MEDII BIOTICE

Caracteristici generale:

Mediul de viaţă este un mediu natural format din totalitatea factorilor cu viaţă (biotici) şi totalitatea factorilor fără viaţă (abiotici), necesare unui organism viu.

Biotopul reprezintă un mediu de viață cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se dezvoltă o biocenoză.

Biocenoza - totalitate a organismelor vii, care populează un anumit mediu, formând cu el un tot unitar (ecosistem).

Mediul Acvatic

Viaţa în mare:Apele mărilor acoperă două treimi din suprafața Pământului.

Viața a început în mare cu miliarde de ani în urmă. Apoi, cu circa 700 milioane de ani în urmă, au apărut meduzele și bureții de mare

Cu circa 500 milioane de ani în urmă au apărut animalele cu cochilie, viața în mediul acvatic diversificându-se apoi, ajungându-se ca în prezent, în mare să existe aproximativ 14000 de specii de pești și 160000 de specii de nevertebrate.

Planctonul:În apele mărilor trăiesc miliarde de plante și animale microscopice care plutesc în

derivă. Ele poartă numele de plancton. Planctonul vegetal constituie hrana planctonului animal, iar planctonul animal constituie hrana pentru vițuitoarele mai mari.

Moluştele:Sunt viețuitoare marine cu corpul moale, protejat, de regulă, de o cochilie.

Din familia moluștelor fac parte scoicile, melcii de mare, dar și sepiile și caracatițele.

Sepii, caracatiţe şi calmari: Sepiile, caracatițele și calmarii sunt moluște, dar nu au cochilii pentru a-și proteja

corpurile moi în forma de sac. Toate au opt brate lungi, însă sepiile și calmarii au și o pereche de tentacule, pe care le folosesc pentru a apuca prada. Caracatițele au o vedere excelentă și un creier mare. Sunt considerate a fi cele mai inteligente dintre animalele nevertebrate.

Crustacee:Homarii, crabii și creveții sunt nevertebrate din familia crustaceelor. Crabii și homarii se folosesc de cleștii lor mari și ascuțiți pentru a apuca prada sau pentru a se apăra.

Stele, arici şi castraveţi de mare:Steaua de mare are un corp central cu cinci brațe. Dacă se rupe un braț, îi crește

altul, in câteva săptămâni. Ea se hrănește cu moluște și corali.Aricii de mare au cochilii tari, acoperite cu țepi ascuțiți și otrăvitori, pe care îi

folosesc ca arme de apărare.Castravetele de mare nu este o plantă ci este înrudit cu ariciul și steaua de mare.

El se apără de răpitori aruncând o plasă din fire lipicioase. Cât timp atacatorul se descâlcește, el reușește să se îndepărteze.

Rechini:

Rechinii au scheletul format din cartilaje, nu din oase. Au corpul aerodinamic acoperit cu solzi mici și tari. Rechinii sunt vânători înrăiți și au un simț olfactiv foarte dezvoltat.

Somonul de Pacific:Somonul se naște în râuri și pe măsură ce crește, înoată în mare, unde devine

adult. Dacă o femelă de somon depune 3000 de ouă, doar 300 supraviețuiesc până la

clocire. Din acestea, patru sau cinci trăiesc până devin adulți.

Mediul Aerian

• Mediul aerian este unul dintre factorii vitali, absolut indispensabili, ei asigurând respiraţia oamenilor, animaleleor, plantelor. Fără aer viaţa ar fi imposibilă. Aerul asigură organismele vii cu oxigen, prin aer se inlătură produsele catabolice, se produc procesele de termoreglare a organismului.

• De mediul aerian al pământului sunt strâns legate diverse procese geologice, hidrolitice şi energetice. Mediul aerian are o mare importanţă în activitatea profesională a oamenilor, el fiind o sursă de poluanţi chimici, germeni patogeni, pulberi, care prezintă un anumit pericol pentru sanatare,

• Funcţiile vitale,capacitatea de lucru a omului depind în măsura de mediul aerian, de particularităţile fizice şi compoziţia chimică a lui.

Mediul aerian- Mediul păsărilor

Păsările sunt vertebrate ovipare, înalt dezvoltate, care au capacitatea de a zbura, deși sunt reprezentanți ce trăiesc doar în mediul terestru.

Ca să zboare, păsările au făcut multe adaptări: a fost redusă masa oaselor și numărul lor (păsările au între 11 și 20 de vertebre, în funcție de specie). A apărut carena, ce asigură o mișcare mai bună a aripilor. În urma adaptării, scheletul păsării a devenit atât de ușor, încât nu cântărește mai mult de 5% din corpul oricărei păsări. Acest schelet este destul de elastic, păsările putând să-și întoarcă capul la un unghi de până la 180 de grade.

Păsări – caracteristici generale

• Forma corpului este aerodinamică; învelișul extern, produs de piele, este alcătuit din pene, fulgi și puf.

• Membrele anterioare sunt transformate in aripi, iar cele posterioare cu piele solzoasă care ne amintește de reptile.

• Maxilarele sunt acoperite de teci solzoase și formează ciocul.• Aparatul digestiv este alcătuit din cavitate bucală fără dinți,

gușă, stomac glandular, stomac musculos (pipotă), intestin subțire și intestin gros, care se temina cu cloaca.

• Respirația este pulmonară; plămânii sunt in legătură cu 9 saci aerieni și cu oasele pneumatice.

• Temperatura corpului este constantă datorită respirației și circulației active.• Lipsește vezica urinară• Înmulțirea se face prin ouă, pe care le clocesc.

Mediul Terestru

Mediul terestru cuprinde mediile naturale: câmpia, dealul, muntele, pădurea, precum si mediile artificiale: grădina, livada, via şi parcul.

Pădurea:

• Pădurea este un mediu de viaţă natural, terestru.• În ţara noastră există două tipuri de păduri: păduri de foioase şi păduri de

conifere.• În orice pădure se observă trei straturi de vegetaţie: stratul ierbos, stratul

arbuştilor şi stratul arborilor.

Pădurea de foioase:

• Cuprinde arbori ale căror frunze cad: fagul, stejarul, mesteacănul, salcâmul.• Aceste păduri se întâlnesc în special în zona de deal, dar şi la câmpie.• Animalele întâlnite aici sunt: mistreţul, veveriţa, pisica sălbatică, ciocănitoarea,

pupăza etc.• Pădurile de foioase sunt luminoase deoarece razele soarelui pătrund cu uşurinţă.

Pădurea de conifere:

• Cuprinde arbori care au frunze verzi pe toată durata anului precum: pinul, molidul, bradul.

• În această pădure trăiesc animale ca: ursul, lupul, vulpea, căprioara, cocoşul de munte, piţigoiul de brădet, mierla.

• Clima de la munte este umedă şi răcoroasă, iar lumina pătrunde greu printre coroanele copacilor.

• Legături de hrănire între vieţuitoarele din păduri: - Scoarţa copacilor- iepure- lup;- Plante- căprioară- râs;- Ghindă- veveriţă- jder.

Grădina şi parcul:

• Grădinile sunt medii de viaţă terestre, amenajate de om pentru hrana sa şi a altor animale, ca în cazul grădinii de legume, sau pentru aspectul lor decorativ, ca în cazul parcurilor.

• Grădinile sunt, de obicei, spaţii îngrădite.• În afară de legume, în grădini se mai pot cultiva plante decorative şi pomi

fructiferi.• În grădini sunt prezente păsări şi insecte (melci, râme, gărgăriţe, păianjeni). • Între vieţuitoarele din grădină se stabilesc legături de hrănire:- Insecte- vrăbiuţe- pisică;- Rădăcini de plante- larvele cărăbuşului- cârtiţă;- Frunze moarte- râmă- cârtiţă;- Varză- omizi- piţigoi- pisică.