111001

Golaboratori :

D. ALEXANDRESCU-DORNA ; VICTOR ANEST I N ;

P. ARSENESCU ; LT. I. ACHIMESCU ;

CONSTANT IN C. C1RLOVA ; I. COST IN ;

Dra BLANCHE DUCA ;

IL IE IGHEL DELEANU ; V. GHERAS I MESCU ;

Dra ELISABETA M. Z. IONESCU ;

Inginer STELIAN N. IONESCU ;

Dna DR. ERM I NA KAM INSKY ; D. KARR ;

I. D. MANOLACHE ;

DIONISIE OLINESCU ; DR. NAN ;

Dra ANNA PANAITESCU

IANCU N. Pls.UN ; DEM. GH. Si-

MIONESCU; AL. VÉNTUL.

ANUL AL VI-A

1 Ianuslrie 1903

Vig

Q

41)

(tr

Quinzena de Reporter

114`7%'

Unde esti (pale) Elisabeta M. Z. IonescuCea mai grea zi din an. * *

Astrologie de ZodiacIntrebarea «Foaiei Populare» *

Nostalgie (poezie) . de Die Ighel DeleanuCerul in luna Ianuarie . . . . de Wega.

Povestea unui vis (nuvelä) . de Iancu N. nunConcursurile noastre . . . . . . de Hilarius

Don Zaneto (poezie) . . . . de Victor AnestinProfetiile d-lui Ely Star pentru anul 90 3 * *

7 Boabe (basm) . . . . de Locot. I. AchimescuViata intelectualä de Victor

Asigurarl asupra vietei, Publicatiuni, Anunturi, etc., etc.

sa)

SUMARITL:

TQV

Reaactia si fiaministratiaBucuresti. - Strada Belvedere, 11. - Bueurestf.

20 Bani Numörul.

.

RO.

co

Pe

v$:

qe-

At0 -

-

'AV

1

mAG

*b.

.

ANIIL AL VI-lea No. 1 1 Ianuatie 1903

OAIA 'POPULARAPublicalie ermiclopedica ilustrata. Apare. la 1 *i 15 ale fie-care lunI

Director, delegat al Comitetuld de redaclie* * 1LIE IGHEL DELEANU * *Licentiat in drept, Advocat

REDACTIA ADM INI STRATIABuenre$1.-Strada Belvedere 11-Telelon No. 137

Biuroul ziarultif e deschis de la 8- so a. ra.

Foaia Populará"

Ureazd iubitilor sl cititor1-6 cititóre, cu pri-Wif.s..:X7A17:41

lejul noului an, zile multe fi luminóse.

1903.

QUINZENADe i gerul incepuse sa ne amenite ca nid-

o data, am ayut insa un Craciun aproape cal-duros.

De la r5 Decembrie 1902 §i pana la I Ia-nuarie 1903 s'a intamplat, ca tot-d'auna,multe evenimente,

La 16 Decembrie iul ita §i gratioasa noastraSuverana, a implinit vérsta de 59 de ani i cucu aceasta ocazie, a primit felicitari nenunria-rate din toata tara §i din toata lumea.

In acea zi, la orele 2, M. S. Regina a asi-stat la o reprezentalie data la Teatrul Notionalin folosul elevilor sAraci, iar seara a avut kcla Palat un pranz, la care a lua parta §i A.S. R. Principe:a Maria, cum §i numero§i in-

In acest timp A S. R. Printul Ferdinand,continua inspectiunile sale prin diferite orae.

Regimentele de cavalerie aú primit pe iu-bitullnostru principe, cu un, entusiasm nema-surat.

Activitate a fost insa in toate ramurile admi-nistratiunilor noastre §i Corpurile noastre. Le-giuitoare a avut §i ele mult de lucru.

Ast-fel, d. V. Lascar, ministru de Interne a-propus un proiect de lege, prin care se des-tiinteaza toate poliiile comunale din tará §iCorpurile Legiuitoare s'a grabit voteze,cad prin votarea acestul proiect de distru-geaft multe rele din administratiunea noastra.

Dupa vacantia Craciunului, d. ministru de In-erne va mai veni cu un proiect, asuprareorganizarei administraliunei noastre, care;dupa cunt se zice, e in raport cit progre-sele ce tará noastra a facut. ,

Un alt proiect insemnat e §i cel prezentat

de d. Costinescu : desfiintarea acziselor, care,care dad se va vot 1, va pune capat contra-bandel, ce luase o ap de mare dezvoltare incat la o judecatorie de pace judectorul in-treband pe un martor, ce profesiune are, acestaa raspuns foarte simplu

- Contrabandist !Daca am avut o destula activitate parlamen-

tará ne putem bucura vazand ca §i Liga Cul-turald, care inteo vreme îi incetase activi-tatea, acum sub pre§edintia d-lui Petre Gra-di§teanu a luat un fruinos avant, ast-fel cal la24 Ianuarie, va avea loc o mare intrunire laIa§i, prezidata chiar de d. Petre Gradi§teanu.

* *

Lumea politica din toate tarife da, cu dreptcuvant o mare insemnatate calátoriei conteluiLamsdorff, ministru de externe al Rusiei.

La Viena, Imparatul Austriei a dat in onoa-rea acestuia un prat-1z de gala.

Dupa masa, Imparatul a tinut cerc i conteleLai nsdorff a aratat pericolul ce ameninta Europain Macedonia.

Cat despre vizita sa la Belgrai, a spus cite menita sa inlature neintelegerile dintre Curteade acolo §i cea din Petersburg. . ,

Contele Lamsdorff a avut o lung5 intrevor-bire §i cu contele Goluchowsky §i ziarele vie-neze se declará foarte multumite de resultatulacestel convorbirl.

Pe and lumea se ingrije§te de evenimen-tele din Macedonia, ziarele turce§ti se laudaca, de and a intervenit armata /urn, rebe-liunea din Macedonia s'a potolit.

Toate ziarzle insa, intre care i cu-noscutul ziar, englez «Daily News», spune casituniunea din Macedonia, e cat se poate degrava §i ca, la primit-vará va isbucni cu ii-guranta o revolutiune generala.

S'a produs o mare diversiune insa, afacerilepolitice aii fost cate-va zile uitate, and s'aauzit ca, o Principesa de sange, sotia princi-pelui de coroana al ,Saxoniei, a fugit unprofesor francez.

Fuga principesel Luiza cu Giron a produso senzatie enorma in toata lumea si toategazetele se intrec in a da amnunte.

Legata de aceastá veste este §i §tireafratele Luizei, arhiducele Leopod, a renuntatla toate titlurile §i drepturile sale §i sub numele

vitati.

sell

marl

cu

cA,

:

É

L

"

*

'

de f

od

os;

epIp

,}op

pum

a,"

FOAIA POPULARAPublicatie enciclopedia ilustratä-Apare la ,1 §i 15 ale fie-cäreT luriT

ABONAMENTUL

Pe un an in lard 5 lei

ANUNCIURILE

Pe pagina ultittuf r lilt rindul

NW Nu se 'al curs cererilor de abonament neinsotite de cost, care poate fi trimesmandat po§tal sad in timbre in scrisoare recomandatá.

Prin

IGHEli DELEANU.LICENTIAT IN DREPT. -ADVOCATDa consultatil in Se-care zi de la 8-- so a. tn. Face

acte de notariat, inprumutur1 la Credite i pledeaza main-tea (xi-cruel instanle din prk.

Telefon No. k3 7 Str. Belvedere il, Bueuresa

Fraizrarra.rre_re..Numat pentru abonatii revistes

FOAIA 701i6LARA" "LA CROITORIA

r'a.rararq

BAZARUL REGALdin Ca lea Victoriei No: 35

Aláturl de Librária Leon AlcaluySe aeordd, un rabat de 10-0/e isupra

pretnrilor tocmite, persoanelor ee voraráta chitanta de abonament pe en-rentul an la Feda Populará".

Croitoria Bazarul Regal" este totd'auna asortatá en cele mai modernestofe Franceze i Engleze.

Croiala de pe ultimele jurnale. IJ

de ConcurentilPreturI

Atelierul de Leg5torizPENTRU

Cartl, Galanterie, Plu§l i Pie le

A- CAROL PFE-FFERs'a mutat tot In strada Regal

ins6 la No. 10Efeetueazá ml-ce luerárT atingátoare de aceasta.

bransä. Aplid hart1 pe panza, eartonage, paspar-turl de toate márimele si are un bogat asortimentde RAME SCULPTATE de toate modelele celeDial soul.

141.1 De calitate supefioard si bins uscate r.j'a 'Mete in lungime de 25 cm. i trans- oil

portate la domiciliu sevinde de catre

Str. Cavafif-Vechi, No. 3

Lemne de foc täiete

GIESELNo. 3. Strada Cavaiii-Vechl, No. 3.

(in dosu Bisericei Sf. peorghe-Nor) '

Greutate guruntatd. Plata la desearcare:vizitiil sunt obligatl a incasa bawl

- TELEFON -

$11.

gare-

Str. Cavafii-Veohi, No. 34

NATIONALA"Socleiate Gerierala de Asigurare la 8ucure0

Capital de actiunl deplin varsat, fr. aur. 2.000.000.-Fond de reserve din prime si daune . . 8.034.804.16Fond de reserva din capit. ei alte dif. reserv. 1.165.000.-

Total, fraud aur . . . 11.109.804.16

Daune pi:trite In ramurile element. aproape 45.000.000.-

Vice-presed. Consil. de Adminstr. A. BAICOIANUDirector general; B. Popovici

*,',NATIONALA"Asigurk, In contra' INCENDIULDI, GR1NDINEI contra

DAUNELOR DE TRANSPORT prerum si VALORI. Asi-gurk asupra VIEW OMULUI

in toate condifiunile usitate :CAS DE MOARTE, SIJPRAVETUIRE, ZESTRE

RENTE

Sediul Social : PALM SOClittpl, Str. Doamnal 12

- DUC IJRETI -Representanta Gener. In Bucurestr, Str. Smdrdas

Agenti In toate oatele tarel .

.

Ill

ij

(3

C4

I

M

M

l'ara.12.1al-A

-

"

No. I FOAIA POPULARA Pag. 15

ASIGURAREA ASUPRA VIETEI

OrT-ce om traind din munca luT este neaparatexpus lipseT de venit atunci cand, din causa vrastelinaintate nu va maT putea munci i deci castigain de ajuns pentru a acoperi cheltuelile traiuluisi ale obligatiunilor maT mart ce le .are fata defamilia -sa.

Societatea Romana de Asigurare «Patria» prinAsigurarea Mixtd ofera publiculuT prevzator mij-locul cel maT nemerit pentru Inlaturarea acelorprimejdiT : Oct /nimbi prin aceastea cine-va T§T

pate alcatui in absoluta liniste plata unuT capitalla termenul ales de dansul, ca corespunzand tim-pulu! cand venitul sâü va fi micsorat sail incetat :iar dadi acea persoana prevèzatoare, decede inainteaimplinireT acestuT termen, atunci capitalul asigu-rat se plateste imediat de Societate familieT sale.

Ast-fel o persoana de 30 ani, dupa aceasta corn-binatiune, poate asigura plata unuT capital de

Lei' 10000 siesl peste 30 ani, sari familiel 'saleinduata dupa moartea sa, daca aceasta s'ar intam-pia in acest interval - In schimbul unuT premidanual de Lei 279.

_ACT ,DE MULTUMIRE

Sub-semnata Rosalia Lauck, sotia decedatuluiFranz Lauck, mecanic, mort in urma until' acci-dent din timpul lucrului, m simt datoare a a-duce Societätei române de asigurare «Pavia"» dinBucuresti. cele maT cälduroase multumiri, pentrugraba cu care 'mi a acordat despägubirea asigu-ratä sotului mat; fost membru al societätei mese-riasilor «Concordia» din Campina, de si sotulmat nu era de cat de 3 tun! asigurat contra ac-cidentelor pentru care plätise in total treI lei dreptpremiu de asigurare.

Fie-care sotie de meserias este datoare, in in-teresul copiilor, sä''si indemne sotul sä incheieo ast-fel de dsigurare eftinä i bine facátoarepentru aCeasta nu pot de cat recomanda Socie-tatea «Patria», care este cunoscutä cu deosebire.orin conditiunile et de asigurare atat de favora-bile si prin graba ce pune i inlesnirile ge le ofe-rá despAgubirea asiguritilor - pentru a putea ame-liora mdcar perderea materialä inteun cas neno-rocit de accident.

(ss) Rosalia Franz Lauch.

Act de multurnireSub semnata Gidela Soilovici, vduva reposatu-

luT lacob SoilovieT spre a invedera tutulor parinti-lor foloasele bine facatoare ale asigurarilor asupravietei, mO cred datoare a le face cunoscut, ca dece-datul melt so in iubirea sa de familie, av'end pre-Vederea de a contracta la Onor. Societate rornanade asigurare Patria din Bucuresti, o asigurare de6.000 lei in cas de moarte, In folosul copiilornostri minor]; numita Societate s'a grabit a nepláti cu cea maT mare inlesnire Intregul capitalasigurat, indata ce nenorocitul a decedat, de si elnu apucase a plati de cat 112 lei prime de asi-gurare pe 2 trimestre.

Multumesc acestei Onor. SocietätT care prin in-lesnirea deosebitä ce le da rnicilor comercianti,trainddin venitul munceT lor, réspandeste in paturiWcele ma! nevoiase, bine facerile acestor asigurdriprin care orfaniT i vduvele sunt puse la adapostuldesnadajduireT si al miserieT in schimbul unor micTvérsaminte, pe care orT-ce tata de familie, cunosa-tor al datoriilor sale Ante câtre familia ce ' §i a

alcatuit, le va putea plati pe ne-simtite.

didela Soilovici

Bucurestt 12/25 Decembrie 1902

MINISTERULAGRICULTUREI, INDUSTRIEI,

.DOMENIILOR

Anun chi

Nepresentandu-se amatori la licitatiunea tinutäla 16 Decembre 1902, pentru arendarea pepiniereTde vise indigene din nisipurile de la CiupercenTjudetul Doljitl, se publica spre generala cunostinta,ca in ziva de 28 Ianuarie 1902, orele 10 antime-ridian, se va tine o noua licitatie cu oferte ,Inchise,atat in localul ministerului Domeniilor, DirectiuneaAgriculture!, cat. In localurile Prefecture! judetuluTDoljT si PrimarieT Calafat.

Conditiunile de arendare si de licitare sunt celearatate In anunciul No. 81,984 din 13 Noembrie1902, publicat in Monitorul Oficial 184 din 16

Noembrie 1902.

SI

si

No. 1 FOAIA POPULAR& Pag. 5

bia am putut gusta pomul, de oare-ce lumi-nf rile arserá aproape cu totul i copilul nos-tru era Ina prea mic in cat sh fie altmin-trelea de eat uimit. Dar se bucurá totusifiind cä rásboiul trecuse, se dase lupta laSedan, era un copil i dacä si'nu era báiat,dar puteat sd viná bleti si câte o fetitä,ast-fel zisese medicul. El mi-a spus de optsa mutt ori, si a zimbit când 'I am ráspunsed, nu sunt destui.

A treia searä, de Cráciun a fost cu totulstricatá, cáci imprejurärile erat de asa na-tart in cat eram aproape sä loam toiagulde pribegie, pentru porn nu mai era de loctimp ; luminärile iarái arseserá Ora la sfar-sit si copilul era cat p'aci sä fie apucat decârcei de spaima unui animal cárura i s'asdrobit capul.

Aceasta fu o seará cu totul nereusitá,de care m6 bucurasem atât de mult, cácicopila era Ina pe atunci atât de desvoltatási de interesanta si era unica noastrá bu-curie la acea viatá gravá i intunecoasacare era soarta noasträ.

Numai a patra sear& de Cráciun era splen-did de frumoasä, aceasta a fost in frumosulan 1873, in care pentru prima oará am re-vzut patria, am arätat acolo pe incântä-tórea mea copilá, despre care oamenii zi-cea cA, este ca o gratie.

Tot-d'a-una intreba ea : «aceasta este Rhi-nul met ?» Nu pot sä spun multe despredensa, cáci sunt trei-zeci de ani de atunci,adicä inca prea de vreme ea sä, vorbescdespre ea. Am suds in introducerea Rap-sodiilor Dâmbovitei toate acele lucruri dulci,care ca adevärate poesii curgea de pe bu-zele ei, ast-fel in cat atunci am zis :

Singura mea poesie bunä este copila mea!»SA-si inchipuiascä, cine-va o adevératä, sear%

de Cráciun cu oaspeti multi, fete tineremulte fetite din asiluri, cu care juca jocu-rile fröbeliane si intre aceste toate micaZina care in seara aceea 'Area cä, are aripi,ca i când n'ar fi atins de loc pämintul !

I se house cadot o ef rota micá sicopii o trägeaii prin salá, o adevératá

trásurá de zeitä. Acea sear% sträluceste prinintreaga mea viatá de oare-ce a fost ceadin urmä.

De atunci s'a lásat intunerecul.La inceput ne-a venit gret. cá aid CIA-

ciunul, si toase sörbätorile sunt cu 12 zilemai târzi ca in Vest, ast-fel in cat noi nielodatä nu ne puteam inchipui cá le serbämirupreunä cu iubitil nostri, ci numai atunci,când cele-l'alte srbätori ale Cráciunului leuitasem aproape cu totul. Ast-fel prin da-ruff i alte amintiri mai cram uniti, darnu si in dispozitiune.

Dar totusi a fost o sear& de Cráciun, den'am putut'o ea sa, o serbez ast-fel dupt

cum as fi dorit, cu cântarea unul coral inintunerec si prin aprinderea luminárilor incursul cântecului. Toate aceste ln-am aflatgrele si am varsat multe lacrämi dar demulte ori ceea ce crezi c6 este greti poatefi cea mai bun& zi din viata intreagä.

Intr'un timp, in care nu i s'a läsat niciun fir bun de pr, venind zâmbind la mine'ml zise : «Trebue cä, am facut o gresalä,nu stiii inch' care, dar de sigur eg, am fäcuto gresala, de oare-ce ziarul m'a läudat!»

A fi läudat este de multe ori lucrul eelmai rd, dar alii nu-1 observá tot-d'auna.Trebue A, fie cine-va atât de cu experientä,

cu simt fin, ca i regele, pentru, ca sávadá indatä acestea. Frumosl., frumosi antsease-zeci ! Sunt recanose6tori oamenii aceiaearl nu se bucurá de vérsta lor !

unuia ii este cu totul indife-rent aceia ce zic oamenii despre altul. Mo-dul met de procedare, de mai mainte, carea fost criticat atât de aspru, in cat s'aautat in el motivele cele mai de necrezut

minunate, de oare-ce nu era deprinsicu un socialist pe tron, dat un cu-vint infricosat de Johannes Scher, asuprafamiliilor princiare. i o voiam sä, crut fa-milia mea de asemenea lucruri.

Scriitorii spun adesea ori marl adevèruri.Am intrebat pe un bärbat savant despre

definitia eroului tragic, de oare-ce o ne-poatä, a mea avea sä fact o temä asupraeroilor tragici. El a spus cele mai bunevorbe, pe earl le- am auzit o datá : Eroultragic este acela, care, in conditie cu legilenaturel cu legile omenesti, piere sat incontradictie cu principiile omenesti, urmézà,legile naturel si din cauza aceasta piere :sä se vadä Antigone si Oedipus".

Dar câte o datä, se mai ridick dupá ces'a ruinat cu totul, dar atunci nu mai esteprintre eel vii, ci pare ca un spirit detasat

, care vede din depärtare viata si nu maiare nici o parte la ea. Seara mea de CIA-ciun m asteaptä, dincolo de stele si laaceasta m bucur ca un copil dinaintea por-tei in dosul cáreia este lumina.Seara mea de Cráciun va fi de sigur atatde frumoasä, dupä, cum nu poate fi alta pe&tent. Slavá Domnului, credinta mea nicio datä nu s'a clätit ! A fost tare ca o stand, !Adese ori am zis :

4Tnicul om, de care nici o datä nu m'amtemut, este bunul D-ze ! Acesta m irate-lege tot-d'a-una, de oare-ce m'a fácut ast-fel,drip& cum sunt, i soarta mea a voit sá fitot asa !»

At voi odatä, sá suit viata mea realá,cu adevrurile infricosate, nu asa dupá cumii s'a pärut altora i aceasta sä, o pun intr'oarchivá oare-care, pant când vor fi mortidispäruti toti aceia earl at jucat un rol si

eel:-Patti

Mai

inchise,

intait

i

sisi

ti

si'ml-ail

Pag. FOAIA POPULARÄ No. I

pe earl trebue OA omit, din discretiune.Cine poate insä serie viata si sä la edin ea pe J In fata anal om parialt-cum de cat in fata altaia. Cameristelmele it par alt-fel de at mice melepisicutei mele alt-cum, de cat acelora earl

citese cartile, i Românilor altmintreleade at Americanilor !

Din uncle Memel bagatele, ca de pildaalunecarea pe o scará, s'at Meat romane,dar nu s'a povestit evenimentele adeOrate.

Din copiltiria mea nu s'a povestit nimic, .

a am fost fórte evlavioasa. Mama imi spu-nea c in timpul adventului am desteptatpe pariatil meI, in camera carora dormeam,stand in pat si rugandu-m : «Cum sá teprimesc i sá te intalnese !» i apoI am re-citat aproape intréga rugáciune. Dar s'a po-vestit a am fost salbatica i furtunoasa ;ca am fugit din scab, a fost o istorie fru-moasä, dar istoria intern& fu lásatá la oparte, ca parintil mei and fui in yeas.. de4 ani, daruit o stoft, de lama, groasä,si et strigai incarnate : acum pot sá-midaruese toate hainele copiilor saracI !»mama mea zicea cá n'ar fi mal bine sa dá-rase stofa de lana de cat hainele subtiri

albe, la aceea ce et am rspuns «da»cam eu gura pe jumétate, de oare-ce stofacea groasa 1mi placea foarte malt, ad eratesuta en verde i albastru. Afará de aceeam6 bucuram ca acum imi era sa fie cald,iar nu sa mai clantanesc diu dintl de frigin hainele mele albe. Dar in aceeasl dupaamiazi am putut sa due stofa copiilor saraci,atunci ful vesela, ea arare-ori in viatanu m6 mai gândeam la aceea ca iml placeasi mie s o am. Aceste doar sunt miel tra-

' saturI caracteristice si de aceste stit multe,eaci caracteriseaza intreaga viata de maitarzia, de oare-ce eli afirm cá cine-va nu seschimbh niel odatal Cel putin mie mi separe ca, sunt tot asa, ca i and aveam treiant Mi se pare a simt si cuget tot asa casi in cea mal frageda apilarie si cá prinesperientele vietei nu m'am schimbat de locin interior.

Experientele vietei i acele ale sufletuluIsunt foarte diferite. si nu se acopere, celputin nu still niel odata cum lucreaza viataexterna asupra omului. De multe ori nici elnu stie. EA sunt tot atât de evlavioasa,tot atilt de temtoare de Dumnezet, si en-prim& de speranta vesela a mortii, ca si inepoca copiláriei dintait, and mama in6 in-Otase ea cea mai frumoasa, searä de Caciuneste ora, mortii si moartea cea mai sublimaasplatâ a noastra !

Acum astept i sper la mica si adev-rata mea sear& de Craciun, aceea care numat poate fi turburatal. Ziva aceea care inintreaga viatá, ce de multe ori este cam

lungá, va fi cea mai frumoasa I. Nu pot in-telege de loc cum se poate zice cá viataeste scurta.

Ar trebui ea cine-va sa, nu mai aibá nimicde care sá 'se bucure!. EA insä, in6 bucurnespus de seara mea de Craciun, in atviata mi .se pare nesfarsit de lungá.

Acum veni prima seat% intunecata de Grä-ciun in anul 1874 ! Am hotárit ca sá o su-portam usor, de oare-ce voiam st ne gandimcu bravura. la Germani, ad' aid nu erainca Cráciun, si la Romani adevrata searátrecuse. Am läsat pe regele la lucru, in6asezai la masa mea de scris si am scris eincIpaean una dupa alta, dintre care unele seaft& la Meine Ruh".

Pentru frumoasa lumina a ochilor ! - Nu0 temeti sá vorbitl de copii ! Seara de Ca-ciun ! - Ingerasul in noaptea de Caciun-si Mie mi se 'Area cá lumea este a mea!

De atunci urmara unul dupa altul Ca-eiunurI intuneate ! Pentru cine era sal maifacem luminos? Ea plecase i in local el numal venea alta! N'a voit sá ne trimita, deteamä, cá ne va putea sá ne mangaie.

Ah! ar fi putut sá e trimitá o dazing,perderea el a rmas ruptua infricosata,rant, vecInic sangeroasá, care nu se poatevindeca nid odata. Dar cum daa a avutnumai una singura i nu mai vine alta ! Siapoi vin una dupa alta seri de Craciun in-tunecoase !

Nol nici odata n'am scris la al nostri; eanu l'am serbat de loc, pentru ca sa nu leingreunam inima, ba in tot-d'a-una am in-cercat sa ne facem ilusiune cá este stearadin calendar.

Intunecoaskintunecoasa, intunecoasá sear%de Cráciun! Nu puteam sá in6 due inteoswalá sa intr'un institut la Pomul de Ca-ciun, oamenii aveat mila de mine si nu ce-rent' Morale supraomenesti.

Eram aproape paralisata din causa mâh-nirel chinuitoare care m rodea si malt&vreme stam nerniscata, eu marl dureri inspinare. Sanatatea mea era atat de submi-nata, prin durerea infricosatá, in cat dinaceasta causa nu mat patent veni copiii.Speram meret dar anil treceail si fie-carenout raza de speranta era o noua decep-.tiune de care nu mai vorbeam nic odata,de oare-ce cauza prea mare era durerea. S'ascris atat de malt asupra vietei noastre ex-terioare, dar cea internä se presinta cu totalalt-fel. Cea mai mare delicateta 'reciproainterzice de a vorbi inteo viatá. atat de bo-gata in munca despre aceea ce paraliseazatoate puterile i ast-fel ne-am invtat amerge in 'Were- unul linga altul cu ranaarzOtoare, pe care nu indrasnesti sa o atingide team& cá va sângera.

Primal porn, pe care Pam revzut, a fost

6

cei-Palti

'mi

«Ah,mi-at

i

'

si

se-s1

si

Si

si

No 1 FOAIA POPULAR& Pag. 7

când zäceam greg bolnavh calumniate, de-fhimath si phrásitä. in Segenhaus i lhsamca s titi transportatä intr'un fotoliti peroate pânä la orgh, pentru ca sä.'mi reocuplocul eel mal vechitl, ca in seara de CrAciunsh cant cu orga ca si altá

Nu trebue sh mai spun in ce dispozitienre afiam când luminárile straluceah. heft's):era dragostea care-mi storcea un zâmbet pebuze si care m fácea sä inchid durerea ar-ztoare in fundul inimei.

Dupä, ce m'am intors peste trei ani, amfost invitati la serbärile Cráciunului alealtora, cads in absenta mea intrase o finer&femeiä si se näscuserá doni copil, i cândam v'ézut sub pom capetele lor blonde, atuncim'e" rugal incet : «Bunule D-zett! Nu mpäräsi ! Nu pot, ah, nu pot ! Este peste pu-terile mele !»

Dar D-zeil nu ne páráseste, i ne invatäca sá zâmbim pentru altii, când Miina strigh,iar buzele se contracteazä, de oare-ce voescsä dea inapoi lacrámile earl' prefac pieptulintreg in väpae.

Dar aceasta a trecut i in douh-spre-zecezile sunt gata sh apar iaräi ca oaspe intredrhgälasii copilai, ea o mátush veche, sprecare aleargh cu bratele intinse, fiind-ch tot-d'auna aduce ceva si are tot-d'auna chte osurprindere pentru dragii copilasl earl potpresimti cath, foame grozavä se aflä in fie-care privire i imbrátisare.

Acum de curând am tinut in brate la odomnisoarä englezh, -an copil gray bolnav,pe care mi-1 adusese de oare-ce este o mar-tirá mich i suferä atat, de mult, in cat aaflat 6 mare mângâiere prin «Viata frateluimeti». Copila voia sh" m vadá cu ori-ce pretsi 'ml-a adus fotografia sfintei Elisabeta cadar, cel mai scump odor al el. Srmana co-pilá gásitä a zis duph aceia : «Ce päcat cáregina nu este mama mea ! Aceasta ar fifost o Mint mamä pentru mine !»

Capul el, cu ochii negri minunatl si cufata palidá ca ceara, sthtuse la sanul met.

'mi-a cauzat atâta plä.cere ca i el ! Ierisear% 'I-am trimis acestel copile un pomuletcu fel de fel de obiecte frumoase : vole auzice-a' zis.

Acestea aft fost serile de Crâciun aleCarmen Sylvel, cart' in junete in patria einu lása nimic de dorit in ceia-ce privestetristetea.

Am descris-o pe una din ele in «Viatalui Otto» atunel când tata si mama craftmuribunzi, si aceasta o stiati tot asa debine ca i noi.

Isi ia cine-va refugi la cântecele salesal la pana sa, duph cum voeste i aceastaeste mangâere pentru atâta durere de mamá,intr'o viath cu totul grea, duph cum a fosta mea. Acum se allá inapoia mea si cel

sease-zeci de anl pe earl îi doream la varstade 10 ani : in curând îí voiti ajunge.

Me gandeam in tot-d'auna eh la 60 deani se potoleste viata i cá o pace mare,foarte mare va intra in inimh. Si in aceastanu m'am inselat, pacea este 'aid, foartemare, foarte solemná, abnegatiunea i viatapentru alti, cat timp mai este de Wait.

Aceasta se poate inv6ta de la Regele,care nici odatá nu s'a gandit la el, si pentruceia ce este un eroti cu mult mal mare dede cum l'a fäcut victoria de la Plevna. Ela rämas pentru sotia sa si pentru antura-giul se un erot, prin abnegatiunea sa ab-solute i prin impersonalitatea sa. El nucunoaste nici o mânie, de oare-ce nici odathnu le ia asupráll. Dad, cine-va scrie incontra lui, atunci el zice linistit ; «Acestapriveste pozitiunea mea. Dach aí fi un omparticular nu ar crede de trebuinth cale each toate acestea in contra mea».

ASTROLOGIE

Pentru ea' ce una ndscut. in Ianuarie.Semnul zodiacal al acestel luni e «Wish-

torul», simbol al altruizmulni, al protectiunel,el face, pe eel ce se nasc sub el, sä aibámulte sanse de a face avere in a doua ju-mtate a existentei lor, in prima jumtateinsä, acele persoane vor avea mult de luptat.

Acest semn zodiacal favorizezá meseriaarmelor i procurá slujbe unde sunt multepericole,

Bärbatii se vor cásátori- cu o persoangvenitá din spre Nord, vor fi fericiti princopil lor.

Averea lor se va meri printr'o mostenireneasteptatä..

Zodiac.

INTREMILE FOAM

Numerofil no§tri cititort i abonalf aft de si-guy aim pati i antipatit.

Not nu facem apel la sentimentele /or asupraacestora din urmot, ci la cele d'inteia

Le punem deci urmatoarea intrehare intere-santd:

«Carl sunt acei cinci oameni din Rominia,distinsl pe orl-ce camp de activitate, pe earl'

premia».Vom publica resultatele acestti plebiscist in

numrul nostril de la 1 Februarie.Trimiptorit sunt retail ad nu scrie pe cdr-

file sag in scrisorile francate ce ne voradresa, de cat numele celor 5 persoane agreate,feint o explica0e, 1i sub semmitura. D-lor,

dal&

sä

k

nict

po§tale,

si

Pag. FOAIA POPULARA No. I

NOSTALGIEsboard trenul prin ceonpit,'n lung vdOuhul tae ; -

De fericire inimaE numat o bdtae.

nfat am un cel mat lung-Sd pun iarde piciorulPe drag pcimentul pdrintesc

mutt me line dorul I

Vcr.zut-am multe yr!, acum,In lungul drum de-o yard;Erad doar mtindre, nu #cDar tot nu ca-a mea lard.

Curgead i geirle 'n lung 1i 'n latse spdrvafi de malurt,

Dar mändrul Olt nu'l intreceadCu-a lut spumoase valurt.

Erati copiit dolofantCu 1randajlr ii fay,Dar nu ca 'n lara inea, sglobietii-atetta plint de viald.

munlit met,- mcindrul CarpatNu it-a visit pereche !'Dar Doina, ce cu-aldt drag

sund in ureche? !

Femeile - ar fi pdcatSd spun vre-un ad de ele-

"Dar toate la un loc nu suntPe sfertul draget mete.

O Romdnie 't pe pdmentDe-atiitea harurt plind,Cu nopit frumoase ca 'n poveitiScdldate in lumind.

O -Ronuinie numat, eFrumoa.4 'n tot-d'a-una ;Cu ?Iva care doinescCa 'n non! o-mie-una.

trenul sboard prinVckduhul tot il tae;De fericire inima .

E mtmat o bdtae.

Setos sunt, numai sete sunt,'De casa'mt pdrinteascd,De cerul drag, de codrul scupp,De-o .vorbd romdneascd.

Septembrie 1902. lije Ighel Deleanu.

I

Cerul in luna' lanuarie

In noptile senine ale acestei luni, careorele 9 seara, se pot vedea spre Nord :constelatia Ursa mare, la dreapta Stela Po-tare. La stânga Stelei polare, putin mai susse afh, constelatia Casiopea. Spre Zenit lu-ceste frumoasa stea Capella.

Spre Sud 'MO, se aflâ cele mal frumoasestele.

Asa vedem marele dreptunghi format deconstelatia Orion, cu don stele de primamârime.

Mat spre Sud de Orion, in stânga, strá-luce§te cea. mat frumoasá stea de pe eer :Sirius.

Dintre planete, cele earl se pot vedeasunt urmâtoarele : Jupiter si Venus dupâapusul Soarelul, Made durd miezul noptei.

planete sunt invizibile in aceastálunâ.

IubiiI nostri cititori sa cititoare. carlar don mai multe deslusiri, asupra stáreiCerului in aceastá luná, se pot adresa re-dactiei acestei reviste, avênd grije de aalâtura si marei pentru r6spuns.

Wega.

POVESTEA UNUI VISNuvela -

Marchisul Vincenzo Fortunato, care mosteniseo avere aproape fabu1oas5, dupA moartea tatá-lui s, lAsA sA se scurgA timpul de doli, apolse logodi cu Giaconda, fiica Contelal PietroCapucciati, ce locuia retrasl, aproape in sArA-cie in Villa Antonio, pe. tármul MArei Adria-tice, ce era constrilitA din timpuri bune, inmarginea unei pAduri seculare de frasini..

Tinérul Marchis Vincenzo, in nenumraterinduri a vroit s curme vieata, din pri-cinA cA, tatAI s se opunea la cAsAtoria cuGiaconda, pretextAnd cA, Contele Capucciati,.tatal el, a ajuns sArac, si nu joad nid un rolin inalta societate ; dar el, nu se abAtea nicimort din hotArirea lui, de oare-ce Giaconda erade o frumusete, cum nu o poate descrie nicipana celui mai maiestru poiet. 5i se iuheaamindoi, parc 'ar fi fost dou stele din constela-tiunea Pleiadelor.

Ast-fel sosi ziva cununiei, si tinerii era inbiserica Sant Elena din Ravena, - inteo cere-monie cu adev&at de fantazie i inconjurall delumea cea mai aleasá.

Tineril era veseli si feiiciti. Ear glasurilereligioase ale preotilor pArea cá indeplinescvoia lui Dumnezeii.

ToatA lumea admira frurnusetea lor, de oare-ce si Marchisul Vincenzo, era cel mai chipesdintre tineri.

ba,

Cele-l'alte

-

ceas-ii'l

8

IJI

'§i

pii

pii

pii

pii

pii

Si

No. 1 FOAIA POPULAIIÄ Pag. 9

CONCURSURILE NOASTRE

Intre alte inovatiuni, ce am adus in coprin-sul revistei nóstre, sunt i concursurile ce vompublica i cari vor procura cititorilor o ade-vratA distractiune.

Incepem chiardin acest numrcu :

Concurs dead unare.

Toatá lumeastie 'sA adune, daradunarea de fatAprezintA o a r e-car! greutAfi.

Desenul a-IA t ur a t repre-sintA un vastcimp.

Liniile negresunt potecile sit o a te pAtratelesunt grupuri demid flori.

Cifrele inscrisein mijlocul pA-tratelor aratá nu-mArul florilordin acel grup.

Hilarius, re-dactorul nosrru,ins Arcinat cucu «concursurileFoaiei Populare», a intrat pe cimp prin loculce e insemnat cu cifra o §i a esit prin loculcare e insemnat cu cifra i6o.

In timpul acestei preumblArl,_ el n'a umblatde cit pe poteci n'a Irecut de dou ori peacelasi loc.

Intrind pe acel cimp, a gasit o grupA de 7

flori, le-a cules, apoi si-a continuat drumul si acules toate florile ce le-a intAlnit in drum.

La esire a constatat cA avea in mAnA 16ode flori.

..e.No"*rP.wnNI.,..Dar and esiail din bisericá, dupl tertininarea

cununiei, inconjurati de numerosi invitaff sicAnd toti se a§tepta la o petrecere strAlucita,Doamna Marchisä GiocondA Vincenzo Fortu-nato, adicA mireasa, ca prin-tr'o minune

cAzu moartiAcest eveniment nenorocit, produse mare

panicA.Doctoril constatarA : moarte subitA.Marchisul Vincenzo o clipA fu in nedume-

rire, cât-va timp ca nebun, apoi cAzind in ge-, nunchi cu mAinile ridicate spre cer si disperat

plAngind, strigA cu glas tare : «Doamne !Doamne ! Doamne ! » apoi dispAru prin

fArA sl se stie unde*

nic de huvinar.2) Haralamb Lecca studiu critic de Victor

Anestin.3) Camille Flammarion studiu critic

Poesiile unet Regine de Ilie Ighel Deleanu.5) 3 hucdif de musicA.Deslegirile ce primesclpinA la io Ianuarie.

Hilarius

Ce drum a ur-mat ?

*

SA ni se tri-meatA dezlegareachiar pe fo a i aconcursului, in-dicind parcursulcu un creion co-lorat. A se scri peplic : Pentru con-curs. si a se tri.mete pAnA la 25Ianuarie.

Numele si a-dresa fie-cAruiconcurent se vascri chiar pe foa-ia concursulul siBet ncb un co-mentar.

Se vor da des-legAtorilor urm-toarele 5 premiiprin tragere lasorsi.

.r) Un censor-

Marchisul Fortunato, de cum dispAruse dinpragul bisericei, nu se opri de cit pe tArmulmArei,- si prefAcut ca servitor, cu o scrisoarede la el insusi, se duse la curtea de pe mosiasa cerind toate arrnele de vinAtoare si ceva bani.

De aci mai merse cit merse pe jos, apoi seimbarcA pe o corabie destinatA pentru India §iplea in balansul valurilor:si yoia vinturile....

El, timp de doi an!. cutreerA, pustiurile Indii-lor orientaleXin vinAtoarea cea mai indrAsneatAde fiare slbatice, cAutAndu-si moartea singurDar era prea ager vinAtor, ca cl poatA fi

rApus de tigrii, lei, leoparzi i altelsAlbAtAciunisi jivini, care era groaza indigenilor,

Apol vAzind cA n'are ce 'si face capuluisá se sinucidA era prea rusinos - mina

vrA-jitA

multime,

i

+10-0-4111.

!

*

*

I

160

4)

o

.....

Pag. 10 FOA/A POPULARA No.

de focul dragostel se hotiri a cutreera intreagalume ; - cu hottrirea a nu se opri, pant nuva da de o a clout creatura frumoasa dupt ase-mnarea Giacondel.

De un an si mai bine era voiaj.Vizitase multime de orase din Asia si Ame-

rica, in care nu°sta de cit o zi, dou, mult trel.Era neobosit. De oare-ce viata de vre-o dol

ani vesnic sub cerul liber la aer curat, h dadaputere vitalt cu o musculaturt de bronz, -intovársitil cu sprinteneala de vinator special,totusi, atitudinea i inatisarea sa era distinst.In pustiu se hvánea cu vinaturile cele mai de-licioase preparate de el singur. Ear iarna seadapostea in blinurile cele mai sublime.

Acorn se indreptase tot in spre continentulcivilizat,

Dimineata sosise inteun oras european, Duptce se linisti cite-va ore la un otel, esi in oras.Insä vazind ca hainele sale sunt prea excentricefatä de portul indigcn, se hottri a's1 cumpäraniste haine de acolo, pentru a nu atrage aten-tiunea treatorilor ; lucru ce de sigur il jena.

Pe cand esea din'tr'un magazin cu haine,iata vede vis-a-vis tot in fatá until magazin,un echipaj frumos, in care sta gata a se Lucao doamna tinárá de toatä frumusetea, ce asteptanumal sa i se aducA toate pachetele tirguite.Marchisul cum o vzu, fu frapat de frumuse-tea el, i mai cu seamA ca semina perfectcu Giaconda, mireasa lui. «Iata ferneia ctutatá !»îi zise el, silindu-se a'ssi ascunde emotiunea.Doamna nu mal putin, observá mina si foculdin ochil tinrului strain atit de frumos, si careparea chiar ca vrea sal vorbeasct, ca cum s'arcunoaste de multá vreme. Totusi vdeea ct eun om din inaltà societate, care nu mai fusesepin 'atunci in acel oras.

- Cine e doamna !? - intreabá marchisulpe amploiatul ce tinea pachetul cu haine.

-E doamna Carnioliea baron Garbov Gasterde Klausemburg.

Atunci marchisul cu agerimea i delica-teta sa caracteristict, traverst stradt, i descope-rindu-se. se presintá doamnei baronese, îi st-rutá mina, si cu mult respect o intreabá :

- La ce ora pot gAsi pe domnul baron ?- In astt-seart la ora 8, domnule.Marchisul se inclint respectuos, h strutá

mina si dintr'o privire adinct intälnitá cu aei îi declará dragoste eternt....

Fix la ora 8 marchisul sunt la baron; d-naBaroneast lI intarnpiná si '1 primi cu multigratie fermecátoare.

Baronul era putred de bogat ca i de bt-trail. El, toate noptile si le petrecea la club,pant pe la ora dont, trei soft patru diminéta,intre oarneni de seama lui. Apol pe la ora 4din zi, esia regnlat spre a face miscare ; si numai da pe-acast, de cat dupt 10-12 ore. Desi era insurat numai de vre-o patru ani, cucea mal frumoasa i incântttoare femee.

Dupt mai multâ conversatie intima, si inasteptarea d-lui baron, zise marchisul:

- Ce pereche minunatt am fi noi ; - iardomnul dad e bAtran precum spuneti, s'ar po-trivi de minune st fie babacul nostru.

Doamna baroneast se pripadea de ris -fâcea un haz ca o fetitá inocentt de scoalt.

In fine, dénsil devenise intimi.., intimi detot. In dormitorul ei se vedea intunerice : fiect Matsu perdelele... fie cat chiar stInsese.,.!Unpile; i perdelele eran parte radiate.., parteltsate... flirt st se [matt vedea, - de oare-ceferestrele sticleau de lumina primitt din afará.

Tarziù pe la ora 12 suna §i domnul baron.Marchisul, se simtea foarte deranjat; insä

doamna it învitá cu deosebita gratie, st ia locin spatiosul garderob.

Baronul contra obiceiului trase de a drepulin odaia el.

- Ah ! mizerabile !... striga doamna baro-nest foarte agitatt, - in fie-care noapte imivii pe la ora 3, 4 din spre ziut, i acurn !...cand ai fi vroit st nu vii chiar de loc, teaduse dracu asa de vreme !...

- Ce'i asta dragt Carlie? !... zise baronulfoarte mirat.

- Esti o pacoste pe sufletuI meet !... pArt-seste odaial.. cad n'am vreme st staiâ de vorbtcu tine...

- Doamna te rog explict-te! cad facun scandal de n'o sA m potoleasca toate porn-pele de incendi...

Pompele funebre st te potoleascA mize-rablle !... cand trtiarn i eh mai bine... atuncite aduse dracu. Eram atit de tericitt in bra-tele celui mai frumos i gentil marchis, sositabia azi in acest oras. Si a trebuit st te aducadracu pe tine !.. putregaiule ! st 11h silitt a-Iascunde in garderob...

- Cum ! !?... aci e un individ !!....strigaBaronul ca un disperat.

Bletul marchis din garderob !.. era ca mort.Fata rurnent CULL, era, devenise ca o figuradupii care se ridicase panza !... bAttile inimeland sta de tot, and bätea foarte neregulat...singele 11 inghetase in vie, Mind i se ridi-case in 'sus... Atacat de multimea jivinilor sistlbAticiunilor din pustiurile Indiilor, nu sim-pse atata groazt. *eta! sa trimetea gloanteexplosibile, i vedea cum lei saii leoparzi sesvircoleafi in Margate lor, Inland in agoniamorpi... fart ca el st se ernotioneze cel !

Dar aci!.. era in joc onoarea... crimenu era dispus st comitt, de si ca voiajor nu'ilipsea de langt el o moat midi in ori-ce timp.

Baronul cu o furie de slbatec, se repezi lagarderob i intoarse cheia odatt... cand sa in-toarci si a doua cart...

!... striga doamna baroneasi in guramare.

Baronul tranti bastonul cu furie in dusumea,bolborosind injurii, se repezi afará ca un

'I

!...

-

putinsi...

Iadeq

si

1

si

.

!

!..

No. FOAIA POPULAR Ä Pag. 11

turbat. SA urea In o irAsurA si plea iarAs1 inoras.

In fata acestel scene bine mestesugite, bietulmarchis trecu brusc in o stare contrarie... ,cAnu se putea stApAni de ris. Si vitzu cit poateo femee and vrea.

Doamna baroneasA sAri din pat, si cu aceiasigratie i singe rece, deschise, garderobul i zise :

- DragA marchise, suntem iarAsi singuri.-Ab! e imposibil... pier... am tiebuinIA de aer.Doamna rmase iarAsi singurA.

(Sfar§itul in No. viitor). Iancu N. Paun

DON ZANETODon Zaneto îí ineingeSabia de srbátoareSi voios priveste-oglinda :Strâluceste ca un soare.Alb, penaju-I st O. de-o parteCa un arc, la pâlârieSA '1 aseze cu 'ngrijireSi artistic, dor el stie.kultumit, semet päsestePintenil cu drag II cântá :Don Zaneto are farmec,Toate fetele le 'negintkE vestit in tot Puerto

Don Zaneto.

La ferea4a 'n colt de stradâ,Se iveste ca o floare,Un chip alb, cu ochi albastriCe te-asvârle in visare.Ce cochetà ! poart6. 'n p&ra-1,Albe flori de chiparoasá$i pândeste 'n neastâmpârVre-o ochire amoroasá.Don Zaneto, acum e timpnlDe a 't1 pune la 'neereare,Tot talentul i noroculSa sârati o fatá mare,Te-admira-va tot Puerto

Don Zaneto.III

Cu o mana tine spadaSi cu alta el trimetetn särut cu ilifocare,Ea '1 rèspunde iar, cu sete.Este zfina frumusetei -Zice el en 'neântare,Niel Madridul nu posedâUna mal fermeatoarc.Ea apol gingas suride,Se roseste.., i se-aseunde,- Hm ! usor se prinde 'n latu-rniPásárelele pläpânde.Si de ele 'I plin Puerto

Don Zaneto.

IVIn spre seark and fantastic,'Luna palidâ se-aratâ.Don Zaneto 'ncet pAseste,Spre fiinta adoratá.

acorduri tainici scoateDin divina-I mandolinkFermecând i cer si lunkCu-a lui voce asa de linâ.Dar tresare... sus e-o umbra,Ce apare 'nfioratk- Inger dornic al iubirelInaintea mea te-aratá.Ce ferke-I 'n Puerto

Don Zaneto.

V

Dar eiudat... ineepe ploaiaDin senin... asa de-odatâ.Ah ! turbare !... umbre-s doukUna de bárbat se.aratá,Iará stropiI nu-s de ploaie,Cáci pe cer suride luna :Umbrele de la fereastráRid en hohot i intruna.Don Zaneto, résbunare !Fruntea-ti nobilà-I pâtatá,Mine 'ntreg orasul rideDe onoarea-V insultatâ.Cine-I nobil In Puerto ?

Don Zaneto.

VIPe pavajul stradel strimte,PintenI grei cu foe räsunkSi o umbrá legänatáProecteazâ blânda lunâ.E Zaneto, ce 'n orgie'Vru sá uite de-o insultá.Mine Ina '1 va strâpunge,Pe rivalul stt in luptá.Minh' toti it fac convoiulInsotind a lui antare,Unde-I vorba dor de urkDe cumplitá räsbunare,Ce betiv maI e 'n Puerto

Ca Zaneto ?Victor Anestin.

Cu No. acesta FOAIA POPULARA"reorganisat redactiunea.

De alt-fel nici nu e nevoe a o spune,stimatil nostri cititorl o pot constata dincoprinsul chiar al No.

Intrind in al -VI-lea an de existentä,multumim calduros tuturor earl' ne-ailincurajat Wind astazi, i promitem aduce inainte lupta, cu forte unite.

I

Si

,

'st-a

Pag. 12 FOAIA POPULARA No. 1

Profetiile d-luT Ely Star pentru anul 1903

Faimosul astrolog francez, Ely Star, aRent horoscopul anului 1903.

Pentru el, anul 1903, nu : ne rezerv& nicivre-o cometit scânteietoare, nici conjuctiuniplanetare neobicinuite ; ronO peen numai oeclipsd de Soar e la 28 Martie st. n.

«Nimeni nu poate tágádui, spune el, in-fluenta cometelor si a eclipselor asupra e-venimentelor párnêntesti.

Cometele sunt factori inteligenti al sorilordin spati, ele sunt insârcinate s& transmit&de la un sistem planetar la altul, efluviilevitale emanate din soil. (stele, ceia-cee tot una)

lain acum prezicerile id am&nuntite :In Franta, in 1903, guvernul francez va

avea noroc in lanuarie si in Mai, noroc in cepriveste situatiunea fat& de streinátatelsiplata impozitelor.

Prin anal decrete, ce se vor vota, resurselepublice se vor mári i increderea general&va renaste.

In lunile Martie si Julie vor fi turburArlla Camel* câte-va ministere se vor perindala arm& ; ele ins& se vor forma cu maregreutate.

Va area loc de asemenea un atentat anarhistin contra actualulia prim-ministru, sari in contraprepdintelia Republica francm intre 22 Fe-bruarie 0 22 Martie.

In Iulie, grevistii vor face s& se vor-beascä de el i Rusia, va avea de lucru inExtremul-Orient.

Vor avea loc de asemenea räzboaie im-portante, in Asia. Aceste râzboaie vor finavale si nu vor Ina parte la ele de atAnglia si Rusia.

De asemenea vor fi comploturi anarhiste,in contra capetelor incoronate, i mai alesin Spania, Germania i Austria.

La 1 Aprilie va loc o incercare de asasinat,in contra une persoane ruse insemnate.

Vor fi de asemenea turburáripopulare, vár-ad de sange in Germania, Rusia, Statele-Unite si in China.

Tarul va fi nelinitit, Rent i bolnav.Sultanul va fi in pericol de moarte in

urma unei revolte, ce va avea loc chiar inpalatul AAA.

Puterea va fi foarte sdruncinatá in Angliasi in Turcia. Pre§edintele Roosevelt va fi victimaunuf accident.

Regele Grecia va abdica cu sigurantd.Epidemii de friguri galbene vor face nu-

meroase victime in Rusia, in Transvaal,Turcia, America, Japonia si Australia.

Vor fi numeroase accidente de drum de fierin Anglia, Germania, Austria si in Canada.

Cutremure de pämânt vor avea loc inGrecia, Transvaal si in japonia.

Arhipelagid se va cutremura regal in 1903.

7 BOABE- BASM

Pe vremuri, in Cairo basmul a 7 boabe defasole era foarte ctutat si mult gustat. Pove-stitorul rnergea prin cafenele de '1 spunea.insotindu-I cu gesturi, humor, si chiar misctridramatice spre a atrage atentia auditorului5i dupt cum povestitorul era mai mester ina'l spune, i succesul era mai mare, talerifumpleail tipsia la fie-care instorisire.

Lungimea basmului varia dupt ingenio-sitatea povestitorului, si el incepea asa rumtoate basmele incep :

«A fost odata ca nici odata, cad dad n'arfi-fost nu s'ar povesti».

A fost un turc cu numele Hussain. El erafoarte strac. Intr'o zi nevasta visaed ca sun taproape a muri de foame if zise : «Du-te si«luereazá», iar el rtspunse : «Ce vrel st lucrez,«nu veil et nu se gtseste nimic de lucru.»

Ce 'I trIent atuncl prin cap, muerel, eeltrimise st ceará milá, cu toatá impotrivire'alui Hussain, care zicea et n'are rnilear o maset,cu care st se travesteascá, Atunci femeea ctu-rind gasi o tidvá pe care o tie in clout sipunandu-1 o jumátate pe cap 'I zise : «Du-te».

Si s'a dus Hussain, cu inima pliná de feintsi s'a asezat inteun colt al pietel, tinând ochiin ptmant ca st nu fie cunoscut.

Nu trecu mult i merse vorba in tot orasulet un sfânt s'a arttat si sade in piatá i curiosila sosit st '1 vadi i st-i punt fel de fel deintrebtri, la care el nu ráspundea, ferindu-se anu se da de gol.

Un negustor apropiindu-se de el '1 zise :«O seic, miam perdut magarul spune-ml undee i et te voi multurni».

Hussain cuprins de spaimt i ne stiind cest rtspundt, isi blestemt nevasta, cad ea l'atrimis ad, apol vkand et nu poate face alt-fel de cat st rilspundt ceva, zise : «0 om,nedijit, du-te in cimitir».

5i s'a dus negustorul in cimitir, undegasi magarul care st rttácise pe acolo, apolplin de bucurie i minunat de asa ispravt s'aintors i-a dat profetului cind piese de argint.

Hussain multumit et de data asta a scApat,o zbughi acast, unde nevasta cum '1 vial, 'Izise : vezi cum merge clod bárbatul ascult si

de párerile nevestel. si ail trait el din belsugcat-va timp cu ban! cAstigati ; iar dupt ce s'a

'I

i

-

'11

No. I FOAIA POPULAR& Pag. 13

sfAr§it-nevastaIl goni in piata dupa cel

I-a pus tidva pe cap.Vestea se lati -ca prin 'minune §i oainenl

incepura sa curga valuri la locul unde sa aF-zase sfântul. Sar)mbulezati §i fie-care, carecum putea, 'I punea :fel de fel intrebarl,dar Hussain isalhotarase sa nu vorbeasca:decAt cu unul,lcaci 'si zicea : «o lovitutra e destulpentru o zi». In acest timp om bine imbracatse presiota inaintea-1 §i '1 ruga sa-I spuna unde

Va gasi punga plina de aur ce-o perduse.Dupa ce-1 examina bine gAndi : «acest orn gra-suliu are pielea alba, bine spalatai de sigur afast la bae.'.Sa-1 spun ca punga se gase§teacolo» !

Dar iata, cá tocmai cAnd era sa deschiclagura, vede o gaita tinAnd punga in gheare.Ea vazAnd tidva fu impinsa de dorinta de a cio-cani i aa sa lasa pe capul lulklussain AcestaprinzAnd'o de picioare, punga i a scapat dinciocul gait& in poala lui Hussain.

Negustorul primindu-0 bani, "(fete i lul5 bucarl de aur.

Ce se intAmplase cu Gaita ? Ea era pe a-coperi§ când". negustorul !;.nutnarase ban' deaur, §i fiind atrasa de sclipirea lor a ',Auditmomentul si a furat punga.

Omenil vazAnd a5a minune '1 dusera acasacu mare alai.

Furandu-se Sultanului sipetul cu cele maipretioase juvaericale §i cum faima luI Hussainajunsese pAna §i in palat Sultanul trirnisedupa el. Cum sosi cea din'tAi intrebare fu :«unde's giuvaericalele furate», la care raspunseHussain plin de umilinta si trernurAnd de frica«0 Protector al saracilor, nu §tiu». Cuvintelefura intimpinate de Sultan cu porunca : «Dacain §apte zile nu le vel gasi, te voi bate pAnala moarte.»

Desnadájduit Hussain se duse acasa §i-a ba-tut nevasta §i i-a imputat toate neajunsurilepatite §i urgia cazta pe capu-i, apol 1uându-0§apte boabe *a pus cenu§e pe cap si s'a a§e-zat inaintea u§ei in tinda casei.

CAnd soarele apunea el inghitea un bob zi-cand : «iata trece unul», intelegând prin acea-sta ca sorocu i s'a apropiat o - zi.

Hcqil, cad nu putusera sa se strecoare afaradin ora§, de óre-ce másuri de siguranta fusesedin vreme, aflAnd de porunca Sultanului trimitsera pe until din el sa pAndeasca pe Hussain.

când tocmal inghitise bobul iata hotul ca

trece si aude cuvintele pronuntate, caret baga-ra in sperieti, crezAnd ca a zis : iata unul dinhotil care a furat giuvaericalele a trecut». Si alergAnd la tovara§1 le-a spus pataraua. Tovara§iine fiind sigurl, trimisera a doua zi un altul.Acesta cum auzi : încá unul, genunchii s'amuiat cá abea s'a mai tArAt pAna la ceata dire!

istorisi cil nu e vorba de scapare, cá omulacelaTsfânt i vede i ca daca nu vor da giuvae-ricalele trebue sa parseasca orapl, ori vormuri cu

Dar portile erati inchise §i mal mult strá_juite in aceste zile de 4eptare, in cAt fugaar fi fost Ara reu§ita. Atuncl un sfat se hotarisa se mal dud i al treilea, care aduse acea0§tire. Tinura din noù sfat, al carui resultat fude a duce sipetul lui Hussain i a-1 ruga ale scape viata. Zis §i facut.

Hussain primi, §i inapoind sipetul fu incarcatde cinste §i daruri, dAndu-I locuinta in palat.Insa el era nemultumit §i de multe ori se cia,ca inteo zi va plati cu pielea toate acestea.

Aa inteo zi, pe când Sultanul Ikea bae, cese gAndi HusSain : ,,Daca a§i trage o palmaSultanului pe chelie, o sa creada nebun§i o sa-mi dea drumul». si plid o palma, iarSultanul fierbAnd de ciuda dupa el. Dar abia-e§ise din bae, and tavanul sprábui, produ-cAnd un sgornot asurzitor.

«Alah, striga Sultanul, aceasta-I o minune, iarpe tine sfântule cu ce sa te multumesc ! Hu-ssain sarutand talpile zise : «Generosule Sultan«da-mi un migar §i zarzavaturi sa vând §i lasa-«ma sa câstig hrana inteun mod mai simplu §i«fail griji ;» §i apol istorisi cele ce tim. S-al-tanul rAse cu lacrami §i'i darui cele ce-I ceruse.

Dupa aceea a trait multumit Ora 'and celce pune capát tuturor pe pamânt, l'a chernatla el, despartindu-1 de magar i zarzavaturi.

Si cum v spusel a fost vre-odata, ca dacan'ar fi fost nu s'ar fi povestit.

Locot. I AchimesculowilYllu../111.IWIN16..11M111.

MARTON §i PAUL

Un volum de aproape 150 pagint, coprinzênd26 din cele mat excelente nuvele ale amiculutnostru, distinsul scriitor Iancu N. P6un.

' Trebue sd marturisim ca aceastei carte esteopera cea mat eftind ce a existat î lard, cadcosta numat 40 bald.

0 recomandanz la tog, cu cea Inca Mare cal-dura...M.M.1

::de

told.

-

iad

'51

it

Si

ca's

'

No. 1 FOAIA POPULARA Pag. 15

ASIGURAREA ASUPRA VIETEI

Ort-ce corn trdind din munca luT este neapdratexpus lipseT de venit atunci cand, din causa waste',

inaintate nu va maT putea mund i deci cistigain de ajuns pentru a acoperi cheltuelile traiululsi ale obligatiunilor maI marl' ce le are fatal defamilia -sa.

Societatea Romând de Asigurare aPatria» prinAsigurarea Mixtá oferA publiculut prevézAtor imij-locul cel maT nemerit pentru inlaturarea acelorprimejdiT : cAcT numaT prin aceastea cine-vapoate alcAtui in absolutA plata unuT capitalla terrnenul ales de dansul, ca corespunzand tim-pului cand venilul sli va fi micsorat sag incetat :iar dacil acea persoand prevkAtoare, decede inainteaImplinirel acestuT termen, atunci capitalul asigu-rat se plAteste imediat de Societate familiel sale.

Ast-fel o persoand de 30 ani, dupd aceastil corn-binatnine, poate asigura plata until capital de

Lei 10000 siesT peste 30 ani, saü familief saleindatá dupd moartea sa, dacA aceasta s'ar IntAm-pla in acest interval - in schimbul premiüanual de Lei 279.

ACT .DE MULTUMIRE

Sub-semnata Rosalia Lauck, sotia decedatuluiFranz Lauck, mecanic, mort in urma until acci-dent din timpul lucrului, me sirnt datoare a a-duce Societätei rornâne de asigurare «Patria» dinBucuresti. cele mal cAlduroase multumiri, pentrugraba cu care 'mi a acordat despägubirea asigu-ratä sotului met'', fost membru al societätei mese-.riasilor «Concordia» din Câmpina, de si sotulmet nu era de cat de 3 lunl asigurat contra ac-Cidentelor pentru care plätise in total trei lei dreptprerniu de asigurare.

Fie-care sotie de meserias este datoare, in in-teresul copiilor, sä' 'st indemne sotul sä incheieo ast..fel de asigurare eftinä i bine fácätoarepentrp aceasta nu pot de cat recomanda Socie-tatea «Patria», care este cunoscutá cu deosebireprin conditiunile et de asigurare atat de Evora-bile si prin graba ce pune i inlesnirile ge le ofe-rA despägubirea asiguritilor - pentru a putea ame-liora mime perderea materialä inteun cas neno-rocit de accident.

(ss) Rosalia Franz Lauch.

Act de multumireSub semnata Gidela *Soilovici, vduva reposatu-

luT Iacob SoilovicT spre a invedera tutulor pdrinti-Ion foloasele bine fd.cdtoare ale asigurdrilor asupravietei, mé cred datoare a le face cunoscut, cA dece-datul men so in iubirea sa de familie, avénd pre-vederea de a contracta fa Onor. Societate romandde asigurare Patria din BucurestT, o asigurare de6.000 leT in cas de moarte, In folosul copiilornostri minor!, numita Societate s'a grdbit a nepldti cu cea mar mare inlesnire intregul capitalasigurat, indatä ce nenorocitul a decedat, de si elnu apucase a. pläti de cAt 112 lel prime de asi-gurare pe 2 trimestre.

Multumesc acestei Onor. SocietAtl care prin in-lesnirea deosebitä ee le (15 micilor comerciantl,trAinddin venitul muncei lor, respändeste in pAturilecele mal nevoiase, bine facerile acestor asigurdriprin care orfanii i vduvele sunt puse la addpostuldesnAddjduirlet si al miserieT in schimbul unor midversAminte, pe care orT-ce tatA de familie, cunosc-tor al datoriilor sale sfinte cdtre familia ce aalcdtuit, le va putea plAti pe ne-simtae.

Gidela Soilovici

Bucurestl 12/25 Decembrie 1902

MINISTERULAGRICULTUREI, INDUSTRIEI,

DOMENIILOR

Anunciil

Nepresentându-se amatorT la licitatiunea tinutAla 16 Decembre 1902, pentru arendarea pepiniereTde vite indigene din nisipurile de la CiupercenTjudetul Doljiü, se publicä spre generald cunostintd,cd In ziva de 28 Ianuarie 1902, orele 10 antime-ridian, se va tine o noua licitatie cu oferte ,inchise,atat in localul ministerului Domeniilor, DirectiuneaAgriculture!, cat in localurile Prefecturèt judetuluTDoljT i PrimArieT Calafat.

Conditiunile de arendare i de licitare stint celearAtate in anunciul No. 81,984 din 13 Noembrie1902, publicat in Monitorul Oficial 184 din 16

Noembrie 1902.

liniste

SI

tT

unuT'0

Pag. 14 FOAIA POPULARA No. 1

LITERE-ARTE-STIINTE

VI ATA INTELECTUALA

Literatura. - Sfar§itul anului acesta, s'ainchis nu numai cu excedente budgetare, ci sicu excedente.... literare.

De vreo douI-trel ani, am avut o adevA-ratA crizA literarA ; Mc! romane,nid chiar versuri, acele versuri,rand epidemizase tara noastrA.

In anul acesta insA si mai ales

nid nuvele,carl inteun

in ultimeletrel lull! ale acestui an, am avut insA de inregi-strat mai multe scrierI literare.

Printre ele sunt cate-Va semnate de numescumpe nouA, literati de car! ne era dor i carlan dat semnalul redesteptArel.

Sunt alií, car! de si mai putin cunoscuti,totus1 dovedesc talent.

Ne facem deci o datorie de a enumera acicate-va din acele scrieri.

«Ziarul ulna pierde-vard» e titlul until nonvolum de versurl datorit talentatului poet G.Cosbuc. -E de prisos a inzista asupra ele-gantei forme! acestor wrsuri admirabile.

«Din largul bond» note de cAlAtorie datoritesimpaticuiuf nostru amic Radu D. Rosetti, scrise¡ntr'un stil poetic si usor, fac deliciile celor.cArora le plac impresiile de cAlAtorie a la LotiVom ma! vorbi despre aceastA carte.

D. Ion Adam, publicist cunoscut, a tipAritun noil roman intitulat «Sybaris»

AfarA de unele archaisme si neologisme, d.Adam ne dovedeste cA inteo zi îi va cAstigaun renume destul de meritat pe campul lite-rature! noastre.

«In RdOoiii» de Duiliu Zamfirescu, e un ro-man desAvarsit, cAruia nu-1 lipseste alt ceva, decat un public care sA-1 admire dupA cum tn,ritA.

«In Rázboi» e scris pe tema rAzboiului din1877, dar pe aceastA teme ate n'a descrisautorul ! - AfarA de asta sunt cate-va descrip-tiuni admirabile, carl intrec tot ce s'a scrisAnA acum asupra acestul subject.

«Sonete Urania» e un volum de versuridatorit d-lui Gabriel Donna, cunoscut in destulcelor ce iubesc poezia. D-sa a publicat poezilin diferite ziare i reviste i volumul ce ne-adat acum e un ciclu de poezil admirabileca forma si ca fond.

MuzicA:-Una din privighetorile Ita:iei, D-naTetrazzini a cântat pe scena teatrului nostrunational in ma! mike opere, intre car! inTraviata, Tdrbierul din Sevila etc.

Renumelui de care se bucurA in toatA Europa,i se va adAuga i acela pe care l'a castigat in.tara noastrA, asa iubitoare de muzicA.

Pictura. Nid pictura n'a voit sA se lasema! pre jos in acest an, ast-fel numal in lunaDecembrie 1902, avem de inregistrat douAexpozitiuni, ce an avut loc in Wile Ateneului.

Prima expozitie! aceia a talentatului Verona;indestul de cunoscut, celor ce se intereseazA deprogresul picture! in tarA noastrA.

A doua expozitie a fost aceia a d-lui Mari-nescu, pictorul !Aran, care in asa de scurttimp si a fAcut un renume demn de invidiat.

Marinescu e un talent ap de puternic in catnu poti in de ajuns admira talentul sA, carete uimeste prin fortA de imaginatie, coloritulputernic si fidela copiere a nature!

** *dorescDoruniI autorl, earl sa publicim darl de

seam asupra scrierilor domniilor lor sunt rugatt ane trimite acele volume la redactia acestul ziar.

Victor.

Rugelm ceilduros pe stimatii noqtri a-bonqi a ne trimite costul abonam. prinmandat poOal sari timbre in scrisoarerecomandatä.

In schimb, drept premi, acordeim 2pe ales, volume din urmätoarele scrieri,acelor persoane cari art achitat sari vorachita costul pe 1902 i 1903 :

Poesiile unei Regine de Carmen Sylva.Apostolul de Pötefi.Ombra, roman trad. de Steineeseu.De prin veacuri de Carmen Sylva.Din inimei de Radu Rosetti.Biografiite seriitorilor mari.Boala veacului de Pie Ighel Deleanu.Schite upare de Caragiali.Legenda tiganitor de Dulfu.Trotuarul BueureVilor de Max Rosetti.

Ori-cine trimete abonamentul, fie pe1903, dacei a achitat pe 1902, are drep-tul a alege 2 din volumele de mai sus,care 'i vor fl trimise gratis prin po04.

Administratia.

-

si

Pag. 16 FOAIA POPULARA No 14

ni."941041,PATRIA"

Societate road do Asigurare i Reasignrare

Capital social pe deplin ',argot , . . Lei L000.000.-Resereele 1.721.377.-

Garanlie total5 Lei' 2,721,3777.-

Sediul in Sucurett, 15 Str. SmArdan

Oferd publicului cele mai bune combinatiunipentru asigurdri de:

CAZ DE MOARTEDE VIATA

MIXTE-Pentru constituid de ZESTRE cophlor cu incetarea pldfii

premiilor in caz de moarte a pdrintelui.Pentru eonstituire de PENSII la batranete cu premii mic-

sordndu-se safi CU termen de plaid limitat.

CONSTITU1RE DE RENTE VIAGERE

ASOCIATIUNI DE SUPRAVIETUIREen capital garantat si participare de 85% din beneficifi

Amami! CONTRA ACCIDENTELOR CORPORALS

1. Individuate, garantand un capital platibil imediat incaz de moarte sari de invaliditate eermanenfd, o la-demnizare zilnica, In caz de incapacitate de lucru.

2. Coleetive, pentru lucatoril i arnploiatil din stabilimenteindustriale, fabriel, ateliere, etc.

3. Asigurgrt acoperind rgspunderea civil& In cas deaccidente de persoane.

4. Asigurgri viagere sag temperate, contra accidentelorpe hail ferate, vapoare; etc.

5. Asigurarea cglgtorilor pe chile ferate, prin Tiketeliberate la casele de bilete ale garilor, etc., etc.

PATRIA"Amnia" eonditionile cele mai eftine 0 mai liberale

Pentru ori-ce informafiuni a se adresa la sediul sociehifei in Rucuresti,str. Smdrdan 15, si la toate agen-.fide sociefcifei in orasele principale.,441 410.T606,41,...

(?t.

APA DE GURAPASTA DE DiNTI

preparate speciale ale cl-lui

CY= KR AINIKDENTIST

===Se aflti de vinzare la urmdtoarele deposite

din Bucuresti:O. H. Inner, Calea Victoria: M. Fain,

vis-à-vis de Palat ; Jobin, Calea Victoria 57 ;Drogueria Zamfirescu, str. Academia.

re

FURNISORUL CURTII REGALE

Stefan ocAnescuCORDONIER

' Recomandd atelierul sacdoamnelor inaltei societeiff Bucurestene

-Calea Victorief.-

STABILIMENTUL GRAFICFABRICA DE CARTONAGE

ALBERT BAERBUCURESCI

Strada NumaPompilin,

vc4 -114.40- .0.0. -4.4-40--11.111. 111.1,111-4111*-41104,111-

LABORATOREJL DE AN ALIZE MEDIC A LEMICROSCOPICE, BACTERIOLOGICE I CHIMICE

INFIINTAT DE

G. ROBIN*Doctor in medicine, Set de Laborator

DupS o practic6 de peste 8 ant eaAsistent al 1)-lia, profesor BABE$ la Institutul de bacteriologie ca sef al

Laboratoruluf de medicind de la Spitalul FilantropiaEjectueazfi :

ANALIZE ,COMPLECTE DE UR1NA -Singe, spute i orf-ce licliide, secrefiuni sag producte patologice

pentru a ajuta Diagnosticul boalelor : tuberculoza, influenfa, pneumonia, friguritifoide, friguri palustre, angina diftericd, blenoragia, anemia,boalele stomacului,

aparatul urinar, etc., tumori, cancer, etc.16 Strada Poverner 16 (prig july. Colter)

-:LA CERERE SE TRIMITE SERVITORI -

Stabilimentul Grafic ALBERT BAER, Strada Nurna-Pompiliu, 7. - Bucuresti.

a

7-9.

-

,..............................,...,

.

-4

i

-- -41-4 -.1111^

Fr,..I

1

.3

O'

/