ACADEMIA ROMANAEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL V MEM. 9

0 ISTORIEA LUI MIHAI VITEAZUL DE EL INSUS

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

CVLTVRA NATIONALABUMF.* TI1925

1,1

n.

0 IST;ORIE A LUI MIHAIVITEAZUL DE EL INSU$1)

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

S edit:fa dela 13 Noentvrie 1925

In Arhivele din Florenta d-1 Angelo Pernice, care, ca scriitor al uneiistorii a Statelor balcanice, cunoaste trecutul nostru i ni-a vizitat tam,a gasit, intre alte acte, privitoare la concursul dat de nobilii toscanitrimisi de marele Duce Cosimo in ajutorul lui Mihai Viteazul, o in-tinsä povestire a Domnului invins in 1600 de Ungurii ardeleni si deBasta, catre principele italian care-i cunoscuse nevoia i voise sa.-1 spri-jine in lupta-i de cruciata 2), precum i catre oricari altii.

Cele spuse astfel de omul care incepe vorbind de «dorul sail intimde a face lucruri care ar duce la lauda lui Dumnezeu, la slujba cresti-nitatii i, in sfarsit, la un capät de cinste al ostenelilor sale si la o vesnicafaima dupl moartea lui», sunt de cea mai mare insemnatate. Caci,de fapt, Domnul cuceririlor indrazneste a face istoria insdf a yield sale,precedand cronologic memoriul, de mult tiparit i tradus in «Tezaurul»lui Papiu Ilarian i reluat de mine in Scrisori de Domni, in care-si pre-zinta indreptatirea in fata Imparatului, al carui om in Ungaria, gene-ralul albanez Basta, ii (Muse cea mai grea lovitura.

Avem a face cu o povestire la baza careia e insus dictatul lui Mihai.Aceasta o arata termenii intrebuintati, ca «Imparatul Turcilor» pentruSultan. Despre eunucul care 1-a intovarasit, spune cä era «ca un Vladica»

(quasi si vuol dire un vescovo). Distrugerea Ardealului, ca sa nu rilmaie

piatra pe piatra (che non ne resti pietra sopra pietra), e iar o traduceredin romaneste. Rusciucului i se zice: «Rusi», Rusi (p. 38). Turtucaia e

1) Un episodio del valore toscano nelle guerre di Valachia, alla fine del secolo XVI

(Florenta, Olschki). Din Archivio istorico italianco, 1925.2) Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, III, pp. 301-2.

x A. R. Mem. Istorice. Seria III. Tom V. Mem. 9.

,

_

.-

.

s-;

/

2 N. IORGA 340

«Tatarchai». Ce româneste sung : «Si piegO con pace verso di me»! Sau:di potermi piegare alla sua devozione»! Moldovenii apar ca «Moldo-

vani». Lui Basta i se zice «Giurgiu» (Gheorghe). Observ wensainon essere cosa buona». «Micleus» e «Miclaus*.

Biruitorul dela Calugareni spune c Tara-Romaneasca i-a fost in-credintata <CU toate formele obisnuite i cu deplina voie asupra ei, dupabunul lui plac si hotarirea lui», apas and asupra faptului, de mare in-semnatate, ca priveste aceasta arà ca fund de fapt neatarnata, flea vreolegatura alta cu Turcii cleat numai tributul: «con tutti gli ordini chesi sogliono dare et ogni liberta di quel paese ad ogni mio beneplacitoet arbitrio, solo che io dovessi mandar ad esso imperatore un ordinariotributo ogn'anno».

Cu dansul se trimite un emir, un «sfant* si «multi spahii i ienicerialti Turci de mare rang». 0 spune pentru a arath ce deosebita onoare i se

facuse, dar indata explica rascoala prin gacirea «gandurilor rele* (l'in-tento malitioso) ale Turcilor.

Rascoala e prezentata intr'o lumina cu totul noua. Sinan-Pasa a luatRaabul. Aceasta s'a intamplat in toamna anului 1594, Marele Duce deToscana avand un contigent la apararea insemnatei cetati, cu VergilioOrsini1). Ardealul nu se hotarise Inca sa inceapa razboiul cerut de Papalui Sigismund Báthory: dietele din Februar i Maiu se opusera inainteapasului hotaritor a). Dar Mihai asigura ca Turcii pregatisera un ataccontra nesigurului vasal ardelean si el recta', probabil numai dupa amin-tire, aceasta porunca ce ar fi primit-o si el, si vecinul sau din Moldova,Aron: «Mihaile Voevod, aflä ca-ti poruncesc cite &esti cu cati oameniai in tam ta, man i mici, i Inca i cu toti Turcii ce se aflä acum in tarata, i sa poruncesti i sangeacilor de Vidin si de Nicopol i Pasei de Si-listra (nu di Visa, ci ii Bassa) si lui Mihaloglu, care e capetenie achin-giilor (venturieri), cu toti ceilalti Turci i Tatari cari sunt in Dobrogea,ca sa se uneasca si ei cu tine spre a merge in Ardeal. Si Aron din Mol-dova si el din partea lui sa intre spre a nimici acea tara, ash incht sh nurArnhie piatrA pe piatra, chci Imparatul vrea sal aseze acolo alti oameni*.

Mihai declara cä atunci a trimis «cativa boieri de frunte», la Aronpentru a-i oferi o alianta cresting si a dat de stire i lui Sigismund. Aurmat uciderea Turcilor, multi, «de n'a scapat niciunul».

1) Ibid., pp. 298-9.') Cf. Iorga, Istoria armatei romdnefti, I, p. 301.

,

.. - -

.

-

_

_

1

--

.

_

si:

.

si

341 0 ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZUL DE EL INSUS 3

Povestirea trece de-a-dreptul la ciocnirea cu Tatarii. Mihai nu prezintape Hanul Gazi-Ghirai ca venind contra lui 1), ci ca total nestiutor de ras-coala romaneasca («non havendo fino all' hora inteso cosa alcuna della miasollevatione fatta contro ii Turchin). Szamoskozy are deci in partedreptate. Dar e vorba numai de un nepot al stapanitorului tataresc,cu Imbrohorul, prada i sclavii, de o armata de 4.000 de oameni cariprin ärile noastre vrea sa mearga acasa. Domnul era la asediul Giur-giului, stire care se afla si in cronica àrii 2). I se cere voie de trecere,si el se face a o acorda. Apoi «in numele lui Dumnezeun ii ataca in zori,ii bate, ii ucide i libereaza sclavii. E lupta pe care o pomenesteCronica romaneasca a tarii i Silesianul Walter 3), cea dela Stanesti.

Hanul insus, care ar fi vrut sä intre in Ardeal, trimite elementele«mai fara folos» pe la Silistra, cu sclavii, iar el trece pe unde spun si alteizvoare, pe la Vidin. Aparitia lui se prezinta aici ca a unei armate gatade lupta, cu totul altfel deck a nepotului si a Imbrohorului, cari eraunumai calatori asigurati ca nu-i va turbura Voda. Tatarii din oasteacea mare ard i prada. Despre lupta cu ei, Mihai spune atata : «Gäsindu-1,1-am atacat i 1-am tratat asà, incat putini au scapat; i asa, cu ajutorullui Dumnezeu, am avut asupra lor Inca o biruinta, luandu-le tunurile

alte bagaje ce aveau, i insus Hanul abia a scapat i s'a adapostit inSilistra». i, dupa ce a scapat, Hanul a fost indemnat de Turcii din Si-listra sa vie din nou, impreuna cu dansii, in Tara-Romaneasca, dar eln'a mai vrut, zicand ca «a vazut si incercat puterile lui Mihai-Voevoth.Aceasta e lupta dela erpatesti, care insa, dupa cronica àrii, ar fi fostun succes al Banului Manta, retragerea Tatarilor avand loc inainte desosirea Domnului insus 4).

Povestirea trece la expeditia, pregatità de mai mult timp, a lui Hasan(«Asan», nu «Seion»)-Pasa de Vidin i Mustafa de Meraas, pentru ase-zarea in Scaunul muntean a lui Bogdan fiul lui Iancu-Voda («Jancula»).Mihai pretinde ca n'a aflat-o dela inceput («non n' havesse spia»). Cuoastea biruitoare trece pe ghiata, ducand i tunuri la Rusciuc. Infran-gerea celor doi Pasi, fuga lui Bogdan sunt infatisate ca i in cele douaprincipale izvoare de tara, cunoscute 5). Dar se spune ea' amandoi Pasii

') Magazinul istoric, IV, p. 278.2) Ibid.3) In Papiu Ilarian, Tesaur, I.4) Magazinul istorir, IV, p. 279. Cf. 1st. armatei, I, p. 368.5) Ibid., p. 369.

.

-

_

-

I -

I

,

si

4 N. IORGA 342

(nu numai Mustafa, ca in izvorul romanesc) au perit. Arderea Rus-ciucului se confirma : «am pus sA dea foc cetatii Rusi pradAnd orice,unde ostasii miei au facut o prada ash de frumoasa incat totdeauna iivor aduce aminto («sempre se ne ricorderanno»). Am voit apoi ca oricelucru in apropiere sA fie ars si Turcii tAiati, i pe crestini cu familiilelor i-am facut pe toti sa treaca in Tara-Romaneasca*.

Vine acum expeditia turceasca pentru Stefan Surdul, pe care Mi-hai 11 califica de oun oarecare Stefan Voevod». El otrebuie sA treacAprin Silistra in Tara-Romaneasca, pentru a merge in Moldova», in locullui Aron. Se vede de-aici, ca si din Walter 1), ca ambii Pasi dela Rusciucperisera. Comanda lui Mihalcea asupra trupelor trimise in ajutorulDomnului moldovean e insemnata i aici 2). Lupta se da peste Dunareainghetata. Alte lAmuriri nu se afla, dar de aici se vede ca nu Ardelenii,ci Mihalcea castiga biruinta.

Si, simplu, expunerea eroica a lucrurilor din iarna 1594-95 se men-tine ash: «Aceasta putina slujba am facut-o inteo singura iarna i apoim'am dus sà ma odihnesc in cetatea mea de Scaun». Se adauga insAch. Turcii, gatindu-se in cetatile lor dunarene, se trimit cete .numeroasede jaf la Braila, la Cernavoda (Corvina e «Cerven-voda»), la Turtucaiasi la Nicopol 3).

Se trece apoi la razboiul din 1595 cu Sinan. Rapede se noteaza podulla Rusciuc, lagarul turcesc la CalugAreni. lath descrierea vestitei batalii,descriere de pus alAturi cu aceia din scrisoarea catre Sigismund BA-thory 4). «Atunci, and am aflat de aceasta, am mers vitejeste (animo-samente) sa-1 aflu cu acele putine osti ce aveam, i, ajungand la Ca-lugareni, am gasit ca toti erau gata de lupta. Iar eu, chemand in ajutornumele lui Dumnezeu»par'ca ar scrie, cu o suta si mai bine de aniinainte, Stefan-cel-Mare «m'am inciierat in lupta cu ei in asa chip,ca a tinut toga ziva, facand Turcilor foarte mare paguba, si in chip ru-sinos pentru Sinan-Pasa, ash ca in aceh batalie insus Sinan-Pasa a cazutde pe cal» amanunt care nu e insa dincolo ((inteo foarte adancamocirla, de unde cu multa greutate a fost scos, ash incat in aceh bAtAlieau murit patru Pasi i sapte sangiaci, si am castigat cinci tunuri i unsteag verde al Proorocului lor, Mohammed, foarte pretuit de dansii

P.2) Cf. Istoria armatei, I, p. 369.3) V. ibid., p. 370.4) Traducere adnotatA, ibid., p. 377 i urm.

-

_

.

_ ,

, si

-') 19.%M.

343 0 ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZUL DE EL INSUS 5

foarte respectat, pe care 1-am trimis Máriei Sale Imparatulub>adaugand apoi, cu melancolica banuialà: «nu stiu daca Ardelenii 11 vorfi lasat sà treaca».

Trecerea lui Sinan «furios» la Bucuresti, «palanca» lui de lemn sepomenesc. Mihai marturiseste ca s'a retras la Targoviste, oneputandsa reziste» si Ca, «nefiind sigur» nici acolo, a trecut la muntii de hotar.lute se arata venirea lui «Sigismund», i cu ajutorul ce-i daduse Mariasa Imparatul». Din Targoviste Sinan pleaca o zi inainte de sosirea alia-tilor, cari ieau ceastalaltà palanca, aparata de moo de Turci, «totibuni ostasi», «dintre cari niciunul n'a scapat», spune feroce scurta pro-pozitie. Despre lucrurile dela Giurgiu nu se vorbeste, cu scusa, careacopere jena prezentei si pretentiei lui Sigismund, ca «nu e rost depovestit, pentruca toata lumea a aflat-o dela multi cari au fost de fata,precum si tot ceeace am facut pentru crestinatate».

Nouà e expunerea ofertelor de pace ale Turcilor. «Si, cand am batutpe Sinan-Pasa si am luat Giurgiul, Sinan s'a dus la Constantinopola lasat in locul sau pe un anume Hasan-Pasa, fiul lui Meherned-Pasacare era beglerbeg la Grecia, i 1-a lasat la hotarele Tarii-Romanesti,care si el fusese in acel razboiu cu Sinan-Pasa si vazuse rusinea luiSinan. Si, deci, el se pleca atunci cu pace catre mine, care mi-a trimisoamenii lui pentru pace. Apoi s'a ridicat de acolo Hasan, si a mers saafle pe Imparatul la Sofia, atunci and Imparatul mergea la Erlau»deci in 1596 1) «si a lasat in locul lui alt Pasa». i aici se leaga o victoriea lui Baba-Novac: «ceeace afland i tiind eu, pe unde aveh sa treaca

prin ce munti, ca sa se intampine cu Imparatul la Sofia, am trimisatunci pe Baba-Novac, cel pe care Ardelenii 1-au ars zilele trecute,care a mers cu haiducii lui si a trecut Dunarea, si a mers 'Ana la muntica sh-1 astepte pe Hasan-Pasa in locul ce-i poruncisem. Si, voind acel

Pasa sa treaca prin muntii aceia, atunci Baba-Novac cazii asupra-i,pe care 1-a batut si 1-a pus pe fuga, taind in bucati multi dintreland camilele i caii, armele si toata comoara ce aveau, care apoi seintoarse cu acea biruinta in Tara-Romaneasca, indurand Hasan-Pasaaceasta rusine dela Baba-Novac.*

Tot ash de putin cunoscute sunt si aceste amanunte ale unei luptela Turnu, la «Nicopoia Mica»: «Pe vremea aceia venia Tatarul cu foartemare putere, cu Turci, Tatari si mare multime de Moldoveni cu ei, cari

') Gesch. des osmanischen Reiches, III, p. 320 0 urm.

.;

_

s.

-

dansii,

.

sir

ai

6 N. IORGA 344

veniau ca sà treaca prin Tara-RomaneascA Dubarea spre a fi in ajutorImparatului sub Agria (Erlau). Ceeace vazand eu, am mers catre dansul.Care n'a voit sa ma astepte, ci se intoarse inapoi cu multa rusine. Pecare 1-am urmarit si 1-am gonit afara din tara. i apoi am mers delaun capat al Orli la celalt capat, spre a bate un Turn ce era in fata Ni-copoii. Pe care 1-am luat, si, vazand Turcul cata paguba-i faceam, mi-atrimis steagul, pentruca doria sa ma poata pled la ascultarea lui.in acea vreme eu am luat cetatea si am primit si steagul i pe cati Turcii-am aflat in cetate, pe atatia i-am trecut prin ascutisul sdbiei».

Negocierile lui Mihai cu Tatarii sunt luminate astfel: La ErlauSultanul mazileste pe Hanul care nu-i venise acolo i, la intors, tri-mite la Tatari pe fratele mazilitului, cu care se incepe o lupta. Hanulbiruie i obtine pe acest frate i eptc nepoti ai lui. Atunci Domnulroman se simte indemnat a-i trimite oameni cu daruri i aceasta solie:«Poti vedea bine ca Imparatui nu vrea alta deal paguba noastraruina i peirea noastri si a tarilor noastre». Adauga cà i-a promis cujuramant legatura cu Sigismund si cu Imparatul, «nostro padrone, alquale noi serviamo». Se trimite deci, de dare Han, «majordomul» luicu scrisori de «foarte tare juramant».

Sigismund abdica (dar nu merge la «Ceopolia», ci la Opolia, Oppeln,cum «Jukai* e episcopul Szuhai). Comisarii imparatesti vad scriso-rile tataresti care se trimit la Praga. i Mihai releveaza «ce mare ser-viciu a adus crestinatatii facand sa se plece un tiran, un pagan, Hanulcel prea-mare c prea- puternic al Tarii Tataresti, si 1-am facut sa viela supunerea prea-neinvinsului Imparat al Romanilor, necrutand nicicheltuieli, nici bani, sperand totus ca voiu fi bine rasplatit de cresting-tate, si ca mi se vor intoarce cheltuelile mai mult ca indoio.

Trebuiau bani multi pentru a cumpara dela Turci i a-1 ucide pe altfrate al Hanului. Se fixeaza un soroc de patruzeci de zile. Dar Curteanu da nimic. Dupa ce mai asteapta douazeci, Hanul plead la VizirulMohammed Satargi sub Oradea. Din partea lui, Mihai trimite acolo euncapitan cu multi oamenio, dar Sigismund nu-i lasa sa treaca. E vorbade Aga Leca 1).

Se povesteste lupta din 1597 cu Pasa Hafiz Ahmed Serdarul laNicopol, pe vremea asediului turcesc la Oradea a). Se adauga ca intre

1) Istoria armatei, I, p. 421.3) Cf. ibid., pp. 420-1.

-

,

Si

.

i

,

.

A

345 0 ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZUL DE EL INSUS 7

dusmani era si Pasa de Caramania. A fost, spune Mihai, o ispravaprea frumoasa i vrednica de pomenire». Domnul nu uita a aminti decalul ucis sub el, de rana din spate. «Caraimanul» piere, tcu nesfarsitecapetenii de sama*, Hafiz insus abia putand scapa in cetate, care e ba-tuta cu tunurile, pe and cete merg sa ucida in jur, tpe cati paganigas:au*. Lipsa de praf aduce plecarea Romanilor, cari merg la Vidin.«Am mers cale de zece zile, dela Dunare pana la munti si iar dela muntipana la Dunare, distrugand toga' tara dusmanului i ucigand catidusmani puteam, i pe cati crestini i-am aflat, i-am facut pe toti sitread. in Tara-Romaneasca,impreunä cu familiile, averile i vitelo.La Vidin au fost invini sangeacul, «cu alti sangeaci i alti Turci vecinicu aceste locuri si Inca dela Sofia» (cronica tarii zice: Baia 2). S'auluat tunuri. Cronica noastra povesteste de rana lui Mihai la pantecede o sulita, pe care o tapuca cu amandoua manile de fier». Aici Mihaiinsus vorbeste asa: tSi eu, in aceasta lupta, am primit dela un Turc osulita in piept, pe care am scos-o i am rupt-o cu manile mele». Catde mult se vadeste astfel caracterul contemporan i autentic, pe care-Iafirmam de mult, al celei d'inta:u! Se adauge i o lupta la Moldova cusangiacul. Expeditia mai tine sase saptamani, cu uciderea Turcilor si mu-tarea crestinilor. Se dafoarte insemnata explicatie a retragerii lui Mihai:«Tradatorii de Arde1eni ii instiinteaza cri Oradea a fost luatä si el n'aravea deci cleat sa se intoarcA. «Si apoi am aflat ca Ardelenii ma inselaserd».De fapt asediul fusese parasit, Satargi omorit de Sultan si Ibrahim pusin locul lui.

Si rezumatul ispravilor e acesta: «Atunci oricine va petal cunoastecatà paguba am fAcut dusmanului i cata slujba crestinatatii, distruganatatea taxi, dela hotarele Ardealului pana- unde se varsa Dunarea inMarea cea Mare, ostenindu-ma zi i noapte flea' sä fi avut pace sauodihna, nici vara, nici iarna, necrutand cheltuiala nici alta, nici pri-mejdie de orke fel».

Cand Sigismund aseaza in Ardeal pe cardinalul Andrei, acesta tra-teaza pacea sa cu Turcii i indeamna i pe Mihaiu, care refuza. AtunciToma Csomortany («Ciomurtan») e trimis la Ieremia Movill ca sàatace pe Domn cu Polonii i Tatarii. Ar fi fost vorba ca i GhiuzelgiMehemed-Pasa s'o facä si totodata cardinalul insus. Totus, GheorghePolatici e trimis la Mihai cu un ceaus, Husein.

1) P. 290.Ibid.

eZ

.

.

z

V

.

-

')

I

N. IORGA 346

Domnul muntean ar fi izbutit sa impiedece pe Turci de a da steagullui Andrei. Dar din nou vine Csomortány, cu ordinul ca Mihai säplece, caci nu-I sufere nici Ardealul, nici Moldova, nici Turcii. Mihaispune cà s'a facut a cedh, cerand doar un loc de adapost in Ardeal.Imp teat in aparenta cu Turcii, avand steag dela ei, el cere prin doisoli sfat dela Imparatul. I se raspunde sl astepte pe Basta. Cu acestase face intelegerea ash: «ea la cutare zi eu sa fiu cu oastea in Barsa (Bar-sicag), loc in Ardeal, si tot in ziva aceia el sä fie la Cluj». Dar Andreitrimisese pe Gaspar Kornis la Basta si, la intrarea lui Mihai in Ardeal,generalul imparatesc nu se misca.«Si, pentru aceasta, sper ca va da so-coteala inaintea lui Dumnezeu, cà m'a parasit fara sa ma ajute la asio incercare, cu primejdia de a ma pierde eu si familia mea».

Incepand 1a unsprezece ceasuri» c Iuptand «pana in noapte*,Mihai bate pe Unguri. «Si ash am luat Ardealul in numele lui Dum-nezeu si al MAriei Sale ImpAratul». Pomeneste dieta la -A1ba-Iulia,pamantul luat dela Secuii liberati in numele Iui Rudolf. «Dupa aceastaam vrut sa trimit pe fiul mieu la picioarele Mariei Sale, dar StateleTärii-Romanesti nu s'au multamit, ci au voit sa-1 trimit Domn in Tara-Româneasca, pentru ea nu se invoiau a teal fail; la cari, neputandface altfel, 1-am trimis. i eu m'am hotarit sa viu la prea-sacrele picioareale Mariei Sale, dar n'a iertat vremea, vdzand atata nesiguranta i ne-statornicie la Ardeleni, caci nu erau Inca bine asezate lucrurile aceleiprovincii, i dusmani din toate partile, ash ca m'am temut de Vre-unlucru rau in paguba Mariei Sale Si spre a mea rusine». Se auzia cäSigismund cu Polonii i Tatarii vreau sa-1 izgoneasca. Dacd a luat steagpentru Ardeal dela Vizir, stie cá e inselare i anti si el sa insele. So-lului polon, «cu multe povesti», i-a rdspuns ash: «ca, fiind eu slugaMariei Sale Impäratului, Ii rugam ca Maria Sa sa dea porunca Mareluisau Cancelariu sä nu se amestece in lucrurile mele Si sä ma lase inpace, sa nu ajute pe Sigismund, nici pe Ieremia-Voda in paguba mea,pentru el, fiind eu sluga Chesarului, paguba ce mi-o vor face-o mie,vor face-o Mariei Sale Imparatului». Dar Zamoyski trimite 50.000 degalbeni Tatarilor, ca sa-1 ajute.

Atunci el previne pe dusmani, navalind in Moldova, de unde deatatea ori i se aruncasera Tatarii in spinare. i Moldovenii jura Impara-ratului. Cum Sigismund se pregatia sä vinA prin Maramurls, pe laHust, se retrage, lasand pe Moise Szekely, care insa promisese fra-telui sAu stapan a da pe Mihai viu sau mort.

8

"'

-

'-

-

.

_

.

-

oz

347 0 ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZUL DE EL INSUS 9

Acum el ar fi vrut sA meargA la Timisoara, al cArui Pash, care se indatoraa-i da cetatea pentru 15.000 de galbeni, comandh o suld de oameniun adApost in Ardeal. CsAky, «sperjurul i infamul», trebuie si aduneoastea, pe and Kornis si un boier mergeau la Imparatul. Pezzen erarugat sl-i aduca pe Basta, iar arhiducele Mathias promiteh ajutorulacestuia si al altora («Guyasi* e probabil Gyulaffi).

Moise trece la Poloni, pe and Basta vine pang la «Gene» si primestepe Alardy Ferencz i pe Szalanczy (nu «Abalasi») Gabor. Basta se faceing a veni «cu bucurie». Comisarii scriau cA aleargA prieteneste cu el, ingrabA mare. Dar generalul imperial chema la revoltä orasele, «si eu nustiam Atunci cad toti asupra-i. «Poate vedeh oricine cu catAtrAdare mi-au fAcut rusine mie i pagubl MAriei Sale ImpAratuluicrestinAtAtii intregi».

Cu putini cAlAri nu se descrie lupta trece el la Pagaras. Atunciisi d'a el sama cà totul se face din ordinul implatesc. I se atragSecuii pentru a fi mAcelAriti, apoi «Italieni, Greci, Romani, Sarbi, cufamiliile lor, Ora la pruncii de tata», in Alba-Iulia; nici cei din spitalenu se cruta. Foarte important amAnunt, «si in biserica mea pe care oclAdisem mai inainte au intrat si au desgropat oasele lui Aron-Vodä,care de atata timp era inmormantat si ale altor boieri ai miei i le-ausvarlit afarà ; asa neomenie n'au fAcut-o nici pAganii».

La ROI-as ii vine lui Mihai oastea din Moldova cere luptA, «fiindgata fiecare a muri pentru mine. I-am indemnat sa se linisteascA, ne-fiind cuvenit sà mergem noi asupra Domnului mieu». Se trage «sub muntiiBrasovului*, cer and explicatii lui Basta. Doi soli (numele sunt stalcite)yin si-i cearA jurAmant nou si fiul ca ostatec, de trimis la Curte, plussotia, familia si tezaurul ca depozit. A ficut-o, <isi am trimis toate lamina dumisale Giurgiu, cunoscandu-1 om al MAriei Sale». Dar ajutorulcontra odusmanului» a fost Szekely Moise, care i-a ucis ostasiisolii la «Giurgiu».

In Tara-RomaneascA aflä Poloni, Moldoveni, Tatari i Turci. Nu poaterezista. Dá tunurile lui Moise ca sa le duel lui Basta, dar el le di Ar-delenilor. «Apoi, la sfarsit, am dat drumul ostasilor m'ei, nemai avandcu ce sA-i tin si am ales cu mine numai 10.000 de cAläreti, si ash am merscu ei spre Tara-de-jos, cAlAtorind pana la DunAre, unde aflaiu pe san-geacul de Vidin cu 4.000 de Turci, care se inturna cu multi robi i viteca sl-i treacA in Tara TurceascA; asupra cAruia cAzand, dorind mai binea murl deck a invinge, vru Dumnezeu de i-am tAiat pe toti, flea sà-mi

si

[

nimic».si

,

,

si-i

,

-

00

,

_

ai

I0 N. IORGA 348

scape unul, si a ramas i sangeacul, al carui steag 1-aM adus cu mineMäriei Sale Imparatului. Dupà ce am facut i aceasta slujba crestina-tatii, am plecat ca sa yin la picioarele Mariei Sale, trecand prin Ardeal,

ash cu ajutorul lui Dumnezeu am intrat in tara Mariei Sale, cuvreo roo de calareti».

Acuma el, care, in sapte ani, a luat Turcilor o suta de tunuri, care, dincele trei tali ale lui. gatise Imparatului 200.000 de ostasi, a pierdut totce a agonisit «din tinereta pana la batranetb, ba Inca Si sotia i copiii.«Ca, de as fi pierdut totul de catre dusmani, nu m'ar dureh atata catma doare ea' mi s'a facut de acela dela care, Dumnezeu ma vede,asteptam ajutor i sprijin. Aici a ajuns el care a facut atata, «singur cusabia in mana, Idea sa am nici intarituri, nici castele, nici cetati, nici ocasa de piatra unde sà ma pot adaposti, fara aceia unde locuiamSi n'a «facut-o de sila cuivh, ci ca sa am si eu loc i nume in crestinatate#.

De aceea i se roaga ei, crestinatatii, ca unul care pentru dansa a (pierduttot ce aveh pe lume 1)».

1) D. Pernice, care publica scrisori ale Toscanilor din 1595, semnaleazä i o descrierea campaniei-din 1595, flout de Simone Genga (p. 4,nota,2), o scrisoare a RaguzanuluiPaolo Georgi (p. 14, nota s), precum si urmatoarele aote, care vor trebul copiate : stiridin Ardeal, corespondenta cu Sigismund Báthory a marelui Duce de Toscana, scri-sorile lui Silvio Piccolomini catre acelaa (p. 5). Se dau in articol i unele caracteristiceinedite: a lui Sigismund (pp. 7-8), a lui Sinati Para. Se stabileste data, 1589, andfratii Genga, dintre cari unul a tinut pe Do'amna Velica, au intrat in aerviciul Ardea-lului (pp. 8-9). Se aminteste planul de cAsAtorie toscanA a lui Sigismund in 1592,ci darul de monede antice de aur facut la Florenta (p. 9): a fost vorba si de o fata aMarelui Duce (p. so), si de Eleonora Orsini (ibid., sotia lui Matteo Botti, in Ardeal,cu dar de postavuri).

Se aminteste trimiterea in razboiul cu Turcii a lui Giovanni si Antonio dei Me-dici (p. so). Stiri despre ambasada la Constantinopol (p. is, nota 1).

Nu admit ca am scadea meritele Toscanilor auxiliari Ca si afirmaçiac rolul lui MihaiViteazul in aceast- expeditie a fost doarte modest si secundarc V. darea de samaa carIii d-lui Veress, in Revista istoricd pe 1923. In ce ma priveste, am relevatrolul Toscanilor in singura carte de arnanunte care mi-o permitea. Opera luiGromo de care e vorba la pp. 6-7 a fost publicata de d-I Veress.

Sigismund n'a murit in inchisoare, unde ar fi stat dela 16os la 1613, ai el n'a urmariteunirea tuturor Romanilor# (p. 8), Se pomenesc numai in treacat, la o biografie, Cava-lerii de cruciata ai Sfantului Stefan, creati de Marcie Duce. De ce ar fi fost elementulromanesc in Ardeal Spoco bellicoso e meno fido))? E absolut neexact ca n'am vorbit deajutorul ardelean (Kiraly, etc.), dat de Sigismund; dealtfel d-1 Pernice nu cunoaste Inca,Scurta istorie a lui Mihai Viteazul de mine, nici Istoria armatei, I, in care nu e un cazde contingent unguresc care sa nu fie relevat, nici cartea Nina de fapte a lui I. Sarbu.Scopul primelor atacuri turceati (pp. 16-7) nu era sa se intre in Ardeal, prin pasuri

si

c

eth>.

-

IP

/M1

-

349 0 ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZUL DE EL INSU$ . ix

ash de departate. Calagureni, din textul scrisorii lui Mihai, e reprodus intocmai instudiu (p. 18). Sigismund nu s'a coborit pe la Predeal (p. to), ci pe la Bran. Pentrucontributia amodesta» a lui Mihai, a se vedea critica lucrarii d-lui Veress, in Revistaistoricd, 1. c. De ce Bucurestii n'ar fi fost la 1595 Capita la (v. p. 22) ? D. Pernice insusreleveaza antipatia Ungurilor fatä de cruciatii si de auxiliarii italieni (p. 27, nota 2).Si Piccolomini se plange de putina valoare a darurilor ce i s'au recut de principeleardelean (1313 34-5).

Si, in sfftrsit, duph ce se recunoaste d-lui Veress, care nu face deck sa acacia rolulItalienilor, calitatea de waloroso storico unghereses, de ce se uiti cä eu, tiinuitorulmeritului italian, stint cel care, cu ravna mea, am copiat tot materialul lui Hurmu-zaki, XI si XII, intru gloria lor ?