masivele medii franco

11
MASIVELE MEDII FRANCO-GERMANE Din Masivul Central Francez pînă în Masivul istos Rhenan către nord şi spre Ș Prealpii Austriei către est, Europa oferă un ansamlu de masive mu modeste, dar cu peisa!e de o mare diversitate" #ă definim după o sin$ură caracteristică aceste masive !oase e folosirea ca criteriu a altitudinii este e%trem de delicată" După ve$eta&iei în Masivul Central, iolo$ii distin$ un eta! montan sit sus se dezvoltă eta!ul sualpin *+(()--((m., cu care începe domniu /îrfuri precum Pu0 de #anc0 *11+m., Ai$uille -23+m. in re$iunea m Cret de la 4ei$e *5-1m. în 6ura, 7tscher *1'-m. sau 8ochsch9a - Austriei atin$ eta!ul sualpin" #pre deoseire însă, Ardeni)ul +'3 Masivul ;istos Rhenan 11(m în <aunus. se situează în între$ime în ==colinar==, dacă înime cont de limitele altitudinale teoretice" Plantele şi animalele însă nu se repartizează numai în >nfluen&ele reliefului şi cele ale orientării sunt esen&iale, putî sualpine sau alpine în situri de altitudine medie şi, specii mont Astfel nu treuie să ne mire întîlnirea în Ardeniul Franco)?el$ian Rhenan la mai pu&in de @((m altitudine, cu un fluture de turărie Lycaena helle care se întîlneşte la 1(()*(((m în Masivul Central Francez, 6ura sau Preal Amestec de păduri şi turbării în cadrul Parcului Natural Ha Belgia

Upload: luchiana-beznoiu

Post on 03-Nov-2015

228 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

masivele medii franco

TRANSCRIPT

MASIVELE MEDII FRANCO-GERMANE

MASIVELE MEDII FRANCO-GERMANE

Din Masivul Central Francez pn n Masivul istos Rhenan ctre nord i spre Prealpii Austriei ctre est, Europa ofer un ansamblu de masive muntoase cu altitudini modeste, dar cu peisaje de o mare diversitate.

S definim dup o singur caracteristic aceste masive joase este imposibil, iar folosirea ca criteriu a altitudinii este extrem de delicat. Dup distribuia altitudinal a vegetaiei n Masivul Central, biologii disting un etaj montan situat ntre 900-1600m. Mai sus se dezvolt etajul subalpin (1600-2200m), cu care ncepe domniul montan nalt. Vrfuri precum Puy de Sancy (1886m), Aiguille (2346m) in regiunea montan Vercors, Cret de la Neige (1728m) n Jura, Otscher (1892m) sau Hochschwab (2277m) n Prealpii Austriei ating etajul subalpin. Spre deosebire ns, Ardeni-ul (694m Hautes-Fagnes) sau Masivul istos Rhenan (880m n Taunus) se situeaz n ntregime n etajul inferior, numit colinar, dac nime cont de limitele altitudinale teoretice.

Plantele i animalele ns nu se repartizeaz numai n funcie de altitudine. Influenele reliefului i cele ale orientrii sunt eseniale, putnd astfel s ntlnim specii subalpine sau alpine n situri de altitudine medie i, specii montane n domeniul colinar. Astfel nu trebuie s ne mire ntlnirea n Ardeniul Franco-Belgian sau n Masivul istos Rhenan la mai puin de 500m altitudine, cu un fluture de turbrie Lycaena helle care se ntlnete la 800-1000m n Masivul Central Francez, Jura sau Prealpi.

Amestec de pduri i turbrii n cadrul Parcului Natural Hautes Fagnes Ardennes, Belgia

n munii Pdurea Negar versantul occidental este acoperit cu pduri de amestec fag-brad n timp ce versanul oriental domin rinoasele. Mai sus de 1300m pinul anun deja etajul sublapin.

Rocile ce intr n alctuirea Tuiliere (stnga) i Sanadoire (dreapta) reprezint resturi ale unui vulcan al Masivului Central, degajat de eroziune. Rocile Tuiliere sunt cele care au rmas n baz fiind acoperite de lave (acestea au dat natere unor structuri prismatice n momentul rcirii). Ghearii cuaternari au dat natere unei vi ce separ n prezent cele dou tipuri de roci,Istorie Geologic divers

Geneza a cteva masive este foarte veche: Masivul istos Rhenan, Pdurea Neagr i Vosgii, o mare parte din Masivul Central Francez i partea central a colinelor Morvan, au fost nlate nc din Paleozoic.

n Teriar i mai trziu n Cuaternar, seriile de erupii, dintre care ultima a avut loc acum 7000 de ani, au dat natere prii nordice a Masivului Central Francez, vulcanilor tineri, perfect conservai, pe alocuri caracterizai de prezena bombelor vulcanice pstrate intacte. Dup opinia specialitilor exist posibilitatea relurii n viitor a activitii vulcanice.

Prsind regiunea craterelor n direcia SE ctre Cevennes, descoperim isturile, micaisturile, gneissele, adic roci de origine sedimentar mai mult sau mai puin metamorfozate, datorit presiunii enorme i cldurii. Aceast regiune de tranziie odat depit, las loc regiunii Causses cu un decor diferit: roci stratificate, deschise la culoare, care sunt tiate de chei impresionante; numeroasele impresiuni de cochilii, prezena amoniilor, coralilor permite imaginarea formrii acestor roci pe fundul unor mri animate de o via intens (Mezozoic).

Aceleai roci sedimentare, formate n decursul diferitelor perioade ale Mezozoicului le ntlnim n Prealpi, Jura i Jura Suab.

Ridicarea Alpilor n timpul Teriarului a declanat cutarea acestor depozite graose marnoase i calcaroase, provocnd de asemenea falieri foarte greu vizibile n peisaj, dar totdeauna spectaculoase. Accidentele tectonice majore au marcat profund cteva regiuni: spre exemplu, o imens prbuire a dat natere unei fose de 25km lime, fos ce separ dou masive vechi Vosgi i Pdurea Neagr. Acest fenomen a provocat deturnarea Rhinului, care curgea ctre Mediteran. Gsim astfel dovezile n valea Doubs, ntre Montbeliard i confluena cu Saone: galei cu radiolari din Alpi, gresii i cuarite din Vosgi, aduse de Rhin naintea giganticei catastrofe geologice.

n masivele calcaroase, eroziunea fluviatil a dat natere unor faleze impresionante, ce confer grandoare i pitoresc peisajelor. Ceea ce surprinde ns este faptul c relieful cutat prezint numeroase fracturi incizii transversale. Acest lucru confirm c durata de deformare a stratelor calcaroase a fost mai mare de 10 milioane de ani. Ridicarea este imperceptibil la scara unui an: rurile sunt adncite, conservnd tot mai mult meandrele pe care le-au desenat n cmpii la nceputul Teriarului.

Morfologia actual depinde ns i de eroziunea lent asupra rocilor de natur divers, n condiii climatice care au variat considerabil n timpul Teriarului i Cuaternarului.

Mai multe regiuni, n principal partea central a Masivului Central Francez, Prealpii, Jura Franco-Elveian, poart amprenta ghearilor care s-au succedat n mai multe perioade. Ultima, Wurm s-a finalizat acum 12000 de ani. Ghearii s-au ntins n jurul masivului alpin pe distane considerabile, atingnd chiar regiunea Lyon. Acoperind Jura, au lrgit cile abandonnd morene, n timp ce ghearii mici jurasieni au nceput s coboare pe vi.

Numeroase specii de plante i insecte ale turbriilor din zonele montane medii sunt astzi mrturii vii ale acelor perioade reci. n alte epoci, un climat mai cald a permis rspndirea latitudinal a speciilor mediteraneene, dar martori nu au rmas dect n regiunea de cmpie pe suprafeele cu expunere favorabil.

Diversitatea substratului (rocilor) a influenat natura solului, sintez ntre elementele minerale, rezultat al degradrii lor i materia organic provenit de la plantele i animalele moarte. Puternica pluviozitate a favorizat formarea solurilor profunde i bogate n humus, dar n regiunile granitice, aciditatea solului i slaba sa concentraie n calciu limiteaz bogia n plante i flori.

Cetatea Besancon (Jura francez) este construit la marginea unui structuri de tip cluse, chei pe care Doubs le-a spat traversnd stratele calcaroase cutate.

n regiunile calcaroase, pe fundul unora dintre doline se produc acumulri de aer rece care provoac scderi spectaculoase ale temeperaturii. n aceste depresiuni ngheul poate aprea tot timpul anului: la mai puin de 1000m altitudine, n Jura francez se pot nregistra temperaturi de -10C, noaptea n luna iulie.

Cnd se coboar ntr-o astfel de structur de tip combe datorit ngheului pe msur ce scade altitudinea se micoreaz i talia arborilor; pe fundul depresiunii se instaleaz o vegetaie ierbacee (datorit insolaiei mai puternice). Avem de-a face cu inversiune a etajelor de vegetaie. Aceasta este una dintre curiozitile ecologice ale masivelor cu altitudini medii.

Valea Doller vzut de pe Ballon dAlsace (1248m) Munii VosgiClimat, mezoclimat, microclimat

De la sud la nord, de la vest la est aceste masive montane de altitudine medie sunt supuse unor diverse condiii climatice dominante. Astfel n vest, regiunile Limousin i Rouergue primesc din plin vnturile oceanice temperate i umede, n timp ce b est influena atlantic se estompeaz: Jura Franco-Elveian, Jura Suab i Prealpii cunosc deja o ambian continental, cu ierni reci i secetoase i veri foarte calde.

Climatul din Ardeni i Masivul istos Rhenan este comparativ temperat, influena maritim se simte mai puin. Iernile sunt mai aspre: nnpartea nalt a podiului Ardeni media lunii celei mai reci este de 0C; se nregistreaz mai mult de 100 zile cu nghe/an, iar stratul de zpad atinge n jur de 50cm i se poate menine aproape trei luni.

Mai la sud, n regiunea Morvan, munii Bourgogne, nordul Masivului Central i masivele Levant (Madelaine, Forez, Lyonnais) se afl ntr-o situaie intermediar. Spre deosebire sud-estul Masivului Central este deja n mod evident marcat de influenele mediteraneene.

Lsnd la o parte aceste tendine climatice regionale, ficare masiv, fiecare vale, chiar fiecare versant ofer climate locale sau mezoclimate, depinznd de topografie i orientarea general, care pot induce vnturi cu caracter particular (locale).

La o scar mult mai mic condiiile microclimatice influeneaz direct plantele i animalele.

Omul i peisajul

Se cunoate foarte puin viaa omului preistoric n regiunea masivelor granitice, care nu le ofereau ctui de puin adpost. Spre deosebire de acestea, masivele calcaroase, cu falezele lor au putut fi locuite pentru perioade mai lungi. Perioadele interglaciare au permis avansarea n altitudine, n timp ce populaiile se retrgeau la poalele masivelor sau ctre sud n timpul perioadelor reci.

n ciuda acestor condiii, masivele medii au fost pentru lungi perioade favorabile populrii, cu excepia ctorva situri n mod particular avantajoase. Oamenii urcau n timpul verii pentru a captura animale, pentru pescuit, pentru a culege fructe. n timpul Evului Mediu, sub impulsul clugrilor, cteva zone mpdurite de altitudine au fost ocupate i defriate.

Ctre mijlocul secolului XIX pdurea a fost supraexploatat pentru c furniza combustibilul necesar industriei sticlriei, industriei metalurgice, pentru industria srii. La sfritul sec. XIX i nceputul sec.XX, utilizarea combustibililor fosili n particular a petrolului, a contribuit la regresul exploatrilor forestiere. Procesul a fost nsoit de o degradare accelerat a terenurilor, degradare acompaniat de o abandonare progresiv a culturilor destinate creterii animalelor. Pdurea a nceput s rectige teren i s restabileasc un echilibru n raport cu culturile agricole spaiile agricole, excepie fcnd regiunile mai puin afectate. Creterea animalelor se afl ea nsi n recul.

Per total rempduririle au o amploare mare n special n regiunile mai puin populate, apropiindu-se de nivelul de mpdurire de la nivelul Evului Mediu. Noua pdure ns, plantaie monospecific de rinoase cu cretere rapid, nu se poate compara cu ecosistemul iniial, distrus prin defriare. Se poate vorbi despre un fenomen de deertificare forestier, ce se dezvolt ameninnd bogiile ecologice din regiunile n care acestea se gsesc n ultimul stadiu.

Pdure de foioase n cheile Loue Jura francez

Capra ibex prezent n regiunea Creux du Vent Jura elveian

n altitudine rinoasele ncep s nlocuiasc fgetele, avnd un ansamblu sub-arbustiv luxuriant, ce include muchi i ferigiFgetele, pdurea tipic masivelor medii.

Fagul (Fagus sylvatica) crete foarte bine n regiunea cmpiilor din jumtatea nordic a Franei, dar i pe versanii rcoroi i umezi ai masivelor meridionale. El reprezint un component tipic, particular pdurilor masivelor medii, n domeniile colinar i montan, atingnd ns i baza etajului subalpin n Masivul Central Francez sau n Jura. La altitudini mai mari, fagul mparte resursele solului cu rinoasele i n special cu bradul (Abies alba), formnd pduri de amestec; pinul care se amestec la nivelele superioare ale etajului montan dominnd aproape complet pdurile etajului subalpin.

Gyps fulvus a fost reintrodus n regiunea cheilor Jonte Parcul Naional CevennesTurbriile medii originale i fragile

Mediile acvatice snt numeroase n regiunea masivelor medii, dintre acestea evideniindu-se turbriile ca ecosisteme particulare. Exist dou tipuri principale, difereniate prin topografie i vegetaie, n afar de cazul n care mediul a fost perturbat de curgere sau supraexploatarea turbei.

Anumite turbrii catalogate drept joase s-au format plecnd de la lentile de ap situate aproape de suprafa i care au fost progresiv acoperite de rogoz carex. Numeroase specii de rogoz se succed i pe msur ce grosimea stratului de ap scade, crete gradul de colmatare. n final ntreaga depresiune este ocupat de materia vegetal moart care se constituie ntr-o turb fibroas. Apa situat aproape de suprafa limiteaz instalarea arborilor, evoluia oprindu-se practic la un stadiu dominat de Molinia caerulea, un gramineu care toamna capt nuane rocate.

Un alt tip de turbrii, este turbria bombat sau hochmoch, care se formeasza tunci cnd apa are un caracter acid. Este prezent n abunden n regiunile montane medii, care nu au n alcturiea lor calcare (Ardeni, Masivul istos Rhenan, Pdurea Neagr, Vosgi, Masivul Central Francez). Condiiile sunt astfel favorabile dezvoltrii genului Sphagnum. Aceast specie de muchi are cteva caracteristici particulare: se nmulete rapid pe cale vegetativ, crescnd prin extremiti, n timp ce la o adncime de civa cm prile mbtrnite mor. Datorit ns unei compoziii chimice particulare, aciditii apei i temperaturilor mai ridicate, aceast materie vegetal nu se descompune dect parial.

Turbrii n baza foioaselor Vosgi

Turbrii cu rdcini flotante - Eriophorum

1. Sphagnum cuspidatum (a) domin n timp ce Sphagnum magellanicum se afl ctre margini (b)

2. Sphagnum magellanicum devine dominant

3. Pinus uncinata (c) alturi de Lycopodium annotium (d) si de Equisetm sylvaticum (e) acesta se extinde i ctre stratul umed sub-arbustiv

4. Picea abies (f)