COMPOZITIE ARHITECTURALA (an V sem. I)

CURS 1 - 30.09.2010

MODELE DE CREATIE

MODELUL TRANSFOMATIONAL - inspirat din mediu, forma, sau din context. Extrage date abstracte genetice si se opreste asupra lor, fiind transformate intr-o actiune personala.

-se bazeaza pe 2 categorii de context:

a) Tin (transformanti intrinseci) = natura intima inexplicabila a unei forme

-cei mai interesanti sunt legati de forma

De ex: Patratul are patru laturi egale si patru unghiuri egale, colturi, centralitate si dubla axialitate. Se poate exprima in mai multe feluri. Transformatul intrinsic al patratului este PATRATITATEA.

Sfera e cea mai perfecta forma. Triunghiul echilateral este o forma nedeformabila (la fel ca si cercul).

Se poate prezenta ca o retea de triunghiuri.

Analiza de sit: acele caracteristici ale sitului care se constituie in forte majore imuabile ale sitului (Biserica reformata, Bastionul croitorilor, Zidul, strazile auto, frontal stradal, parcelar, raport plin-gol, proportii majore-contrafortii bisericii; a 5-a fatada –plan acoperis)

In general, trasaturile imuabile sunt apele, strzile, padure, rapa, elementele de relief ale sitului, orientarea.

-transformantii care nu mai sunt atat de concreti –tema de proiectare cu diferiti indici, suprafete, destinatii, functiuni, care tin de normele de proiectare, care sunt de o mare rigiditate. (normele tehnologice (in camara se intra din bucatarie), sau pt a asigura fluxul tehnologic (in spitale in special)

-transformanti care tin de GRUPUL TINTA = e o categorie care are nevoie de o conturare a nevoilor, care se constituie din transformanti intrinseci (la noi in facultate e atelierul de proiectare si planseta)

-o alta trasatura a acestor transformanti intrinseci este structura creatorului, educatia lui, mostenirea genetic

b) CATEGORIA DETERMINANTILOR –transformanti intrinseci care vor genera intreaga creatie (proiectare), de care se tine cont in totalitate.

Tex (transformanti extrinseci) – sunt de 3 feluri : EVOCANTI, NEGANTI , PREFIGURANTI

-cei prefiguranti sunt modificati in dorectia pe care o dorim

-procedee : EVOCARE, NEGARE, PREFIGURARE (interventia spre acel nou)

-pot fi zone de neutralitate uniforma, sticla de exemplu

-sticla + piatra – armonizare, face trecerea.

Ex: realizarea unui traseu care sa redea perspective spre realizarea unei “copii” in compozitie. O metafora a turnului, construirea in vertical, reducerea colturilor oblice, contrafortii, ritm, prefigurarea lor. Negare – construirea in orizontala desi vertical domina. Prefigurare – construirea in etaje, realizarea unei noi coline.

Se da un spatiu cu proportii stabilite, caroiajul dat de casetele tavanului 2x2m.

Arhitectul A il ia ca determinant, asupra caruia actioneaza. El exclude reluarea caroiajului in pardoseala, deoarece ar iesi din scara. Nu ar fi

deloc ingenios sa preia patratele mai mici, deoarece nu i se par determinante. Realizeaza un model care reia idea de patrat, dar la dimensiuni mai mici, si preia un cerc prefigurat, un patrat cu colturi rotunde. Neaga patratitatea, prefigureaza modelul-dantelaria

A Tin = patratitatea

Arhitectul B . Pe latura lunga este vitraj. El face o sectiune prin incapere si se vede cum lumina intra in spatiu. Realizeaza un degrade pe perete pt a imita patrunderea luminii. Pe pardoseala imita clapele pianului.

B Tin = lumina care patunde

Arhitectul C. ia ca transformant axa majora a traseului axial, pozitionarea usilor, a acceselor.

Se preteaza la o incapere ca la o procesiune, spre un tron, un altar, etc.

Arhitectul C neaga axa, si introduce un incastru, un centru nou, un element care neaga idea de axialitate. Centrul si reverberatia merg pana spre terasa.

C Tin = axa majora

FORMULA MODELULUI TRANSFORMANT Tin + Tex = CREATIE (fenomenul de creatie)

Exemple istorice:

1. Gropius – fereastra de colt – intarirea coltului (vine de la greci) fiecare fatada primeste incarcari de la acoperis, iar stalpii de pe colt au descarcari de pe doua laturi (negare a coltului, un pas in istoria moderna)

-in Renastere bosajele de pe colt

-in zidarie, tencuieli masive pe colturi

2. F.L. Wright foloseste betoane, console de beton pe ambele directii (pe consola avem moment 0)

Wright evoca porticul grecesc, dar realizeaza fereastra banda pe colt – neaga coltul

3. Marcel Breuer arhitectura moderna in context clasic. (Place Fontenay-Paris, Palatul Unesco) El tine cont de importanta spatiului public in compozitie.

4. Le Corbusier Casa pe piloni. Cele 5 principii. Nu doreste o constructive care sa iasa din pamant, astfel o va construi pe piloni.

O constructie P+3 pe piloni elansati ca un diamant (sunt in Y).

5. Robert Venturi. Casa de pe plaja – incepe cu o discutie despre lanternou – luneta – baroc.

Luneta schimba proportiile. Asezarea casei se raporteaza la plaja – aseaza latura lunga a casei paralela cu marea. Ideea de a aseza casa cu parterul pe plaja nu e binevenita astfel el o suspenda si pune livingul la etaj. Parterul e restrans, dispune stalpi, si o scara monumentala. Dormitoarele la parter negare.

Negarea unei cutume, uzante living la etaj si casa pe piloti.

A vrut sa aduca aminte de baroc si a facut o

luneta.

Procedee CONTRASTULUI (negarea) si

IDENTITATII (evocare si prefigurare)

Contrastul poate fi –DIMENSIONAL (mare, mic); DE POZITIE, DE FORMA, DE MATERIE, DE CULOARE

CURS 2MODELUL SEMIOTIC1. Ferdinand de Saussure- intemeietorul semiologiei( stiinta semnelor)- semnul- o conventie acceptata de comunitate ca modalitate de comunicare- limba unei comunitati- ''verba volant, scripta manet''(lat.)- analiza lui Saussure se rezuma la alfabete- primul tip de limba- imitativa

- scrierea cuneiforma- descoperita de Napoleon in Egipt- scrierile alfabetelor extrem orientale- foarte complexe( chineza, japoneza)- mod de comunicare f important- tendinta de universalizare a limbajului:- mai intai lb latina in timpul Imp Roman --> pana in Evul Mediu- au mai existat si alte valuri:- lb esperando dupa WW2- incercare esuata din motivul pierderii identitatii- astazi- lb engleza- tendinta- cea mai folosita dpdv al vorbitorilor este in prezent lb spaniola, dar nu are aceeasi importanta- in sec XIX- tendinta de universalizare a lb franceze, impusa la inceput de Napoleon- echilibrul intre semnificat = sensul, partea abstracta, ideea, sentimentul, partea perena si semnificant = sensul, simbolul, partea materiala si efemera- initial- simbolul- 2 persoane rupeau in 2 bucati un obiect- pt recunoastere- simbol: syn- punere impreuna bol( ballo)- a arunca => a pune impreuna ceea ce a fost aruncat- sinteza: syn- punere impreuna synteim/ diabolein- crucea- greceasca/ slava/ catolica etc.=> se exprima diferit in functie de cultura- Gestaltung a dovedit ca atunci cand o forma primeste f mult timp o incarcatura semantica ea ajunge sa transmita automat acea semnificatie2. Rolland Barthes- a fos si el structuralist, ca si Saussure, aduce completari semiologiei, gaseste abordarea diacrona si sincrona a celor 2 elem- in general semiotica s- a ocupat de iconografie, arta, reprezentarea prin imagine, explicarea sensului adanc al artei este facuta de critici, care scot in evidenta intelesuri la care artistul nici nu s-a gandit- abordarea diacrona- evenimentul se produce si explicatiile vin ulterior( si in istorie, si in arta)- Barthes spune ca intelesul si forma trebuie sa fie simultane, sa se produca deodata in arta- abordare sincrona a celor 2 poli semnificat- semnificanta) raportarea semnificat- semnificant ≡ sincron- Michelangelo Pieta- prima data reprezentata Maria tinandu-l in brate pe Iisus- nu gandit prealabil ci spontan, in tp creatieib) notiunea de moda- implicata pt prima data in valorile estetice de baza- moda preceda miscarea, curentul si stilul( notiuni succesive)- departe de a fi frivola- exprima o atitudine de acceptare a societatii a unei forme- raspandire f rapida si larga, dar durata de viata scurta- fie dispare, fie se transforma, daca e completata, in miscare, curent, stil( cuprinde toate domeniile, reprezinta modul de gandire al unei epoci)3. William Morris, Charles Sandor Piercea) stiinta semnelor= semiotica( nu semiologia)b) semn iconic- in care au introdus si fotografia- putem sa identificam o serie de informatii despre ceva dintr-o fotografie- serii omoloage- identitate mare= var. mica- serii analoage- identitate mica= variabilitate mare- figuri omomorfice, figuri amomorfice- ex: portet robot:- omoloage- culoare ochi, par, statura - analoage- expresia fetei, defecte- semn iconic- fotografia, gravurile sau vedutele( ofera f multe informatii despre oras, societatea de la un moment dat, moda)- foto oras de sus- regim de inaltime, structura, tipologie, acoperisuri, biserici- un grupaj de vorbe latinesti( poate fi tot un semn iconic) cum ar fi maximele latinesti:- ''nu te ridica deasupra sandalei'', ''veni, vidi, vici''( bizar)- incredere in sine, forta...

c) teoria triunghiului- formula lui Pierce - interpretat lumea ideilor

lumea proceselor mentale

-reprezentat -referent lumea realitatii

- apare un element--> prelucrat de critici--> devine referent - proces de inductie si deductie

INDUCTIE SI DEDUCTIE

moment de inspiratie

lumea idelor inductie pr. argument- lupta cu argumentul pt o idee

lumea mentala deductie pr. operant

lumea reala o o o o o Px

P1 P2 P3 P4 Pm

4. Louis Hjlmslew( Himslau)

Semnul

expresie continut

forma expresiei substanta expresiei forma continutului substanta continutului

(in ce tipologie intra) ( ce exprima)

5. Cezare Brandi

- a analizat pe aceasta formula a lui Hjlmslew Domul din Milano- Domul este opera de arta

Semnul

expresie continut

Domul din Milano piatra biserica catolica

(in ce tipologie intra) ( ce exprima)

CURS 3MODELUL TRANSFORMATIONAL- semiotic- colocarii6. Renato da Fusco

- aplicatie a discursului, intr-o formula mai deosebitasemnificat ≡ semnificantsp.int anvelopanta- e un discurs imbratisat de Bruno Zevi care afirma ca spatiul int. e esenta arhitecturii; prin asta exculzand f multe lucruri puse in evidenta de C.N. Schultz- arh e si vid si materie, expresia e si a interiorului si a exteriorului; exista un discurs pt spatiul exterior si unul pt spatiul interior, uneori ele pot fi diferite, cum s-a intamplat in baroc: majoritatea bisericilor baroce la noi sunt mai vechi de fapt, dar cu interiorul modificat in baroc- spatiul arhitectural e si sp. int. si sp. ext. dar si sp. dintre ele- spatiul arhitectural- mai mult implicit decat explicit=> e mai polivalent, 'poliarticulat', adaptabil, extensibil, tropic, hibridual7. Umberto Eco- a incercat sa faca un curs de semiotica pt arhitecti- si-a exersat gandirea pe o lunga experienta in literatura:' Pendulul lui Foucault', ' Insula din ziua de ieri', Estetica frumosului', 'Estetica uratului', 'Numele trandafirului'- a introdus niste notiuni noi 'Opera aperta', 'Struttura assente', 'Curs de semiotica', 'Limitele interpretarii'-'opera aperta' - metoda pe care el o coaguleaza ca instrument de lucru al artistilor; opera ramane neterminata si implica receptorul, obligandu-l sa continue opera, sa interpreteze personal- in sculptura Michelangelo- cateva opere pe care in mod voit le-a lasat interpretabile si 'neterminate'- arhitectura moderna exclude mijloacele arhitecturii clasice, taditionale- cu cat o opera e mai putin informata, cu atat sugestia este mai mare- 'strutturaassente'- structura de baza in arh clasica, traditionala e zidaria portanta- structura este evidenta, e f prezenta- la arh moderna- structurile sunt diverse, structura e absenta, e mai simpla- 'Limitele interpretarii'- masura interpretarilor multiple e f mare in Pendulul lui Faucault=> Umberto Eco si-a dat seama ca aceste interpretari multiple pot duce la moartea operei, a personajului- notiunea de 'cunata culturala'- pe care a pus-o in echivalare cu semnul( simbolul)- crin auriu- fond albastru= regalitate, monarhia franceza- lalea rosie stilizata= simbol maghiar- daca se modifica intre timp asocierea cu simbolul, oamenii se gandesc mai intai la reprezentarea mai recenta- cu cat structura devine mai improbabila, dezordonata, cu atat creste informatiaParadoxul lui Karl Popper- informatia invers proportionala cu probabilitatea- cu cat nr de informatie e mai mare, cu atat probabilitatea e mai mica si inversSaltul animal--> omPiatra de spart nuci- maimuta a constientizat numele pietrei- punerea problemei e foarte importanta si ea determina aflarea raspunsului( rezolvarea problemei)

Damboianu

A. P. V. ≡ A. U. R.

variabile de referinta

portanta umana

ansamblu atitudinea

semnificant semnificat

- arhitectura:- 2 parti, una materiala, concreta- ansamblu, subansamblu- portanta- e data de structura acelui element, depinde de felul in care e compus ansamblul- ansamblul: holul- portanta: corpuri suspendate( candelabre)

- variabile: feluri in care sunt acele corpuri- A.U.R.- caracter festiv- fatada monumentala- A.U.R.- fatada cu o travee pe mai multe nivele A . P . V.- situl de pe Emil Isaac- dupa model transformational- informatii din sit, din existent; ne intereseaza utilizatorii, trebuie sa tinem cont de dorintele, necesitatile acestora; turnurile, intersectia=> tratare de colt; frontul stradal- ca aliniament/ ca elevatie( inaltimea); parcelarul vechi, istoric/ prezent; atitudini- negare, evocare, prefigurare; programul muzeal- traseul- pot organiza diferit dupa tipuri de exponat, perioade istorice- din sit- a 5-a fatada- muzeu=> spatiu public f mare in fata

CURS 4MODELUL COLOCARII- se bazeaza pe presurizare<=> depresurizare

concentrare f mare a unui lucru( ex. suprapresiune in interiorul unui balon)

(ex. balonul e spart si aerul iese)

- reducerea f mare a informatiilor pe care le primim

- omul- 5 simturi- liliecii- percep obstacolele prin ultrasunete- exista pe langa aceste 5 simturi cuantumabile o serie de altele mai putin palpabile (ex.intuitie)- toate informatiile ce patrund in celula nervoasa sunt f mult concentrate si reduse- primim f multe informatii: reduntante- care influenteaza indirect, nu direct( ex. un zgomot se suprapune peste altul si transforma, impiedica perceptia unui alt sunet)- aceste impacturi pe care le primim sunt reduntante, se suprapun si se influenteaza- pt a putea fi percepute ele sunt f mult reduse- metoda colocarii se bazeaza pe disecarea pe diverse categorii a unor informatii, pt a putea fi analizate separat, dupa care se face colocarea, adunarea informatiilor sintetizate- cuvantul vine din matematica- colocareex.

= + = + etc.

- felul in care compunem constituentii tine de o regula care ne duce la rezultate f diferite- formula: C1+C2+C3+...+Cn+R= Creatia- in cazul de fata constituentii sunt numai determinantii( din modelul transformational)- Bernard Tschumi- La vilette

- in cazul Zaha Hadid- vrea sa sugereze ideea de plutire=> modelul semiotic; sau ideea exploziei- ex. ideea ca eu aleg o trama ortogonala sau triunghiulara e tot o forma de colocare pt ca se supune unor reguli cu metode specifice- acest model e integrator pt ca presupune integrarea a f multe reguli- mediul= dirijorul care obliga practic la anumite solutii, impunand anumite reguli- ex: mediul medieval- arh. inchisa, greoaie=> eu pot interveni cu negare totala, parter pe piloti, sticla multa, ferestre banda- apoi- casa impartita in unitati functioanle si ma joc cu ele- le aranjez pt a crea legaturi intre ele

- M. Breuer- scaun- constituent- o placa sezut, o placa spatar, un element curbat terasa - schema clasica- palate renascentiste

buc. logie D

L. hol D D

zona de zi zona de noapte

Zzi+ Zn+ Z + R = OC1 C2 C3Portic+ hol+logie+T+..+R= OC1 C2 C3 C4ex. Principiile lui L.C. - cele 5 pete- fiecare este cate un constituent- grila spatiului 3d- structura slaba, arbitrara- P.E. - anii 80-90- high-tech- evidentiaza structura, a tehnologiei- constituenti de tema- daca ramane doar la ..... casa poate deveni o masina in sine care sa poata fi asezata oriundeM. transformational: Tin1- frontul stradal( aliniament) Tex1- evocare

CURS 5ANALIZA ISTORICA A RAPORTULUI SEMNIFICANT/ SEMNIFICAT IN STILURILE ARHITECTURALE- anumite stiluri -formaliste- forma/ expresia s-a desprins de continut- arh. tipizata a comunismului- forma s-a desprins de continut- exista si un tip de formalism( antic grec) in care toata arhitectura avea niste reguli care conduceau la o anumita expresie- artistii spun ca nu se poate gandi separat forma de continut, ca cele 2 sunt inseparabile intr-o opera adecvata- Paul Valerie- artistii considera ca ideile le vin lucrand si ca forma si continutul pornesc deodata

- Gilles Deleuse- Felix Guattari- Jean Beaudrillard- Gaston Bachellard( La poetique de l'espace)- abordeaza impactul spatiului asupra operei- studiind mari creatii din istorie- istoria locului influenetaza perceptia acestuia- Egiptul Antic- Hegel- o arh. a imprejmuirii si o arh. a sp.int.- locuinta egipteana:- P+1, cu curte interioara

- cu vegetatie pe acop. terasa- interiorizare a spatiului locuit- introvertit

- piramidele misterioase, inchise, 'frica de spatiu', sali hipostile( sp. inguste intre coloane f masive), sp. intunecate, inguste- arhitectura greaca- mod de a gandi f liber, deschis, rational, raporturi spatiale f interesante, spatii publice, inf. f mare asupra altor culturi, influente si la noi, nu doar in colonii ci si la Sarmisegetusa Regia( mesteri greci)- arhitectura romana- au preluat stilul antic grec, au aduc in plus arcul, bolta, cupola, Teatrul lui Marcellus- ordinul colosal, pe mai multe niveluri, faceau si mixturi intre ordine, incalzire prin pardoseala, viaducte, apeducte- Vitruviu- in cele 10 carti de arhitectura a descris echipamentele de lupta de pe vremea lui Cezar- i-au depasit pe greci prin maleabilitate, adaptabilitate, lipsa de rigiditate- s-au asezat pe culturi si nu le-au distrus, ci le-au integrat-'Memoriile lui Hadrian'- apare noua religie=> dezvoltarea bisericii din bazilica- crucea- simbolul crestinismului- plan in cruce- cel mai semantic stil din istorie- legat de crestinism- stilul gotic- arata imensitatea distantei om- dumnezeu- sentiment de umilinta in fata maretiei lui Dzeu- comparatie arh greaca/ arh. gotica- perfectionarea formei la gr.- pasiunea pt delimitare, determinare( sfera perfecta) si respingerea lucrurilor vagi, neclare- nr rational- contructia e obtinuta prin aplicarea unor formule rationale- la gotic- arhitectura e o idee pura, expresia unui ideal solidificat, creaza spatiu- arh.gr. se instaleaza in spatiu- Courad Fielder- On the Nature and History of Arhitecture , Bd. Lexington, 1954, Kentuky- Marc Phillips- Operele omului- Renasterea- noutati- reia masiv valorile si principiile arhitecturii anticie grecesti- arcul in plic cintru- defineste arh. renascentista, marcat in medalion; va fi deformat- cupola cu 2 coji, cu nervuri- Bruneleschi- Florenta- S. Maria del Fiore- cupola de la San Pietro- Roma- noutati- revenire la formalism, rigoare formala, reguli de compozitie, de organizare functionala, spatiala- simetrie, subordonare a partilor cu intregul- ierarhie- se defineste palatul- segregarea sp. public de cel privat, apar spatii de trecere=> sentimentul civic dezvoltat- Palatul Dogilor- pardoseala in sala mare- mozaic venetian cu clei din oase de iepure- nu are crapaturi, chiar daca nu exista rosturi de dilatare- planseul salii- din grinzi de lemn- Barocul - stilul care a dezvoltat atat forma, a eliberat-o, incat ea s-a desprins de continut- Michelangelo- initiatorul- comparatie Capela Medici cu o capela a lui Brunelleschi- chenare f multe, ca motive pe pereti, dupa regulile renascentiste, proportii de aur=> formalisme prin legi si formule compozitionale f rigide, de care barocul incearca sa se desprinda

- curba si contracurba- linia sinoasa- in moda- fuste f largi, bombate, dantele, catarame, peruci- Bernini( Vila Borghese)si Boromini- colonada lui Bernini de la San Pietro- interiorizarea spatiului exterior- insertii care focalizeaza, articuleaza spatiul- fantani, statui- ansamblul din Piata San Pietro( semantica)- colonada- reluare a colonadei de pe lanternoul cupolei; cele 2 abside- ca niste tentative de a sugera imbratisarea lumii crestine de paplitate- e considerat ''lim 0'' a lumii crestine- Boromini- cel mai semiotic reprezentant al Barocului; arh. sa e f incarcata semnatic- nu adapteaza, ci porneste de la 0- trimiteri la legende- Biserica San Carlo de la 4 fantane- forma ovoida- reprezezentarea baroca- puternic semnalizata- Letarouilly- ofiter al lui Napoleon- s-a stabilit la Roma si a facut desene; planul de la San Pietro- suprapune peste acelasi plan; circul lui Nero, bazilica si biserica actuala '' o istorie concentrata pe un desen''- frontoane miscate, despicate, sparte- element ce va reveni in postmodernism- trimiterea la trecut prin sugestie

CURS 6- Cupola Pantheon- 41m- dimensiunea la baza- sanctuar al oamenilor politici importanti- in memoria lor- reprezinta un element simbol al unei mari descoperiri tehnice; simbolizeaza puterea- model semiotic- simbolul puterii- distrus partial in Evul Mediu, apoi transformat in Biserica crestinaTemplul lui Hadrian

- exista mai multe niveluri sub templuStrazi comune acoperite cu sticla colorata- Galeriile Vittorio Emanuel- Milano- partere comune; etaje cu birouri sau locuinte- Alberto Sordi- Roma- galerii moderne('60-'70)- in PloiestiMAXXI Zaha Hadid- modelul colocarii- ideea tubului reluata- o joaca cu niste forme- dinamism, linia curba, ideea plutirii, negarea gravitatiei, senzatia de usor, imaterial=> model semiotic- 2 serpi care se incolacescPiazza di Spania- fantana- semiotica- peste, monstru, marin, barcaVila d'Este din Tivoli- gradina cu sisteme de fantani de 18 tipologii- interior- picturi, efecte de trompe d'oeilSan Carlo alle 4 fontane- Boromini

CURS 7PROPRIETATILE OBIECTULUI-ceasca de cafea are un impact corporal a.i. sa permita prinderea in mana (S1)- obiectul e destinat si configurat a.i. sa permita o functiune( sa retina cafeaua sau alt lichid)- compatibilitate functionala(S2)- capacitate de a functiona singura(S3)- tranzitivitate(S4)- de ex creta nu poate functiona decat daca e activata de mana noastra- asociativitate(S5)- un obiect nu poate functiona decat daca e in asociatie cu altul- formeaza ansambluri prin asociere dupa anumite criterii

- terminalitatea(S6)- obiecte terminale- au nevoie de un impuls de putere, energie ex: racheta cosmica, radio, tv- obiecte de arta(S7)- cand iti transmite emotia, produce placere estetica- marca parentala a mesajului pe care il transmite un anumit obiect: trec prin filtrul propriu ceea ce receptionez- marca ordonataFormula lui H??? Semn- expresie-forma ,substanta

-continut-forma, substanta- 4 componente:-geometrie constructiva a unor obiecte- linie, volum, suprafata, dimensiuni

- material- fiecare material- trait cu anumite incarcaturi, unele codificate- textura- lucios, mat, rugos, culoare- tehnologia- artizanala, traditionala, locala, de varf

- forme conforme- balustrada- mana- trepte- picior-scaun

- exista niste succesiuni de functiuni- forme conforme/ forme corespondente/ forme convenante- exista un acord colectiv asupra unor intelesuri, semnificatiei unei forme- emisfera stanga- operatii secventiale

- analiticul- discursul- rationalul

- emisfera dreapta- sinteticul, intuitia afectivitatea- holistic= o operatie care nu poate avea loc decat daca toate operatiile precedente au fost incheiate cu succes spatiu imaginar spatiu conceptual

spatiu exterior ---------> senzori--------> reprezentare

spatiu perceptiv spatiu afectiv Modelul imaginar

activitatea perceptiva domeniu conceptual transforma-act.globala descriptiva geometrie euclidiana translatii, rotatii

-act empatetic geometrie proiectiva paralela, conica

-act.structural geometrie topologica deformari continue

- structurare: ex- un patrat- un centru, elem component eterogen- structura portanta- o structura modulara- o pata, centralitate sau excentralitate

J.P.Sartre Piaget Durant Stefan LupascoImaginarul= stare de constienta

sp perceptiv- din entitati dinstincte

Ocularitatea imaginii

Imaginarul este simultan obiect si

subiectImaginarul e un datum imediat

sp structural- entitatile intra in relatie

Profunzimea imaginii

Libertatea imaginii

Spontaneitatea imaginii

sp analog- alt tip de relatie: asociatie, apropriere

Ubicuitatea imaginii

Imaginea e simultan reala si ireala

Sartre- idei socialiste, de stanga- spune ca existenta umana e tot ce exista=> existentialism si materialism- atingerea elementelor superioare, spirituale a fiintei e apostrofica, accidentala

Heidegger- spune ca fiinta umana e apostrofica, e o desprindere din fiinta eterna, care cuprinde tot- imaginarul e o stare de constienta ''Daca vrem sa vorbim despre un cuc, suntem un cuc''

Piaget- genetician- studiaza dezvoltarea creierului uman- studiaza evolutia simturilor si perceptiei la copii- in prima faza copilul are o perceptie secventiala- surprind elemente separate- apoi incepe sa faca corelatii, asociatii, incepe sa recunoasca persoane- apoi face analogii de diferite tipuri, capacitate a imaginarului

Durant- antropolog- pantomima a transformat toate simturile in cel vizual- prin intermediul imaginatiei ( ocularitatea imaginii)- profunzimea imaginii e o capacitate de a interpreta spatiul, de a intelege lumea in mod simbolic: ex.

reprezentarea figurilor umane in grafica egipteana( din fata si profil in acelasi timp, ierarhia sugerata prin scara diferita a personajului), biserica ortodoxa (ctitorul tine biserica in mana)

- pana in Renastere, cand reprezentarea spatiului se face conform realitatii- ubicuitatea imaginii- ne putem imagina o actiune care simultan e in mai multe locuri ex: in filme- mai multe

planuri paraleleStefan Lupascu- iubirea si durerea sunt, ? cum este fiinta suprema la greci din care s-au desprins oamenii

- fizician - asa cum in atom exista nucleoni si antinucleoni, exista oameni si antioameni- imaginea din oglinda- e obiect dar e si subiect(noi); la fel imaginea e si reala e si non reala

CURS 8STARILE COMPORTAMENATALE- de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici

- una genetica

- mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta acolo)

- factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sa le domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic- in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational- grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea

- dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura- Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica- caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic- arhitectura- implicati in mod special in spatiu

- exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>

1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental2. itineranta- presupune miscare in spatiu3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior

=> 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social; tipul asimilant sp.social

tipul itinerant sp.intim tipul expectativ sp personal

Regimul asimilant

Regimul itinerant

Regimul expectativ

-simtul tactil, gust, miros( simturi mai intime)- multi designeri, decoratori interior

- angajeaza tot sistemul locomotor( miscare)- tip agitat, care se misca mult

- simtul vizual( de la distanta)- percepere de catre altul- iubeste arhitectura monumentala, maretia- regi, mari tirani- vor sa lase in urma monumente grandioase

- caracteristici corporale de angajare in mediu

- claustrul- element care nu-si asigura functia decat interactionand( in asociere)- yin si yang- lamba si uluc

- structura relationala- vede relatii intre elemente- sub aspect social e un bun comunicator, lider

- verticala, nu neaparat materiala, cat raportat la transcedenta- centralitate, simetrie, axialitate

- structuri arhetipale

- forma geometrica vazuta ca o pata, ca o textura

- dispusi la a desface, a analiza si a gasi relatia, regula

- vede axele, structura, centrul, ordonare clara, usor lizibila

- spatiu perceptiv

- translatie- rotatie- simetrie

- geom. topologica- gasirea de conexiuni intre elemente, in miscari- arh. moderna- sculptura, percepere in miscare Le Corbusier

- geom. perspectiva- capat de perspectiva, ritmare, tot ce tine de perceperea de la distanta

- spatiul conceptual

- ordine de unificare- isi gasesc un alter-ego fara care nu ar putea trai- o persoana; munca- traiesc prin ea

- ordine relationala- intelectual, sofisticat, limbaj propriu folosit in grupul lui care il intelege

- ordine ierarhica, de ansamblu- reguli, simetrie, ordine

- ordinea holistica

- iubirea- ideologica-profesionala- artistica- f de o persoana- religioasa

- colaborare- coroborare- cooperare- oameni de consens, intelegere- incearca sa gaseasca elem dif pe care sa le lege, sa le echilibreze

- mandrie, demnitate- ambitii, aspiratii sociale- oameni care aduna in jurul lor pe altii in urmarirea unei idei- respect de sine f mare

- spatiul afectiv

- speranta - consens- tine haturile, tese relatiile- in arh. Tschumi, logica proprie

- depasire- autodepasire- sunt niste propulsori ai societatii

- spatiul moral

- depersonalizare- pierderea identitatii, a personalitatii, in cazul pierderii alter-ego-ului

- schizofrenie- poate sa apar o ruptura=> dublare, multiplicare a personalitatii, alunecare intr-un alt personaj imaginar, atunci cand apar rupturi in aceste relatii

- paranoia, autism- se inconjoara de oameni care ii lingusesc si lauda=> la un moment dat devin izolati de lume si se simt persecutati

- spatiul patologic

Van Gogh, Gaugain Tschumi, Zaha Hadid, Rem Koolhaas

Nero, Cezar, faraonii, Regele Soare, Lenin, Stalin, Hitler, Napoleon, Ceasca, A Speer, arh socialista

-omul singur in spatiu pe o suprafata portanta; forta mare pe care vidul o are asupra omului=> case in consola,pe stanci, etc; desertul strabatut de om; marea(oceanul) - vikingi, venetieni, spanioli- produce teama

-2 pereti dispusi( inchidere partiala)- unul de front si unul lateral

- spatiu tip coridor(tunel), de ex strazile; exista tendinta de a parcurge rapid acest spatiu, de a scapa repede; exista situatii placue, in Evul Mediu

- spatiul acoperit si deschis- valorifica f bine umbrele- zona mediteraneana

- spatiul de tip curte; aer deschis si pereti in jur; case de raport (p+3, p+4)- cu originea in insulele romane( perforari pt lumina si ventilatie); blocurile din urbanismul rationalist- inverseaza raportul: vid- construit

- la greci- patio-ul cu fantana in mijloc, in Renastere, curti ale palatelor

- cutia, cu usi si ferestre sau fara, are 2 trimiteri, una pozitiva( protectie, intimitate, o extensie a propriului eu) si negativa( spatiu carceral, de pedeapsa, claustrofobic)

TEORII CARE REZULTA DIN MODELUL EXPECTATIV- monumentalitatii, axelor, formei inchiseTeoria axelor- str. expectativa e legata de simtul vizual, de perceperea spatiului de la distanta- axele vizuale- pornesc din ochiul nostru si se desfac intr-un con; perspectiva, corectiile optice la greci- axe verticale- distanta pamant- cer--> aduna spatiul, il fac mai inalt pe verticala; limiteaza spatiul- axe orizontale- deschidere mare a spatiului; spatiul e liber, circular, infinit, presupune miscare spatiala pe orizontala- verticala- specifica arhitecturii istorice, oizonatala celei moderne- dispozitia Parthenonlului pe Acropole- f buna, cunoastere a axelor vizuale a.i. perceptia sa fie bine controlata pe toata parcurgerea spatiuluia) axe faraonice( ale Egiptului Antic)- monumentalitate prin dispozitia de o parte si de alta a intrarii a statuilor etc.; parcurgerea spatiului( procesiuni) de catre un personaj important pe o axa, de o parte si de alta fiind supusii; in finalul axei e ''tronul''- pe care acesta urca- perspectiva renascentista- piata Capitoliului din Roma, Michelangelo- spatiul sediului UNESCO din Genevab) axele functionale- presupun nu neaparat o linearitate, ci o linie functionala- la o sala de spectacole axa actorilor si axa spectatorilor- interfata e cortinac) axele conceptuale- raportarea pe verticala a unor stadii

-ideea fundamnetala, principiul, axioma- idei argument

- idei operant- proiect

TEORIA FORMEI INCHISE- arhitectura istorica, cea de pana la modernism, care a deschis o noua viziune asupra arh.( cea mai radicala schimbare a imaginii arh.)- relatia tectonica, intima cu pamantul- provine din scurgerea gravitationala- marcarea colturilor- la greci, coloana de colt are dimensiuni mai mari- cetatile, fortificatiile- colturile cu turnuri, contraforti- coltul- vulnerabil pt ca suporta 2 sarcini din 2 directii- in Renastere coltul intarit- bosaje de piatra, iar restul zidarie de caramida- in Clasicism- sugestie din tencuiala- bosaje- la Modernism- structura din cadre, planseu in consola=> elibereaza coltul- intarirea pergoratiei( orice gol inseamna slabirea capacitatii portante)- ambrazura ferestrei si usilor- ce e deasupra ferestrei( in renastere )

- arcul in plin cintru- Renastere- a disparut in modernism- terminatia cladirii la partea superioara- Castelul Chambord de pe malul Loarei- impodobire a terminatiei superioare a cladirii in arhitectura istorica- si in constructiile cu acoperis terasa( in Grecia) exista o cornisa puternica la partea superioara- acoperis in panta, sarpanta spectaculoasa- in arhitectura orientala- acoperisul face trecerea spre cer, spre divinitate- principii- simetria( centrala, radiala, biaxiala, axiala); Vila Capra a lui Palladio din Vicenza- 4 fatade identice

- ierarhia- pe orizontala sau verticala, exista un element dominant al volumului si subansambluri adiacente- distributii conexe;- monumentalitatea- presupune o distanta de la care sa fie perceputa- in evul mediu- monumentalitatea nu era perceputa de la distanta, ci dintre case, direct din frontul strazii

CURS 9CONSECINTELE MODELULUI ESPECTATIV/ITINERANT/ASIMILANT- are o gandire valorizanta; incearca sa se valorizeze pe sine si spatiul din jur- exista o ierarhie si o ordonare/ comanda- tipul asimilant- lucreaza f mult cu simboluri( modelul semiotic)- tipul expectativ- modelul transformational- tipul itinerant- modelul colocarii- stari dispozitionale- perceptia spatiala depinde de starea sufleteasca pe care o am in acel moment- stari situationale- unde ma situez- exista 6 arhetipuri spatiale pe care regimul expectativ le foloseste

- zona zenitala

- zona parietala

- zona portanta

CURS 10 06.01.2011

Limbajul cultural si al stiintei(distantare)- aspectul stiintific al vietii presupune o lista de materii- sinteza-succesiune de discipline- progresul este pentru ambele domenii- cultural si stiintific- sa faca viata mai usoara, mai comoda- comunicarea cat mai directa si instanta, cat mai repede- si la distanta tot mai mare- simbol- punerea laolalta a 2 lucruri ce au fost rupte si au fost puse inapoiSim-rupere/ bol- punere impreuna

- cele 2 componente ale limbajului:a) stiintifica- in epoca primitiva- omul avea o capacitate primitiva de adaptare la mediu, lupta pe viata-manualitatea

-apar capacitatile endosomatice pe care le dezvolta=>intelectul dezvoltat->masini cu aburi, apare electricitatea- rev lui Jacquard- care a realizat primele cartele perforate pentru masinile de cusut

b) limbaj- oralitate- transmitere orala a unor mosteniri- apoi a aparut pantomima

- scrierea- conventie de semne :iconografie(desenare sintetica a ceea ce vezi), hierografica, alfabet, etc- aparitia calculatorului- cipul, care arata progresul, dar ne departeaza de viata, de omSuperizare, structurare si comensurareProfesorul Anton DambrianteSuperizare- o anumita concentrare si o selectare a unor inf de o multime de inf.-neuronul- primeste informatii 107 biti/sec acestea sunt selectate- pt arh. este nevoie de o acuitate vizuala superioara, observarea detaliilor si de vedere in spatiu- modul de comunicare a arhitecturii este desenul- intelegerea spatiului- consecinta a regimului itinerant- superizarea- sintetizarea dupa o anumita regula

- structurareaStructurarea-pasul urmator dupa Superizare- exista 2 categorii- de structuri- dendrometrice- arborice

- retimorfice- de retea

- dendrometrice- pornesc dintr-un punct si se desface in ramuri, care sunt terminale(flux: dus intors fara nici o variabila)Ex. Planurile de aeroport- holuri perpendiculare care duc la terminale-org. Spatiala foarte propice-cu un sens foarte clar- locuintele cele mai simple-de tip terminal- acest tip de str. – terminal- o forma mai primitiva, usor demonstrata

- str. Reticulare- poti avea alternative- sp. Colectoare- asta se intampla la vechile muzee, pt ca acestea au fost reconfigurate dupa ce au avut o alta functiune.

- palatele renascentiste- erau de tip reticular:- scara monumentala care te primeste in spatiul deschis, logie, sp. De primire, sala de receptie cu un glasvand care se deschide cu alte saloane, terasa, gradina.

- polivalenta pe laterala- saloane – cu budoare, cu bai etc.

Teorie- sistem de retea in serie <=> sist.paralel

-sist. In retea reticulara <=> sist. paralel – superior pt ca permit comunicare sporita.- locuinta terminala->locuinta reticulara- in Asia – se folosesc retele de tip teminal – dendrometrice- in Occident- se folosesc retele reticulare- cu potential sporit de comunicareComensurarea- punerea impreuna a masurilor este legata de calitatea noastra antropomorfa- folosirea propriilor noastre date

TUKU- felul in care este alcatuita lumea- impartita in 5 elemente(apa, pamantul, aerul, focul+ stalpul)- Este un simbol al culturii extremului orient- 4+1- unitatea de masura palma

- grecii masurau cu piciorul unui barbat 31-33 cm π=3,14(cel englezesc este diferit)- Ken- masurarea Ken=1,+1m...1 nod, ...1 feet- in India- mod de meditatie- lotus- cu mainile ridicate pentru incantatie, era si un mod de masurare, numit Uba=1,25- Japonia- Ken- rogojona, care permitea unui cuplu sa doarma, un mod combinabil in retea, 1,83x1,83

- tatami- are o jumatate de Ken, de obicei cat pentru o persoana culcata orizontala(90x1,83)- romani- masurarea laptelui- Oca, cotul-materia textila, stanjen= 2,15; talantul- curtea maghiara- mierta(miertza)- la cereale, det(detz)- folosit la tuica, de la decima- scara- raportarea la dimensiunea umana, relatia dintre lucruri- un cub langa un deget sau langa un copac- perceput total diferit- in arhitectura conteaza f mult scara- aprecierea unor elemente cu proportii armonice- in spatiu trebuie sa pastreze un raport 3-5-8