mazak vtc 800-30sr.docx

Upload: liviupreda

Post on 06-Oct-2015

52 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

MASINA DE FREZAT VERTICA IN 5 AXEMAZAK VTC 800 30 SR

TITULAR CURS: S.L., Dr. Ing. MIHAI GHNINEASTUDENT: PREDA LIVIU - NICOLAEGRUPA: 631BB

An universitar 2014-2015CUPRINS

Etapa 1. Prezentarea masinii de frezat verticala in 5 axe ,MAZAK VTC 800 30 SR1.1. Prezentare generala a masinii1.2. Caracteristicile masinii1.3. Functii ale masinii

Etapa 2.Prelucrari prin frezare2.1 Procesul formarii aschiei. 2.2 Suprafee prelucrate prin frezare 2.3 Scule aschietoare 2.4 Regimul de aschiere. 2.5 Metode de frezare. 2.6 Tipuri de masini de frezat. 2.7 Tipuri de freze. 2.8 Fixarea pieselor pe masinile de frezat. 2.9 Fixarea frezelor pe masinile de frezat.

Etapa 3.Sisteme flexibile de fabricatie. 3.1 Integrarea masinii intr-o celula robotizata.

Bibliografie

Etapa 1. Prezentarea masinii de frezat verticala in 5 axe ,MAZAK VTC 800 30 SR

Avantajele utilizarii masinilor MAZAK

Cel mai mare producator mondial de masini-unelte CNC; Cel mai avantajos raport calitate pret; Peste 200 de tipuri diferite de masini-unelte CNC aflate in productie curenta; Cele mai avansate masini-unelte CNC; Programare CNC in Limba Romana alaturi de alte 18 limbi; Peste 450 de masini instalate in Romania; Centru Tehnologic in Bucuresti pentru instruire si service;

1.1 Prezentarea generala a masinii VTC 800/30 SR a fost conceput pentru a satisfice nevoile de gama , pentru a oferi productivitate si performanta. VTC 800/30 SR ofer o capacitate excelenta de prelucrare pentru o mare varietate de piese de lucru.

Capacitate - diametrul maxim al piesei prelucrate - 32.280in /820mm - inaltimea maxima a piesei prelucrate - 137.800in /3500mm

Ax - viteza maxima - 18000 rpm - capacitate motor 46.9 cp / 35kW

Magazie - numarul de scule 30

Deplasarea axelor - axa X - 3000 mm - axa Y - 800 mm - axa Z - 720 mm

Axele rotative - axa B 220 - axa C 360.000

Mazak a introdus masina de frezat vertical VTC 800-30 SR, masina cu prelucrare de viteza mare, motiv pentru care producatorul o recomanda ca deosebit de eficienta pentru preluucrarea matritelor. Pentru a maximiza eficienta in prelucrarea cu viteze ridicate, Mazak a echipat aceasta masina cu scule cu coada de tipul CAT - 40 / MAS BT - 40 in combinatie cu capabilitatea de viteza maxima de 18.000 rpm. Arborele principal are puterea de 35 kW. In plus, atat arborele principal cu motorul de actionare al acestuia cat si arborii suruburilor cu bilebeneficiaz de controlul temperaturii, ceea ce asigura stabilitatea masinii si o precizie ridicata pentru o perioada de timp extinsa de utilizare in prelucrarea cu viteze ridicate. Pentru a reduce timpul in caremasina nu prelucreaza (timpii morti) viteza de deplasare rapida a fost ridicata pana la 50m/min iar timpul de schimbare a sculelor este de 2 secunde, cu un magazin standard de 30 de scule (optional 48 de scule). (Fig. 1.1)

Fig. 1.1

Vibratiile masinii datorate accelerarii/decelerarii rapide de-a lungul axelor de deplasare afecteaza considerabil precizia si timpul de prelucrare. Controlul activ al vibratiilor (Active Vibration Control) are scopul de a reduce considerabil vibratiile pentru o precizie ridicata a deplasarii pe toate axele reducand totodata timpii de prelucrare. Cu aseasta functie se pot realiza suprafete finisate de inalta calitate si se elimina si uzura excesiva a sculei. Masa de dimensiuni mari este utila la prelucrarea matritelor mari sau la prelucrarea mai lultor piese intr-o singura pregatire a masinii. Accesul la masa masinii se realizeaza usor datorita unei usi largi (3000 mm) avand posibilitatea de transport a pieselor grele si cu ajutorul unei macarale, prin indepartarea capacului superior. (Fig.1.2)

- Fig. 1.2

1.2. Caracteristicile masinii.

1.3 Functii ale masinii

SCUT DE SIGURANTA INTELIGENT. Controlul deformatiilor termice. ( ITS ) Compensarea cu mare precizie a dilatarii si contractarii arborelui principal datorate operarii se realizeaza printr-un sistem avansat de predictie a deplasarilor termice care incorporeaza si comanda vitezei arborelui principal - unul dintre factorii principali ai deplasarii termice a arborelui principal. Prin combinarea sistemului de compensare precisa a deformatiilor termice cu criteriile de proiectare a masinii care asigura aranjarea simetrica a elementelor generatoare de caldura, se asigura o prelucrare de mare precizie pe perioade extinse.

CONTROLUL ACTIV AL VIBRATIILOR. Minimizarea vibratiilor ( AVC ) Vibratiile masinii provocate de accelerarile si decelerarile la deplasarea pe axe afecteaza considerabil precizia si timpul de prelucrare. CONTROLUL ACTIV AL VIBRATIILOR reduce vibratiile pentru o pozitionare foarte precisa pe toate axele si pentru reducerea timpului de prelucrare. Deoarece aceasta functie reduce vibratiile vurfului sculei, se obtin suprafete de mare calitate si se previne uzura excesiva a varfului sculei. (Fig. 1.3)

Fig. 1.3

ARBORE PRINCIPAL INTELIGENT. Monitorizarea ectinsa a arborelui principal ( IPS )Sistemul monitorizeaza o varietate de parametrii prin senzori plasati in interiorul arborelui principal, cum ar fi de temperatura, vibratiile si deplasarile termice, furnizand informatii utile operatorului. Multumita acestor date, pot fi prevenite problemele cauzate de arborele principal. In plus se asigura o reducere considerabila a pierderilor de productie cauzate de timpii de stationare datorati defectelor.

INTRETINERE INTELIGENTA. Monitorizarea cuprinzatoare a intretinerii ( IMS )Functia INTRETINERE INTELIGENTA monitorizeaza starea eementelor consumabile (fitre, garniturile aparatorilor) si istoricul operarii pentru subansamble masinii. Aceste informatii sunt utile pentru elaborarea programului de intretinere preventiva pentru prevenirea stationarilor neasteptate ale masinii.

AVERTIZARE VOCALA MAZAK. Sistem de mesaje vocale ( MVA )Echipamentul CNC Mazatrol Matrix informeaza verbal ce comutator a fost selectat si avertizeaza asupra precautiilor ce trebuie luate in considerare in cazul operarii manuale. Aceasta functie reduce considerabil problemele datorate erorilor operatorului.

Etapa 2. PRELUCRARI PRIN FREZARE

Generalitati.Definitie: Frezarea este operatia de prelucrare mecanica prin aschiere pe masini-unelte de frezat,cu scule numite freze. Freza este o scula aschietoare cu mai multe taisuri, pentru prelucrarea suprafetelor plane si profilate, a canalelor de diferite forme etc.2.1. Procesul formarii aschiei. Din punct de vedere al tipului de achii exista: Achii discontinue: materiale fragile (de ex. font, bronz), fig. 1.1, a. Achii n trepte (achii fragmentate) care rezult n urma prelucrrii materialelor dure i tenace (OL60/OL70) sau oeluri aliate, - fig. 1.1, b. Achii continue (de curgere) care rezult n urma prelucrrilor materialelor moi i maleabile (de ex. oeluri inox, alama, cupru, aluminiu, aliaje din aluminiu, etc.). fig. 1.1, c.

a)b)c)Fig.1.1 Tipuri de aschii functie de materialul prelucrat Mecanismul formrii achiilor n prelucrarea materialelor cu viteze nalte este prezentat n imaginea de mai jos: Fig.1.2 Mecanismul formarii aschiilor

Se observ urmtoarele: a) Ruperea prin alunecarea achiei, b) Refularea materialului, c) Formarea zonei de forfecare, d) Decoeziunea n zona de achiere, e) nceputul ruperii prin alunecare, f) Ruperea prin alunecare a achiei. Fenomenele dinamice sunt influenate n mod direc de variaia forelor aprute n timpul procesului de achiere, fore care sunt influenate la rndul lor de mai muli parametrii, printre care :

Notatii:Viteza de achiere V [m/min], Avansul pe dinte sz [ mm/rot], Adaosul de prelucrare principal ( axial ) : ap [mm], Adaosul de prelucrare secundar ( radial ): ae [mm], Rigiditatea mainii, unghiurile constructive ale frezei, etc.

2.2 Suprafee prelucrate prin frezare Frezarea suprafeelor plane se poate face in doua moduri: - Cu freza cilindric (fig.1.3.a) - Cu freza frontal sau cilindro-frontal (fig.1.3.b)

Fig. 1.3. Frezarea suprafeelor planeFrezarea suprafeelor plane nclinate se poate face in mai multe moduri si anume:- prin inclinarea piesei (fig. 1.4, a), cu scule obinuite (freze cilindrice, freze frontale)- prin inclinarea axului portscula( fig. 1.4, b ), folosindu-se freze obinuite (cilindrofrontale)- cu ajutorul frezelor unghiulare (fig. 1.4, c): Frezele unghiulare au dinii dispui pe suprafaa laterala a unui trunchi de con. Viteza de achiere in lungul dintelui este variabila, fiind mai mare in poriunea care are diametrul mai mare. Unghiul frezei se alege in funcie de unghiul suprafeei inclinate. Prin aceasta metoda nu se pot prelucra suprafee cu lime mare.

Fig. 1.4 Frezarea unei suprafee nclinate: a-prin inclinarea piesei; b-prin inclinarea axuluiportscula; c-cu ajutorul frezelor unghiulare.

Frezarea canalelor Canalele sunt detalii constructive ale pieselor reprezentnd adncituri cu lungime variabila si forma geometrica a seciunii, de obicei regulate. Din punctual de vedere al formei geometrice a seciunii transversale, canalele pot fi: rectangulare (fig. 1.4. a), unghiulare (fig. 1.4.b), rotunde (fig. 1.4 .c), in forma de T (fig. 1.4. d), in coada de rndunica (fig. 1.4. e), cu profil oarecare (fig. 1.4.f) etc.

Fig. 1.4. Tipuri de canale Canalele dreptunghiulare se frezeaz de obicei cu freze-disc cu trei tiuri (fig. 1.5.a) sau cu ajutorul frezelor deget (fig. 1.5.b)

Fig. 1.5. Frezarea canalelor dreptunghiulare La prelucrarea canalelor in forma de T se folosesc freze speciale cu coada (fig. 1.6.a), iar pentru canale in forma de coada de rndunic se folosesc frezele unghiulare (fig.1.6.b)

Fig. 1.6. Prelucrarea canalelor: a-n form de T; b-n form de coad de rndunicCanalele de pan deschise se prelucreaz cu ajutorul frezelor disc pe maini de frezat orizontale si universale (fig. 1.7 a), in timp ce canalele de pana semicirculare se prelucreaz cu ajutorul unor freze asemntoare celor pentru canale T (fig. 1.7.b)

Fig. 1.7. Prelucrarea canalelor de pan

Un caz particular al prelucrrii cu freze unghiulare l reprezint frezarea canalelor in forma de coada de rndunic. Aceste canale se executa in doua treceri: la prima trecere se folosete de obicei o freza-deget pentru executarea unui canal dreptunghiular (fig. 1.8..a), iar in a doua trecere se prelucreaz profilul final al canalului cu o freza unghiulara conica (fig. 1.8. b)

Fig. 1.8. Prelucrarea canalelor cu freze unghiulare Frezarea suprafeelor cilindrice: In cazul arborilor mari, turnai, matriai sau forjai, productivitatea prelucrrii prin strunjire este ngrdit de o serie de factori, dintre care se pot aminti: forele centrifuge mari, uzarea premature a muchiei achietoare a cuitului din cauza incluziunilor de nisip in stratul superficial al arborilor turnai sau a arsurii arborilor matriai sau forjai liber. Influenta acestor factori asupra productivitii muncii si a preciziei de prelucrare poate fi redusa prin aplicarea procesului de prelucrare prin frezarea arborilor, in care att piesa, ct si freza au o micare de rotaie in jurul axei lor cu viteze unghiulare diferite. Se pot utiliza, pentru prelucrarea prin frezare, strungurile carusel sau orizontale, cu turaii joase, prin dotarea acestora cu capete simple de frezat. In funcie de forma arborelui si metoda de achiere, frezarea poate fi: cilindric, frontal si combinat. Frezarea arborelui in trepte se poate executa in acelai sens sau in sens contrar avansului. Principiul de baza este urmtorul: piesa de prelucrat execut o micare de rotaie in jurul axei sale (uneori si o micare de avans axiala), iar freza executa o micare e rotaie corespunztoare vitezei economice de achiere si o micare de avans transversal sau longitudinal (fig.1.9) Pentru prelucrarea prin frezare se folosesc urmtoarele metode: - frezare cu capete de frezat tubulare; - frezarea cu freze cilindrice; - frezarea cu capete de frezat frontale.

Fig. 1.9. Frezarea arborilor in trepte

Frezarea cu capete de frezat se aplic, de obicei, pentru prelucrarea arborilor scuri, mai ales pe strungurile revolver (fig. 1.10 a) precum si pentru frezarea diferitelor cepuri pe corpul unor carcase sau batiuri (fig.1.10.b)

Fig. 1.10. Frezarea cu capete de frezat tubulare

2.3 Scule aschietoare(Scule folosite la frezare) Sculele utilizate la prelucrrile prin frezare se numesc freze. Acestea au un corp cu forma general de rotaie, pe care sunt prevzute mai multe zone active denumite dini (spre deosebire de cuitele de strung, care au o singur zon activ). Numrul dinilor variaz ntre 2 i peste 100, n funcie de diametrul frezei i de destinaia acesteia. Principalele pri componente ale frezelor sunt:- Partea utila, prevzuta cu dini achietori;- Corpul, care cuprinde partea utila si partea de fixare;-Coada, necesara fixrii frezei pe maina-unealta;- Gtul, care face trecerea intre partea utila si coada.

Fig. 1.11. Diverse tipuri de freze

Clasificarea frezelor:1. Dup soluia constructiv a realizrii dinilor:a. freze monobloc - dinii se realizeaz prin tierea n corpul sculei acanalelor ce materializeaz golul dintre dini i se utilizeaz mai ales lafreze de diametre mici (fig. 1.12, a)

b. freze cu dini aplicai - dinii se monteaz pe corp prin sistememecanice i se preteaz mai ales pentru freze cu diametre mai mari(fig. 1.12, b)

Fig. 1.12. Construcia frezelor monobloc (a) i cu dini aplicai (b):1 - corpul sculei; 2 - dinii frezei; 3 - suprafaa de prindere a frezei pe main

2. Dup modul de realizare practic a feelor i tiurilor dinilor:a. freze cu dini frezaib. freze cu dini detalonai3. Dup destinaie:a. freze pentru suprafee plane- freze frontale (fig. 1.13, a)- freze cilindrice (fig. 1.13, b)b. freze pentru suprafee n trepte - frezele cilindro-frontale (fig. 1.13, c)c. freze pentru canale simple- tip deget (cu coada monobloc i avnd de obicei diametrul mic)(fig. 1.13, d)- tip disc, avnd dinii:- cu un singur ti principal (fig. 1.13, e),- cu trei tiuri principale (fig. 1.13, f)- disc nguste i de diametru mare, numite freze - fierstru (fig.1.13, g)d. freze profilate diverse- frezele unghiulare (fig. 1.13, h)- frezele semirotunde concave (fig. 1.13, i),- frezele semirotunde convexe (fig. 1.13, j),- frezele pentru ghidaje n coad de rndunic (fig. 1.13, k),- pentru canale n form de T (fig. 1.13, l)e. freze pentru prelucrat roi dinate- frezelor disc - modul (fig. 1.13, m)- frezelor deget - modul (fig. 1.13, n)

4. Dup sistemul de prindere pe mainile de frezat: a. freze cu coad (de exemplu frezele din fig. 1.13, d, k, l)- conic- cilindricb. freze cu alezaj (de exemplu frezele din figura 1.13, a, b, c)Majoritatea tipurilor constructive de freze i a elementelor sistemelor de fixare a acestora pe mainile de frezat sunt standar

Fig. 1.13 Diverse tipuri de freze

5. Dup materialul prii active:a. freze din oeluri de sculeb. freze cu partea activ din carburi metalicec. freze cu partea activ din materiale mineralo-ceramice2.4 Regimul de aschiere. Parametrii de reglaj ai sistemului tehnic n cazul frezrii prezint legtura care exist ntre regimul de achiere caracterizat de viteza de achiere V/ Vc , avansul de achiere s/ fz [mm/rot] i adncimea de achiere t / ap [mm] (cu particularitile aferente fiecarui tip de operaie n parte) i parametrii de reglaj ai sistemului tehnic: turaia n [rot/min], avansul de achiere s/ fz [mm/rot] i adncimea de achiere t/ ap [mm].n cazul frezrii, parametrii regimului de achiere sunt ( in notatia tehnica romaneasca / notatietehnica internationala ):- Viteza de achiere v / Vc [m/min],- Avansul pe dinte sz / fz [mm/dinte],- Adaosul de prelucrare principal ( axial ) t / ap [mm],- Adaosul de prelucrare secundar ( radial ) ae [mm].Parametrii cinematici de reglaj ai sistemului tehnologic ii putem urmari in figura 1.14 si sunt:- Turaia frezei n [rot/min],- Viteza de avans v [mm/rot],- Adncimea de achiere t/ap [mm]

Fig. 1.14. Parametrii regimului de achiere (frezare cilindro-frontal).Conexiunea dintre viteza de achiere i turaia frezei este dat de relaia (1.1) i legtura dintre avansul pe dinte i viteza de avans este dat de relaia (1.2) :

relaia (1.1)

unde Df = diametrul exterior al frezei realatia (1.2) Principiul de lucru al frezrii cilindro-frontale este reprezentat in figura 1.15.

Fig.1.15. Principiul de lucru al frezrii cilindro-frontaleAstfel: realatia (1.3)unde: l [mm] este lungimea stratului de achiere, [] unghiul arcului de contact al frezei cumaterialul. realatia (1.4)unde am este groimea medie a achiei, iar realatia (1.5)Aadar, n final rezult: realatia (1.6)Iar realatia (1.7)unde bmax [mm] este limea maxim a stratului de achiere, bp [mm] este limea materialuluide prelucrat, iar [] este unghiul elicei frezei.Parametrii geometrici ai frezei care influeneaz buna desfurare a procesului de achieresunt : geometria tiurilor, forma i rezistena mecanic a dinilor, diametrul frezei, numrul dedini, etc.

2.5 Metode de frezare.Prelucrarea prin frezare poate fi realizat contra avansului (B) sau n sensul avansului (A), ca in figura 1.16.

Fig. 1.16. Metode de frezareLa frezarea n sens contrar avansului(B):-angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca o-curile s fie mai mici;- jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanulcinematic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH, care este ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe orizontal;-componenta vertical FV, fiind ndreptat n sus, tinde s ridice semifabricatul de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel vibraii pe vertical,care influeneaz negativ calitatea suprafeei prelucrate ;-uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaztotdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensulavansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat,care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust durLa frezarea n sensul avansului(A) :-achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere laangajare fiind maxim, deci,prelucrarea este nsoit de ocuri;-componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminndposibilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai n-crcat, trebuie s fie bine susinut n consol;-componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului itinde s trag materialul sub scul; ea nu mai poate prelua jocul din cuplacinematic urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan orizontal;-frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau defrezare rapid.

2.6 Tipuri de masini de frezat.MAINA DE FREZAT UNIVERSAL. Maini-unelte de frezatn funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot fi:-universale;-verticale;-orizontale;-speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc). Fig.1.17. Maini de frezat universale Maina de frezat universal este destinat executrii unei game foarte largide prelucrri, cum ar fi prelucrarea suprafeelor plane, profilate, nclinate, a roilordinate, a canalelor elicoidale etc. Scula achietoare se monteaz n arborele principal 3, prin intermediul unui dorn care se sprijin ntr-un lagr n traversa 1, iprimete micarea de rotaie (micarea principal de achiere) de la motorul 11,prin cutia de viteze 10. Piesa de prelucrat se fixeaz pe masa 4 i execut, mpreun cu aceasta, micarea de avans. Micarea de la motorul de avans se transmite la masa 4 prin cutia de avansuri. Masa mainii 4 se deplaseaz mpreun cu consola 6 pe ghidajele vertical 14 ale batiului 12. Aceastdeplasare constituie micarea deavans pe vertical fv. Avansul pe orizontal se efectueaz dup dou direcii: lon-gitudinal i transversal. Avansul longitudinal fl este efectuat de masa 4 de-a lungul ghidajelor din masa inferioar 5. Avansul transversal ft este efectuat de masa inferioara 5, pe ghidajele de pe consola 6. Micrile mesei mainii de frezat pot fi realizate manual sau n ciclu automat de la motorul 11. De asemenea, masa mainii poate avea i un avans rapid pentru deplasarea rapid pn la apropiere de locul unde se face prelucrarea. La maina de frezat universal mai exist posibilitatea rotirii mesei superioare 4, cu 15...30, pentru prelucrarea canalelor elicoidale.

Fig.1.18. Schema cinematic Funcionarea mainii de frezat universal se poate urmri cu uurin peschema cinematic de principiu. Astfel, micarea principal de achiere, care estemicarea de rotaie a sculei, fixat n arborele principal, se obine de la motorul Mprin lanul cinematic 1 2 3 4 CV 5 6 I. Micarea de avans longitudinal fl se realizaz prin lanul cinematic 1 2 3 7 8 CA 9 10 11 12 13 14 urubul conductor II. Elementele lanului cinematic deavans pot fi acionate, cum s-a artat, de la acelai motor M sau de la un motor separat, montat naintea cutiei de avansuri CA, prin ntreruperea legturii pe traseul 3 7. Acest sistem de acionare separate se utilizeaz n special la mainile moderne. Avansul transversal ft se realizeaz prin lanul cinematic 1 2 3 7 8 CA 9 10 11 12 13 14 16 17 surubul conductor III.Pentru avansul pe vertical al mesei mainii se folosete acelai lan cinematic (descris la avansul longitudinal i transversal) pn n punctul 12, de unde micarease transmite mai departe pe ramura 18urubul conductor IV. Micrile deavans se pot realiza i manual prin antrenarea uruburilor conductoare cores-punztoare de la o manivel de acionare. Pentru reducerea timpului de deplasare n gol a mesei, la mainile moderne exist un circuit special de avans rapid careocolete cutia de avans pe traseul 7 20 21 10. Mecanismele pentru depla-sarea rapid pot fi acionate de la acelai motor, ca la mecanismele de avans.Pe maina de frezat universal se poate ataa un cap de frezat vertical carepreia micarea de rotaie de la arborele principal orizontal I i o transmite la arbo-rele II, cu ajutorul roilor dinate conice Z1i Z2. n arborele II se monteaz frezefrontale sau cilindro-frontale ca la maina de frezat vertical.

2.7 Tipuri de freze.La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere con-structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze mo-nobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).

1.Frez deget2.Frez cilindric cu dini elicoidali3.Frez modul disc4.Frez deget5.Frez cilindro-frontal6.Frez disc7.Frez disc8.Frez pentru canale(coad de rndunic)9.Frez deget pentruProfilare10.Frez pentru canale n T11.Frez conic12.Frez pentru canale13.Frez deget14.Frez unghiular15.Frez pentru canale16.Frez pentru canale17.Frez profilat(suprafeeconvexe)18.Frez disc19.Frez biunghiular20.Frez profilat(suprafeeconcave)21.Frez pentru canale22.Frez cilindro-frontal

Fig.1.19. Freze

2.8 Fixarea pieselor pe masinile de frezat.Prinderea pieselor pe mainile de frezat:

a. Prinderea cu bride (fig.1.) Este utilizat n cazul produciei de unicate, la fixarea semifabricatelor de dimensiuni mari i n cazul cnd configuraia acestora este mai complex, existnd de regul i suprafee paralele cu masa mainii i situate sub suprafaa prelucrat, astfel nct bridele 1 sau uruburile 2, cu care se fixeaz semifabricatul 3, s nu mpiedice procesul de achiere. Bridele se reazem pe calele de sprijin 4, care trebuie s aib aceeai grosime total cu cea a piesei n zona de strngere.

b. Prinderea cu dispozitive Dispozitivele de tipul menghinelor, sau al universalelor i platourilor se utilizeaz de obicei n cazul pieselor de dimensiuni mai mici i al produciei de serie, cnd este necesar repetarea frecvent a prinderii i desfacerii semifabricatelor de pe main.

Fig. 1. Prinderea cu bride

2.9 Fixarea frezelor pe masinile de frezat.

a. Dornul port-frez Pentru prinderea frezelor cu alezaj se utilizeaz: dornul scurt sau dornul lung. Dornul scurt se folosete pentru prinderea frezele cilindro-frontale in arborele principal, fr a mai fi nevoie de sprijin, ntruct lungimea lui este mai mic dect a dornului lung (fig. 21).Antrenarea frezei in micare i transmisie momentelor sunt asigurate de ctre cele dou penetransversale care intr n locauri special prevzute n corpul frezei.

Fig. 21 Fixarea frezei pe dornul lung: 1-frez, 2-dorn, 3-arbore principal,4-urub fixare dorn, 5-suprafa de antrenare, 6-buca distaniere,7-lagr de sprijin, 8-piuli, 9-consol

b. Fixarea frezei pe main Pentru executarea frezrii, sculele trebuie antrenate n micarea de ctre arborele principal al mainiPentru a se imprima micarea de rotaie a frezei sau dornului i a se transmite momentul necesar achierii, captul arborelui principal, la majoritatea mainilor, se termin cu o poriune profilat cu dou locauri n care introduc pene transversale (fig. 22) fixate cu ajutorul unor uruburi.

Fig. 22 Prinderea frezelor

Pentru a se asigura desfurarea procesului de prelucrare n bune condiii,frezele trebuie s fie bine fixate n arborele principal al mainii. Frezele se fixeazcu ajutorul unui dorn care se introduce n alezajul conic al arborelui principal.Alezajul conic de la captul arborelui este normalizat n sistemele Morse sau ISO.Frezele cilindrice se monteaz pe un dorn al crui capt se fixeaz n arboreleprincipal n alezajul conic, iar cel de-al doilea se sprijin ntr-un lagr n consolamainii.

Etapa 3.Sisteme flexibile de fabricatie.

3.1 Integrarea masinii intr-o celula robotizata.

Fig. 3.1 In imaginea de mai sus (Fig. 3.1) putem observa masina de frezat vertical, MAZAK VTC 800 30 SR integrata intr-o celula robotizata.

Bibliografie- MAZAK Date tehnice ale masinii;- Tanase, V. Prelucrari mecanice prin aschiere;

23