z ia rin d e p e n d e n t

ANUL III NR. 492JOI

31 OCTOMBRIE 19914 PAGINI 5 LEI

MEASTĂ ŢARĂ ESTE A NOASTRĂ, A TUTURORO Alocuţiunea d-lui Ion Raţia deputat P.N.Ţ.C.O., Jn şedinţa Camerelor reunite,

luni 26 octombrie 1991 •

Voi căuta să concentrez ceea ce vreau să vă spun, deşi nu va fi prea uşor.

Am citit cu multă atenţie acest Raport, am ci­tit şi opinia separată a d-iui senator^Csiha Ta- mas şi a d-lui deputat Takacs Albert Csaba ţi trebuie sa vă spun, incă de la început, că ex­plicaţiile, acuzaţiile, contraacuzaţiile. contraex- phcaţiile şi tot ce am auzit joia trecută la aceas­tă Cameră mi se pare că dăunează extraordinar de mult climatului din România.

Vor unirea Transilvaniei cu Ungaria? Vor in­dependenţa Transilvaniei? Vor autonomia Tran­silvaniei sau vor autonomia regiunii In care' aii majoritatea? .'iau, in fine, vor drepturi colective? Niciodată n-am înţeles ce înseamnă drepturi co­lective într-un stat democrat toţi oamenii sînt la fel. Drepturi colective pot să aibă, de exem­plu, oamenii cu ochi albaştri, de ce nu? Cu alte cuvinte,, toote formulele care s-au vehifiulat acum, cu tot respectul pe care îl am faţă de conce­tăţenii mei. înseamnă diverse forme de şovinism.

Dar dacă ungurii din România sînt concetă­ţenii noştri, leali acestei ţări, România le asigu­ră toate drepturile democrate.; Ei bine, eu sînt , convins că partidul nostru şi ou personal vom lupta pentru aceste drepturi.

In secuime, în special cînd am avut campanie electorală acolo, am găsit foarte multă prietenie. Dar în Occident am găsit foarte mult şovinism maghiar. In lungul meu exi! de aproape 50 de am, am apărat drepturile românilor de nenumă­rate ori, sistematic împotriva şovinismului ma» ghiar, fie ră a fost vorba de Lady Listowell — născută Marffy — Mantuano, Gabriel Ronay, George Mikes. Egon Ronay, Hamos Laszlo, avo­catul Kosznos şi mulţi alţii. Şovinismul maghiar în Occident s-a manifestat violent, în repetate rînduri, imediat după războiul mondial, ln pro­

blema „optanţilor" in anii ’30, sub lozinca „Nem, nem, soha“, cind au vrut să-l facă pe lordul Rotherware regele Ungariei. în anii imediat ur­mători celui de-al doilea război mondial pro­blema nu s-a pus, pentru că peste tot ungurii în Ardeal, ungurii comunişti, erau la putere. PCJR. a fost aşa de împlnzit de unguri, îneît la întemeierea lui în Bucureşti „Internaţionala'1 a fost- cîntatâ în ungureşte. Dar după ce Re­voluţia maghiară din 1956 a fost învinsă, aceştia au demonstrat că sint mai întîi unguri şi apoi comunişti, după care au fost înlăturaţi de la putere. După această perioadă a început violent şi susţinut campania şovină maghiară în Occi­dent, in aşa fel îneît in momentul în care vor­bim astăzi despre Transilvania, în mintea occiden­talului se iveşte imediat ideea distrugerii mino­rităţii maghiare de către români. Acest lucru trebuie, să dispară. Şi aceasta trebuie s-o facem noi. Şi de aceea îmi îngădui să închei prin cu­vintele tînărului avocat Ioan Raţiu (nu am citat scris, vorbesc din memorie) pe care le-a rostit cînd îi apăra pe români şi secui acum peste o sută de ani (în procesele „urbariale"): „Noi, românii, nu sîntem Împotriva ungurilor şi se­cuilor. Noi sintem împotriva sistemului, noi sîn­tem împotriva baronilor şi grofilor, că ei ne împilează pe toţi. Noi trebuie să recunoaştem că această ţară este a noastră, a tuturor româ­nilor şi a ungurilor. . . Fie că am fost aici de două mi] de ani, fie de opt sute de a n i . . . , la toate aceste chestiuni trebuie să ne punem de acord o data pentru totdeauna şî să luptăm pen­tru această ţară eare ne aparţine nouă, tuturor. Să păşim cu încredere în noua orînduire care se deschide acum în Europa. S-o facem împreună, toţi băştinaşii acestor meleaguri".

(Text preluat din «Cotidianul" de marţi, 29 oc­tombrie 1991, cu permisiunea autorului)

PÎINEA A DEVENIT NECONSUMABILĂDe foarte mulţi ani nu am

mai mincat o pîine bună, reali­zată in brutăriile de stat. Au fost şi perioade în care pîinea şi produsele de panificaţie — cornuri, chifle, covrigi etc. — - erau acceptabile din punct de vedere calitativ, uneori chiar bune, care ne aminteau de alte vremuri. Dar de cele mai multe ori, şi uneorj ţjjngi perioade de timp, pîinea nu a corespuns. In- „ dusfria noastră de morărit şi pa­nificaţie motiva această situaţie prin calitatea slabă a griului şt făinii, a drojdiei şi adesea lip­sa acesteia, presiunea scăzută a gazului metan etc. Nimeni nu

contestă că acestea, sînt cauze reale, şl factori de care depinde, îri ultimă instanţă calitatea pli­nii şi a produselor, de panifi-, caţie.

Este, posibil să aibă dreptate cei ce afirmă că în multe judeţe pîinea a fost şi este mai bună- decît la noi. * -

Ceea ce se intîmplă mai nou la noi ne îngrijorează: pîinea şi chiar cornul de 15 lei care se vinde la PANIRO, pe str. Horea de multe ori sînt neconsu­mabile, iar dacă se consumă dă­unează sănătăţii.

Nu ştim ce " e de făcut! Cu­noaştem faptul că recolta de

grîu nu a fost bună în multe zone ale ţării, că în-octombrie se mai recolta grlu, că sîntem tot mai săraci. Dar omul sărac, dacă are pîine cît de cît accep­tabilă o mai poate duce., Dar cînd plinea fie că lipseşte, fie că nu poate fi consumată situ­aţia devine dramatică.

Şi se pare câ ea ne pîndeşte. Oamenii au intrat în panică şi nu găsesc o alternativă. O aş­teptăm în primul rînd de la fa­bricanţii de pîine — societăţile de stat —: o aşteptăm de la cei care trebuie să ne. aducă grîu de peste hotare. Nouă, în Româ­nia, care am fost grînarul ■ Eu­ropei !

~ Ion GOIA

UN SENATOR MAGHIAR0-AMER1CAN AMENINŢA ROMÂNIA

Senatorul Tom Lantos, bine­cunoscut populaţiei româneşti din Transilvania, nu atît pen­tru vizita sa” in zonă, cît mai ales pentru modul în care în­ţelege să-i sprijine pe maghiari, ne-o ameninţat foarte clar, ex- primîndu-se în felul următor: „Eu şi colegii mei vom. face zile grele României dacă nu va în­fiinţa un consulat maghiar la Cluj şi universitatea Bolyai în acelaşi oraş“ . Că dl. Lantos se dovedeşte mai mult maghiar de­cît american şi intenţionează să folosească Congresul acestei ţări pentru a interveni în viaţa inter­nă a altei ţări — nu miră pe nimeni. Miră insă insolenţa cu care ne dă de înţeles câ şi alţi congresmeni americani il vor ur­ma in această politică nedreap­tă. Noi ar trebui să ne mirăm că e posibil ca un om cu porniri atit de războinice (chiar dacă es­te înconjurat, acasă, de pisici care îi ling, probabil, mîinile şi picioarele in momentele cînd

cloceşte planuri de răzbunare) poate influenţa şi atrage în ac­ţiuni nedrepte democraţi con­vinşi cum credem că sint mem­brii Congresului american. Dar nu ne mirăm, din moment ce un alt om politic american, in­tr-o convorbire cu un senator român, a putut afirmă: „Cum de nu daţi -Transilvania Ungariei dacă este locuită numai de un­guri?* In aceste condiţii este po­sibil orice. Deci, să nu ne mi­răm. In schimb, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva există o legătură directă între vizita de . două săptămini ln S.U.A. a deputatului români de origine maghiară Domokos Geza şi a- ceastă atitudine atit de ame­ninţătoare a senatorului maghia- ro-american Tom Lantos la ■ a- dresa României. Sau să nu pu­nem nici această Întrebare? A- tunci s-o punem pe următoarea: Nu cumva senatorul în cauză ne ameninţă acum pentru că în Parlamentul României se discu­tă raportul „Covasna-Harghita44, care conţine relatări despre fap-

Valer CIIIOREANU

(Continuare tn pag III)

Independent de schimbarea gu- .vernului, aplicarea reformei con­tinuă, în însăşi baza legilor pro­puse de guvernul Roman. Mer­gem, aşadar, şpre . marea priva­tizare, cea dintîl. etapă a acestui proces fiind vînzarea activelor societăţilor romerciale cu capital de stat. „Tnstruirea“ personalului cu atribuţii in domeniu a f'ist făcută. Trebuie, însă, ca meto­dologia de aplicare a legii să fie aiizită şi înţeleasă şi de murito­rul de rînd. pentru care legea . prevede unele facilităţi ţ o drept, nu foarte mari). •• Şi. în această or­dine de idei, s-ar putea ca unii, conducători sâ nu fie foarte in­teresaţi să-si dividă micul lor imperiu, chiar clacă este pe de­plin posibil şi justificat un ast­fel de act. Este., doar, o părere personală. Domnule economist Emil Cicen, ca director al Dircc- ţici Control Comercial, Hnget Local, Coordonarea Activităţii Economice de la Prefectura Cluj, cum apreciaţi atitudinea direc­torilor, favorabilă sau nu apli­cării Legii privatizării?

— Părerea dumneavoastră per­sonală este foarte aproape de adevăr. Am avut o şedinţă la Prefectură cu membrii consilii­lor împuterniciţilor statului, oca­

zie cu care s-a spus clar că e- xisfă această tendinţă a condu­cerilor administrative de a înce­tini aplicarea reformei. Mulţi di­rectori cred că dacă aplică re­forma' îşi vor pierde scaunul. Noi le-am pus în vedere să apli-

tiV e lo r societăţilor com crciale?— Există mari reţineri din

partea societăţilor comerciale de a fi trecute active pe listele de vînzare. Posibil să existe o în­grijorare, întreţinută de condu­ceri, şi care constă în amenin-

„există mm]h Df încetinireA APUCĂRII REFORMEI”

ce reforma aşa ctim ’ serie in lege. -

— Probabil că obstrucţiile nu sc manifestă acum pentru intîia dată.

— Aceleaşi probleme le-am mai avut. de exemplu, şi cu a- plicarea Hotărîrii Guvernului nr. 1228 din 1930 ce prevede darea unităţilor in locaţie de gestiune. La „sugestia1* conducerilor admi­nistrative, in foarte multe locuri nu s-a optat pentru această for­mă de organizare, care s-a dove­dit a fl totuşi cea mal avanta­joasă. deoarece conferă unităţi­lor un mare grad de autonomie.

— Cum a debutat vînzarea ac-

ţarea cu şomajul în cazul în. ca ­re se trece la vînzarea de acti­ve şi Ja schimbarea proprieta­rului.

— Odată şi-odată, tot acolo a- juugetti, la vînzarea dc active, fie acum, f o mai tîrzi'i. Am im­presia că, acum. sc mai. ponto cumpăra încă şi do către cei ce lucrează in unităţi. Probabil că mai încolo va fi totul mai scump. Ce face Prefectura pentru a co. recta tendinţa de rămîncre pc loe?

— Singura noastră pîrghie de corecţie o reprezintă consiliile împuterniciţilor statului. Cu membrii acestor consilii ne In-

tîlnim des şi, pe cît putem, ac­ţionăm pentru aplicarea- legilor reformei. . .

— Cred că nici Legea Priva­tizării nu este foarte fermă. Drep­tul consiliilor dc administraţio dc a- aproba sau nu scoaterea Iu vinzare a activelor se poate întoarce împotriva legii însăşi.

— Şi asta este adevărat. -— Cc veţi face cu cele 41 de

unităţi înfiinţate prin decizia Prefecturii. Vor lua singure de­ciziile sau vor fi ..îndrumate"?

— Din punctul nostru de ve­dere, unităţile acestea au auto­nomie. Un singur exemplu: cind a apărut concurenţa în domeniul salubrităţii societatea noastră a dorit să se transforme din regie I autonomă tn societate comercia­lă A sa s-a şi întîmplat. Prefec­tura aprobă astfel- de transfor­mări

— Ve. CC merg atît de încet lucrurile ?

— Pentru - că într-o economie planificată riscul este minim, iar într-o economie de piaţă riscul este foarte mare. Mulţi nu vor să şi-l asume. Nu putem intra într-o economie de piaţă cu co-

.merţul socialist, de pildă.

M. SANGEORZAN

IMPORT StiA PORNIT

a c t i v i t a t e a

FOTO EXPRES

« T E L E X ®CONFERINŢA d e p a c e d e

LA MADRID• La- Madrid au început, ieri,

la orele 0,31 CMT (10,31, ora\ locală) lucrările Conferinţei pen­tru pace în Orientul M ijlociu,. la care — pentru prima dată după 43 4® ani de conflict — se află la aceeaşi masă de ne­gocieri reprezentanţi arabi şi israelieni.

• Preşedintele sesiunii de di­mineaţă, ministrul de externe sovietic, Boris Pankin, a mar­cat începerea lucrărilor, după care cuvîntul inaugural a fost ■ rostit de Fielipe Gonzalez, pre­şedintele guvernului spaniol. De la tribuna Înaltului forum au vorbit apoi, succesiv, preşedin- tele S.U.A., George Bush, preşe- : dintele sovietic, Mihail Gorba- : ciov, copreşedinţi ai reuniunii .- de la Madrid, ministrul de ex­terne al Olandei, Hans van den Broek în numele C.E.E. şi mi­nistrul de, externe Amr Moussa. şeful delegaţiei egiptene. Prima zi a lucrărilor conferinţei s-a încheiat ieri după amiază.

• în cuvîntul rostit, preşedin-' tele George Bush şi-a exprimat speranţa că aceasta va deschi­de un nou capitol in istoria . relaţiilor arabo-israeliene. Apre­ciind că „pacea este posibilă4*,, preşedintele american a men­ţionat că puteri din afara re­giunii nu pot impune părţilor o soluţie. Aceasta revine numai celor implicaţi — a subliniat el.

• Liderul sovietic a declarat că Uniunea Sovietică şi Statele Unite im doresc să impună o - soluţie pentru problemele din Orientul Mijlociu. Pacea poate să fie realizată prin atingerea unui echilibru realist între in­teresele arabilor şl israelienilor— a spus Gorbaciov.

SPICUIRI DÎN PRESA FRANCEZA

• „France Soir": Ce doresc U-' nii şf- ce doresc alţii? Siria urmăreşte recuperarea Golanu­lu i . . . Iordania doreşte să-şi salveze regatul. . . Egiptul — o nouă ordine în regiune, care să-i permită evitarea trecerii prin „furcile caudine" siriene. Palestinienii doresc un teritoriu, în vreme ce Israelul refuză să cedeze chiar şi un hectar de teren. . . Pentru prima dată a- rabii- recunosc dreptul la exis-: - teriţă al Israelului, iar statul is­raelian va trebui să facă anu­mite concesii,sub presiunea alia­tului său american. Speranţa care se naşte la Madrid nu re­prezintă însă prea mult faţă de atîta ură şi sînge acumulate de-a lungul secolelor. Dar, tăce-- rel în sfîrşit. se negociază!"

,• „Le Figaro” : „Ltimea arabă şi-a pierdut protectorul sovietic şi, pentru ea, a bătut ceasul rea­lismului. Este clar, de acum înainte, că aşa-numita entitate' sionistă are, pentru totdeauna, rădăcini în pămîntul Palestinei.La fel de clar este şi faptul că cele aproximativ două mil'oa- ne de evrei sovietici, a căror venire ;este anunţată, vor întări considerabil potenţialul demo- - grafic _al Israelului. După cum, de asemenea, a devenit limpede că statu-quo-ul acţionează îm­potriva OEP şi în favoarea ex­tremiştilor religioşi, a căror in­fluenţă nu încetează să se .ex­tindă în Cisiordania11.

• „Liberation"; „Nu sînt dc sperat nici surprize şi nici mi­racole. Discursurile nu toate şansele de a dezamăgi. Ceea ce va rămîne este metoda orga ni-, zării Conferinţei''.

• „Le Pari.s'cn": „Palestinienii -şi sirienii vin la Madrid pentru; a recupera teritoriile ocupate de Isfael. Dar Yitzhak Shamir le-a răspuns, practic, anterior, refuzînd formula „pace contr.-K teritorii". Pentru premierul is* raeliari, este vorba numai do pace în schimbul pă^ii. D'scu* ţiilo vor fi extrem de „strînsa" la Madrid1*.

&DEVĂRULDE CLUJ PAGINA l

«EGLEMENTABI DE MARE INTERES PENTRU

TAXIMETRIŞTIîn baza Ordinului nr. 21 /1991

b1 Ministerului Economiei şi Fi­nanţelor, societăţile comerciale care au ca obiect de activitate transportul de persoane denumit „1aximetrie“ , precum şi persoa­nele fizice autorizate conform Decretului 54/1S90 să desfăşoareo asemenea activitate, sînt obli­gate ca pînă la 1 ianuarie 1992 şi respectiv 1 martie 1992 să-şi instaleze aparate de taxat pe au- totiirismele destinate transportu­lui de persoane. In Ordin se menţionează că după această da­tă se va revedea noul sistem de impozitare, iar instalarea ini­ţială a aparatelor de taxat şi verificarea periodică a acestora se efectuează de Inspecţia me­trologiei de stat, Direcţiile ge­nerale ale finanţelor publice ju­deţene şi a municipiului Bucu­reşti.’ - _

De asemenea, se menţionează obligaţia societăţilor comerciale cu activitate de transport de persoane de a-şi organiza con­tabilitate proprie pe baza docu­mentelor justificative.

' Ordinul mai cuprinde şi obli­gativitatea societăţilor speciali­zate îri transport de persoane şio colaboratorilor săi de a-şi' a ft-. şa programul de activitate la bordul autoturismului, program vizat de organele fiscale.'Legat de încasările zilnice lu­

ate! în calculul profitului impo­zabil, acestea nu pot să fie mai mici de 1600 lei/zi în condiţiile unui program de lucru de 8 ore.

' . ’ ■ - ' Gli. TARE

COLOCVIUL NAJIONAL DE ORIENTARE ŞCOLARA Şl PROFESIONALARecent au avut loc la Bu­

cureşti lucrările colocviului naţional cu tema „Orientarea şcolară şi profesională în con­diţiile economiei de piaţă", manifestare organizată de In­stitutul de Ştiinţe ale Educa­ţiei Au participat profesori specialişti din învăţămîntul li­ceal, universitar, cercetători ştiinţifici, inspectori şcolari, experţi ai Casei Personalului Didactic. în calitate de invita­ţi au participat profesori ai Universităţii de Ps'hologie din Republica Moldova.

Dialogul nemijlocit cu repre­zentanţi ai M.Î.S., I.S.E., Mi­nisterului Sănătăţii şi Ministe­rului Muncii şi Protecţiei So­ciale a prilejuit dezbaterea

.statutului Centrului de asisten­ţă psiho-pedagogică pentru cadre didactice, elevi şi pă­rinţi; probleme legate de me­todologia de lucru, psihodiag­nostic şi consilierea vocaţio- nală, orientarea, .selecţia şi reorientarea profesională, o- rientarea şcolară şi profesio­nală pentru copii cu probleme speciale (handicapaţi şi su- prădotaţi).

Restructurările în sistemul de învăţămînt au , impulsionat activitatea de O.Ş.P. a profe­sorilor implicaţi ... Iii- această activitate. în virtutea noii o-

rientări, prip recentele regle­mentări ale M.I.Ş. s-a conve­nit ca laboratoarele judeţene de orientare şcolară şi profe­sională să devină Centre de asistenţă psihopedagogică _ a profesorilor, elevilor.şi părin­ţilor. Accstea sînt instituţii ju­deţene cu caracter interşco- • Iar, subordonate inspectorate­lor şcolare şi amplasat? în Casa corpului didactic. In ca­drul atribuţiilor de asistenţă psihopedagogică (fiind impli­cată aici şi aceea de orienta­re, reorientare, selecţie şco­lară şi profes'onală), profeso­rii care lucrează în aceste centre jvor presta şi activitate de predare în specialitate şi/ sau la cursurile de reciclare, conform normativelor in vi­goare. Acestora le revine ’ şi sarcina de a participa in bri- 'găczile inspectoratele^ şco­lare, cu ocazia inspecţiitor te­ritoriale sau pentru grade. Adiacent acestor obiective, ei vor aborda cu prioritate pro­bleme ale cunoaşterii dispo­nibilităţilor elevilor, vor ac­ţiona pentru diminuarea cau­zelor eşecului şcolar, a difi­cultăţilor de adaptare şcola­ră, ident'ficarea copiilor talen­taţi. Centrul de asistenţă psi­hopedagogică realizează,. la soliditare, consilierea indivi­duală şi pe grupe a elevilor,

profesorilor şi părinţilor în cadrul programului de con­sultaţii. Toate aceste demer­suri . reprezintă liante psiho- - logice pentru o mai bună in­tegrare în viaţa social-produc- ţivă a copiilor şi tinerilor.

Afiliate Centrului judeţean Cluj sint cabinetele interşco- lare de asistenţă psihopedâgo- gică de la- L'ceul ,,A, Mure- şanu“ Dej, de la liceele „Gh. Şincai" şi „A. Iancu", Grupul şcolar „Clujana" şi Şcoala nr. 14. Centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică în­treţin relaţii de colaborare cu responsabilii comisiilor di- riginţilor, ai catedrelor de spe­cialitate (diferenţiat p e ' dis­cipline), cu cadrele de speciali­tate ale Universităţii, institute­lor de cercetare, cu întreprin­deri, Direcţia Muncii, precum şi cu alte instituţii de stat şi particulare.

Concluziile . operaţionalizate puse în evidenţă cu ocazia colocviului. naţional amintit au subliniat ponderea asisten­ţei psihopedagogice în spo­rirea caracterului formativ- educativ al procesului. de în­văţămînt în condiţiile perioa­dei de tranziţie.

Prof. dr. Aurelia Coaşan- Dragea

NU SiNTETI SINGUR, DOMNULE SÂMUiA î«nw ^ M i n

.•Martor al naşterii secolului ţjţX, al afirmării capacităţii ma-. gice a omului de, a învinge is­toria, angaj induse într-o aven- ţiiră a extinderii omenescului dincolo de limitele descoperirii totale, unul, din cei mai vîrst- nici locuitori ai urbei noastre (n.n. — despre care ziarul nos­tru a mai scris), domnul Du­mitru lanula, ne-a întîmpinat zilele trecute într-o formă fi­zică şi sufletească excelentă., De Sfîntul Dumitru, cîţiva oa­meni de inimă s-au gîndit la semenul nostru, făcîndu-1 să uite, chiar şi pentru cîteva cea­suri, povara celor peste 100 de ani pe care ii poartă, singurăta­tea apăsătoare cu care, la un moment dat, „omul rămîne, 4,nu­mai trup şi numai Iut“.

Au ţinut să se afle la această onomastică reprezentanţi ai U*

. niunii Culturale „Vatra Româ­nească" — prin domnul prof. univ. Adrian Moţiu, senator în Parlamentul României şi un grup de tineri —, ai Ligii tine­retului ortodox român, împreu­nă cu duhovnicul Ligii, părinte­le profesor Mirel Şpan, iero­monahul Gheorghe Avram — stareţul mănăstirii Dervent (al cărei ctitor a fost fratele dom­nului Dumitru lanula, părinte­le Elefterie), însoţit de diaco­nul Teotim Popa, dumnealor fă- cîrid parte din noua obşte a

mănăstirii amintite, profesoara călugăriţă Georgiana Paucău şi un grup vocal de la Şcoala de ne- văzători din Ciuj-Napoca, Ra­dioul şi Televiziunea clujeană, presa, reprezentantul comitetu­lui cetăţenesc din cartier, tineri

'seminarişti. Din partea S.C.■ „Vitadulci" S.A. i-a fost oferit

în dar sărbătoritului un su­perb tert executat de maestrul cofetar Iosif Vasile,

în locuinţa modestă de pe str. Universităţii nr. 8, pe care concitadinul nostru o ocupă iă- ră întrerupere din 1945 încoace, s-a depănat firul unei vieţi care a văzut şi trecut prin mul­te. O casă în care, înconjurat de amintiri, un bătrîn onorabil, român macedonean din Munţii Pindului, 'ne-a vorbit despre peticul de pămînt pe care l-a avut lîngă -Palatul Regal din Balcic, despre afacerile sale în* Basarabia sau ca furnizor al armatei, despre mama domniei sale; care a trăit 106 ani (!), în fine, despre > zilele . senine şi mult mal multe încărcate de amărăciune şi nedreptate de care a avut parte în -îndelunga-, ta-i viaţă.

La ora cînd mulţi din con­temporanii domnului Dumi­tru lanula sînt cruci, foarte multe cruci, de la San Marina la Balcic sau din Basarabia la.

, . J OOTHALI__TENNIS

Ultimul turneu al tripletei de toamnă s-a încheiat cu următoa­rele rezultate: simplu: locul I. Daniel Săsărman, locul II — Mihăilă Gheorghe ,locul III — Florin Purice; dublu: locul I. Ghe. Mihăilă/O. Rusu, locul II Florin Purice/Daniel Săsărman,- Jocul III — I. Ciucă/C. Onuţu; Iripl u: locul I — Săsărman/Pu- rice/Mihăilă, locul II — Ciucă/ Onutu/Pop, locul III — C'ostan/ Dancia/Prodan.

După acest ultim turneu, cla­samentul general are următoa­rea configuraţie: simplu: locul

I — Daniel Săsărman 130 punc­te, locdl II — Florin Purice 80 puncte," locul III '— Gheorghe Mihăilă 75 puncte; dublu: loculI — Purice/Săsărman 130 punc­te, locul II — Mihăilă/Rusu 95 puncte, locul III — Onuţu/Ciu- eă şi Greblă / Pop, ambele cupluri cu 45 puncte; triplu: locul 1 — Purice/Săsărman /Mihăilă 150 puncte, locul II — Ciucă/Onuţu /Pop 60 puncte, locul III — Pop /Greblă/Popa 30 puncte. Com­petiţia intră în faza., turneelor zonale, care vor fi anunţate din • timp. Premiile acordate cu acest prilej au fost în valoare de20.000 lei, sporsor a fost Car- bochim S.A. iar organizatorul tripletei clujene — Clubul Feet- Tenis „Carbo“ -CIuj.

Cluj, omul acesta mărunţel, ex­traordinar de lucid şi cu un a- cut simţ al apartenenţei, la a- ceastă ţară şi neamfll ei, , hu ne adresează de la înălţimea vîrstei sale venerabile decît

'acestea: „Dorinţa mea este ca generaţia de azi şi cea viitoare să lase trecutul şi să păşească pe o cale cinstită, aşa cum am făcut şi eu.' Urăsc trădarea^

. hoţia şi minciuna! Ţara Româ­nească a fost dintotdeauna asu­prită: doresc de aceea să nu mai existe doi români şi două că i,. ci toţi să fie una. Nu din gură, ci din inimă să vorbiţi! Din inimi au răsunat cîntece patriotice, cuvinte de felicitare şi urări de viaţă lungă. La mul­ţi ani şi să ne vedem cu bine!

Michacla BOCU

ANUNŢ UMANITAR

ALIANŢA CIVICA anunţă ■ că va distribui simbătă, şi duminică (2—3 noiembrie, 1991) între ore­le 10—13 următoarele medica­mente prevenite din donaţii: an- tireumatice "(Ibuprofen — ta­

blete; Indometacin — ungvent şi fiole), antiulceroase (Talcid; Su- cralfat; Pireuzipin), antianginoa- se (Isosorbid; Mononitrat; Vera- panil) şi tablete pentru trata­mentul adenomului de prostată. Distribuirea se va face pe bază de reţetă, pe strada Gheorghe Bariţiu, nr. 25. camera 136.

AGENDATeatrul naţional —■ DIVORŢ

ÎN STIL ITALIAN, ora 17SPECTACOL 5

Joi, 31 octombrie ora 19,. la Caşa Studenţilor .formaţia de teatru ’ „Magna" prezintă spec­tacolul cu piesa „Lecţia" de Eu­gen lonesco. Interpretează: Lu­cian Vasiu, Ioana Morcoaşe, Si­mion Rus. Reria: Lucian Vasiu:

DESCHIDEREA CURSURILOR LA UNIVERSITATEA LIBERA

Marţî după-aniiaza, în sala mică a Casei Universitarilor, a avut loc festivitatea 'deschi­derii noului an de învăţă- mînt la Universitatea liberă Gluj-Napoca. Prof. univ. dr. Alexandru Bologa, directorul Spitalului oncologic, a pre­zentat o expunere axată pe mijloacele folosite de ştiinţa secolului X X în lupta cu can­cerul, concluzia fiind mai pu­ţin pesimistă decît' s-ăr părea, în sensul că există şanse re­ale de combatere a acestei maladii teribile. Apoi, prof. univ. Crişan Mircioiu, recto­rul Universităţii libere, a vorbit despre sistemele de e- ducaţie* a adulţilor, în care se integrează şi universitatea liberă. Festivitatea s-a .înche­iat cu , un niicrorecital susţi­nut de cunoscuta solistă de muzică populară Sava Ne- greanu Brudaşcu, primită de asistenţă cu multă căldură.

SAPTAMINA LITERARA LANGUEDOC-ROUSSILLONClujul cunoaşte, aşa'cum îi stă

bine oricărui oraş euorpean, o efervescenţă spirituală deosebită. După reuşita „Săptămînă Cultura- - lă belgiană", ieri a debutat Săp. tăniîna literară Languedoc-Rou- sillon, iniţiată de Centrul cultu­ral Francez din Cluj. De fapt, este un adevăr de necontestat, Centrul Cultural Francez - din Cluj are în persoana domnului

’ director Bernard: Paqueteau un spiritus rector preocupat nu nu­mai de activitatea Centrului, în variate şi. atractive domenii, ci mai ales, in întreţinerea şi dez-, voltarea legăturilor tradiţionale franco-române. Ieri, deci, la Bi­blioteca Academiei a avut loc inaugurarea expoziţiei reunite Cărţi francezo din Biblioteca A- eademiei, vernisajul Expoziţiei de gravură franceză, care cuprin­de lucrări de gravură realizate de pictori francezi reprezentativi pentru ,.Noua generaţie", afirma­tă în Franţa, după 1980. In con­tinuare a avut loc întîlnirea scriitorilor francezi — Bruno Roy, Jean-Louis. Terrade, Ro- land Pecout şi Gerard . Goirand cu scriitorii clujeni membri ai Asociaţiei — Liviu Petrescu, Pe­tru Poantă, Doina Cetea, Tiraly Laszlo, Horia Bădescu, Tudor Vlad, Tudor D Savu, Ion Cris- tofor, Ion Muşlea, Ion Cocora, Aurel Rău, Constantin Cubleşaii, Adrian Popeseu, Vasile Igna, Virgil Bulat, Mircea Opriţă, Va­lentin Taşcu, Mircea Muthu, Ma­rian Papahagi, Marta' Petreu, Ion Istrate, Dan Rebreanu, Teo- har Mihadaş, Petre Bucşa;— re­prezentanţi ai presei scrise şi orale.

Dcm. ŞOFRON

ADULTER.. SCUMP

' încoronată cu puţin timp în urmă, M iss, Taiwan 1991 şi-a pierdut titlul, după ce a fost surprinsă într-o cameră de ho­tel, cu un bărbat căsătorit, de către soţia galantului, însoţităde poliţişti-----relatează FrancePresse. Fireşte, regina -frumuse­ţii, Lu Shu-fang, în vîrstă de 20 de ani, are dreptul la viaţă personală, dar asociaţia care i-a

decernat titlul estfe foarte. strictă în privinţa respectării vieţii de familie. încoronată în septem­brie, frumoasa studentă a fost obligată să plătească peste 38.000 dolari „despăgubiri morale" so­ţiei amantului ei —- om de afa­ceri. Totodată, ea trebuie să ram­burseze cei 40.000 dolari cu care a fost onorat titlul, în schimbul abandonării formalităţilor • de chemare în faţa justiţiei pentru adulter. . .

Jlugby: No u a z e k l a n d A —.MEDALIE Di; BRONZ

Iovi s-a disputat — în ' eadrul „Cupei Mondiale" (veritabil campionat mondial) — partida pentru locurile 3—4 între Noua Zcelandă şi Scoţia (învinsele din ■semifinalele competiţiei). La capătul unei partide de mare «spectacol, „AII Blacks" (Noua

Zcelandâ) au cîştigat cu scorul de 13—6 (6—3), cucerind me­daliile de bronz. O consolare, totuşi, pentru „AII Blacl;s", con­sideraţi la începutul întrecerii drept mari favoriţi (deţinători ai titlului mondial), dar care «iu trebuit să' cedeze, pe drept, în semifinală în faţa Austra­liei, devenită astfel principala favorită în finala cu Anglia.

Dacă nu aţi reţinut din pro­gramul publicat de noi ieri, vă reamintim că astăzi, de la ora10,30, după transmisiile de pe satelit, inai puteţi urmări Ora de muzică — dedicată Bicen­tenarului Mozart (12,40), emi­siunea Oameni de lîngă noi — care are în atenţie Asociaţia „Rhcuma" din Ciuj-Napoca, Jazz-magazinul ile la ora 14,20, care cuprinde secvenţe în di­rect de la Festivalul interna­ţional de jazz „Danubian ’91‘\ care are loc la Galaţi, precum şi cea dc a treia emisiune din seria celor consacrate iniţierii în fotografie (14,50). Despre problemele educaţiei ecologice, voievozi descălecători ■ de ţară

şi şah de la A la Z — în emisiunea Prcunivcrsitaria de la ora 15,20, urmată de cursul dc limba engleză. Muzică de operă, muzică populară şi ma­gazinul sâptămînal de cultură cinematografică ver preceda e- misiunea Reporter *91, cara ne va arăta cum construim noi drumuri în Turcia., Dar la noi, cînd oare le vom construi? Partea a Vl-a a serialului ştiin­ţific privind revoluţia vieţii — la ora 19,05. După desenele a- nirnate şi Actualităţile de la ora 20, Studioul economic ne propune o temă care se anun­ţă interesantă: Piinea noastră... cea de toate zilele (sau cum va încerca Florica Rădulescu s ă . ne convingă câ voia bună tre­ce, la urma urmei, prin sto­mac1 Aceasta în cazul in care harnicii realizatori ai emisiu­nilor cconomice nu vor fi mo­dificat, sumarul celei dc astăzi peste noapte?:). Iată însă că, la ora 21,10, Ewingii ne dau întîlnire cu episodul cu nr. 70 al serialului Dallas. După cî­

teva zeci de episoade în care nu s-a întîmplat, realmente, nimic, scenaristului i s-a făcut milă şi a revenit la sentimente mai bune. Cum? Aşa cum ştim de vreo 15 ani, adică „înviin- du-l“ pe Dusty, spre fericirea lui Sue Ellen. în încheierea programului serii, Cronica Par­lamentului, Actualităţi şi emi-

. siunea sportivă Stadion. Mîine, capul de afiş al dimineţii este filmul artistic franccz Camera prietenului, pe care 11 vom pu­tea urmări începînd cu ora10.30. Urmează vidco-clipuri, in­formaţii şi publicitate în lim­ba engleză şi Ora de muzică (12,40), Mcdieina pentru toţi la13.30 şi Mondo-muzica — o emisiune caro.ne propune o în­tîlnire cu Gloria Estefan, Fran- cois Valcry, Toni Tomova. Ri- echi e Poveri, Johnnie Logan, Azucar Moreno, iar la ora 14,45 obişnuita omisiune care comen­tează evenimentele internaţio­nale ale săptămînii — Mapa­mond.

PAGINA 3

•Şî, DESPRE CORUPŢIEîn interviul acordat ' ziarului

nostru; dl. Mircea POP, procuror şef al Procuraturii Judeţene Cluj afirma că nu au pe rol nici un caz do corupţie şi că, deşi în anii anteriori erau sesizate foar­te multe asemenea cazuri, astăzi nu le.: mai sesizează nimeni. Să fi dispărut acest fenomen din judeţul nostru? Diversele mate­riale publicate în presa din Cluj şi din ţară au prezentat, totuşi, niai multe cazuri de corupţie.Si atunci care să fie explicaţia? Se teme lumea să se mai adre­seze Poliţiei sau Procuraturii? De unde această teamă? De ce există „teama'1 de aceste două instituţii şi există totuşi curajul de a prezenta fenomenul respec­tiv în presă? Posibilele răspun­suri la această întrebare ar pu­tea- să ne dea de gîndit.. Avînd în vedere că în Cluj fiinţează o „Asociaţie împotriva corupţiei “• care, conform statutu­lui; s-a angaiat „să descopere şi să demaşte public, indiferent de persoană şi de instituţie, orice manifestare de corupţie, minciu­nă, abuz, incompetenţa, nepo­tism,jprecum şi să lupte ca toţi

- factorii chemaţi şă desfăşoare activităţi în- favoarea cetăţeanu­lui să-şi facă datoria şi să dea

' respectul cuvenit cetăţeanului14, m-am adresat preşedintelui aces­teia, dl. Alexandru NERIŞAN, întrebîndu-1 de ce nu a prezen­tat pînă‘ acum Procuraturii nici un caz de corupţie din multele sesizări sosite pe adresa asocia­ţiei. Răspunsul domniei sale: „A fost o neglijenţă â noastră. Se­sizările pe oaie le-am primit le-am trimis Primăriei, Prefectu­rii- sau Poliţiei şi, fără să ne dăm seama, am neglijat Procu­ratura, Dar, "în presă (Flacăra, Mesagerul; transilvan. Adevărul , de Cluj) am prezentat inaî nnlte cazuri de , necinste şi corupţie. Cei in drept ar fi putut să cer­ceteze aceste cazuri".. " ’ oate că dl. Nerişan are drep­tate. Cei vizaţi trebuie să ştie ace«t lucru mai bine decit noi.

:ntrucit asociaţia. pe care dl. Nerişan o conduce este o asoci­aţie cetăţenească, i-am întrebat dacă nu crede că investigînd ca- ; zurile penale îşi depăşeşte com- ; petenţa „Noi nu luăm masuri- f Ie legale împotriva corupţiei, nu facem anchete. Noi ne-am pro- ; pus să ajutăm Poliţia, adminis­traţia, cu sesizări pe care ei ur­mează să le cerceteze şi să ia ,

UN SENATOR...(urmare din pag I)

te pe care le-a încurajat şi po­litica dusă în ultimii doi ani şi de acest duşman declarat al ţă­rii noastre?

'n subsidiar, , ar putea să ne mire atitudinea "Televiziunii ma­ghiare şi a presei din Ungaria, care nu ezită să publicc aseme­nea declaraţii fără teama de a fi tratate drept şovine şi a fi ameninţate ca atare. Dacă ar- ; exista un senator american de origine română gata să declare război unei ţări, iar Televiziu­nea română i-ar difuza pe post ameninţările, cu siguranţă s-ar găsi în ţară'publicaţii şi oameni politici care să spună despre in­stituţia în cauză că nu este de­mocratică şi că serveşte cine ştie ce interese obscure. Desi­gur este o pură închipuire, pen­tru că românii din diaspora au ceva mai bun de făcut decit să ameninţe ţările neprietene ţării lor de baştină.

Kste normal ca în această si­tuaţie, preşedintele, Parlamentul şi Guvernul României să ia ati­tudine foarte clară. Nu spun că faptele senatorului maghiaro-a- merican Tom Lantos p"t fi adu­se la cunoştinţa Curţii Interna­ţionale de la Haga, cu toate că ameninţările sale ar putea fi cercetate şi de această instituţie, dar probabil că o notă de pro­test ar putea fi înaintată Con­gresului- S.U.A. şi publicată in presa internaţională Probabil, nici publicul amcricnn, atit dc puţin interesat de situaţia ţări­lor din ostul Europei atunci cind aceasta nu conţine note senza­ţionale, nu poate rămîne, totuşi, indiferent în faţa unei atitudini cum este aceea a senatorului Tom Lantos şi a altora ca el.

apoi măsurile de rigoare11.După acest răspuns, o între­

bare inerentă: „Nu credeţi că ar • fi mai normal şi mai operativ

ca persoanele care au ceva de sesizat să se adreseze direct ce­lor în drept?11 Şi un răspuns ca-< re lasă să se înţeleagă multe: „Peste tot sînt oameni cinstiţi, extraordinar de corecţi, dar din păcate sînt şi oameni (mai pu­ţini la număr) murdăriţi, ne­drepţi, şi din pricina lor cetăţe­nii se feresc să se adreseze anu­mitor instituţii. Şi-atunci vin la noi.41. 1

Totul pare logic pînă la im punct: oamenii nu au încrcdere în Poliţie sau în Prafectură şi se adresează Asociaţiei împotri­va corupţiei. Asociaţia, conform statutului, nu are dreptul să an­cheteze cazurile sesizate şi le trimite spre cercetare . . . tot Po­liţiei, Prefecturii sau Primăriei. Să fie totul, pînă la urmă, doar un simplu cerc vicios?

Şi totuşi, această asociaţie, care la prima vedere pare o verigă în plus dintr-un lanţ şi aşa une­ori prea lung este de fapt bine venită, pentru că oferă cetăţea­nului lezat," care de ani de. zile a bătut fără rezultat ■_ la uşile

'unora sau altora, un. dram de : speranţă. Experienţa anilor de

dictatură a făcut cetăţeanul să nu mai ailbă încredere în oame­nii legii, iar neîncrederea lor, chiar dacă de multe ori nu mai are temei, se menţine şi astăzi. în ; defavoarea organelor de or­dine şi a cetăţeanului însuşi.

M. TRil’ON

Cu ochiul liber

Sâ ucizi o pasăre in zbor (I)Orice poveste începe cu „a fost odată..Deci. -a fost odată o casă frumoasă-frumoasă, pe

strada Republicii din Cluj. In vremuri mai vechi <?a a aparţinut Armatei şi, nu se ştia cum, a ajuns în custodia Securităţii. Cea mult huiduită. Nu ne-am pi*opus nici să apărăm, nici să denigrăm această instituţie Cert este că, la un moment dat, acei oameni care lucrau in acea casă s-au, ho- târit s;o dea copiilor. Tuturor copiilor acestui burg.

Nu se poate nega că, de-a lungul- generaţiilor, micu(iior li s-au inoculat idei străine dezvoltării fireşti, „Cîntarea României11 fiind un gcneric care a îngheţat, la propriu şi la figurat, multe suflete plăpînde Dupa cum, tot ■ atit de adevărat este că această casă păstrează între ziduri rîsul zglobiu' al miilor şi miilor de, copilaşi, bucuroşi că aici li s-a dat posibilitatea să modeleze pentru prima oară o buoată de plastelină, sâ construiască pri­mul aeroplan, sâ înveţe primii paşi de dans, şi cîte şi mai cîte._ Spuneam că Securitatea a părăsit frumoasa casă în favoarea copiilor şi a copilăriei. (Cu toate că nimeni nu poate să aducă argumente suficiente care să susţină că această instituţie n-a acaparat tot ceea ce a fost mai bun!). Iată însă că, după eforturile profesorilor de aici, după nenumâiate sacrificii, de privaţiuni de tot felul, după ce Gasa

copiilor din municipiul nostru a primit o (cît de cit) nouă înfăţişare — nu mă refer atît la clădire, cit la structura şi formele de pregătire aplicată — iată, deci, că oameni răi, oameni fără suflet, şe- dinţomani de profesie, încearcă să distrugă, ceea ce nici ‘cele mai obscure forţe n-au îndrăznit: să distrugă, zic, locul unde peste 5.000 de copii din oraş îndrăznesc pentru prima oară, poate să îşi dezvolte capacităţi nebănuite, sâ se bucure de creaţie, să facă sport, într-un cuvînt să-şi încerce puterea primilor paşi în viaţă.

Cine sint aceşti ucigaşi de vise7(Sperăm din tot sufletul să nu fim nevoiţi să

publicăm cca de a Il-a parte a acestor reflecţii. Cei care s-au instalat — nu ne este ruşine să spu­nem: abuziv — în visurile copilăriei, ar trebui să-şi îa cau-afuscle şi să plece. Discret, fără tam- tam ulcu care au venit şi fără parşivenia cu care vor să se extindă ca o plagă a’ răului în toată Casa copiilor. Dacă nu se vor retrage, voi fi nevoit să 'arunc cu noroiul cu care ei înşişi vor să infrîngă neprihănitul zbor al copilăriei. Plecaţi, deci donmilor-tovarăşi, găsiţi-vă alte încăperi unde să dezbateţi inepţii pe care, credeţi-mă, nimeni nu le ia în seamă!- Căutaţi-vă alt spaţiu şi, jur, n-am să. vă dau niciodată în vileag!)

Radu VIDA

• .-HOŢIE. Domnul E. D.. po­sesorul autoturismului 2—CJ— 5193, asigurat la Adas, şi-a dus maşina la reparat la unitatea Dacia Service de pe strada Do­robanţilor. Maşina a fost lăsată în curtea unităţii (păzită d e - portar şi pe timpul nopţii). Du­pă nouă zile, cînd omul s-a dus să-şi vadă maşina, mecanicii i-au spus că i-a fost- furată lan­terna din . partea dreaptă a mar şinii, în valoare de eîteva sute

sîmbetei

NOTA

SEMNE DE IN E M /W EAm înţeles că sint greutăţi

(generate în mod special de lipsa materialeleor) la Telefoa­ne, gre'.îtăţi amplificate de lucrările de - modernizare a reţelei telefonice. Nu am în­ţeles insă lipsa de solicitudine a celor de la Deranjamente, unde poţi să tot suni. . . Li s-o fit acrit şi lor de atitita re­clamaţii? Poate! Dc puţin timp s-a- apelat la o găselniţă: orice sesizare .făcută în scris trebuie însoţită de un tim­bru de 15 lei! Sa fie oare timbrul garanţia răspunsului la sesizare? Ciudat fel de a înţelege relaţia cu abonaţii (care, printre altele, mai ■ au şi drepturi nu. numai obliga­ţii!) şi cred câ procedeul nu se va extinde şi la celelalte

servicii, punînd în pericol ^bu­getul familiei. Pină se vor lă­muri abonaţii ce şi cum, re- clamaţiile pentru Telefoane vin pă adresa redacţiei ziaru­lui,- că noi măcar nu le ta­xăm. Şi încă o întrebare, care aşteaptă lămuriri: cura se ex­plică notele de plată de f e - , Iul 68,80 lei, (de pildă), ' cînd minutul se plăteşte la leu (întreg) şi nu se taxează decît minute întregi de convorbire? Ba mai mult, am văzut o n o - . tă de piaţă cu sold precedent 5 bani (sic!) de ai zice că toată corectitudinea Pămîntu­lui s-a pogorit peste Telefoa­nele noastre! Da, dacă nu ar fi şi note de plata pentru te­lefoane „mute11. . .

F. SERGIIIE

■ANUNŢ Membrii FRONTULUI ŞAL­

VARII NAŢIONALE din car­tierul „Zorilor44 sint convocaţi

Ja adunarea generală care va avea loc joi, 81 octombrie, ora 17, - Ia Şcoala nr. 10 (localul nou) din carticr. ,

de iei. In locul lanternei a fost pusă . o alta nouă, dar care . . . "a fost trecută în devizul pose­sorului autoturismului. In mo­mentul luării maşinii în repara-' ţie nu s-a făcut nici un fel de inventar al pieselor din autotu­rism, aşa îneît clientul: Daciei Service riscă să rămînă pagii-. baş. Cazul .dînsului, se pare,

. este unul fericit, fiindcă âu fost persoane cărora li s-au fu­rat chiar şi portierele.- Omul jură că de aici înainte va apela ̂numai la particulari şi nutreş­te speranţa ca de aici înainte, măcar, să nu i se mai descom­pleteze maşina.

• HOTELIERA. Hotelul „Vlâ- deasa“ de pe strada Gh. Doja dispune de camere de cîte 2, 3 sau 4 paturi, al căror preţ va­riază între 350 şi 855 dc Ici. In pofida calamităţii generale pro­vocate de Ordinul 89 al d-lui Viorel Cataramă, hotelul rezis­tă datorită grupurilor de „turiş- ti“ sovietici care se cazează aici. Administratorul hotelului, dl.

‘ Călin Sabău ne-a declarat, însă, că „dacă se opresc ruşii, dăm faliment11. Poate dau. poate nu dau. Depinde de politica succe­sorului , domnului Cataramă. Deocamdată s-a schimbat echi­pa guvernamentală fără să se fi abrogat deciziile care au avut efecte nefaste asupra turismu­lui românesc.

• CRIZĂ CU COADA. De mai multă vreme, tileiul a devenit foarte deficitar pe piaţa Cluju­lui. Nu se dă pe cartelă (mare sa­

tisfacţie!). dar. nici să-l cumperi la liber nu-1 găseşti decît foar­te rar şi, natural, cu coadă de eîteva ore. Pensionarul Vasile Tămaş a stat, în ziua de 22 octombrie a.c., la Unitatea A l i ­mentara nr. 47 de pe strada Horea, la o coadă de ulei care a durat de la ora 10 la ora 18. C înd-a ajuns la tejghea i s-ău vîndut doi litri de ulei într-un bidon de plastic Cînd a golit uleiul în sticle' â constatat că din cei d o il it r i plătiţi lipseau. 300— 400 de .milUitri.-. A doua z i 1 dimineaţa s-a dus la magazin să reclame neregula, i s-ă răşf puns că trebuia şă vină în .da: , ta de 22. Vasile Tămaş a venit ; cu .uleiul la noi să .ni-1 aratei L-am văzut şi i-am răspuns'că nu sînt dovezi, în afară de- cu-

.vintul dînsului, şi că doamna care l-a servit poate * şă fi' gre: şit, fiind obosită. Ştie c ă " ..'aşd, stau lucrurile, dar a vrut să-şi verse năduful. După opt ore' de stat în frig la coadă, să mai fii . şi ciupit la cintar!; •'

• rlINK. Secţia IV de pline,. „Paniro“ II face o pîine mai bună decît la . alte cuptoare. Dar acum pîinea este din ce in ce mai proastă, pe zi ce trece, • Le-am " întrebat pe muncitoare, ce se întîmplă cu calitatea pli­nii şi mi-.au explicat că nu e de vină nici cuptorul, nici droj­dia, nici personalul care de ani de zile face acelaşi lucru, ci calita'tea făinii de grîu. _ Grîul a apucat să încolţească în lan şi făina • din acest ’ an va j ■ fi (cîtă va fi) foarte slabă. Desigur, de vină este ţăranul -care n-a avut atîta conştiinţă sâ cum­pere piese.de schimb pentru; combine, motorină, forţă de muncă, etc,, etc (M. Sângeorzan)

Ancheta noastră

— Domnule 'Petra, să ne refe­rim în continuare la corclatia venitului mediu lunar şi efec­tele şomajului. r

— Corelaţia venitului mediu lunar pe membru de familie cu efectele şomajului prezintă in­teres. Efectcţe pozitive sînt re­simţite mai ales de cei cu ve­niturile cele mai mari, de peste 10.000 lei. Şomajul este pentru ei o posibilitate de a se ocupa de afaceri pe cont propriu, mai mult sau mai puţin legale; a- jungînd chiar pînă la 10, 20, 24 mii dc lei pe lunăîln acest con­text s-ar pune problema unui control sever şi eficient al ve­niturilor şomerilor, asemenea ve­nituri, evident, neîndrentâtind a- cordarca ajutorului dc şomat. Mecanismele existente în pre­zent se pare că nu sint sufici­ente 42,9 la sută din cei ce aleg efectele pozitive sînt cu venituri foarte mici, sub 2.000 lei po membru*de familie, probabil da­torită faptului că •" nivelul sala­riului pe care l-au avut e com­parabil sau mai mare cu aiu- torul de şomaj actual,3— 1.000 lei faţă de 2—2,500 lei. „Ruşinos, dar cîştig mai bine decît îna­inte'4 — femei necalificate, 46— 55 de ani — 1.750 Ici pe mem­bru de familie. La negativ,- co­relaţia sc menţine, cei cu veni. turi mari fiind mai afectaţi de­

cît cei cu venituri mici — 58,3 la sută la 6-—10.000 lei şi doar 46,4 la .sută la cei sub 2.000 lei.

•— Alte efecte?— Au fost decelate efectele

. economice ale şomajului, 50,6 la sută de cele sociale, 27,6 la su­tă, politice —_ 6,4 la sută, cul­turale — 3,5 la sută. Dacă pri­mele două au influentă mai

' 1.11G. Ici!! Şi acest lucru în con­diţiile preţurilor actuale!!

— Care sint sursele veniturilor şomerilor?

— Sursele veniturilor şomeri­lor se alcătuiesc, pe lîngă aju­torul de şomaj, dih ajutoare de la părinţi (28,5 la sută), ajutor de la ţară, în produse mai ales (8,1 la sută), munci nepermanen-

Ce relevă o cercetare sociologică asupra şomajului la Cluj (1!)

puternică şi mai directă, mai rapidă asupra individului, efec­tele politice şi culturale sînt in­directe şi . acţionează în timp, ca discriminări, ceea cc la noi, datorită apariţiei şomajului do masă, încă nu e cazul. Analizînd relaţia dintre venitul rnediu pc membru de familie- şi încadrarea în muncă a soţului/soţiei, se constată câ în familiile în care doar unul lucrează, venitul e oricum mic, pînă la 4.000 lei din motive, să le zicem, tradi­ţionale. Cei cu mai mulţi copii au venituri mai mici, iar coi cu peste 6.000 lei sînt sau fără copii, sau cu unul singur. Găsim şi situaţii dramatice, în carc ve­nitul pc membru de familie e abia dc CCG Ici, ori 833 Ici, ori

te (9,3 la sută), afaceri particu­lare (4,1 la sulă). Am corelat şi venitul obţinut cu venitul mi­nim dorit. Rezultatele sînt sur­prinzătoare. Cei cu venit pină la 2.000 lei doresc doar în pro­porţie de 14,3 la sută peste 15.000 lei, iar 17,9 la sută doar pînă la 5.000 Ici!!! Apoi, 28,6 Ia sută din populaţia pînă la 25 dc ani doreşte un venit de peste 10.000 Ici, pe cind 63,7 la sulă din ca­tegoria 46—55 de ani, doresc pî­nă la 10.000 lei.

— Şomajul implică recalifi­care,

— Da, doar că în momentul de faţă, recalificarea nu c ac­ceptată în prea mare măsură. Orice formă de recalificare nu o dorită decit de 18 la sută din­

tre şomeri, o meserie apropiată — 30,2 la sută, nu doresc — 11 la sută, iar varianta „numai da­că nu există altă soluţie" — 22,1 la sută. Oficiul forţelor de mun­că Cluj a început cu data de 1 octombrie un număr de trei cursuri de recalificare, iar din 1 noiembrie începe încă unul, cu profile diverse — construc­ţii, industrie uşoară, întreprin­zători particulari şi servicii pu­blice.

— Care sînt intenţiile şome­rilor?. — A fost şi una din între­

bările puse. Am în vedere în­cheierea perioadei de şase luni. Mulţi nici nu vor să se gîn- dească la o asemenea alternati­vă, nu-şi pot închipui că nu vor găsi loc de muncă în timp util. 23,3 Ia sută îşi pun speranţe în studiu, 19,8 Ia sută in 'afaceri particulare, 43 la sută vor să-şi schimbe meseria, mâi ales cei cu venituri mici şi medii, alţii, 16,3 la sută doresc o slujbă tempo-, rară în străinătate, sau (4,1 la sută) să emigreze definitiv; cei mai mulţi ( la .38—20 de ani) —8 la sulă — dc două ori mai I mult decît media! !

Masivele şi gravele implicaţii ' sociale ale ŞOMAJULUI sînt a- ' bia schiţate. Efectele vor deveni , evidente abia peste un an, doi 1 cînd situaţia va fi cu totul

Demostene ŞOF1WJH

alta! j

1*0* I

&©EVÂRtJL DE CLUJ PAGINA 4

In ter D u n a în colaborare cu Elicorn S.R.L. organizează la Dunaujvâros în Ungaria, în perioada

27-29 noiembrie 1991 E X P O Z I Ţ I E D E P R O D U S E R O M Â N E Ş T I

C U V ÎN Z A R Edin domeniul industriei, bunurilor de larg consum şi artizanat, cu participarea reprezentanţilor unor firme din Europa şi Asia.

în scrieţi pînă la data de 5 noiembrie a.c. Informaţii la telefon

SOCIETATEA COMERCIALĂ „SINTEROM" 'S.A.B-dul Muncii nr. 12

Organizează concurs pentru ocuparea a© două posturi de economişti pentru activitatea

de Marketing.Condiţii:■ bărbaţi« aEsoivenţi ai Academiei de Studii Economice

secţia Comerţ exterior■ o vechime in specialitate de cel puţin 5 ani■ să cunoască bine două limbi de circulaţie in­

ternaţională (de bază engleza) , ,Relaţii suplimentare zilnic la sediul societăţii,

biroul P.I.S.. telefon 14-60-88. (1658)

- nuca■PUBLICITATEVINZARI-CUMPARABI

• Vind camionetă „Merce- <les" 287 Diesel, mod. 81, Ue- hauU Fucgo mod. 84. Cumpăr forinţi şi mărci. Telefon 13-09- 89. (16601) ______________

• Vind urgent camion Mer­cedes SOS » , model 1982,280.000 km, sarcină 5,8 tone. Telefon 13-29-05. {16259)

• Vînd ln valută tablou de Fnmcois GalL Informaţii tele- fon 13-C2-77. (16270)

• Vtnd calculator compati­bil IBM—PC in garanţie. Te­lefon 11-22-05. (1G287)

• Vind Dacia 1300 — 1930, stare foarte bună. Dobrogeanu Gherea 15, parter, după masa. (15868)

® Vind Neurologie Pitie Sal- petriere 1989. Telefon 14-51-09, orele 20—22. (16210)

• Vînd urgent Volkswagen Passat TLS Combi argintiu, cinci roţi de rezervă. Telefon17-94-94, între orele 15—19. (16219/A)

• Vînd camion' Savien 8 to­ne. Informaţii intre orele 8 ■—12, str. Aurel Vlaicu - nr. 4, bloc5 B l. ap. 62. (16223)

• Cumpăr un pui de pe- kinez. Telefon 18 64-26. (16590)

• Gumpăr forinţi; vind rochie de mireasă, Venoruton capsule. Telefon 11-40-23. (16227)

• Vind congelator cu cinci sertare. Telefon 15-09-62, între orele 14—18. (15233)

• Vind televizor color dia­gonala 64 cm, cu telecomandă, marca Grundig şi Philips, con­vertor Fuba 1,3 dB. Telefon11-59-48. (16242)

• Cumpăr pompă de benzină Audi 80, motor 12G0 cmc, a- nul fabricaţiei 1979. Informaţii telefon 12-03-41. (10237)

« Cumpăr apartament 3 ca­mere pe Calea Dorobanţilor. Plata in valută. Telefon 13-64- 42. (16241)

• Vînd maşină Honda Quin- tet, gri metalizat, stare excep­ţională. Telefon 18-42-72. (16240)

• Vînd Zeelp ţi Fssentiale forte. Telefon 15-16-00. (16243)

• Vînd Dacia 1300 în perfec­tă stare. Telefon 15-10-56. (16244)

• Vind bibliotecă I’aris, am­balată. Telefon 13-30-83, după ora 17. (16247)'

• Vînd VW Pasat 1600 cm3, -an fabricaţie ' 1979, Morar Mir- cea str. Observator nr. 5. ap.56. (16608) . .

• Vînd Dacia TLX 5 viteze, an de fabricaţie 1987. Telefon11-20-64. (16238)

• Vînd dotare frizerie. Cum­păr sobă teracotă, ţeavă galva- nizată 2 ţoii 30 m, ţiglă. Infor­maţii telefon 18-42-69, orele 17 —21. Str. Donath 76, Firma „Oncos“ . (16607)

• Vînd CEG Dacia aprilie 1990. Telefon 17-35-16. (16605)

• Vînd pian vienez. Informa­ţii Cluj, str. Crişan 23 - 27, ap.5, Pop. (16599)

• Vînd pui Dalmaţian 4 lu­ni. Telefon 14-19-08. (16249)

• Vind garsonieră. Informa­ţii telefon 14-60-93, după ora16. (16592)

• Cumpăr parabc.lă offset 13 m. Telefon 15-32-28. (16600)

• Vînd Dada 1100 cu motor modificat, in stare de funcţio­nare. Telefon 18-02-07. (16614). • Vînd 2 fotolii, grîu, mag­

netofon Maiak, picap Tesla +.2 boxe. Telefon 16-llt59, după ora 16. (16613)

• Cumpăr aripi faţă lada 1200. Telefon 15-18-85. (16602)

• Vînd CEC autoturism cu depunere în februarie - 1988. Informaţii la telefon 13-58-59 între orele 17—19. (16611)

• Vînd mobilă Gabriela şi troxerutin,* venelbin pentru va­riere. Telefon 16-67-09, după ora.17. (16610)

• Vînd mobilier pentru maga­zin. Str. Memoran jumului nr.2, ap. 3 zilnic orele 10—18. (16609)

• Cumpăr forinţi sumă mare. Telefon 14-35-46. (16603)

• Trabant 601 de vînzare. Te­lefon 16-31-23, după ora 16. (16618).

• Vînd televizor color cu receiver încorporat pentru pre­tenţioşi şi Dacia 1100.. Telefon15-02-43. (16619)

• Vînd CEC Dacia 1300 din ianuarie 1988. Informaţii la te­lefon 11-41-37 după ora 16. (16628)‘ • Vînd mobilă antică pentru pretenţioşi, masă bidermaier. Str. Horea nr. 108, ap. 1, între orele 13—21. (16629)

• Vînd foarte convenabil CEC Dacia 1300 înscriere 1988. închiriez apartament 3 camere, str. Pata 33; Telefon 14-84 82. (16256)

• Vînd mobilă nuc, combina­tă, televizor Diamant 75, vi­trină, masă, televizor. Telefon12-31-25. (16630)

• Vînd înscriere Dacia 1985,100.000 lei. . Telefon 16-27-80, după ora 18. (16263)

• Vind videorceoriler Aiwa PK 910 Mhz, ncfolosit. Telefon18-05-96, după ora 15. (16631)

® Vind VW Golf Diesel 1979. Telefon 16-44-4G între orele -9—11. (16264)

e Vînd urgent tractor U 650, stare perfectă. Informaţii: tele­fon 16-08-98. (16310) •

• Vînd sobă - combustie pe­trol, respectiv petrol; Informa­ţii strada Lupani 36. (16339)

c Vînd ace şi benzi pentru maşini de tricotat Broter. In­formaţii la telefon 11-05-66.

f (16645) '« Vînd televizor „Diamant"

210 cu monitor video (17.000 lei). Telefon 14-34-95. (16641)

INCIIlltlERl• închiriez apartament 2 ca­

mere, confort, telefon pe valu­tă, zona Gheorgheni. Telefon14-33-48. (16229)

o închiriez pe valută, inclu­siv privatizaţi, apartament 3 camere Zorilor, parter, cu tele­fon. Informaţii telefon 17-07-09. (16236) .-

• închiriez, pe valută, garso­nieră Gheorgheni. - Telefon 14- 90-74. (16231)

• Studenţi, căutăm aparta­ment de închiriat. Plata ln lei. Telefon 14-29-93, între orele 14—17. (16232)

• închiriez pe valută aparta­ment 3 camere, telefon, garaj, car­tierul Zorilor. Telefon 18-53 69. (16246)

• închiriez pe valută aparta­ment două camere, telefon, in

• Mănăştur. Informaţii la telefon18-85-24. (16593)

• închiriez apartament mo­bilat, cartierul Mărăşti. Plata în valută (lei). Informaţii telefon16-79-54. (16615)

• Caut pentru închiriat spa­ţiu comercial, zona centru. In­formaţii telefon 18-10-87, între orele 16—21. <16651)

• închiriez pe valută, apar­tament cu trei camere, izolat, parchetat, mobilat, cu teîefon, cartier Mărăşti. Telefon 13 94- 68. (16653)

• Studentă, caut garsonieră sau cameră intrare separată, zona Grigorescu sau centru. Pla­ta în lei. Telefon 18-35.59, ore­le 17—20. (15430)

CERERI Şl OFERTEDE/SERVICIU . - x

• Caut femeie îngrijire co­pil de un an. Informaţii tele­fon 15-72-08 după masa. (16250)

• Caut posesor video NTSC, normă americană. In vederea înregistrării unor casete. Bună' recompensă. Telefon 18-54-89. (16234)

• Profesori, medităm mate­matici. Telefoane 15-66-23 şi17-62-60. (16597)

• Caut meditator limba en­gleză intensiv, preferabil la; domiciliu. Telefon 16-21-77, intre orele 19—22. (15635)

s c h im b u r i

• Ofer garsonieră proprietate lîngă Flora pentru. Dacie nouă. Telefon Turda 1-19-77. (16227)

• Ofer apartament 2 camere, confort mărit, contra 2 gaiso- niere. Telefon 13-28-07, între . orele 17—21. (16235)

• Schimb Dacia 1310, în ga­ranţie, cu" garsonieră sau a- partament 2 camere. Telefon

• 13-10-65. (16637)DIVERSE

• Casa de editură INTER MEDIA PRESS angajează con­tabil. Concursul va avea loc vineri 1 noiembrie. 1991, ora14. Informaţii la telefon 18-08-01. (16292)

• Confecţionez rulouri din lemn dc trei ptr. geamuri cu termen de garanţie. Telefon-15-13-02 după ora’ 17. (15657)

• Uitat sacoşă neagră în sea-, ra zilei de sîmbătă, 26 octom­brie 1991,; intr-un taxi roşu. Te­lefon 16-51-36. Recompensă. (16625) < ■' ;

.COMEMORĂRI-

• Căutăm urgent difuzori presă de preferinţă bărbaţi şi pensionari. Telefon. 11-22-64, 11-60-30 int. 166. (16302)

e Solicit urgent 100.000 lei, ramburs februarie 1992, dobîn­dă 40°/o.'Telefon 11-43-18. (16230)

' PIERDERI• Pierdut contract de închi­

riere pe adresa: str. Lotus, bloc E 31, sc. B, ap. 24 eliberat deIGCL Turda, pe numele Solo- mon Petru. îl declar nul. (176)

0 P ios om ag iu ce lu i care a fost AUREL, D U ŞA , la îm plin irea unul an d e Ia d e w s / D um nezeu să -l Ierte şl sâ-l od ih n ea scă în p a cc . S îu jb a da p o m e n ire va avea Io c la b iserica d e p e str. B orh a n ci. Fam ilia . (1616?)

0 Cu Inim ile zd rob ite d e d u ­rere anunţăm încetarea d in v ia ­ţă a scum pulu i n istru so ţ, tată, socru şl b u n ic L A P U ŞA N G A - V iilL în vîrstă d e 78 a n i. în ­m orm intarea va avea lo c s îm ­bătă , 2 no iem brie fu satul B e - rltid, la ora 12. N u te vom uita n iciod ată . In veci nem îng îiaţî

soţia A n ica , cop iii t 'ilu ţu» G ă- vrfşel, N ico lae >1 Sandu cu fa ­m iliile . (16593)

0 îndureraţi d e m oartea s cr ii­toru lu i LEON IDA N E A M Ţ U , ve ­ch i re ia ctr .r al rev iste i noastre , exp rim ă m d ep lin ă com p a siu n e fam ilie i ş i regretăm ^ această grabn ică şl nedreaptă p ierd ere . R ed actor ii rev iste i „S tea u a ". (16248)

* Cu in im ile îndurerate a - nunţăm încetarea d in viaţii a scum pulu i n ostru s o ţ , tată, cum nat şt g in ere LEON IDA N EAM ŢU — scriito r . N u . H vom u ita n iciodată . înm orm intarea a re lo c în 31 o cto m b r ie - ora14 d e ta capela cim itiru lM ăuăştur. Soţia Sanda cu cop iii M ihai ş i A nda şi fa m ilia F.ocu. (16627)

0 Cu durere In su flet anun­ţăm încetarea d in v iaţă a iu b i­tu lui nostru fiu , fra te şi unch i LEON IDA N EA M ŢU . A m intirea sa va răm ine v ie (n Inim ile noastre* Fam ilia N eam ţu N ico lae ş l E caterina N eam ţu . (Ifti27/A)

* Cu su fletele zd rob ite d e d u ­rere anunţăm încetarea d in v ia ­ţă , d u p ă o grea su ferin ţă , a scu m p u lu i n ostru s o ţ , tată , s o ­cru şl bunic? A C H IM A Ş SEVER. T e v o m păstra v e şn ic vita tn su fle te le noastro. în m im iîn ta rea va avea Io c in data d e 51 o c ­tom b rie 1991» ora I<« d e la ca­p e la . n ou ă a cim itiru lu i M ănăş­tu r . Fam ilia îndurerată . (16626)

0 G E T A , n a te v o m uita n iciod ată . F am ilia B o n d o r ş) scu m p a ta fetiţă O na. (26221)

0 U niunea S criito r ilo r d in R o- m ân ia , F iliala S criito r ilo r C lu j, anunţă cu durere. în cetarea d in viaţă a poetu lu i ş i p rozatoru lu i LEON IDA N EAM ŢU . Prezenţă activă in viaţa literară con tem ­p ora n ă , au tor a n u m eroase v o ­lu m » d e p oez ii („C în tecu l c o n ­stelaţiilor**, „O ch ii* e t c .) , p roză fan tastică şi le aventuri („C e lă ­la lt p rezen t" , „F e b r ă d e orig in e n ecu n oscu tă * , „ în o tă to ru l rănit*4» „ ş t i i» Lavinia, caracatiţele**, „A c o p e r iş cu d em on i", „B lon d u l îm p otriva um brei sate“ » „C o m o a ­ra locotenentu lu i Balica**, „M o a r­tea ca o floare de nu m ă u ita ", „S te le le in fin itu lu i1* e t c .) , cărţi ca re au Incîntat tin erii d in u l­tim ele decen ii, LEONIDA N EAM - Ţ U s-a im pus ca un sp ir it g e ­n eros, crea tor şi in ven tiv , m e ­re u tinăr şl însetat d e specta ­co lu l vieţii. A fost red a ctor Ia rev ista „S te a u a 4* d in C lu j şi c o ­la bora tor la nu m eroase a lte re­v iste literare. D ispariţia iui ne îndurerează Inim ile ş i-i aducem

un p ios om agiu coti fratern. C ondolean ţe fam iliei. (1G69)

0 C olectivu l C lin icii M edicaleII a aflat cu p rofun dă durere d e trecerca in nefiin ţă a d istin ­sului m em bru ul C llnclli m ed i­ca le II, Dr. IONESCU DINU, asistent un iversitar. A m intl-ea lu i va râm lne m ereu v ie ti\ Ini­m ile noastre, a seriilo r d e s tu ­denţi pe ca rc le -a instruit şi a n u m eroşilor b olnavi trataţi. E xprim ăm fam iliei îndurerate c o n d o lo a n jc lc noastre. (1G271)

ţ S în tem a lătu ri d ? colega noastră A n d a N eam ţu în du re ­rea p ricin u ită d e m oartea ’ ta ­tălu i. C on d olean ţe fam iliei. Â - nuî IV In form a tică . (16857)

0 C u in im ile zdrob ite de d u ­rere fa cem cu n oscu tă trecerea îif n e fiin ţă , d u p ă o grea suferin­ţă, a iub itu lu i nostru soţ, tată, fra te , u n ch i, cum nat dr. DINU ION ESCU , om d e aleasă cu ltu ­ră şl n ob le ţe su fletească . A nun­ţăm , p e această ca le , p c toţi cel ca re 1-au cu noscut şi . pre­ţuit, câ înm orm intarea va avea io c în ziua d e 31 octom brie 1991, ora n la cim itiru l Central din C lu j-N a p oea F am ilia îndoliată . (16G23)

0 Cu n esp u să d u rere , reg re ­tăm trecerea în nefiin ţă a d eo ­seb itu lu i n ostru prieten dr.

DINU ION ESCU , D um nezeu să-l ierte. F am ilia Ing. M ihai CocIş. (16624)

0 S intem alături d e colegul n ostru N eam ţu - M ihai în aceste c lip e g re le p ric in u ite de m oar­tea tatălui său . C olegii de ser­v ic iu . (16633)

0 M u lţum im „C ora le i* Uni* versităţii, „V etera n ilo r d e răz­boi**, B ib lio tec ii „L u cia n Blaga**» Facultăţii d e ştiin ţe e con om ice , tu tu ror p rie ten ilo r şi cu noştin ­ţe lor c a r c au fo s t alături d e noi la greau a su ferin ţă pricinu ită d e decesu l co lon e lu lu i (r) P O - PO V IC I M IR CE A . C aterina, s o ­ţie, M ircea , f iu , (15614)

0 Cu a lese sentim ente de com p a siu n e sin tem a lături de fam ilia în d o liată la trecerea in neriiuţă a ce lu i c e a fost B A ­LA Ş G A V R IL , prieten şl vecin devotat. F am iliile G h e o rg tte . şi D an P o p o v lc i. (16612)

0 c u su fle te le îndurerate a - nunţăm încetarea d in viaţă după o grea su ferin ţă a scum pulu i nostru so ţ. tată , socru şl b u n ic G A V R IL B A L A Ş pen sion ar CFR. în m orm in tarea a re lo c In data d e I n o iem b rie 1991, o ra 11 ( în cim itiru l d in str . C rişan. F am i­lia . ("CGft'j)

f E xp rim ă m întreaga co m p a ­s iu n e şl s in ce re con dolea n ţe c o ­le g ilo r noştri H oria şt M ihai T i­m iş In a ce s te m om en te e re le p ricin u ite d e p ierd erea tatălui d ra g p r o f . . IA CO B T IM IŞ . C a ­d re le d id a c tice d e îa C lubul sportiv ş co la r V IITO RU L. (14266)

0 S intem alături d e co leg a noastră d -n a p r o f . M A R T A LUPŞE in m area . d u rere - p r i ­cinu ită d e m oartea tatălui drag. C adrele d id a c tice d o la L iceul C co n o m lc . (16279)

0 A în cetat d in viaţă s cu m ­pul nostru tată ş i b u n ic COS- TIC A C A M F E A N (a C ăluţulu i) în vîr-itâ d e 66 an i. Im norm înta- rea are Io c a zi 31 octom b r ie 1991, ora 13 d e la locu in ţa d in str. co d ru lu i 48/C. C op iii D rag o- m ir, M aria şl M arin . (I62i?6) ,

0 S in ce re con dolea n ţe fa m . Cionto.ş T u c u pentru p ierderea soţie! d ragi L IV IA . C olegii d in SC U nirea S R L C lu j-N ap oea . (16293)

* Sînteir- alături d e co lega noastră M ariana M ureşan in m area d u rere p ricin u ită de m oartea fu lgeră toa re a tatălui. C oieg îl — P ro iecta re — Investiţii C lu jana . (16294)

0 Sîr.tem alături de colegul > nos­tru arh. Eghy Neamţu în marea durere pricinuită de moartea fra­telui drag LEONIDA. Colegii dc Ia Arhitectură (15253)

0 Un pios omagiu prietenului nostru drag DUMITRU IVELGUN care a fost un suflet tVlînd şi hun pentru noi. Familia Gheor­ghe cu ginerii. (16395)

0 Sîntem aîături dc colegul n os ­tru Iulian Marian în aceste ino^ mente gr*-le pricinuite de moartea tatălui drag. Colectivul şi diriginta clasei a-X -a C - l iceul G. Bariţiu. (IG27C) . ‘

0 Sincere condoleanţe familiei r,apuşan Nicolae la moartea tată­lui drag. Asociaţia de locatari str. Grădinarilor ur. 11, hloc G 18. (16G30)

COLEGIUL DE'REDACŢIE

llie Colion (redactor şef). Oan Rebreanu (re- docior ţel adjunct), Vale» Chioreanu (redactoi ţet adjunct), (raion Bora (secretai generol do redacţie), Ion Rus, Maria Sângeonan, Rodu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. IELEFOANE: 11-10-32 (redoctoi ţel); 11-75-07 (redoctor jel odjunct ţi secretariatul de redacţie); 11-74-18 (secţia culturală); 11-73-07 (sec* (ia probleme «ocial-economice); 11.74-90 (sectio probleme cetotene$ti); 11 -73-04 (ad­ministraţia fiorului). Mica publicitate se primojle clinic Intre orele 9—16, numai Io admi­nistraţie. str. Napoca or. 16 (Io parter). Simbâta (i duminica inchit.

l i r a )-25.590