ECONOMIA DE SCHIMB FORMA UNIVERSALA DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A ECONOMIILOR CONTEMPORANE Forme de satisfacere a nevoilor: a. din productia proprie, direct prin autoconsum b. consumnd bunuri economice produse de altii, obtinute indirect prin schimb Forme fundamentale de organizare si functionare a economiei: economia naturala economia de schimb (de marfuri, de schimb monetar) Economia naturala trasaturi Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice n care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a se apela la schimb Economia naturala a fost dominanta n conditiile unui nivel scazut de dezvoltare economica, cu o gama restrnsa de trebuinte, cele elementare (biologice) fiind preponderente; Fiecare producator avea o activitate diversificata, producea o gama larga de bunuri (n raport cu respectivul nivel de dezvoltare si cu sistemul de trebuinte); El este izolat din punct de vedere economic de ceilalti; nivelul eficientei economice foarte redus; pentru majoritatea oamenilor, productia si consumul erau mbinate ntro singura functie datatoare de viata. Alvin Toffler mai evidentiaza ca trasaturi definitorii ale economiei naturale (pe care o numeste civilizatia primului val): pamntul constituia principalul factor de productie baza economiei consta n cules, vnatoare si cultivarea pamntului diviziunea simpla a muncii; economie descentralizata, n care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i facea trebuinta. De-a lungul timpului, economia naturala a cunoscut o tendinta evidenta de restrngere relativa. n prezent, elemente ale economiei naturale mai au semnificatie doar n gospodariile agrare traditionale si n tarile cel mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. Existasi unii specialisti care sustin ca unele elemente sau laturi specifice ale economiei naturale pot cunoaste n viitor o anumita revigorare si n tarile cu nivel ridicat de dezvoltare. O asemenea perspectiva ar fi legata de tendinta de crestere a timpului liber si de aspiratia normala a fiecarui individ de a alterna diferite tipuri de activitati si genuri de munca. Chiar daca premisele unei asemenea tendinte sunt reale, consideram ca rolul economiei naturale, n activitatea fiecarui agent economic si n activitatile totale din comunitatile avansate din punct de vedere economic, va ramne doar secundar, periferic. Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice n care agentii economici produc bunuri n vederea vnzarii, obtinnd n schimbul lor altele, necesare satisfacerii trebuintelor. Economia de schimb reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice n lumea contemporana. CARACTERISTICI GENERALE ALE ECONOMIEI DE SCHIMB Specializarea agentilor economici pe criterii economice

Economia de schimb are la baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati: pe profesii (ocupatii), pe ramuri (activitati) si teritorial. Adam Smith a demonstrat rolul diviziunii si specializarii ca factori de progres pentru individ si pentru societate, pentru perfectionarea fortelor roductive, cresterea ndemnarii, priceperii si chibzuintei, sporirii si iversificarii productiei. n ultima instanta, specializarea unui agent conomic ntr-un domeniu sau altul de activitate are la baza interesul conomic, avantajul obtinut dintr-o activitate n raport cu alta, se ntemeiaza, constient sau intuitiv, pe teoria avantajului relativ (comparativ). Un agent economic dispune de avantaj comparativ (relativ) n raport cu altii daca btine un anumit bun cu un cost de oportunitate mai mic n raport cu al celorlalti. Avantajele specializarii genereaza sporirea rezultatelor cu un efort dat impune cooperarea si conlucrarea agentilor economici activitatea si satisfacerea nevoilor unuia sa fie dependenta de a celorlalti Autonomia este fundamentata pe interesul agentului economic izvort din proprietate si se realizeaza n modalitati diferite n raport de o forma sau de alta de proprietate. le proprietatii particulare cnd agentul economic decide n mod liber si direct (sau prin reprezentanti) asupra modului cum sa se exercite atributele dreptului de proprietate: posesiunea, utilizarea, dispozitia, gestiunea (sau administrarea si uzufructul) Ea se concretizeaza n faptul cabanii reprezinta alaturi de capital si specializare cel de-al treilea aspect major al vietii economice moderne. Fluxul de bani reprezinta sngele care iriga sistemul economic ... si etalonul de masura al valorii. Ansamblul tranzactiilor economice, modul de functionare a economiei, chiar structura organica a societatii sunt, ntr-o forma sau alta influentate de catre bani (moneda). Importanta banilor (monedei) este pusa n evidenta si de catre functiile lor : mijloc de schimb, mijloc de masura a activitatii economice, mijloc de rezerva de valoare, mijloc de plata.ntre subiectii economici se deruleaza permanente fluxuri (tranzactii) de bunuri (inclusiv de moneda) Se disting tranzactii unilaterale (de transfer) reprezinta miscari univoce de bunuri (donatii, subventii, impozite, taxe, exproprieri fara despagubiri etc). Tranzactiile bilaterale constau n miscari reciproce, biunivoce de bunuri ntre doi agenti economici tranzactii bilaterale coercitive (de exemplu o nationalizare cu despagubiri) impuse administrative unuia dintre participantii la tranzactie. tranzactii bilaterale de piata, generate de ntlnirea cererii si ofertei, a interesului cumparatorului de a-si maximiza utilitatea si cel al vnzatorului de a-si maximiza profitul. Din ansamblul tranzactiilor economice, doar cele bilaterale de piata decurg din esenta si natura economiei de schimb.

Din ansamblul tranzactiilor economice, doar cele bilaterale de piata decurg din esenta si natura economiei de schimb Marfa este un bun economic care serveste productiei sau satisfacerii nevoilor de viata ale oamenilor, destinat vnzarii - cumpararii prin tranzactiile bilaterale de piata Bunurile Bunurile economice cu grad de marfaritate diferita : bunuri marfare sau bunuri comerciale mbraca bunuri partial marfare sau mixte forma de bunuri nonmarfare sau noncomerciale marfa SISTEMUL IDEAL DE ECONOMIE CU PIATA CONCURENTIALA Pentru a oferi solutii viabile problemei raritatii diferite scoli de gndire economica au imaginat sisteme economice ca modele specifice de organizare si reglare a activitatii economice. Sistemul economic reprezinta ansamblul relatiilor si institutiilor care caracterizeaza viata economica a unei societati determinate, localizata n timp si spatiu. El sintetizeaza o modalitate specifica de lupta mpotriva raritatii, prin stabilirea unor optiuni cu privire la problema economica fundamentalasi reglarea activitatii economice. Modelul theoretic al economiei de comanda Contururile primului model teoretic de sistem economic au fost jalonate de catre Adam Smith si este cunoscut sub numele de sistem economic liberal sau de piata n cadrul caruia fortele naturale ale pietei mna invizibilasunt cele care stabilesc modalitatile de actiune pentru a gasi solutii problemei fundamentale si atenuarii raritatii fara nici un fel de interventie din partea statului monopolurilor si altor centre de forta institutionalizate. El a pus bazele modelului teoretic de economie de piata. Marx si alti teoreticieni de aceleasi convingeri filozofice, au jalonat contururile altui tip de sistem economic : sistemul economic de comanda, sau sistemul economic cu planificare centralizata, etatista. SISTEMUL ECONOMIC Acel tip de organizare a economiei n care raportul dintr cerere si oferta determina principiile de prioritate n producerea bunurilor, metodele de organizare si de combinare a factorilor de productie, iar persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de nivelul si dinamica preturilor. Acel sistem economic n care mecanismele naturale (ale pietei sunt singurele care tind sa asigure echilibrul cererii cu oferta, cu excluderea oricarei interventii a monopolurilor sau a statului. asigura gradul de satisfactie cel mai nalt posibil pentru cei care vnd si cumpara este mobil si dinamic, adaptabil la noile favorabilitati evidentiate de raportul dintre cerere si oferta

pe fondul unei dinamici specifice a preturilor, el permite stimularea creativitatii si initiativei, asigurnd cea mai nalta eficienta economica orientarea actiunii agentilor economici se face n mod centralizat si obligatoriu, folosindu-se n acest scop aparatul de stat, care se considera ca actioneazasi sintetizeaza interesele ntregii societati filozofia sistemului este colectivismul principalele decizii economice sunt concentrate ntr-un centru unic, ca expresie a unei organizari economice (si politice) de tip centralizat. Sinteza deciziilor economice o reprezinta planul unic, centralizat prevederile planului sunt o norma de conduita pentru agentii economici, a caror apreciere se face n functie de modul de realizare a indicatorilor obligatorii pe care-i contine proprietatea publica generalizata primordialitatea intereselor generale si colective, de a caror realizare depinde si satisfacerea intereselor individuale, personale. SISTEMUL REAL AL ECONOMIEI CU PIATA CONCURENTIALASI TIPURILE ACESTEIA n viata reala nici unul dintre modelele teoretice de organizare a economiei de schimb nu functioneaza n forma pura. n orice economie contemporana se ntrepatrund, n proportii diferite, elemente, caracteristici si mecanisme ale sistemului de piata libera cu cele dirijiste. Economia mixta se poate aprecia ca economia de schimb contemporana, asa cum functioneaza n fiecare tara, se prezinta ca un sistem economic mixt, n care se mbina n proportii diferite elemente ale sistemului de piata libera cu implicarea statului n economie. Sistemul de Se bazeaza pe doua axiome: a) n numele eficientei si libertatii este recunoscut si pastrat rolul economie mixta reglator al pietei n alocarea resurselor si n asigurarea cadrului pentru confruntarea si armonizarea diferitelor categorii de interese b) compensarea, completarea, contracararea si corectarea unor excese si noxe ale functionarii pietei prin instalarea - n spiritul cerintelor fundamentale si filozofiei pietei a interventiei si controlului statului n economie. Mijloacele interventiei statale si amploarea lor sunt diferite dar, n sistemul economiei mixte, reglarea economiei se realizeaza printr-un mecanism hibrid. n ultimul deceniu asistam la o tendinta de restrngere a rolului mecanismelor economiei mixte pe plan intern paralel cu extinderea lor pe planul pietei si relatiilor economice internationale. TRASATURILE SISTEMULUI REAL DE ECONOMIE DE PIATA Pluralismul formelor de proprietate, egale n fata legii, n cadrul carora ponderea principala o detine cea particulara. Subiectii fiecarei forme de proprietate si asuma n mod autonom si pe deplin dreptul de a decide n conditii de risc si incertitudine, suportnd integral consecintele acestora. Economia este descentralizata, functionarea ei fiind consecinta actiunilor, optiunilor (alegerilor) individuale a caror conexiune se realizeaza pe baza pietei, cadrului legislativ si a unor prghii economico-financiare.

Interesul personal si raporturile de piata bilaterale reprezinta baza activitatii economice, impulsul sau, sintetizat n maximizarea profitului pentru vnzator si a utilitatii (satisfactiei) pentru cumparator (consumator), ca mobiluri primordiale ale actiunii economice. Piata concurentiala este regulatorul principal al activitatii economice. Pentru majoritatea domeniilor si actiunilor ntreprinse de agentii economici, piata transmite ce, ct, cum si pentru cine se produce, ce ct si cine consuma din diferite categorii de bunuri economice necesare. Alocarea resurselor, fundamentarea tehnologiilor si modalitatilor de combinare, ca si atestarea calitatii deciziilor, a concordantei ofertei cu nevoia sociala se fac de catre piata prin mecanismul preturilor. Acest lucru este posibil n masura n care: exista un sistem de piete: piata bunurilor de consum, piata factorilor de productie (inclusiv a resurselor naturale si n primul rnd a pamntului), piata monetara, piata financiara, piata schimburilor monetare etc., n care se confrunta deschis cererea si oferta de bunuri specifice determinnd niveluri si evolutii adecvate ale preturilor; este realizat un sistem de comunicare ntre componentele sistemului de piete, astfel ca situatia specifica pe o anumita piata sa determine reactii adecvate si la momentul oportun pe celelalte. Pentru majoritatea bunurilor economice (bunuri de consum si de investitii, forta de munca, moneda, titluri, valute, preturile se formeaza liber prin negocieri ntre vnzatori si cumparatori, fara interventii administrative ale statului si fara practici monopoliste; Concurenta loiala, conforma reglementarilor legale, pe toate categoriile de piete, i favorizeaza pe cei puternici, ntreprinzatori, nlaturndu-i pe cei slabi si inadaptabili; Existenta unui sistem financiar-bancar ramificat, modern echipat, care-si asuma reglareaoperativa a masei monetare si orientarea actiunilor celorlalti agenti economici furnizndu-le servicii si informatii necesare adoptarii deciziilor.

structura tehnico-economica moderna (factori de productie, nivel calitativ, mod de combinare, etc.) care reprezinta componenta substantiala a unei nalte eficiente economice, premise satisfacerii decente a nevoilor fundamentale pentru toti cetatenii conditie materiala a libertatii economice si democratiei; Statul democratic vegheaza respectarea regulilor pietei, completeazasi corecteaza mecanismul sau, folosind cadrul legislativ si prghiile economico-financiare; atitudini si comportamente specifice: prevederea, initiativa, responsabilitatea, asumarea riscului, spirit de competitie, inhibarea atitudinii paternaliste din partea statului sau a colectivitatii. n timp acesti indicatori au teninta de crestere dar nu n mod unifom. Pe baza valorilor pe care le nregistreaza acesti indicatori pentru diferitele economii s-au alcatuit diferite tipologii a acestora astfel statele au fost grupate n state dezvoltate ( industrializate, cu economii moderne, post industriale) si state n dezvoltare ( n curs de dezvoltare ). La nivelul anului 2002 dupa cum apare n rapoartele OECD erau 22 state dezvoltate din care 7 mari puteri economice si 151 state n dezvoltare. ta de crestere dar nu n mod unifom. Pe baza valorilor pe care le nregistreaza acesti indicatori pentru diferitele economii s-au alcatuit diferite tipologii a acestora astfel statele au fost grupate n state dezvoltate ( industrializate, cu economii moderne, post industriale) si state n dezvoltare ( n curs de dezvoltare ). La nivelul anului 2002 dupa cum apare n rapoartele OECD erau 22 state dezvoltate din care 7 mari puteri economice si 151 state n dezvoltare. Se observa existenta unui decalaj destul de amplu ntre nivelurile de dezvoltare pe care le nregistreaza de-a lungul timpului diferitele state, decalajul economic existent se poate aprecia absolut si relativ, iar problema acuta, actuala a omenirii o reprezinta reducerea decalajelor. Reducerea trebuie realizata prin ritmuri de dezvoltare superioare, ale tarilor ramase n urma, fata de decalajul relativ din perioada respectiva. Analizele care se fac prin intermediul acestor indicatori trebuie corelate cu erorile statistice si de cuprindere pe care acestia le pot avea. Economiile n dezvoltare sunt cele care au o pondere mult mai ridicata a activitatilor specifice autoconsumului astfel nct acestea nu pot fi cuprinse n statisticile oficiale, deasemeni amploarea economiei subterane determina erori de masurare si cuantificare, fara a intra n detalii reamintim importanta pe care o are efectuarea de comparatii pertinente si cu aproximarea necesara. Pentru a surprinde ct mai elocvent aceste modificari pe care le nregistreazaeconomia si societatea se calculeaza cu o metodologie specifica BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Braudel, Fernand Jocurile schimbului, vol. I, II, Editura Meridiane, Bucuresti,1985 Colectivul Catedrei de Economie, Editia a VI-a, Editura Economica, Bucuresti, Economie si Politici 2003 Economice

Colectivul Catedrei de Economie-Aplicatii, Editia a IV-a, Editura Economica, Economie si Politici Bucuresti, 2003 Economice Colectivul Catedrei de Dictionar de Economie, Editia a II-a, Editura Economica, Economie si Politici Bucuresti, 2003 Economice Dogan, Matei, Pelassy, Economia mixta, jumatate capitalista, jumatate socialista, Dominique Editura Alternative, Bucuresti, 1992 Litorin, Sven Otto Suedia cresterea si declinul statului bunastarii sociale, Editura STAFF, Bucuresti, 1994

Michel, Albert Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999 Mises, Ludwig von Capitalismul si dusmanii sai, Editura Nemira, Bucuresti, 1998 Popper, Karl Societatea deschisa si dusmanii ei, vol.I si vol.II, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993 Rugina, Anghel Principia Oeconomica, Bucuresti, 1993 Editura Academiei Romne, Michel Didier Economia: regulile jocului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994. Popescu Constantin Echilibrul naintarii. Editura Eficient, Bucuresti, 1998 Ciucur Dumitru Babescu Marin Popescu Ion Dumitru Ciucur Economie, Manual Universitar, Editia a doua, Editura Ilie Gavrila Economica, Bucuresti, 2001 Constantin Popescu NTREBARI DE AUTOEVALUARE Caracterizati sistemul real al economiei de piata. Care sunt caracteristicile generale ale economiei de schimb? Care sunt avantajele sistemului de piata? n ce consta semnificatia epitetului social n sistemul economiei sociale de piata?

Comparati modelul renan (social) si liberal (neo-american) de economie de piata. Asemanari si deosebiri ntre economia naturalasi cea de schimb. Cum explicati diversitatea punctelor de vedere privind continutul monedei. Relevati legaturile dintre problema fundamentala a economiei si sistemul economic. Elaborati o balanta privind elementele care deosebesc economia cu piata concurentiala n raport cu economia comandata centralizat. Principalele procese pe care le incumba Reforma economica n Romnia. Elaborati un model propriu de strategie a trecerii Romniei la economia cu piata concurentiala, pornind de la stadiul actual al tranzitiei din tara noastra.