Măsuri neconvenţionale de politică monetară adoptate de Banca Japoniei în

contextul crizei globale recente

Profesor coordonator,

conf.univ.dr. BOARIU (ROMAN) Angela 

Cuprins

Introducere

I. Starea economiei japoneze…………………………………………………………………3

II. Măsuri neconvenționale adoptate de Banca Japoniei în contextul crizei globale

recente…………………………………………………………………………………………7

III. Răspunsul economiei Japoniei la implementarea măsurilor neconvenționale……...11

Concluzii

Webografie

Introducere

1

Criza globală recentă a atras atenția întregii lumi și a depășit granițele sectoarelor

afectate inițial. Alan Greenspan a definit recent această criză drept un ”tsunami al creditelor

care apare o dată la un secol”, generată de un colaps ale cărui cauze profunde se regăsesc în

sectorul imobiliar American. Unda de instabilitate s-a propagat de la un sector la altul, mai

întâi din sectorul imobliar în cel bancar și în alte piețe financiare, iar apoi în toate domeniile

economiei reale.

Manifestându-se în ultima jumătate de secol în SUA, Europa și Japonia, aceasta s-a

dovedit a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1981-1982. Începând cu anul

2008, turbulențele de la nivelul piețelor financiare s-au intensificat, atingând niveluri

nemaiîntâlnite de câteva decenii, cu consecințe severe pentru economia reală. Declinul

economic din SUA s-a extins dincolo de sectorul imobiliar, iar consecințele globale ale crizei

financiare s-au materializat în scăderea ritmului de creștere în majoritatea economiilor

avansate.

Pe ansamblu, activitatea economică globală s-a dovenit a fi în continuare relativ bine

susținută de puterea condițiilor economice din economiile emergente. Totuși, începând cu a

doua jumatate a lunii septembrie, moment în care criza financiară a determinat falimentul unei

importante bănci de investiții din SUA și demascarea unor importanți actori ai sistemului

financiar mondial, provocările la adresa creșterii economice au crescut semnificativ. De

asemenea, s-a produs o degradare rapidă a condițiilor economice globale datorită scăderii

încrederii consumatorilor și a sectorului corporativ, al condițiilor restrictive de creditare la

nivel mondial, precum și al efectelor de avuție adverse datorate scăderii prețurilor la locuințe

și al valorii acțiunilor. În ciuda măsurilor drastice și fără precent luate de guvernele și băncile

centrale din întreaga lume cu scopul de a limita riscurile sistematice și de a reface stabilitatea

financiară, criza financiară a condus la sincronizarea tot mai puternică a declinului mondial,

ceea ce a amplificat interacțiunea negativă dintre criza financiară și activitatea sectorului real.

Spre finalul anului 2008, majoritatea economiilor avansate se aflau deja în recesiune

sau erau pe punctul de a intra în recesiune, un exemplu semnificativ fiind Japonia, care pe 17

noiembrie 2008 a intrat în recesiune economică.

Declinul economic a început să se manifeste tot mai puternic și în economiile

emergente, condițiile economice deteriorându-se rapid în special în țările cu dezechilibre

interne și externe de amploare, iar creșterea în economiile deschise de mici dimensiuni s-a

temperat considerabil într-o periodă de timp foarte scurtă.

I. Starea economiei japoneze

2

În ceea ce privește economia Japoniei, atât liderii americani, cât și cei europeni sau

chinezi sunt de părere că aceasta nu este un model demn de urmat, întrucât nimeni nu-și

dorește un viitor economic asemănător celui din aceastǎ țarǎ. Pentru a justifica programele

masive de stimuli economici, oficialii lumii occidentale susțin cǎ țǎrile lor sunt obligate sǎ ia

astfel de decizii pentru a nu sfȃrși ca Japonia, ȋn recesiune și deflație timp de cel puțin un

deceniu.

Ȋn Japonia, activitatea economicǎ s-a deteriorat semnificativ la sfȃrșitul anului 2008,

cȃnd expansiunea economică a fost întreruptă brusc, urmând un declin puternic al producției

totale. În ciuda faptului că investițiile interne și cererea externă ridicată au contribuit la

susținerea creșterii PIB-ului real în trimestrul I al anului 2008, reducerea consistentă a

exporturilor nete și a investițiilor corporative, alături de consumul scăzut datorită sporirii

incertitudinilor pe piețele forțelor de muncă și a reducerii veniturilor reale, au compensat

creșterea pozitivă și au generat rate negative de creștere a PIB-ului real în restul anului.

Astfel, Japonia a înregistrat cea mai gravă contracție a PIB-ului, cu o rată anuală de 12,7% în

ultimul trimestru din 2008, o scădere de două ori mai puternică decât în SUA sau Europa și cu

care Japonia nu s-a mai întâlnit de la criza petrolieră de la mijlocul anilor ’70. Această scădere

s-a datorat în primul rând reducerii exporturilor cu 45% față de începutul anului 2008.

Grafic 1. Evoluția PIB-ului ȋn Japonia

Sursa: www.tradingeconomics.com

Odată cu intrarea în criză, economia Japoniei s-a contractat timp de patru trimestre

consecutiv, în condițiile în care cumpărătorii din ȋntreaga lume au ȋnceput sǎ resimtǎ criza

financiarǎ și nu au mai achiziționat produse japoneze. Comprimarea fără precedent a

exporturilor, care contribuiau cel mai mult la creșterea economiei nipone, și reducerea

producției s-au alăturat cauzelor ce au contribuit la declinul economiei japoneze, având în

vedere că pe parcursul anului 2008 exporturile japoneze au înregistrat scăderi substanțiale

3

chiar și de 53%, făcând ca deficitul comercial al Japoniei să ajungă la 10 milioane de dolari,

cel mai ridicat începând cu 1979. Prin urmare, structura industrialǎ a Japoniei s-a dovedit a fi

vulnerabilǎ la scǎderile economiei globale.

Grafic 2. Situația exporturilor ȋn Japonia

Sursa: Ministerul de Finanțe al Japoniei

Pe de altǎ parte, importurile au pǎstrat un trend ascendent, crescȃnd cu 2,9 pe

trimestru, acest lucru aducȃnd o contribuție negativǎ majorǎ creșterii globale din sectorul

extern.

Grafic 3. Situația importurilor ȋn Japonia

Sursa: Ministerul de Finanțe al Japoniei

Ȋn ceea ce privește investițiile companiilor, acestea au înregistrat o scădere cu 5,3

procente, cel mai puternic recul din ultimii șapte ani. Consumul gospodǎriilor a ȋnregistrat, de

asemenea un recul de 0,4 procente ȋn raport cu trimestrul precedent, ca urmare a efectelor

negative ale ajustǎrii bruște a producției ȋn rȃndul corporațiilor, a situației ocupǎrii forței de

muncǎ și a mediului veniturilor.

4

Dupǎ ce a intrat oficial ȋn recesiune ȋn trimestrul al treilea al anului 2008, Japonia

urma sǎ rǎmȃnǎ ȋn aceastǎ situație pe ȋntreaga durata a anului 2009, potrivit estimărilor

realizate de majoritatea economiștilor, dar și de către Banca Centralǎ a Japoniei.

Pe fondul scǎderii PIB, a reducerii exporturilor și a stagnǎrii economiei, Japonia se confrunta

din nou cu fenomenul de deflație, iar rata șomajului ajungea la un nivel record, mǎrind

presiunile asupra economiei japoneze, chiar dacǎ sectorul industrial dǎdea semne de

stabilizare.

Inflaţia IPC anuală a devenit negativă în luna februarie 2009, iar ritmul de scădere a

înregistrat un nivel record de 2,5% în luna octombrie. Evoluţia preţurilor a ilustrat în principal

efectele de bază aferente produselor petroliere şi declinul substanţial persistent din economie.

În luna decembrie 2009, Banca Japoniei a făcut un anunţ prin care a recunoscut că deflaţia

este „o provocare majoră”.1

Grafic 4. Indicele Prețurilor de Consum (excluzȃnd alimentele)

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne și Comunicațiilor

Analiștii estimau cǎ deflația se va accelera la un nivel record ȋn trimestrul al doilea al

anului 2009, ȋn contextul ȋn care cea mai gravǎ recesiune din ultimii 60 de ani forța

companiile sǎ reducǎ prețurile, fapt ce conducea la ieftinirea semnificativǎ a materiilor prime.

Totodatǎ, rata șomajului atinsese ȋn Japonia un maximum al ultimilor patru ani, de 4,8%, iar

disponibilitatea locurilor de muncă ajunsese la cel mai mic nivel din ultimii șapte ani, numǎrul

aplicanților fiind de douǎ ori mai mare decǎt al locurilor de muncǎ.1 Raport anual 2009 al BCE

5

Banca Centralǎ a Japoniei preconiza la începutul anului 2009 o prelungirie a

fenomenului de deflație pe o perioadă de doi ani, iar Takeshi Minami estimase cǎ “ritmul de

scǎdere a prețurilor se va accelera, acesta susținȃnd cǎ deflația va fi dǎunǎtoare economiei.

Companiile vor avea dificultǎți sǎ-și mǎreascǎ profiturile, iar povara efectivǎ a

ȋmprumuturilor va crește. Ȋn contextul ȋn care condițiile din piața muncii se ȋnrǎutǎțesc,

consumul va rǎmȃne scǎzut. Prin urmare, presiunile de scǎdere a prețurilor ca urmare a cererii

reduse vor continua.”2

II. Măsuri neconvenționale adoptate de Banca Japoniei în contextul crizei

globale recente

Bank of Japan este banca centrală a Japoniei, cu personalitate juridică, stabilită în

conformitate cu Legea privind Banca Japoniei (promulgată în iunie 1882), care și-a început

2 Takeshi Minami, economist șef ȋn cadrul Norinchukin Research Institute

6

activitatea pe 10 octombrie 1882, ca bancă a națiunii centrale. În calitate de bancă centrală a

Japoniei, aceasta pune în aplicare politica monetară în scopul atingerii obiectivelor sale

fundamentale: menținerea stabilității prețurilor și a sistemului financiar.

Prin punerea în aplicare a politicii monetare, banca influențează formarea ratelor

dobânzii, exercitând controlul monetar prin intermediul unor instrumente operaționale cum ar

fi operațiunile de piață monetară.

Banca Japoniei, în calitate de instituție ce supraveghează economia acestui stat, a

răspuns imediat crizei economice ce s-a abǎtut asupra Japoniei, implementȃnd mǎsuri de

politicǎ monetarǎ în patru direcții principale: reducerea ratei dobȃnzii interbancare, asigurarea

stabilitǎții pieței financiare, ușurarea finanțǎrii ȋntreprinderilor și asigurarea stabilitǎții

sistemului financiar, măsuri ce aveau sǎ ducǎ la redresarea economiei.

Pe fondul deteriorării condițiilor economice, Banca Japoniei a luat ca primă măsură,

reducerea ratei dobândii de referință de la 0,3 % la 0,1% în cursul lunii decembrie 2008, cu

scopul de a dezgheța activitatea de creditare. De asemenea, începând cu luna decembrie 2008

și pe tot parcursul anului 2009, Banca Japoniei a menținut neschimbată rata dobânzii

interbancare overnight negarantate la un nivel de 0,1%, urmând ca în 2010 să o reducă până la

un nivel cuprins între 0% și 0,1% pentru a stimula economia și a combate deflația.

Deoarece mǎsurile tradiționale pentru stimularea economiei nu aveau efect pe termen

lung, Banca Japoniei, care deja trecuse prin experiența unei crize puternice, cea din urmǎ cu

douǎ decenii, a continuat să folosească măsuri de politică monetară neconvenţionale, precum

achiziţiile simple de obligaţiuni guvernamentale japoneze şi extinderea gamei de garanţii

eligibile.

Adoptând aceste măsuri neconvenționale de politică monetară, la finalul lunii

noiembrie a anului 2008, Banca Centrală a Japoniei (BoJ), afirma că va accepta obligațiuni

riscante emise de companii, drept garanții pentru ȋmprumuturile solicitate de bǎnci, mǎsura ce

a fost luată cu scopul de a debloca creditarea, ȋn contextul ȋn care recesiunea la nivel național

se adȃncea. Prin urmare, începând cu data de 9 decembrie banca centrală accepta titluri de

valoare emise de companii cu rating "BBB" sau mai mare, iar din luna ianuarie acorda o nouă

facilitate de credit bǎncilor comerciale, potrivit unui comunicat, publicat ȋn urma unei

ȋntruniri de urgență la Tokyo.

Ȋn contextul ȋn care nivelul dobȃnzilor cheie din Japonia și Statele Unite se apropiau

de zero, guvernatorul bǎncii centrale japoneze, Masaaki Shirakawa, și președintele Federal

Reserve, Ben S. Bernanke, adoptau noi mǎsuri de stimulare a economiei. "Banca centralǎ a

Japoniei ȋncearcǎ sǎ foloseascǎ toate mijloacele pentru stabilizarea economiei și atenuarea

7

temerilor de pe piațǎ", este de pǎrere un economist japonez. "Rǎmȃne de vǎzut cȃt de eficiente

vor fi acestea" ȋn facilitarea creditǎrii, a adǎugat acesta. Banca Japoniei ȋncuraja astfel bǎncile

comerciale sǎ achiziționeze o gamǎ mai largǎ de titluri de valoare emise de companii, folosite

mai apoi drept garanții pentru obținerea de fonduri din partea bǎncii centrale. "Acesta este

numai un sprijin pentru lichiditǎți acordat bǎncilor, nu și companiilor".3

Prin urmare, Banca Japoniei a anunțat cǎ va finanța creditorii comerciali, dobȃnda

ȋmprumuturilor fiind de 0,3% "pentru o sumǎ nelimitatǎ fațǎ de valoarea titlurilor de valoare

emise de companii și cu care se garanteazǎ ȋmprumutul". Printre tipurile de titluri de valoare

acceptate se numǎrau și obligațiunile sau efectele comerciale. Acest plan intrase în vigoare la

începutul anului 2009, fiind valabil pȃnǎ ȋn 30 aprilie 2009.

Programul a fost destinat să ofere o posibilitate de finanţare alternativă societăţilor

incapabile să obţină credite din partea băncilor, în timp ce piaţa de creditare începuse să

stagneze, afectată de falimentul băncii americane Lehman Brothers în septembrie 2008. "În

pofida dificultăţilor, mediul financiar din Japonia dă din ce în ce mai mult semne de

îmbunătăţire", şi-a motivat decizia banca centrală a Japoniei într-un comunicat. Comitetul de

politică monetară a decis, în schimb, tot cu şapte voturi la unu, să păstreze până în martie

programul de împrumuturi de urgenţă pentru instituţiile financiare. Acest program anticriză

urma sǎ fie înlocuit din aprilie 2010 de operaţiunile obişnuite ale băncii Japoniei pe piaţa

monetară.

Până la sfârșitul anului 2010, Banca Japoniei s-a dovedit a fi mai puţin prudentă decât

în trecut la calitatea titlurilor aduse ca garanţii pentru împrumuturile acordate, politică ce

"joacă un rol important în facilitarea finanţării firmelor".

Comitetul de politică monetară al băncii centrale nipone a mai decis ca pe întreaga

perioadă de recesiune să menţină neschimbat nivelul foarte scăzut al dobânzii de politică

monetară (0,1%), stabilit încă din decembrie 2008, deoarece într-o asemenea perioadă banca

centrală reușea cu greu să ridice nivelul dobânzilor în condițiile unei economii deflaționiste.

Ȋn urma aplicării mǎsurilor necovenționale de politică monetară, economia niponă s-a

reechilibrat, insǎ a doua economie a lumii continuă să se confrunte cu problema deflației și a

datoriei, întrucât prețurile bunurilor au scǎzut, iar moneda națională s-a depreciat foarte mult

ȋn ultimul timp, ceea ce a forțat Banca Japoniei sǎ intervinǎ prin operațiunea de atragere de

fonduri ȋn dolari de la Banca Federalǎ de Rezerve.

3 Tetsushi Nagato, analist ȋn cadrul Schroder Investment Management Japan Ltd.

8

În cursul anului 2010, Banca Centrală a Japoniei s-a arătat uşor mai optimistă faţă de

situaţia economiei a anului precedent, apreciind că aceasta continuă să-şi revină, graţie cererii

externe şi a măsurilor de stimulare a economiei. Instituția se așteapta la o creștere moderată

pentru acel moment, ritmul urmând să se intensifice odată ce revenirea s-ar fi extins și la

nivelul populației. Cu toate acestea, banca centrală a recunoscut că ritmul era în continuare

prea slab pentru a determina o revenire susținută a cheltuielilor de consum pe piața internă.

Prin urmare, Banca Centrală a Japoniei și-a semnalat și în anul 2011 disponibilitatea

sa de a introduce noi măsuri de stimulare a economiei în cazul înrăutățirii situației și creșterii

riscului pentru redresarea economică. Astfel că, în octombrie 2011, Banca Centrală a Japoniei

anunța că refacerea economică a țării va continuă, indicând în același timp tendința de creștere

a exporturilor și a producției industriale și menținând neschimbată principala rată de referință

în intervalul 0%-0,1%.

III.Răspunsul economiei Japoniei la implementarea măsurilor

neconvenționale

De la declanșarea crizei din 2008, Banca Japoniei a introdus noi operațiuni de

furnizare de fonduri și le-a extins, ȋn timp ce a continuat sǎ furnizeze fonduri substanțiale prin

intermediul operațiunilor deja existente. Aceste dezvoltǎri sunt reflectate ȋn bilanțul Bǎncii.

9

Prin implementarea unor diverse mǎsuri de reechilibrare a economiei, valorile din

bilanț s-au extins foarte rapid pȃnǎ la sfȃrșitul anului fiscal 2008 (Martie 2009). Ȋn evaluarea

bilanțului, oricum, ar trebui sǎ se ținǎ cont cǎ extinderea/contracția valorilor din bilanț și

gradul de relaxare monetarǎ nu corespund ȋntotdeauna. De exemplu: achizițiile directe de

efecte de comerț ar putea scǎdea cȃnd instituțiile financiare nu simt nevoia sǎ-și vȃndǎ

efectele de comerț bǎncii, deși funcționarea pieței efectelor de comerț se ȋmbunatǎțește, și ca

urmare a scǎderii soldurilor, achizițiile directe de efecte de comerț nu implicǎ neaparat

restrȃngerea monetarǎ. Totuși, este necesar pentru a evalua complet modificǎrile din bilanțul

global sau a unei componente individuale din bilanț, sǎ se ținǎ cont de condițiile pieței

financiare.

Soldurile activelor Bǎncii Japoneze au crescut datoritǎ furnizǎrilor substanțiale de

fonduri de cǎtre Bancǎ.

Grafic 5. Activele Bǎncii Japoniei

Sursa: Banca Japoniei, “Conturile Bǎncii Japoniei”

Privind schimbǎrile la soldurile fiecǎrei operațiuni ȋn parte, achizițiile de obligațiuni de

stat prin tranzacții repo și operațiunile de ȋmprumuturi corporative au crescut deosebit de

repede la sfȃrșitul anului fiscal 2008.

Grafic 6. Soldurile operațiunilor pe termen scurt

10

Sursa: Banca Japoniei, “Baza monetarǎ și tranzacțiile Bǎncii Japoneze”

Printre operațiunile ȋn care sunt utilizate ȋmprumuturile corporative, achiziția de efecte

de comerț prin tranzacții repo a crescut inițial ȋntr-o mare mǎsurǎ.

Grafic 7. Soldurile operațiunilor de ȋmprumuturi a ȋntreprinderilor

Sursa: Banca Japoniei, “Baza Monetarǎ și tranzacțiile Bǎncii Japoneze”

Ulterior, au fost introduse operațiunile de furnizare de fonduri speciale pentru

facilitarea finanțǎrii societǎților și, ȋn consecințǎ, soldurile au crescut. Soldurile achizițiilor

directe de efecte de comerț și de obligațiuni corporative, care au fost introduse la ȋnceputul

anului 2009, au crescut pȃnǎ la finalul anului fiscal 2008.

11

Grafic 8. Soldurile achizițiilor directe de ȋmprumuturi corporative

Sursa: Banca Japoniei, “Baza Monetarǎ și tranzacțiile Bǎncii Japoneze”

De asemenea, soldurile operațiunii furnizoare de fonduri ȋn dolari, care a fost introdusǎ

ȋn septembrie 2008 și apoi s-a extins, a crescut puternic pȃnǎ la finalul anului 2008, dar au

scǎzut ulterior, pe mǎsurǎ ce condițiile de finanțare pe piața dolarului american s-au

ȋmbunǎtǎțit.

Grafic 9. Soldurile operațiunilor de furnizare de fonduri ȋn dolari

Sursa: Banca Japoniei, “Surse de schimbǎri ȋn contul curent al bilanțului Bǎncii Japoniei și

operațiunile de piațǎ”

Garanțiile acceptate de bancǎ, care nu apar ȋn bilanț, au avut un trend ascendent.

Grafic 10. Suma Totală a Garanțiilor acceptate

12

Notă: Ȋmprumuturile ȋntreprinderilor reprezintǎ suma totalǎ restantǎ a garanțiilor care poate fi

gajatǎ pentru obținerea de fonduri speciale pentru a facilita finanțarea ȋntreprinderilor.

Sursa: Banca Jponiei, “Garanții acceptate de Banca Japoniei”.

Ȋndeosebi, ȋmprumuturile corporative și ȋn special ȋmprumuturile cu gaj ȋn acțiunile

companiilor, au crescut pe mǎsurǎ ce banca a introdus și a extins operațiunile de ȋmprumuturi

corporative, extinzȃnd gama ȋmprumuturilor corporative și acceptȃnd-o ca și garanție

eligibilǎ.

Grafic 11. Ȋmprumuturile corporative acceptate drept garanții

Sursa: Banca Japoniei, “Garanții acceptate de Banca Japoniei”

Cȃt despre pasivul și activul net al Bǎncii, depozitele curente au crescut ca urmare a

furnizǎrii de fonduri substanțiale.

13

Grafic 12. Pasivul și activul net

Sursa: Banca Japoniei, “Bilanțul Bǎncii Japoniei”

Sumele provenite din operațiunile care furnieazǎ fonduri ȋn dolari sunt asigurate printr-

un acord “swap” de devize cu Rezerva Federalǎ din New York (NYFed). Banca furnizeazǎ

fonduri ȋn yen Bǎncii Federale din New York ȋn schimbul dolarilor. Aceste fonduri ȋn yen

sunt depozitate ȋn conturile Bǎncii Federale deținute de Banca Japoniei, care sunt clasificate

ca “alte depozite”.

În ceea ce privește politica monetară a băncilor centrale, acestea dețin o gamǎ largǎ de

instrumente neconvenționale de politică monetară pentru a stimula finanțarea economiei ȋn

ciuda gravei și prelungitei ȋntreruperi ȋn funcționarea sistemului financiar, chiar și atunci cȃnd

rata dobȃnzii de politicǎ monetarǎ atinge pragul zero. În urma unor studii pragmatice realizate

ȋn perioada anterioarǎ apariției crizei globale recente, precum și primele evaluǎri ale

impactului mǎsurilor adoptate, s-a observat cǎ aceste mǎsuri neconvenționale de politicǎ

monetarǎ au fost ȋntradevar eficace.

Concluzii

14

Deși Banca Japoniei are un istoric consistent ȋn lupta cu criza de mai bine de două

decenii, acum duce o luptǎ acerbǎ pentru asigurarea stabilitǎții pieței financiare, a economiei

și a prețurilor.

Gama de mǎsuri neconvenționale adoptate de Bancǎ sunt mǎsuri pe termen scurt, care

odatǎ ce piața a reintrat pe fǎgașul sǎu normal, ele trebuie sǎ se evapore automat, operațiunile

normale și tradiționale reluȃndu-și locul.

Aceste mǎsuri neconvenționale au fost concepute și implementate ca mǎsuri de

sprijinire și sporire a efectelor unei rate de politicǎ monetarǎ foarte scǎzute asupra prețurilor și

asupra activitǎții economice.

Apoi, pe mǎsurǎ ce distrugerea ȋncrederii s-a intensificat dupǎ cǎderea bǎncii

americane Lehman Brothers, iar disfuncționalitǎțile pieței și suferința financiarǎ au devenit

mai pronunțate, bǎncile centrale au ȋnceput sǎ intervinǎ pe diferite segmente de piațǎ pentru a

sprijini funcționarea pieței, prin mǎsuri ce includeau introducerea și extinderea de programe

de achiziții directe de bilete la ordin negarantate (efecte de comerț), obligațiuni corporative și

ȋmprumuturi guvernamentale.

Condițiile curente de pe piețele monetare s-au ȋmbunǎtǎțit iar apetitul pentru risc al

investitorilor a crescut datoritǎ utilizǎrii acestor programe de achiziții directe de bilete la ordin

negarantate ale unor bǎnci precum Banca Japoniei și Banca Federalǎ de Rezerve, programe ce

acum au scǎzut ȋn intensitate.

Webografie

15

1. http://www.boj.or.jp/en

2. http://www.bankingnews.ro

3. http://www.capital.ro

4. http://www.cfr.org

5. http://www.europarl.europa.eu

6. http://www.fxstreet.com

7. http://www.murc.jp/english

8. http:/www./news.bbc.co.uk

9. http://www.tradingeconomics.com

10. http:/www./worldbank.org

11. http://www.zf.ro

16