1. Microclimatul: definitie, factori, norme sanitare

Microclimatul reprezinta rezultatul actiunii sinergice a unor factori fizici ai aerului, care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu.

Factori:-temperatura-umiditatea-viteza curentilor de aer -radiatiile infrarosii

Homeotermia: bazata pe doua procese: termogeneza + termoliza.

2. Microclimatul cald: caracterizarea factorilor, influenta asupra organismului (generala si la nivelul aparatelor si sitemelor)

Factori:- temperatura aerului crescuta- umiditatea aerului crescuta- viteza redusa a curentilor de aer- radiatia infrarosie pozitiva

Influenta generala asupra organismului:- hipertermie- transpiratii- VD periferica

Influenta asupra aparatelor si sistemelor:- cresterea temperaturii periferice si a temperaturii centrale- cresterea FC si amplitudinii respiratiilor- hipotensiune- cresc pierderile de apa si electroliti- oligurie- somnolenta, scaderea capacitatii de concentrare

3. Microclimatul rece: caracterizarea factorilor, influenta asupra organismului (generala si la nivelul aparatelor si sitemelor)

Factori:- temperatura aerului scazuta- umiditatea aerului crescuta- viteza crescuta a curentilor de aer

- radiatie calorica negativa

Influenta generala asupra organismului:- hipotermie- contractii musculare + tremuraturi- VC periferica

Influenta asupra aparatelor si sistemelor:- scaderea temperaturii periferice si a temperaturii centrale- scaderea FC si a amplitudinii respiratiilor- hipertensiune- creste concentratia sangelui - poliurie

4. Determinarea temperaturii aerului. Norme sanitare.

Se face prin termometrie.

Tipuri de termometre:a) bazate pe dilatarea unor lichide/metale: obisnuit (alcool/mercur), de perete,

de maxima, de minima, termografulb) bazate pe masurarea curentului electric ce ia nastere intr-un circuit:

termocuplul, termometrul cu termistori, cu sonda telescopica, de camera cu alimentatie prin celule solare, cu miniimprimanta

Norme:- vertical: 0,25 m de podea / 1,50 m de podea / 0, 25 m de tavan- orizontal: la cel putin 1,5-2 m de sursele de incalzire/racire- se recomanda determinari de 2x pe an (vara si iarna), cate 5 zile consecutiv, de

2-3x pe zi- temperatura optima: 18-22oC

5. Marimile higrometrice: definitie, metoda de determinare pentru fiecare marime, norme sanitare

- sunt marimile folosite pentru determinarea gradului de incarcare cu vapori de apa a aerului

Metode:a) metoda gravimetrica (pentru masurarea umiditatii absolute)

- retinerea vaporilor de apa dintr-un volum determinat de aer pe o substanta higroscopica

b) metoda higrometrica (pentru masurarea umiditatii relative)

- proprietatea firului de par blond, degresat de a absorbi vaporii de apa (proportional cu umiditatea relativa); higrometru + higrograf

c) metoda psihrometrica (pentru masurarea umiditatii relative)- evaporarea apei de pe un substrat in functie de umiditatea relativa a aerului;

psihrometru Assman

Norme: - umiditatea relativa sa fie de 35-65% cu valoarea optima de 50%-Ur < 20%: aer uscat-Ur > 70%: aer umed

6. Metodele fiziologice de apreciere a microclimatului: enumerare indicatori fiziologici obiectivi, temperatura centrala (definite, factori care influenteaza valorile, masurare, valori normale)

Enumerare indicatori:- temperatura centrala- temperatura cutanata- frecventa cardiaca- tensiunea arteriala- procesul sudoral- reactivitatea neuro-psihica

Temperatura centrala:- reprezinta temperatura organelor interne la care se desfasoara principalele procese

tisulare- influentata de sex, climat, activitate diurna, digestie, stres, ritm circadian- se masoara la nivelul axilei, sublingual, rectal fiind doar o marime conventionala- VN de 36,4 -37 oC

7. Metodele fiziologice de apreciere a microclimatului: enumerare indicatori fiziologici obiectivi, temperatura cutanata (importanta schimbului cutanat de caldura, variatii topografice, masurare, determinari utile in interpretarea temperaturii cutanate)

Enumerare indicatori:- temperatura centrala- temperatura cutanata- frecventa cardiaca- tensiunea arteriala- procesul sudoral- reactivitatea neuro-psihica

Temperatura cutanata:- este un indicator foarte utilizat deoarece se modifica la cele mai mici variatii ale

ambiantei termice- joaca un rol important in schimbul de caldura, transferul de caldura realizandu-se

aproape in totalitate (85%) pe aceasta cale- prezinta variatii topografice in functie de distributia subcutanata a unor vase mari de

sange, de existenta organelor cu temperatura interna mai crescuta (ficat, muschi)- valori mai scazute la varful nasului, la nivelul degetelor, lobului urechii- se masoara temperatura cutanata medie: determinari in 5-10 puncte - se utilizeaza termometrul cu termistori/termocuplu (VN: 33 - 34 oC)

8. Metodele psihologice de apreciere a microclimatului: senzatia termica (definitie), scala cu 5 trepte de apreciere a senzatiei termice, temperatura efectiva si temperatura efectiva corectata (definitie), zona de confort termic (norma)

Senzatia termica repr. expresia variatiilor microclimatului asupra organismului rezultand solicitari ale sistemului de termoreglare.

Scala cu 5 trepte:- rece neconfortabil- rece confortabil- confort termic- cald confortabil- cald neconfortabil

Temperatura efectiva repr. o valoare relativa obtinuta din aprecierea senzatiei termice rezultate in urma actiunii combinate a temperaturii, umiditatii si vitezei curentilor de aer.

Temperatura efectiva corectata -s-a introdus in calcule si parametrul radiatiei calorice, prin integrarea

temperaturii peretilor si obiectelor inconjuratoare in valoarea temperaturii aerului

Zona de comfort termic:- adulti sanatosi 17-23 oC- iarna optim 19 oC- vara optim 21 oC

9. Determinarea iluminatului natural si artificial: surse, importanta igienico-sanitara

Surse:- surse naturale: soarele (lumina naturala: lumina solara directa, lumina difuzata de

bolta cereasca, lumina reflectata de pe sol)- surse artificiale: lampi incandescente, lampi fluorescente

Importanta igienico-sanitara:- proprietatile fizice ale radiatiilor luminoase: cantitatea, calitatea, uniformitatea luminii- unitatea de masura pentru iluminat: luxul- frecvent determinat deoarece este un element esential in asigurarea conditiilor optime

de igiena- efect stimulator general la nivelul SN, tegumentar, asupra analizatorului vizual- iluminatul insuficient duce la oboseala vizuala, hipersecretie lacrimala, in timp

putandu-se ajunge chiar la miopie- iluminatul excesiv duce la fotofobie, lacrimare, orbire temporara

10. Radiatia luminoasa: iluminatul (definitie, unitate de masura), metode subiective de apreciere a iluminatului (descriere, norme sanitare)

Iluminatul reprezinta efectul luminos produs de o suprafata sau de un obiect. Unitatea de masura este luxul.

Metode subiective de apreciere a iluminatului:- constau in stabilirea unor indici si coeficienti rezultati din amplasarea , orientarea si

constructia cladirii:a) unghiul de patrundere/incidenta (cat de profund patrund radiatiile luminoase

in incapere, VN: > 27o)b) unghiul de deschidere (al zonei de patrundere a radiatiei solare directe in

incapere; VN: >5o)c) coeficientul de luminozitate (suprafata sticloasa a ferestrelor/suprafata

podelei, VN: 1/8 - 1/10 pt incaperi de locuit; 1/4 - 1/6 pt scoli, laboratoare; 1/2 - 1/4 pt locurile de munca unde se desfasoare activitati de mare

precizie)d) distanta dintre cladiri (egala sau superioara inaltimii cladirilor)e) adancimea incaperii (distanta de la podea la marginea superioara a ferestrei <

2,5 m)

11. Radiatia luminoasa: iluminatul (definitie, unitate de masura), metode obiective de apreciere a iluminatului (indicii de apreciere a gradului de iluminare din incaperi cu valorile normale), norme sanitare pentru iluminatul in incaperi si unitati medico-sanitare

Iluminatul reprezinta efectul luminos produs de o suprafata sau de un obiect. Unitatea de masura este luxul.

Metode obiective de apreciere a iluminatului:- se utilizeaza indicii de apreciere a gradului de iluminare din incaperi:

a) coeficientul de iluminare naturala = iluminat interior/iluminat exteriorVN: minim 1% in incaperi de locuit minim 2% in sali de clasa minim 0,5% in anexe pana la 10% in incaperi unde se efectuaza munci de mare precizie

b) coeficientul de absorbtie (cantitatea de energie luminoasa absorbita)c) coeficientul de trecere (gradul de trecere a influxului luminos)d) coeficientul de uniformitate = valoare minima/valoare maxima a intensitatii

iluminatuluiVN: raport > 0,3

Norme sanitare:

CLADIRI DE LOCUIT a) camera de dormit: 30 lxb) camera de locuit si sufragerie: 50 lxc) bucatarie: 50 lxd) camera de lucru: 150-300 lxe) holuri: 50 lx

UNITATI MEDICO-SANITAREa) sali de operatii: 300 lx; camp de operatii: 3000 lxb) cabinete de consultatii: 300 lxc) saloane de bolnavi: 100 lx, iluminat de veghe: 2 lx

- iluminat uniform- iluminat corect dirijat, fara a exista umbre pe suprafata de lucru - evitarea incalzirii atmosferei - indicii de apreciere a iluminatului sa fie conform normelor sanitare

12. Vicierea aerului: definitie, cauze, actiune asupra organismului, norme sanitare

Vicierea aerului consta in alterarea proprietatilor fizice ale aerului (temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii infrarosii) in incaperi inchise, aglomerate si neventilate ca urmare a activitatii fiziologice umane

Cauze:- cresterea temperaturii aerului din incaperi- cresterea umiditatii aerului- viteza foarte redusa a curentilor de aer- temperatura radianta crescuta a obiectelor si suprafetelor inconjuratoare - alterarea microclimatului subvestimentar- scaderea O2 si cresterea CO2 din aer

Actiune asupra organismului:- senzatie de caldura sufocanta- transpiratii- sete- vertij- astenie- in timp: reducerea metabolismului , alterarea proceselor metabolice

Norme sanitare:- locuinte si sali publice: maxim 0,1% CO2

- incaperi cu destinatie speciala: maxim 0.07% CO2

13. Vicierea aerului: actiune asupra organismului, determinarea indicatorului chimic de viciere, norme sanitare

Actiune asupra organismului:- senzatie de caldura sufocanta- transpiratii- sete- vertij- astenie- in timp: reducerea metabolismului , alterarea proceselor metabolice

Determinarea indicatorului de viciere:- se determina concentratia de CO2 din aerul incaperii: 0,07 - 0,10% CO2 se considera a fi

aer viciat- se aspira un volum cunoscut de aer printr-o cantitate masurata de hidroxid de bariu

(titrat), care va forma carbonatul de bariu- excesul se retitreaza cu acid oxalic in prezenta fenolftaleinei

Norme sanitare:- locuinte si sali publice: maxim 0,1% CO2

- incaperi cu destinatie speciala: maxim 0.07% CO2

14. Flora microbiana din aer: tipuri de flora microbiana in aer, forme de existenta a germenilor in aer (in functie de substratul la care adera), afectiuni transmise pe calea aerului

Tipuri de flora microbiana: - psihrofila: intre 15-22 oC (din sol, apa)- mezofila: intre 35-40 oC (de la om, animale) SAPROFITA, COND. PATOGENA, PATOGENA

Afectiuni transmise pe calea aerului:- rujeola- rubeola- varicela- tusea convulsiva- gripa- tuberculoza

Forme de existenta a germenilor in aer:a) Picaturile Flugge (pana la 2,5 m)b) Nucleii de picatura Wels (pana la 10-12 m)c) Praful bacterian (a si b daca adera pe particulele de pulberi, sedimentand)

15. Flora microbiana din aer: indicatori sanitari de contaminare a aerului (semnificatie, norme)

Indicatori sanitari de contaminare a aerului:1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/m3 de aer (provenienta

umana/animala)VN: LOCUINTE aer necontaminat: vara sub 1500 germeni/m3, iarna sub 4500

germeni/m3

aer contaminat: vara peste 2500 germeni/m3, iarna peste 7000 germeni/m3

SALOANE: maxim 600 germeni/m3

SALI DE PANSAMENTE SEPTICE: maxim 700 germeni/m3

SALI DE PANSAMENTE ASEPTICE: maxim 300 germeni/m3

SALI DE TRANSPLANT, DE OPERATIE: maxim 70 germeni/m3

2. numarul de streptococi alfa hemolitici/m3 de aer si a celui de streptococi beta hemolitici/m3 de aer (provenienta nazofaringiana)

VN: alfa-hemolitici: <1% beta-hemolitici: absenti3. numarul de stafilococi/m3 de aer (informare exacta despre provenienta germenilor)

VN: trebuie sa fie cat mai scazut4. numarul de coli fecali/m3 de aer (denota grad ridicat de insalubrizare al incaperii)

VN: absenti

16. Metode de determinare a florei microbiene din aer: avantaje si dezavantaj

a) Metoda sedimentarii- avantaje: metoda simpla, permite nr. mare de determinari, se efectueaza in

timp scurt- dezavantaje: nu insamanteaza nucleii de picatura

b) Metoda aspiratiei (barbotare, filtrare, impact, electroprecipitare)

17. Determinarea florei microbiene de pe suprafete (metode, indicatori, norme sanitare)

Metode:- stergerea suprafetelor cu un tampon steril, care apoi se introduce intr-o eprubeta cu

ser fiziologic steril- se fac insamantari pe medii de cultura- rezultat in microorganisme/cm2 sau microorganisme/intreaga suprafata

Indicatori:1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/m3

VN: SALI DE OPERATIE: maxim 2 germeni/cm2

INCAPERI CU DESTINATIE SPECIALA: maxim 3 germeni/cm2

CELELALTE INCAPERI DIN UNITATEA SANITARA: maxim 5 germeni/cm2

2. numarul de streptococi beta-hemolitici/cm2

VN: absenti3. coli fecali/cm2

VN: absenti

18. Determinarea florei microbiene de pe mainile personalului (metode, indicatori, norme sanitare)

Metode:- consta in spalarea mainilor intr-un vas cu ser fiziologic steril- se fac insamantari pe medii de cultura- rezultat in microorganisme/o mana

Indicatori:1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/o mana

VN: CHIRURGI: maxim 10 germeni RESTUL PERSONALULUI: maxim 40 germeni

2. numarul de streptococi beta-hemolitici/o manaVN: absenti

3. coli fecali/o manaVN: absenti

19. Reguli generale de recoltare a probelor de aer. Determinarea pulberilor in suspensie si a gazelor (SO2 si O3):

Reguli generale de recoltare a probelor de aer:- trebuie a se tine cont de urmatoarele:

a) tipul punctelor de recoltare- fixe pt. determinarea subst. poluante pe termen lung- mobile pt. determinarea subst. poluante pe termen scurt

b) natura substantelor poluante- probe de poluanti gazosi se trec prin dispozitive de retinere a

poluantilor- probe de pulberi sedimentabile se recolteaza prin sedimentare in vase

de sticla/plasticc) amplasarea punctelor de control

- pt. sursele de poluare situate in afara localitatii, se formeaza un cerc, iar punctul de control sa aiba sursa de poluare in centru

- pt. sursele de poluare din localitati, se amplaseaza punctul de control in zona centrala, zone aglomerate, intens locuited) numarul punctelor de control

- pt. poluanti gazosi in functie de nr. de locuitori (minim un punct la fiecare 5-10 km2)

- pt. pulberi sedimentabile in functie de suprafata localitatiie) durata si frecventa recoltarii probelor

- pe termen scurt: 30 min- pe termen lung: pe 24h = probe continuu 24h/discontinuu repartizate

uniform in 24h pe 30 zile = media a minim 15 valori de pe 24h (uniform

repartizate) pe un an = media a minim 100 valori de pe 24h (uniform

repartizate)f) conditiile atmosferice

- temp. aerului, umiditatea, directia si viteza curentilor de aer, precipitatii

Determinarea pulberilor in suspensie:- aspirarea unui volum cunoscut de aer si cantarirea pulberilor depuse pe filtru = metoda

gravimetrica- analiza chimica a pulberilor- interpretare prin compararea cu concentratiile maxime admise:

> concentratia maxima momentana: 0,5 mg/m3 aer> concentratia medie pe 24h: 0,15 mg/m3 aer> concentratia medie anuala: 0,075 mg/m3 aer

Determinarea gazelor:a) poluarea cu dioxid de sulf

- rezulta prin procesele de combustie a carbunelui si petrolului- se recolteaza prin aspiratia aerului in doua vase barbotoare montate in serie ce

contin solutia de clorat de potasiu- metoda consta in oxidarea dioxidului de sulf in trioxid de sulf care in prezenta

H2O va forma acid sulfuric- interpretare dupa:

> concentratia maxima momentana: 0,75 mg/m3 aer> concentratia medie pe 24h: 0,25 mg/m3 aer> concentratia medie anuala: 0,06 mg/m3 aer

b) poluarea cu ozon (oxidant fotochimic)- provine din gazele de esapament ale masinilor, care se oxideaza in prezenta

radiatiilor UV solare- se recolteaza prin aspiratia aerului printr-un vas barbotor care contine iodura

de potasiu- metoda consta in eliberarea iodului din solutia de iodura de potasiu

proportional cu concentratia ozonului din aer- interpretare dupa:

> concentratia maxima momentana: 0,1 mg ozon/m3 aer> concentratia medie pe 24h: 0,03 mg ozon/m3 aer