Mariana Hutanu

Memoratorde biologiepentru clasele lX-X

T4JBookletBucuregti, 2018

CUPRINS

CLASAA IX-A

1. Diversitatea lumii vii................ .............31.1. Clasificarea 1umiivii..............................................3

Virusuri .................3Regnurile lumiivii ......................4

1.2. Conservarea biodiversitdtii in Rom4nia..............1 I

2. Celula - unitatea structurali gi funclionali a vielii21

2.1 . Structura, ultrastructura gi rolul componentelorcelulei....... ".. ..............21

Procariote ...........21Eucariote ............23

2.2. Diviziunea celulard .. .....................42

3. Ereditatea gi variabilitatea lumii vii ............-...........513.1. Concepte.................. .....................513.2. Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare 51

3.3. Recombinare genetica prin schimb reciproc de

9ene............ ............. 56

3.4. Determinism cromozomal al sexe1or..................573.5. lnfluen[a mediului asupra ereditSlii.................. . 58

3.6. Geneticd umand ... . 61

CLASAAX.A

1. Jesuturivegetale gi animale... ............661.1. lesuturi vegetale....... ....................661.2.lesuturianimale........ ....................70

2. Structura gi functiile fundamentale aleorganismelor vii.............. .....................75

2.1. Functiide nutritie.... .......................75Nutritia autotrofd...... -...............75Nutritia heterotrofd... ................78Respiratia ...........89Circulatia ............96Excre[ia ............104

2.2. Funclii de relatie ... . . .... . ... . .... . ... .. .. 1 09Sensibilitatea .........................109Locomolia la animale ............129

2.3. Functia de reproducere .................................... 1 3 1

Reproducerea la plante .........131Reproducerea la mamifere.................. .......137

Editura Bookletwww.booklet.rs

Pentru comenzi:

tel: 021 430.3095email : comenzi@booklet.roweb: www.booklet.ro

Descrierea CIF a Biblioiecii Nationale a RomAnieiHUTANU, MARIANA

Memorator de biologie pentru clasele lX-X 1

Marrana Hutanu. - Bucuresti: Booklet, 201S

rsBN 978-606-590-2BB-6

s7(075.33X076)

Redactor: lcana T:"idoseTehnoredactor: C;lrmen DumitrescuCorector: Nicuiina BadiuCoperta: Anca VrSnescuDesene: Cana Zv6ncd

O Ediiura Booklet, 2018

,,,,, llilhlll,,,,,CORESI

l. Diversitatea lumii vii

. NOTIUNIINTRODUCTIVE$tiin[a care studiazd clasificarea lumii vii se nume$te

sistematicd sau taxonomie. Unitdtile de clasificare suntnumite taxoni. Orice organism este denumit prin doud cuvintelatine (latinizate), nomenclaturd ce a fost introdusd de Lin6egi denumitd nomenclaturd binard. Primul cuv6nt se scrie culiterd mare gi aratd genul, iar al doilea cu literd micd gi aratdspecia. Specia este unitatea de bazd, in clasificarea lumii viigi cuprinde mai multi indivizi inrudi{i genetic intre ei gi care sepot incruciga, ddnd nagtere la descendenti fertili.

Unitilile de clasificare sunt:Specla ) genul I familiaI ordinul ) clasa>. increngdtura) regnul

VIRUSURILE sunt entitd[i infec[ioase, submicroscopice,lipsite de organizare celulard (acelulare) gi metabolismpropriu, de aceea nu sunt considerate vii si nu sunt incluse inniciunul dintre cele 5 regnuri. Ele sunt inmulfite de celula viepe care o paraziteazd.

',3

Sunt alcdtuite din:- capsidd (formatd din subunitd[i numite capsomere), alcdtuitd

din proteine;- mateial geneflc (genom viral), reprezentat de o moleculd de

ADN sau ARN.

Clasificare:- dezoxiribovirusuri (au ADN) - ex. bacteriofagi (infecteazd

bacteriile), adenovirusurile (imbolndvesc cdile respiratorii laom), v. oncogene;

- ibovirusuri (au ARN) - ex: v. gripal, HlV, v. turbdrii, v.poliomielitei, v. mozaicului de tutun.

1. REGNUL MONERA cuprinde organisme procariote,unicelulare, fdrd nucleu individualizat.

a. increngitura Eubacterii (bacterii actuale):. sunt aerobe gi anaerobe, solitare, foarte rar coloniale, pot

trdi gi in condi[ii extreme;. sunt microscopice (microorganisme) gi au organizare

celulard de tip procariot;. prezintd diferite forme:

- sfericd = coci (monococ, diplococ, streptococ, stafilococ);- bastonag = bacili, ex: bacilul lui Koch (produce TBC),Bacillus subtilis (bacilul fAnului, prezintd cili, estenepatogen 9i aerob);

- virgule = vibrionn ex: vibrionul holerei;- spiralS rigidd = spiril sau flexibili = spirochetdi

. se hrinesc:

- autotrof, prin fotosintezd gi chimiosintezd;- heterotrof : s aprof it (din cad avre), pa ra zit din orga n ismele

vii cirora le produc boli numite bacterioze, ex: sifilis, leprd,tuberculozd, holerd, dizenterie, tetanos, meningitd, difterie,botulism (Clostridium botulinium, trdiegte in conserveproduse incorect) etc.

. se inmultesc foarte repede, prin diviziune directi, fenomennumit scr2rparitate.in condi{ii nefavorabile de mediu, daunagtere la spori, care reprezintd forme de rezistenld;

. importan(a:- saprofitele igienizeazd mediul, descompundnd resturile

vegetale 9i animale;- sunt fermentative, avdnd rol in fermentatia aceticd (detransformare a vinului in otet) ex: Acetobacterpasteurianum, sau in cea lacticd (obtinerea iaurturilor,b16nzetu rilor, murdturilor) ex Lactobacil I u s b u lg a ri cu s',

- sunt fixatoare de azot, trdiesc in simbiozd cu rdddcinileleguminoaselor (in nodozitS[i) 9i fixeazd azotul din aer insol, ex: Rhizobium leguminosarum:

b. increngitura Archebacterii (bacterii stravechi);

c. increngitura Cyanobacterii (algele albastre-verzi).

2. REGNUL PROTISTE (protoctista) cuprinde: protiste cucaracter de animale (protozoarele), cu caracter de plante(euglenoidele, algele unicelulare) $i protiste cu caracter defungi (mixomicete, oomicete);

- sunt organisme eucariote, cele mai multe fiind unicelulare,dar pot fi gi coloniale;

,',4 )

- sunt, in general, organisme acvatice, unele sunt parazite,producand boli;

- majoritatea se deplaseazd cu ajutorul cililor, flagelilor sau alpseudopodelor;

- se inmullesc asexuat, prin diviziune directd sau prin spori;- pot produce fertilizarea solului sau sunt hrand pentru

vieluitoarele acvatice, formdnd fi toplanctonul.

a. increngitura Protozoare - sunt protiste cu caracter deanimal, se hrdnesc heterotrof (cu substan[e din mediu saudin organismele vii); cuprind mai multe clase, printre care:

tcls. sporozoare, sunt parazite, producAnd boli, gi seinmultesc prin spori:ex: - Plasmodium falciparum, care produce malaria,

transmisd de femela !6n[arului Anofel;- babesiile, care produc babesiozi la vitele cornute,

transmisd de cdpugd;- coccidiile, care paraziteazd cAinii, iepurli;- Nosema, care paraziteazd larvele fluturelui de mitase.

b. increngitura Fitomastigine - sunt protiste cu caracterde plantd - flagelate verzi, euglenoide, ex: Euglena viridis.- sunt unicelulare, mobile, av6nd flagel ce prezintd la bazd

granuli bazali cu rol in coordonarea migcdrilor;- celula nu are perete celular rigid, dar prezintd cloroplaste ce

con[in clorofila a gi b, o patd rogie (stigma) sensibild la lumind,iar substanta de rezervd seamdnd cu amidonul. Mai conlinvacuole digestive 9i o vacuolS contractild (pulsatilS), cu rol inexcretie;

- se hrdnesc mixotrof, la lumind fac fotosintezi fiind autotrofe,iar la intuneric sunt heterotrofe;

- se inmultesc prin diviziune directi in plan longitudinal, pentru

a se divide gi flagelul.

3. REGNUL FUNGI cuprinde organisme terestre, pu[inesunt acvatice, imobile;

- nutritia este heterotrofd sau simbiontd (ex. lichenii gi

micorizele);

a. increngitura Micofita (ciuperci):- aparatul vegetativ este numit miceliu 9i este alcdtuit din hife

unicelulare, cu numerogi nuclei, sau pluricelulare;- peretele celular contine chitinS, nu celulozd ca la plante,- nu prezintd plastide, deci nu fac fotosintezd, hrdnirea fiind

heterotrofd, saprofitd sau parazitd;- formele parazile produc boli numite micoze;- substanla de rezervd este glicogenul (ca la animale), dar

con[in gi picdturi lipidice;- se inmullesc:

. asexuat; - prin spori interni (endospori) sau externi(exospori), ce se formeazd in sporange;

- prin porliuni de miceliu;- prin inmugurire (drojdiile);

. sexuat: - prin gametangiogamie (contopirea gametangilorce poartd gametii);

- somatogamie (contopirea celulelor corpului);- gametogamie (contopirea gamelilor) ce poare fi:

izogamie (gameti asemdndtori) sau heterogamie(gameti diferi{i).

rcls. ascomicete (ciuperci superioare)- prezinta hife septate; sporangele are formd de sac ai se

numegte ascd, iar sporii ascospori;-exemple: Saccharomyces cerevisiae (drojdia-de-bere);

S acch aromyce s ell i p soideus (drojdia-de-vin); sunt folosite inoblinerea bduturilor alcoolice, a produselor de panificalie;sunt unicelulare gi trdiesc in colonii.

7':

dezvoltare normalS, u$oard intarziere mintald, ugoardscddere a fertilitd[ii.

- sindromul Klinefelter - XXY. Este o trisomie 2n = 47

(2n= 44:XXY), indivizii sunt de sex masculin, au o cromatind

sexualS (normal nu existd cromatind sexuald la sexul

masculin) gi prezintS: fenotip normal, inteligenld normald;

atrofi erea testiculelor, ginecomastie (dezvoltarea glandelor

mamare), azospermie (spermatozoizi imobili).- sindromul Turner - XO, individul este de sex feminin, nu

are cromatind sexualS, prezintd 2n = 45 (2n = 44X), fiind o

monosomie. Maladia are o frecvenld de 1/10000 9i indivizii

afectali prezintd: inteligen!5 medie; talie redusS, rar

depSgegte 1,45 m; fatd bdtrdncioasd, gdt scurt, anomalii

scheletice; atrofia ovarelor, sterilitate'

l. lesuturi vegetale qi animale

A. TESUTURI EMBRIONARE (meristematice)lesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid

continuu. Celulele meristematice sunt mici, rotunjite, cu perelisubtiri, fdrd spalii libere intre ele. Sintetizeazd intens substanteleorganice. Acestea sunt singurele tesuturi in care pot fi observatecelule aflate in diferite faze ale mitozei. Ele sunt specificeembrionului, dar se gdsesc Ai in organismele adulte.

Embrionul este format, la inceput, numai din meristemprimordial. Pe mdsurd ce se dezvoltS, majoritatea celulelor sespecializeazd, se diferentiazd gi nu se mai divid, generdnd,astfel, lesuturi definitive. Rdm6n, insd, c6teva celulemerismatice primordiale, cu rol de cregtere.

Clasificarermeristeme primare (apicale), localizate in v6rfurile

rdddcinilor gi tulpinilor, ce asigurd cregterea in lungime.Denumirea de meristeme apicale indicd pozi{ia lorin vArfurilede cregtere. La unele familii (graminee) existd meristemeprimare intercalare, localizate la nivelul nodurilor tulpinii.

rmeristeme secundare (laterale), apar din celulele

tesuturilor definitive care redobdndesc capacitatea dediviziune. Acestea sunt situate paralel cu axul longitudinal alorganelor (de aceea sunt meristeme laterale), pe doud

Clasaa X-a

6564

cercuri concentrice gi asigurd ingrogarea secundard(cregterea in grosime) a rdddcinii 9i tulpinii. Ele se mainumesc Ai cambii, gi apar la plantele bienale sau perene:- Cambiul subero-felodermic (felogenul) se formeazd in

scoa(a rdddcinii gi tulpinii, contribuind la formarea de suberspre exterior gi feloderm spre interior;

- Cambiul vascular (libero-lemnos) se formeazd in cilindrulcentral al rddacinii gi tulpinii, contribuind la formarea de !esu-turi conducdtoare secundare (liberian spre exterior gi lemnosspre interior). El funclioneazd diferit primivara gi toamna,rezultind de aici cunoscutele inele anuale de crestere.

B. TESUTURI DEFINITIVE (Fig. 8), provin din celulele

tesutului embnonar. Dupd rolul lor pot fi:

1. De apirare, sunt formate din unul sau mai multe straturide celule care acoperd organele. Pot fi:. primare

- epiderma: acoperd organele tinere gi este formatd. dereguld, dintr'-un singur strat de celule str6ns unite intreele. La rddicind prezintd perigori absorbanti gi poartdnumele de rizodermd;

- exoderma: in rddacind, sub rizodermd se gdsesc 2-3straturi de celule, ce vor prelua functia de proteclie dupace rizoderma va fi distrusd. Po(iunile de rdddcind maidepartate de v6rful de cregtere sunt acoperite cu

exoderme. ce prezintd celule cu perelii ingroqali 9i fdrafunc(ie de absorbtie;

- endoderma: se gdsegte spre cilindrul central, fiindultimul strat de celule al scoartei; are, de asemenea,celule cu perelii ingroga[i gi tot cu rol de proteclie.

. secundare: la plantele cu ingrogare anuald, lesuturilesecundare se formeazd din activitatea meristemuluisecundar numit cambiu suberofelodermic, cu agezarecirculard. Prln diviziuni, el produce doud lesuturi:- suber, spre exterior; celulele sunt paralelipipedice gi acu-

muleazd in peretele celularo substanta grasa impermeabilapentru apd gi gaze numitd subenhd. Este un tesut mod careoferd o bund protec[ie mecanicd gi izolare termicd;

- felodermul, spre interior, un {esut cu celule vii, rotunjite,cu spatli intercelulare 9i, la unele tulpini, cu cloroplaste.

Fig. 8. Diferentierea celulard1 - celuld embrionard (meristematicd) drn care se diferen{iazd celule ale

adulte; 2 - tesutasimilator; 3 - lesut parenchimalos; 4 -conducdtor: a) vase lemnoase; b) vase liberiene; 5 - lesut mecanicmecanice); 6 - celuld somaticS; 7 - lesut aerifer (celuld stelatd).

*7

\_i s2 ffil lfl ll

E ,qffi *=,H] _

2. Fundamentale - produc sau depoziteazd substanle:

- de depozitare, depoziteazd substanle de rezervd ale

plantei;- asimilatoare, contin clorofild, se gdsesc in frunze' ex lesutul

palisadic (celule alungite cu multd clorofild)' tesutul lacunar

icelule cu spalii intre ele 9i cu mai pu{ina clorofili);

- acvifere, lesuturi fundamentale ce depoziteazi apd (la

plante din degert);- aerifere, depoziteazd aer (la plantele acvatice);

3. Conducitoare, transportd seva in corpul plantei Ele conlin

celule alungite care formeazd doud feluri de vase:

- vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee'

prin ele circuld seva brutd Celulele cilindrice' dispuse cap

iu "up,

igi pierd citoplasma 9i rimdn perelii celulari

formdnd tuburi. Elementele in forma de inele' spirale sau

retea nu sunt ornamente, ci ingrogdri ale peretelui celular

menite sd-i dea rezistentd.- vasele liberiene sunt formate din celule vii Prin ele circuld

seva elaboratS' intre celulele succesive ale lor se gdsesc

pldci ciuruite.Vasele se grupeazd, form6nd fascicule, qi sunt inso[ite de

celule cu rol de hrdnire 9i suslinere'

4. Mecanice (de suslinere), dau organelor rezisten(a

necesari pentru a susline greutatea propriului corp' in

condiliile ac[iunii unor fo(e externe Ele sunt formate din

celule cu perelii ingrogali 9i pot fi:

- colenchim, la care celulele au perelii ingroga[i neuniform;

- sclerenchim, la care ingroqarea este uniformS'

5. Secretoare, sunt formate din celule care produc ai elimind

diferite substanle: rdgind, nectar, latex, arome etc'

or

1.2. Jesuturi animale

a. JESUTURI EPITELIALE se clasifica in: epitelii deacoperire, secretoare, senzoriale.

rEpiteliile de acoperire sunt formate din celule aldturate,strdns unite intre ele, agezate pe unul sau mai multe straturi,sprijinite pe o membrana bazald find, care le separd detesuturile vecine. Nu sunt vascularizate. Ele formeazdepiderma gi cdptugesc cavitdtile: tubul digestiv, cdilerespiratorii, inima, vasele e/c. Pot fi:

- pluristratificafe, se gdsesc la nivelul epidermei, in cavitateabucald, faringe gi esofag gi au functie de proteclie;- mucoasa esofagului are la bazd un strat generator cu

celule inalte, care se divid imping6ndu-le pe celelalte spresuprafa{d, astfel cd mucoasa se reinnoiegte permanent;

- epiderma are un mecanism de regenerare asemdndtor cucel din mucoasa esofagului, cu deosebirea cd celulele deIa suprafala se incarcd cu o substanla protectoare numitdcheratind gi mor.

-unistratificat, cilindric, care marginegte vilozitSlileintestinale, are celule inalte care preiau substanle dinintestin (la polul apical) 9i Ie trec in mediul intern (la polulbazal), realizAnd absorbtia.

- pseudostratificat - mucoasa traheala are celule agezate peun singur strat dar cu nucleii la inaltimi diferite, d6ndimpresia ca este stratificata;

rEpiteliile secretoare produc Ai elimind substante; suntprincipalele componente ale glandelor exocrine (au canale desecretie gi elimina substan[ele la interior, in cavitdti sau laexterior), endocrine (nu au canale de secre{ie, iar produsul lor,

hormonul, este eliminatin s6nge), sau mixte (pancreas, gonade).

69