadra ca fiind locuri de munca in spatiu deschis, si se vor raporta la limitele admise conform prevederilor Normelor de Protectie a Muncii , care prevad ca limita maxima admisa la locurile de munca cu solici tare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei un nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru de 90 dB. La aceasta valoare se adauga o corectie de 10 dB in cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).



20 | P a g i n a

Pentru etapa de functionare , sursele principale de zgomot vor fi reprezentate de echipamentele care au subansamble in miscare: pompele de diferite capacitati, compresoare sau motoare electrice si termice si activitatile de transport. Nivelul de zgomot echivalent continuu la limita amplasamentului va avea o valoare de 65 dB(A), conform prevederilor STAS 10009/88, respectiv o valoare de 87 dB(A) la 1 m distanta de echipament, conform Normelor generale de protectie a muncii – 2002.

4.4 Protectia importiva radiatiilor Prin specificul activitatii desfasurate nu se pune problema existentei unor surse de radiatii, in acest sens nefiind necesare masuri de limitare a efectelor.

4.5 Protectia importiva poluarii solului si subsolu lui Sursele potentiale de poluare a solului in perioada de constructie sunt reprezentate de:

- posibile scurgeri accidentale de reziduuri si produse petroliere etc. ca urmare a unor defectiuni tehnice aparute la motoarele sau cutiile de viteze ale utilajelor si autovehiculelor care vor fi implicate in perioada de constructie (vor transporta materialele si materiile prime necesare constructiei);

- depozitarea necorespunzatoare a solului fertil rezultat din lucrarile de decopertare (pierderea caracteristicilor naturale ale solului fertil prin depozitarea neadecvata a acestuia);

- depozitarea necorespunzatoare si vehicularea improprie a materialelor de constructie;

- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatea de constructie.

Sursele potentiale de poluare a solului in perioada de exploatare ar putea fi reprezentate de: managementul defectuos al deseurilor rezultate din activitatea desfasurata, cat si din posibile scurgeri de substante ca urmare a operarii instalatiei si/sau aparitia unor poluarilor accidentale. De asemenea, in perioada de functionare proiectul de investitie nu va favoriza aparitia unor fenomene care ar putea determina aparitia eroziunii solului.



21 | P a g i n a

Masuri de protectie importiva poluarii solului si s ubsolului Pentru protectia solului si subsolului, in etapa de constructie si etapa de operare s-au prevazut urmatoarele masuri:

- depozitarea deseurilor se va realiza in spatii special amenajate, in recipienti standardizati metalici sau din plastic;

- aleile carosabile si spatiile de parcare pentru utilajele aferente organizarii de santier vor fi betonate si/sau pietruite;

- se vor accepta numai vehicule si utilaje care au verificarile tehnice la zi, conform legislatiei si reglementarilor specifice;

- dotarea cu materiale absorbante pentru scurgerile accidentale de substante periculoase;

- utilizarea/reutilizarea stratului de sol vegetal decopertat rezultat in urma lucrarilor de excavare ca material de umplutura sau pentru diferite lucrari de constructie, amenajari peisagistice;

- dupa terminarea lucrarilor, suprafetele de sol ocupate cu organizarea de santier vor fi readuse la starea initiala.

4.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice In zona, cea mai apropiata resursa de apa de suprafata este Fluviul Dunarea, albia majora a acestuia fiind situata la o distanta de cca. 1,3 Km fata de amplasamentul analizat, pe directia vest fata de latura amplasamentului. In partea de Nord-Est a amplasamentului, la o distanta de aproximativ 9 Km se afla Lacul Jijila.

4.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Avand in vedere ca amplasamentul se afla intr-o zona inconjurata de terenuri agricole, drumuri de exploatare si drumuri comunale, iar in partea de nord se afla Comuna Smardan la o distanta de 1500 m fata de prima locuinta nu se impun masuri pentru protectia asezarilor umane sau a altor obiective de interes public.

4.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002



22 | P a g i n a

privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: deseuri din constructii (cod 17): resturi de beton si caramizi (cod 17 01 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02 01), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05 04). De asemenea, mai pot rezulta: deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08) si deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Pentru etapa de realizare a proiectului de investitie , materialele metalice, deseurile din constructii si demolari, deseurile reciclabile si cele specifice organizarilor de santier se vor colecta separat in vederea depozitarii temporare pe amplasament pana cand vor fi preluate de catre firme specializate, in baza unui contract, conform prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deseurilor. Deseurile rezultate in perioada de executie si care nu vor putea fi valorificate (ex. pamant din excavatii, amestecuri de pamant si pietre, moloz, etc.) vor fi evacuate la un depozit de deseuri inerte, indicat de autoritatile locale sau reutilizate in cadrul lucrarilor prevazute in proiectul de investite. Din activitatea desfasurata in perioada de function are vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - deseurile municipale amestecate (20 03 01) , rezultate din

procesul de aprovizionare cu materii prime si auxiliare, vor fi depozitate in containere tip Europubela si preluate de catre o societate de salubritate autorizata.

- uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisi e si de ungere (13 02 05*) - rezultat din schimburile normate de ulei va fi depozitat in butoaie metalice, inchise etans, in spatii special amenajate, imprejmuite si securizate. Depozitare temporara va fi realizata pana la livrarea catre o firma autorizata pentru preluarea acestora.

- deseurile din ambalaje (15 01 01 - Ambalaje de hart ie si carton), (15 01 02 - Ambalaje de materiale plastice ) si (15 01 04 - Ambalaje metalice) – rezultate din aprovizionarea cu materiale si materii prime. Se vor depozita temporar intr-un spatiu special amenajat, iar periodic acestea vor fi predate catre un operator autorizat.

- deseurile metalice (02 01 10) - rezultate din activitatea de intretinere curenta a utilajelor/echipamentelor, vor fi depozitate



23 | P a g i n a

temporar intr-un spatiu special amenajat, urmand a fi predate catre o firma autorizata pentru colectarea/valorificarea acestor tipuri de deseuri.

- anvelopele scoase din uz (16 01 03) - vor fi depozitate temporar in cadrul fermei intr-un spatiu special amenajat pana la preluarea de catre o firma autorizata.

- deseurile textile (15 02 03) - Echipamentele de protectie si de lucru vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pana la preluarea de catre o firma autorizata.

- DEEE (deseuri de echipamente electrice si electroni ce) (16 02 14) – rezultate ca urmare a casarii, defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente din instalatii electronice si electrice sunt colectate separat si stocate intr-un spatiu special amenajat, marcat corespunzator.

Modul de gospodarire a deseurilor Deseurile rezultate in perioada de constructie (etapa de executare a lucrarilor de constructii montaj) cat si in perioada de exploatare a statiei de compost, vor fi depozitate in spatiile special amenajate existente pe amplasamentul instalatiei de incinerare. Deseurile rezultate in urma activitatilor desfasurate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau definitiv in functie de categoria acestora, in vederea eliminarii sau valorificarii conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor.

4.8.1 Gospodarirea substantelor toxice si periculoa se

Substantele toxice si periculoase din cadrul statiei de compost vor fi reprezentate de substantele utilizate pentru dezinfectia saptiilor de lucru si a utilajelor, si care vor fi achizitionate in canitatile necesare etapei tehnologice pentru care vor fi destinate. Operatiunile de deratizare si/sau dezinsectie vor fi realizate prin terti, iar depozitarea unor astfel de substante nu va fi permisa pe amplasamentul statiei de producere a compostului.



24 | P a g i n a

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul de sfasurarii lucrarilor de constructie.

In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al agregatelor si materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de constructie. Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de santier se va impune adoptarea urmatoarelor masuri:

- marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului afectat de constructie;

- amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier; - elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de

timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor. De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditiile atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.

- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul organizarii de santier;

- asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea deseurilor);

- pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor materiale, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri din santier;

- procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant



25 | P a g i n a

puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul pulverizarii de var praf;

- la sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.

Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada organizarii de santier:

- colectarea si epurarea apelor uzate menajere se va face prin: utilizarea infrastructurii existente pe amplasament, solutie care pentru perioada de constructie este cea mai eficienta atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protectiei mediului;

- instalatiile pentru fabricarea betoanelor de ciment vor utiliza tehnologie moderna care vor permite retinerea poluantilor. Decantarea suspensiilor va fi realizata in bazine decantoare si evacuarea fazei lichide se va realiza prin recircularea apei spre aceeasi folosinta;

- colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a solului si a mediului acvatic.

Se recomanda refacerea amplasamentului care vor fi eliberate de constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea terenului, unde va fi posibil, iar terenul liber se va insamanta cu gazon.

5.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functio narii statiei de compost

In perioada de functionare se recomanda monitorizar ea factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, d upa cum urmeaza:

- analiza principalilor indicatori de calitate ai ape lor uzate prin determinari fizico-chimice.

- analiza principalilor indicatori de calitate ai aer ului ambiental in zona de influenta a amplasamentului, avandu-se in vedere mai ales valorile indicatorilor de amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi, urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp.



26 | P a g i n a

- analiza principalilor indicatori de calitate ai ape lor subterane prin determinari fizico-chimice asupra apei prelevate din forajul de observatie (forajul de monitorizare).

- monitorizarea solului de pe amplasament prin determinari ale indicatorilor de calitate.

- monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului. - monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de

valorificare sau eliminare a acestora. 6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, I N

PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru ap ă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

Statia de producere a compostului, dupa finalizarea lucrarilor din proiect, nu va fi o instalatie care se va supune prevederilor O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, act normativ care transpune prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Conform H.G. nr. 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, Anexa 2, proiectul de investitii se incadreaza la punctul 13. lit. a) Orice modificari sau extinderi, altele decât cele prevazute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevazute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. 7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER Organizarea de santier va fi amplasata in incinta instalatiei de incinerare, pe o suprafata de 500 m2, suprafata libera de constructii conform planului general cu situatia existenta. Pentru a reduce costurile si implicit pentru protectia factorilor de mediu in cadrul organizarii de santier vor fi utilizate facilitatile existente in zona amplasamentului, in acest sens fiind utilizate: drumurile de acces, reteaua de electricitate si sursa de alimentare cu apa potabila existenta pe amplasamentul instalatiei de incinerare. Avantajele pe care le reprezinta amplasarea organizarii de santier pe



27 | P a g i n a

amplsamantul instalatie de incinerare sunt reprezentate de: - costurile reduse pentru transportul materiilor prime si a

materialelor; - mentinerea calitatii materialelor (betoane, ciment, etc.) in

timpul transportului, ce urmeaza a fi puse in opera; - utilizarea rationala a utilajelor sau instalatiilor.

Din punct de vedere al protectiei mediului, alegerea amplasamentului instalatiei de incinerare pentru organizarea de santier va prezenta urmatoarele avantaje:

- reducerea riscului de apartie a unor poluari accidentale ca urmare a pierderilor de materii prime, combustibili si a altor materiale;

- asigurarea facilitatilor igienico-sanitare necesare organizarilor de santier;

- utilizarea rationala a resurselor de apa; - gestionarea corespunzatoare a tuturor deseurilor, inclusiv a

apelor uzate rezultate; - cheltuieli reduse pentru redarea destinatiei initiate a terenurilor

ocupate temporar cu organizarea de santier. Dotarile aferente organizarii de santier, tinandu-s e cont de durata lucrarilor, pot fi:

- cladirea administrativa (sectorul administrativ) format din birouri si grupuri sociale;

- depozite de materiale; - instalatii pentru prepararea betoanelor si posibilitatea de

depozitare a agregatelor; - gospodaria de apa (sector de alimentare cu apa) si energie a

organizarii de santier; - rampa de spalare si intretinere; - parcare pentru utilaje si autovehicule de transport; - dotari pentru P.S.I.; - sector de depozitare a deseurilor.

Sursele de poluanti si instalatiile pentru retinere a, evacuare si dispersie

- Ape uzate menajere rezultate din activiatea angajatilor care pot afecta calitatea apelor de suprafata si subterane in cazul in care nu sunt colectate si depozitate in spatii special amnajate;



28 | P a g i n a

- Deseurile menajere prin depoziarea necontrolata ar putea genera un impact asupra mediului ca urmare a antrenarii de vant sau generarii de levigat cu efecte asupra apelor de suprafata si subterane, a solului si peisajului;

- Depozitarea materiilor prime pulverulente in afara spatiilor special amenajate in cadrul organizarii de santier, in aer liber si care ar putea fi antrenate de vant.

Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emi siilor de poluanti in mediu

- deseurile rezultate in perioada de constructii-montaj/amenajare a instalatiei vor fi colectate si depozitate temporar in spatiile special destinate acestui scop din cadrul organizarii de santier. Depozitarea temporara a acestora va fi facuta numai in recipienti standardizati si adecvati tipului de deseu colectat.

- va fi evitata utilizarea unor utilaje cu defectiuni si/sau exploatarea acestora in conditii anormale de functionare in vederea reducerii emisiilor atmosferice si a pulberilor de praf;

- pe amplasament nu vor fi depozitate cantitati insemnate de carburanti, urmand ca acestia sa fie achizitionati de la statiile de distributie si transportati in conditii de siguranta (butoaie metalice), iar manipularea acestor produse se va face cu atentie in vederea evitatii aparitie unor accidente.

Impactul organizarii de santier asupra mediului Avand in vedere masurile luate in cadrul organizarii de santier cat si caracterul temporar al acesteia se poate aprecia ca impactul generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ pentru factorii de mediu. 8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE

8.1 Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentu lui la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii

Intrucat in urma realizarii lucrarilor prevazute in proiect nu vor exista zone si factori de mediu afectati nu a fost necesar a fi prevazute



29 | P a g i n a

lucrari de anvergura in ceea ce priveste refacerea amplasamantului (lucrari de reconstructie ecologica). Sunt posibile evenimente minore in perioada de executie a lucrarilor in zone punctuale, cum ar fi poluarile accidentale cu carburanti de la masini si utilaje, si posibile depasiri ale nivelului de zgomot in zona utilajelor in functiune. Dupa executarea lucrarilor de constructii si montaj prevazute in proiectul de investitie, va fi realizata sistematizarea terenului, prin lucrari de terasamente usoare, cu grosimea maxima a stratului de pamant sistematizat cuprins intre 0-30 cm, vor fi colectate si evacuate toate deseurile rezultate din activitatea de constructii si montaj, precum si lucrari de amenajare peisagistica si refacere a stratului vegetal pentru suprafetele de teren ocupate temporar in perioada de executie a lucrarilor. Toate lucrarile se vor executa sub stricata supraveghere a dirigintelui de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie si montaj se vor executa lucrari pentru refacerea zonei si redarea destinatiei initiale a terenului, cum ar fi:

- demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarii de santier;

- colectarea, valorificarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de constructie;

- refacerea amplasamentului in zona drumurilor de acces, tehnologice si a altor terenuri ocupate temporar prin lucrari de nivelare a terenului, inerbare si amenjare peisagistica;

- testarea solului pentru a constata gradul de poluare determinat de activitatea de constructie in vederea aplicarii de masuri care sa conduca la redarea zonei intr-o stare satisfacatoare.

8.2. Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale, modalitati de reface re a starii initiale/reabilitare în vederea utilizarii ulterioa re a terenului

S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate produce un impact asupra factorilor de mediu in perioada functionarii statiei de compost:



30 | P a g i n a

Tabel nr. 8 Situatii de risc

Tipul de accident potential Consecintele accidentului

Bazinul vidanjabil. In situatia in care nu se va asigura un volum efectiv necesar pentru stocarea apelor uzate.

Sistemul de colectare a apelor uzate.

Aparitia unor fisuri la reteau de canalizare, a peretilor/pardoselilor celulelor de compostare si a bazinului vidanjabil, care pot duce la infiltratii, cu efecte directe asupra solului, subsolului si panzei freatice.

Zona de depozitare

temporara a deseurilor.

Aceasta poate reprezenta un risc numai la depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de suprafata si apa freatica.

Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul statiei de compost sunt reprezentate in principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a componentelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor, a componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale. Masurile de prevenire a accidentelor In scopul prevenirii accidentelor in statie de compost se vor lua urmatoarele masuri:

- verificarea periodica a starii de functionare corespunzatoare a retelelor de canalizare si a canalelor, a instalatiilor si echipamentelor utilizate, a bazinului vidanjabil;

- reviziile periodice ale instlatiilor si echipamentelor utilizate. Prof. Dr. Ing. S.C. CAZACIOC & CO S.R.L. GEORGESCU P. LUCIAN GELU CAZACIOC



31 | P a g i n a

9. ANEXE - PIESE DESENATE

1. Planul de Incadrare in zona a obiectivului – scara 1:2000; 2. Planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor

– scara 1:500; 3. Certificatul de urbanism.

memoriu de prezentarearpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/convocator cat/2012...tabel 4. -...

Documents