Matreata bradului( Usnea barbata)

Generalitati:

Lichenii sunt un grup aparte de organisme, rezultate în urma conviețuirii permanente dintre o ciupercă (ascomicetă sau mai rar o bazidiomicetă) și o algă verde sau o algă albastră. Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural și fiziologic față de cei doi parteneri care participă la simbioză. Trăiesc în unele din cele mai dificile condiții de pe Terra în tundra arctică, deșerturi, coaste stâncoase, la înălțimi mari sau în anumite zone toxice(deșeuri de mine).

Matreata bradului este un lichean simbiont, care se dezvolta pe arborii de conifere, intalnit in Europa, America de Nord, Canada si Asia. In Romania apare in padurile de brad si molid din regiunile montane. Este un lichean cu talul fruticulos, de culoare verde- cenusiu, pendular, cu numeroase ramificatii lungi. Se fixeaza pe planta simbionta prin intermediul unui disc. Apotecile sale sunt lungi si ciliate. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: acidul ursinic, taninul, polifenoli, substante amare, saruri minerale, etc.

Taxonomie:

-Talul = micobiontul + fotobiontul

-Micobiontul – ciuperca

-Fotobiontul – algă verde sau cianobacterie

-Peste 70% dintre fotobionţi sunt alge verzi unicelulare şi filamentoase.

-Marea majoritate a lichenilor prezintă o singură specie de fotobiont, totuşi unele specii mai pot prezenta o a doua specie de cianobacterie localizată în cefalodii.

-Anumiţi licheni fruticuloşi corticoli se fixează pe substrat cu ajutorul unui rizoid.

-Culoarea talului: albă, galbenă, brună, verde, etc.

-Pe suprafaţa lichenilor se pot observa formaţiuni specifice precum: Sorediile – formaţinui sferice alcătuite din celule algale înconjurate de hife de ciuperci.

Izidiile – formaţiuni columnare cu aceeşi alcătuire.

Cefalofiile – caracteristice lichenilor din genul Peltigera. -Lichenii care conţin ciuperci formează apoteci sau periteci în care se găsesc asce cu ascospori.

-Apotecile au formă de cupă, sunt sesile sau pedicelate şi se formeză pe suprafaţa talului, peritecile sunt cufundate în tal. -Din punct de vedere morfologic hifele ciupercilor din structura talului lichenilor sunt destul de asemănătoare cu cele care nu formează licheni.

-În funcţie de structura lichenilor: tal homeomer şi heteromer.

-Talul homeomer are cei 2 fotobionţi distribuiţi uniform. Hifele ciupercilor sunt împletite lax şi forează o reţea în ochiurile căruia se găsesc celulele fotobiontului. -Talul heteromer prezintă în secţiune o distribuţie neuniformă a celor 2 simbionţi.

Inmultirea:

Înmulțirea lichenilor se realizează în general pe cale vegetativă (fragmente de tal). Ciuperca constitutivă se poate înmulți și asexuat prin spori, formând corpuri sporifere: apotecii (frecvent) și peritecii. Apoteciile se prezintă ca niște mici discuri, cu diametrul de câțiva milimetri, ce se prind de tal printr-un picioruș (podețiu). Culoarea apoteciilor variază, fiind de obicei diferită de cea a talului pe care se formează. În apotecii se formează spori care eliberați germinează, dând naștere la hife de ciupercă. Dacă aceste hife întâlnesc alga corespunzătoare, vor da naștere unui nou lichen.

Procese fiziologice :-Celulele fungice oferă fotobiontului apă şi săruri pe care le iau din mediu.

-În interiorul celulelor fotobiontului are loc procesul de fotosinteză şi se sintetizează substanţe organice.

-Peste 80% din substanţele organice secretate de fotobiont trec la ciupercă.

-Lichenii cu simbionţi cianobacterii au capacitatea de a fixa azot la nivelul heterocistelor. Ulterior azotul este metabolizat în celulele fotobiontului.

Compoziţia chimică :-În talul lichenilor se găsesc produşi specifici, rezultaţi în urma simbiozei îndelungate.

-Aceşti produşi sunt numiţi substanţe lichenice.

-Numărul substanţelor chimice de natură mixtă se estimează la mai mult de 300 (acizi, terpene, chinone, etc.).

-Unele substanţe precum: acidul usnic, acidul evernic, acidul rizocarpic sunt specifice doar lichenilor.

-Unele substanţe au acţiune antibiotică.

Importanta plantei:

Principalele calitati ale plantei sunt: antimicrobian, antiviral, imunostimulator si antidiareic. In fitoterapie este utilizata intreaga planta, ce se recomanda a fi recoltata in perioada decembrie-martie.

Uz intern:

- afectiuni intestinale (in special enterocolite), angine, diaree, gripa, raceli - sub forma de infuzie de praf de planta, tinctura.

Uz extern:

- gingivita, stomatite - sub forma de gargara cu infuzie de planta macinata.

Bibliografie:

1) http://www.ecologia-la-sibiu.ro/wp-content/uploads/2013/01/curs-12.pdf2) http://botanica.3x.ro/Licheni.htm3) http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichen4) http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/matreata-bradului-usnea-

barbata_14558