Suntem in prima zi de dupa solstitiu. Echilibrul a fost atins, Uniunea Sacra a fost implinita. Am trecut pragul spre energia feminina, cea creatoare, intuitiva, cea care ne va conduce spre marea schimbare. Tot ceea ce am pus in actiune in ultimile sase luni, acum se sedimenteaza, se aseaza. Integram.

Singura noastra optiune de viata este sa cream din Micul Spatiu al inimii, sa traim in Spatiul Sacru, clipa de clipa.

Am ales, in memoria lui Erik, acea meditatie care ne conduce simplu, prin intentie, spre lumile noastre interioare.

Lunea trecuta am publicat prima parte:

http://groups.yahoo.com/neo/groups/editura_foryou/conversations/messages/6272

Acum, va oferim continuarea. Sper din tot sufletul sa va fie de folos. Fiecare dintre noi trebuie sa gaseasca propria sa cale prin care sa-si aminteasca cum este sa traiesti si sa creezi in/din energia inimii.

 Erik ne poarta pasii mai departe; suntem din nou in Templul Schimbarii, de unde ne vom intoarce in Spatiul Sacru al Inimii noastre, cu tolba plina de comori, ale caror sensuri aveam sa le descoperim de-a lungul vremii.     

 Sa continuam. Ne intoarcem in Marele Templu, intr-o alta incapere speciala. Un mare maestru vine in fata fiecaruia dintre noi. Privim in ochii acestui maestru, care ne va ajuta de-a lungul orelor, zilelor, lunilor si anilor ce vor urma si simtim un transfer de energie. Este energia viitorului nostru, parte din viitorul omenirii. Acest mare maestru ne ajuta sa ne transformam, ne indruma sa trecem prin toate schimbarile care vin pe Pamant. Il privim, observam cum arata, ce trasaturi are. Imaginea lui va ramane cu noi, pentru totdeauna.

Maestrul Schimbarii ne conduce inapoi in noi insine. Intram, din nou, in inima noastra. Simtim inima, ca si cand ar fi o floare. Petalele incep sa se desfaca cu gratie, una cate una, pentru a primi Lumina ce ne-a fost daruita.

Din Spatiul Sacru al Inimii, proiectam o raza de Lumina prin crestetul capului, pana sus, foarte sus si vedem cum deasupra noastra este o alta energie: a Sinelui nostru Superior. In inima lui vedem o alta floare, ale carei petale se desfac intr-un ritm lent, una cate una. O frumoasa flacara de Lumina tasneste din aceasta floare si coboara prin crestetul capului, in Spatiul Sacru al Inimii noastre. S-a infaptuit, asadar, sfanta legatura dintre inima si Sinele nostru Divin. Ne simtim impliniti.

A venit clipa in care ne putem intreba sufletul despre ceea ce consideram ca ar fi important pentru noi, in acest moment. Il rugam sa ne conduca mereu in acest Templu si sa ne invete ceea ce este valoros si potrivit pentru noi, in fiecare moment al calatoriilor noastre.

Multumim si facem o plecaciune in fata ghidului care ne-a insotit in aceasta mare experienta, in aceasta minunata calatorie.

Suntem condusi din nou in curte, unde intalnim alte suflete ce aduc cu ele, noi energii. Ne reintregim ca grup si, trecand prin sferele de Lumina, ne intoarcem de unde am plecat, in sfera de Lumina aurie, aflata deasupra capului nostru.

Inspiram prin aceasta sfera aurie si expiram prin crestetul capului, inspiram prin crestetul capului si expiram prin al treilea ochi, inspiram prin al treilea ochi si expiram prin gat, inspiram prin gat si expiram prin inima, inspiram si expiram prin inima, ca si cum ea ar avea nas.

Ramanem o vreme in inima noastra si dam drumul mainilor. Simtim cum am adus in noi energia acestei experiente, simtim cum toate corpurile sunt aliniate perfect.

 Intorsi dintr-o meditatie in care s-au petrecut atatea schimbari, in care am calatorit atat de departe, sufletul nostru zburda in Lumina, simtea feeria in care ne scaldam.

Relaxati, sa ne asezam in mudra multumirii, cu mainile in poala si sa ascultam un cantec despre Stralucirea Catedralei. In timp ce armoniile muzicii ne inunda fiinta, sa ne reamintim

calatoria din Templul Schimbarii, sa retraim experienta avuta acolo.

 Erik ne atrage deseori atentia asupra faptului ca multa lume este acum nemultumita si ca a venit momentul sa ne hotaram sa eliminam aceasta stare si sa instauram, pentru totdeauna, fericirea! Daca vrem cu adevarat – cu siguranta ca o putem face! Pentru a ne convinge ca asta este ceea ce trebuie sa facem, Erik foloseste o imagine extrem de sugestiva.

 Daca nu este apa intr-un lac, sau daca apa lacului este murdara, nu ne putem reflecta imaginea in oglinda luciului sau de apa. Daca insa suntem multumiti, deci daca apa este limpede si clara, putem vedea in ea, reflectarea Divinului. In loc sa acuzam viata si multe dintre aspectele ce o compun, trebuie sa simtim ca suntem multumiti, ca toate lucrurile sunt extraordinare si, in acest fel, Lumina Divina va fi alaturi de noi.

Avem datoria sfanta de a face din sufletul nostru un lac cu apa cristalina, in care sa poata fi admirata Creatia Divina si in care sa-si gaseasca locul, toate acele forme de manifestare ale vietii ce sunt indreptatite sa salasluiasca acolo. Stam, asadar, in mudra multumirii si ascultam sunetele harpei. Sunt atatea moduri in care putem sa-I multumim lui Dumnezeu – si totusi o facem atat de rar si de stangaci! 

Extras di Templul schimbarii – arc peste timp

Erik Berglund

si

Elena Cocis

http://elenacocis.ro/categorie/trezirea-inimii-iluminate/