1.cerinte impuse masinilor de constructii

Masina reprezi un dispozitiv care efectueaza miscari cinematice,menite sa transforme energia,materialele si informatile in scopul inlocuirii sau reducerii muncii fizice si intelectuale.

Principala destinatie a masinilor de constructie este realizarea productiei de o calitate stabilita.raportul dintre volumul productiei de constructie si durata de realizare a acestui volum caracterizeaza unul din cei mai importanti parametri ai masinilor-productivitatea.cresterea productivi masinilor,calitatea executiei lucrarilor si reducerea pretului de cost al productiei reprezi una din principa cerinte impuse masinilor de constructii.

Alte doua cerinti sunt:deplasabilitatea masinilor,adaptabilitatea sociala a masinilor.

Adaptabilitatea sociala este data de posibilitatea asigurarii conditiilor de lucru favorabile protectiei si sigurantei lucratorului.deosebim protectie si siguranta a lucrului cu masina:active,pasiva si post accident.

Prin siguranta active intelegem un complex de masuri de exploatare care contribuie la prevenirea situatiei de accident.

Vizibilitatea reprezi una din cele mai inportante proprietati ale sigurantei active.de aceea masina trebuie sa asigure manipulantilor o vizibilitate buna a echipamentelor de lucru si a suprafetelor de lucru inconjuratoare.

Prin siguranta pasiva la aparitia situatiei de avarie trebuie sa se elimine sau sa se reduca traumatizarea fortei de lucru.

Proprietatile egronomice arata concordant constructiei masinii la conditiile igienice ale activitatii vitale si capacitatii de munca a omului.

2.clasificarea masinilor de constructii.tipizarea masinilor

Masi de constr in ansamblu lor sunt divizate in o sfera de clase conform unor indicatori si anume:

Tipul sau felul lucrarilor executate Dupa tipul echipamentului de deplasare Dupa tipul izvoarelor de actionare Dupa tipul sistemului de dirijare Dupa tipul caracterului functionarii si regimului de lucru Dupa gradul de universalitat

La rindul lor fiecare clasa se divizeaza in subclase sau subtipuri:

Dupa tipul lucrarilor executate1. Masini de transport2. Masini de ridicat3. Masini pn lucrari de terasament4. Masini pn concasare,sortarea si spalarea materialelor de constructive5. Masini pn efectuarea lucrarilor de forare6. Masini pn prepararea si transportarea mortarelor si a betoanelor7. Masini pn introducerea in pamint a pilonilor8. Masini si instalatii pn fabricarea si confectionarea articolelor din beton armat9. Instrumente mecanizate sau pn manopera

Dupa tipul,felul echipamentelor de deplasare:1. Cu sistem de deplasare pe senile2. Cu sistem de deplasare pneumatic3. Cu system de deplasare pe cale ferata4. Cu sistem de deplasare pasitor

Dupa tipul izvoarelor de actionare:1. Motor cu ardere interna2. Motor electric3. Izvor de actionare combinat

Dupa tipul sistemului de dirijare:1. Cu dirijare mecanica,manuala2. Mecanico-hidraulic3. System electric de dirijare4. System pneumatic5. Hidraulice6. System combinat de dirijare

Dupa tipul caracterului de functionare si regimului de lucru:1. Masini cu functionare ciclica(periodica)2. Cu functionare continua(au o productivitate foarte mare)

Conform regimului de lucru masinile pot fi dirijate:

U-regim usor

3.schema structural a masinilor de constructii.schemele cinematice,constructive,electrice si hidraulice.

Toate masinile de constructii mobile pot fi reprezentate ca sisteme alcatuite din urmatoarele parti:1.echipamentul de forta,2.transmisia,3.echipamentul de lucru,4.echipamentul de deplasare,5.sistemul de deplasare.

Schemele constructive definesc alcatuirea lor principal-constructia masinii.schemele cinematice arata relatiile de interdependent a elementelor mecanismului de actionare.schemele hidraulice si electrice arata relatiile de interdepndenta a sistemelor hidraulice si electrice ale mecanismului de actionare.

6.sistem de actionare cu motoare electrice.caracteristica,calitatile pozitive si neajunsurile

In calitate de echipament de forta la masini se mai folosesc motoare electrice de curent alternative sau continuu .

Motoarele electrice de curent alternative-au o constructive simpla,sint ieftine,sigure si comode in exploatare,de aceea se folosesc in calitate de echipament de forta la masinile de constructii.motoarele electrice cu rotor in scurt circuit sunt cele mai simple,sigure si commode in exploatare.insa in timpul functionarii necesita un curent mare la pornire.Se mai folosesc motoarele asincrone-deficientele acestui motor sunt ca au o sensibilitate sporita la variatia tensiunii in reteaua de alimentare care se intimpla pe santierutilizarea motoarelor de inalta frecventacu caracteristici rigide este favorabila sculelor si uneltelor portabile cu rotatii mari ale organelor de lucru.La fel mai este utilizat si motorul vibrator electromagnetic monofazatare o constructive simpla si cu o siguranta deosebita in functionare.

Motoarele electrice de curent continuu asigura o pornire si oprire lina a mecanismelor comparative cu motoarele de curent alternative.Aceste motoare au o masa mare comparative cu motoarele asincrone si pot lucre de la un generator special de curent continuude aceea ele au o utilizare limitata la masinile de constructii.Cel mai mult se folosesc motoarele cu curent continuu la excavatoarele de putere mijlocie si mare.

7.sistem de actionare hydraulic.tipurile de pompe.caracteri,calitatile poziti ,neajunsurile

Pompele hidraulice utilizate ca system de actionare a masinilor de constructii,dupa modul in care are loc circulatia lichidului,se impart in pompe cu roti dintate,pompe cu pistoane axiale,pompe cu palete.

8.transmisii.clasificarea.relatiile cinematice si de forta ale transmisiilor mecanice

Se numesc transmisii mecanismele destinate pn transmiterea miscarilor sau rotatiilo.sunt cele mai scumpe elemente din constructia masinilor si a mecanismelor.Au aparut transmisiile din anumite motive,unele din ele fiind:1.neconcordanta turatiilor izvoarelor de actionare,turatiilor mecanismelor de executie,2.transformarea miscarilor de rotatie in miscari dute-vino,3.schimbarea directiei de rotatie,4.obtinerea diferitor moment de torsiune la rotatiile motrice(arbori),5.asigurarea unei securitati a muncii in unele cazuri specific.

Clasificarea transmisiilor.deosebim transmisii:

1. Mecanice-transmisii prin frecare,prin angrenare(prin roti cu dinti,prin melc si prin lanturi)2. Electrice3. Hidraulice4. Pneumatic5. Combinate

9.transmisii prin frecare.

Se efectueaza cu ajutorul tavalucilor sau a rolelor.Aceste transmisii au avantaje calitative,cum sunt forma simpla a corpurilor de rulare si uniformitatea miscarii.Au insa si dezavantaje privind actionarea asupra arborelor si lagarelor cu incarcari mari,necesitatea folosirii unor dispositive speciale de apasat rolele si exista pericolul distrugerii si a uzurii rapide a suprafetelor de lucru.

10.transmisii prin curea

Miscarea de la un arbore la altul se efectueaza prin curele.

Tipuri de curele:1. Rotunda2. Plata3. In forma d etrapez

Rotile de curea sunt executate din oteluri,fonte,mase plastic,aluminiu.

Z=N/No*k1k2

Z-nr de cureli necesare transmiterii fortei respective

N-puterea necesara transmisa pn lucru

k-depinde de regimul de lucru,k1,k2<1

curelele pot fi:

Din piele(sunt bune) Din cauciuc(nu e cauciuc curat,deorece e slab la rezistenta,mai are niste fibre care maresc

rezistenta) Din matase sau din tesaturi din bumbat(rezistente la rupere)

Avantalele transmisiei: Transmiterea rotatiilor la distante mari(pina la 15-20 de m) Functionare lenta Protejarea mecanismelor puse in miscare de aceste curele de distrugere in cazul supra

solicitarii lor Dezavantajele: Gabarite comparative mari Sarcini mari in locul de sprijin al arborilor

11.transmisii prin angrenare(roti dintate):

Transmisiile prin roti dintate-se numesc transmisiile in care miscarea de la un arbore la altul este transmisa cu ajutorul rotilor cu dinti.

Transmisiile prin roti dintatesun foarte raspindite la masinile de constructii.In comparative cu alte transmisii mecanice ele au gabarite mici,o durata de functionare si eficienta mare,raport de transmisie constant datorita lipsei alunecarilor,au posibilitate autilizarii la un diapason larg de moment,viteze si raporturi de transmisie.Dezavantajele acestor transmisii sint date de zgomotul obtinut in timpul functionarii cu viteze foarte mari.

Cauzele principale care duc la distrugerea rotilor dintate sunt ruperea dintilor.Ruperea dintilor apare la:incarcari mari,uzurii datorate oboselii.

13.transmisii prin melc

Sunt folosite aceste transmisii pn transmiterea miscarilor de la doi arbori axale carora se incruciseaza.

Avantajele:

1. functionare lenta2. miscarea turatiilor de la arborele motric la cel condus in limitele de la 6-80 ori(in cazuri special

pina la 500 ori)3. greutate mica a transmisiilor4. posibilitatea autofrinarii

Derzavantajele:

1. fortele de transmisie sunt comparativ mici2. incalzirea transmisiei in timpul functionarii ceea ce cere racirea acestor transmisii3. randament comparative mic

clasificarea transmisiilor:

dupa oformarea constructive:1. deschise2. semideschise3. inchise dupa amplasarea melcului:1. melcul e orizontal,dedesubt sau deasupra2. vertical,din dreapta sau din stinga dupa calitatea de executare a elementelor de transmisie:

conform Gostului sunt 10 clase de calitate si respective 10 grupe de aceste transmisii melcate.

Dupa menirea lor:1. De forta2. Cinematice Dupa forma corpului melcului:1. Cu melc cilindric2. Globoidale

i=n1/n1=Zrm/Zm

14.transmisii prin lant

Se numesc transmisiile in care miscarea este asigurata/transmisa prin lant sau lanturi.

Avantajul:principal al acestor transmisii este distanta comparativ marela care este transmisa miscareasau rotatia si raportul const al transmisiei.

Dezavantaje:uzura rapida a articulatiilorcare lucreaza in conditii abrasive,oscilatii si zgomot mari la viteze destul de mari si la o precizie scazuta a elementelor constructive.

Clasificarea transmisiilor cu lanturi:

In dependenta de menire,pot fi:1. De ridicat sarcinile2. De tractiune In dependent de nr de lanturi:1. Cu un lant2. Cu mai multe lanturi Dupa nr de roti de lant conduse1. Normale,cu o roata de lant condusa2. Special,cind sunt in transmisie mai multe roti conduse Dupa oformarea constructiva a transmisiei:1. Inchise sau acoperite totalmente2. Semiinchisa3. Deschisa Dupa tipul lanturilor:1. Lanturi cu bucse2. Lanturi cu bucse-role3. Lanturi ovale4. Lanturi cu dinti

i=n1/n2=z2/z1

15.arbori,axe

Au aceeasi forma si se folosesc pn sustinerea pieselor rotitoare.Spre deosebire de axe arborii sunt destinati transmiterii momentului de torsiune in lungul axei lor.Multe tipuri de arbori sunt supuse atit actiunii momentelor de torsiune,cit si a fortelor transversal si axiale si a momentelor de incovoiere.

Partea de sprijin a arborilor se numeste fus sau pivot.ca material de baza pn arbori si axe se folosesc oteluri carbon si aliate.

Dupa forma axei geometrice arborii se impart in:1. Arbori drepti2. Cotiti3. Flexibili-cu forma variabila a axei geometrice(proprietatile de baza a acestor arbori sunt

rigiditatea mica la incovoiere si rigiditatea mare la torsiune) Axele sunt supuse in principal actiunii de incovoiere,ele se impart in axe fixe.

Suporturi/reazeme pn arbori:

In constructiile de masini sunt folosite 2 tipuri de constructii a reazemelor:

1. Reazeme cu rulmenti de alunecare2. Reazeme cu rulmenti de rostogolire

Clasificarea:

Dupa forma corpului de rostogolire:1. In forma de sfera2. Cu role3. Cu ace Dupa caracteristica sarcinilor sau a fortelor care actioneaza asupra sarcinii:1. Cu sarcina radial2. Axiale3. Radiale-axiale Dupa dimensiunile de gabarit:1. Deosebit de usoare2. Usori3. Mijlocii4. Mijlocii lati5. Grei 6. Deosebit de grei

Diametrul exterior variaza de la citiva mm pina la citiva m,dupa greutate de la citeva g la citeva tone.toti rulmentii de rostogoliresunt standartizati si selectati din gosturile respective in dependent de:

1. Diametrul arborelui2. Caracterul si valoarea fortei care actioneaza radial sau axial3. Durata de functionare a constructiei

C=Q(nH)la puterea 0.3 ,C-capacitatea,Q-sarcina care actioneaza asupra reazamului,n-nr de turatii a arborelui,H-durata de functionare.

16.lagare de alunecare si rostogolire

Lagarele sint destinate sustinerii arborilor si axelor rotitoare si preluarii incarcarii ce actioneaza asupra lor.dupa modul de frecare lagarele se impart in:lagare de alunecare si de rostogolire.Lagarele de alunecare sint reazeme ale pieselor rotitoare care lucreaza in conditii de

alunecare relative a suprafetei fusului pe suprafata lagarului separate de un strat de ulei. Lagarele de rostogolire sunt reazeme ale pieselor rotitoare care folosesc elemente de rulare si care functioneaza pe principiul frecarii de rostogolire.

Clasificarea:

Dupa directia de preluare a incarcaturii:1. Radiale(sint destinate pn preluare fortelor radiale)2. Radial-axiale(se folosesc la incarcaturi compuse cu forta radial sic ea axiala)3. Axial-radiale(sint destinate incarcarii compuse Fa si Fr si anume cind Fr/Fa<=1)4. Axiale(preaiau numai incarcari axiale) Dupa nr de rinduri ale corpurilor de rostogolire:1. Cu un rind2. Cu doua rinduri Dupa capacitatea de a se autoaranja Dupa forma corpurilor de rostogolire:1. Cu bile2. Cu role Dupa dimensiunile de gabarit

Avantajele:lagareleor de rostogolire comparative cu cele de lunecarese refera la:moment mai mici ale mai reduse la intretinerea;consum mai mic de lubrefianti;consum mai redus de metale aliate si cerinte reduse pn materialul arborelor si tratamentului lor termic.

Dezavantajele:gabarite mari,cost ridicat la productia de serie mica a lagarelor cu marimi unice.

Cauzele principale de iesire din functiune a lagarelor de rostogolire sunt:uzura data de oboseala suprafetelor de lucru;distrugerea inelelor si a corpurilor de rulare.

Elementele de lucru principale ale lagarelor de alunecare sunt cuzinetii.Lagarele de alunecare importante se calculeaza la frecarea umeda cind corpurile de imbinare sunt complet despartite de o pelicula de ulei.

17.cuplaje

Sunt destinate transmiterii momentului de torsiunede la un arbore al altul sau de la arbore la piesele ansamblate pe acesta.Arborii lungi sunt se fabrica din mai multe elemnente ele uninduse prin legaturi nedecuplabile.Din acestea fac parte cuplajele cu manson si cele cu disc,acestea fiind cele mai utilizate.

Pn cuplarea arborilor cu axe acre nu coincide exact se folosesc cuplaje compensatoare,care compenseaza deplasarile radiale,axiale,unghiulare si combinate de marime mica

Cuplajelor cu lant le sunt caracteristice simplitatea constructiei,montarii si demontarii.

In masinile de constructii se folosesc mai des cuplajele mobile cu articulatie cardanica.Pentru amortizarea impulsurilor si loviturilor sip n evitarea oscilatiilor periculoase se folosesc cuplaje elastic care indeplinesc concomitent rolul celor compensatoare.Cele mai raspindite sunt cuplajele elastic cu elemente de cauciuc.Cuplajele cu bandaj elastic au calitati de amortizare bune,compeseaza imprecizii mai mari ale arborilor instalati si garanteaza montarea ,demontarea si schimbul usor al elementelor elastic

18.frine

Frinele servesc pn retinerea rotirii arborelui,tamburului troliului,platformei rotative,rotilor mecanismului de deplasare al masinilor de constructii.Frinele cu banda si saboti sunt cele mai utilizate;mai rar se folosesc cele cu discuri si con.Frina se cupleaza de obicei cu ajutorul arcurilor sua al greutatilor,cind sistemul de alimentare al echipamentului de forta este deconectat.Frinele se decupleaza la conectarea sistemului de alimentare al echipamentului de forta.

19.transmisii prin cablu

Acestea pun in miscare sarcina cu ajutorul rotilor de conducatoare sau a tamburilor cu cabluri.Cel mai raspindit mechanism de actionare al transmisiilor prin cablu la masinile de constructii este mecanismul de actionare prin tambur.Cablurile se folosesc la ridicarea si la deplasarea sarcinii,incalitate de cabluri portante cind pe ele se deplaseaza carucioare de transport,pn agatarea incarcaturilor.

Durabilitatea cablurilor se determina pornind de la calculul la intindere.Sarcina de rupere a cablului R>Fn,unde F este sarcina teoretica preluata de cablu;n-coeficientul de securitate.

Durata de functionare a cablurilor depinde de:raportul dintre diametrul tamburului sau scripetelui pe care se infasoara cablul si diametrul cablului(Dt/dc);nr de curbari ale cablului pe scripeti in timp de un an;materialul scripetelui si alti factori.

20.reductoare

Reductaoarele cu angrenaj si cu melc sunt mecanisme fabricate sub forma de agregate aparte si servesc la reducerea vitezei unghiulare si marirea momentului de torsiune.Cele mai raspindite sunt reductoarele cu doua trepte si reductorul cu melc cu o treapta.Pn rapoarte mari de transmisie sunt folosite reductoarele cu trei trepte.In ultimii ani se folosesc tot mai des reductoarele planetare,care asigura gabarite si mase mai mici,randament mai mare in comparatie cu transmisiile obisnuite cu roti dintate.

21.determinarea raportului de transmisie

Din calitatile transmisiilor mecanice fac parte:simplitatea relativa a constructiei,masa si costul mic,posibilitatea obtinerii unei sigurante suficiente in functionare pn majoritatea elementelor.Ca neajunsuri se pot considera pierderile mari de energie in ambreaje si frine,uzarea lor destul de rapida,schimbarea vitezelor si a fortelor in trepte,complexitatea ansamblarii transmisiilor la un nr mare de viteze si dificultatea automatizarii dirijarii procesului de lucru.

22.echipamente de deplasare a masinilor

Echipamentul de deplasare a masinilor de constructii se compune din dispozitivul de deplasare-propulsie,mecanismul de deplasare,rame de sprijin sau axe.Dupa tipul sistemului de propulsive utilizat ca echipament de deplasare,acestea pot fi cu senile,pe roti cu pneuri,pe roti de cale ferata si pasitor.Asigurarea de catre masina a presiunii specific pe pamint caracterizeaza posibilitatea de a se deplasa in conditii de exploatare diverse.Un parametru important al echipamentului de deplasare este deasemenea manevrabilitatea,prin care se intelege posibilitatea masinilor de asi schimba directia de deplasare-de manevrare.Manevrabilitatea se caracterizeaza prin razele de viraj,capacitatea de inscriere a masinii in curbe si marimea suprafetei necesare pn intoarceri.

Echipamentul de deplasare pe senile este utilizat atit la masinile de constructii de putere mica cit si la masinile de cea mai mare putere.Acest echipament asigura posibilitatea de preluare a incarcarilor buna.Deficientele:masa considerabila,consum mare de material,durata mica de functionare si costul mare de reparatii,randament si viteza de deplasare mici.

System de deplasare pe roti de pneuri.O caracteristica importanta a masinilor pe roti o constituie formula rotilor,care contine doua cifre:prima este nr total de roti,a doua –nr rotilor motoare.O data cu cresterea nr de roti conducatoare ale sistemului de deplasare se imbunatatesc capacitatea de deplasare si calitatile de tractiune ale masinii;in acelasi timp se complica mecanismul de comanda si actionare a deplasarii.

Sistemul de deplasare pe roti de cale ferata asigura rezistenta mica la deplasare,preluarea unor incarcari mari,simplitatea constructiei si costul scazut,durata si siguranta in functionare suficiente.Deficientele:capacitate de manevrabilitate mica,complexitatea schimbarii locului de lucru,cheltuieli suplimentare la montare si punerea in functiune a cailor ferate.

Sistemul de deplasare pasitor.Principala deficient este viteza mica de deplasare.

23.sistemul de dirijare a masinilor

Sistemul de comanda al masinilor de constructii este alcatuit din pupitru de comanda cu aparatura instalata pe el.Sistemele de comanda se impart:Dupa destinatie-in sisteme de comanda a frinelor,cuplajelor,pozitiei organului de lucru;dupa modul de transmitere a energiei-in sisteme mecanice cu pirghii,electrice ,hidraulice,pneumatic si combinate;dupa gradul de automatizare-automate si neautomate.

Sistemul neautomat poate fi cu actionare directa ori cu amplificatory.In primul caz operatorul efectueaza comanda prin energia sa muscular pe care o depune la pirghii si pedale;in al doilea caz-pn a actiona obiectul de comanda se folosesc surse de energie suplimentare.Avantajul sistemului de comanda cu actionare directa este posibilitatea reglarii line a procesului de comanda cu elemental de lucru.Dezavantajul sistemelor hidraulice de comanda se refera la cresterea rapida a presiunii lichidului de lucru in organelle de executie si ca rezultat conectarea lor brusca.

24.indicii tehnico-economici ai masinilor de constructii

Cei mai important sunt:productivitatea,manipularea,adaptabilitatea tehnologica,stabilitatea,fiabilitatea,adaptabilitatea sociala.productivitatea teoretica se determina din conditiile unui regim continuu de lucru cu urmatoarele viteze si incarcari de calcul theoretic:pn masinile cu actiune ciclica-Pt=Q/t,unde Q-cantitatea productiei intr-un ciclu,t-durata ciclului…….pn masinile cu actiune continua:P=vF,unde v-viteza deplasarii echipamentului de lucru,F-cantitatea teoretica a materialului transportat pe unitatea de lungime a flixului de productie.productivitatea tehnica a masinii se determina din cantitatea maxima de productie obtinuta in anumite conditii concrete,intr-un regim continuu de lucru.productivitatea in exploatare a masinii se determina ca volum al productiei reale pe ora,schimb,an,la o exploatare corecta a amsinii de catre lucratorii cu calificare medie.

O influenta considerabila asupra productivitatii in exploatare a masinilor o exercita parametrii de fiabilitate,care se caracterizeaza prin siguranta in functionare,rezistenta la oboseala,mentabilitate,conservabilitate si transportabilitate.Cu cit indicia de fiabilitate sunt mai mari,cu atit se reduce perioada de reparare.

25.automobile,tractoare,autotractoare

Tractoarele pe senile si cu roti-se utilize la trasportul incarcaturilor mari pe drumuri de pamint si temporal,ele se folosesc cu remorci cu obnloane laterale si cu descarcare automata. Tractoarele pe senile exercita o presiune mica pe pamint si au forta de tractiune mare. La tractoarele pe roti cu pneuri cu sasiul articulate,fiecare semisasiu se reazima pe o punte motoare si de comanda. Transmisia de putere a tractorului pe senile se deosebeste de transmisia de putere a automobilului,lipseste deferentialul iar virarea masinii se efectuaiaza la frinarea unei din senile. Transmisiile de putere ale tractoarelor sunt mecanice,hidromecanice si electrice.

Autocarele pe roti cu pneuri au caracteristice de tractiune si viteze de deplasare mare,unde diapozon mare de viteze de lucru,o manevrabilitate buna,ce duce la obtinerea unei productivitati inalte a masinilor de constructii create pe baza lor

26. Transportoarele cu banda

Se folosesc pentru transportul diferitelor materiale pe directie orizontala sau inclinata, asigura o productivitate mare. In constructii se folosesc transportoare cu banda mobile si stationare, care transporta incarcaturile la o distant destul de mica. La transportul pe distante mari se folosesc transportoare cu organe de tractiune(se foloseste cablu de otel sau lanturi) si portatoare(banda caucicata).

Productivitatea transportoarelor cu benzi:P=3600 Fρv ,unde f – supraf sectiunii transversal a fluxului de material, v- viteza deplasarii benzii, ρ - desintatea materialului.

27. Transportoarele cu cupe

Deplaseaza materialul in cupe pe directive vertical ori inclinata la inaltimi de pina la 50m. Exista transpotoare rapide cu viteza de 1.25 … 2.0 m/s pn transportarea materialelor pulverulente si in bucati si transportarea cu viteza mica 0.4 … 1.0 m/s pn – materialelor in bucati mari. In functie de tipul materialului trasnportat se folosesc cupe cu fundul rotund, mici si adinci si cupe cu unghi ascutit si situate una linga alta,incarcarea cupelor transportoarelor rapide se produce la trecerea lor prin subotul de incarcare si introducerea lor in material, la cele cu viteza mica – prin turnarea materialului in cupe.

Productivitatea:P=0.6qk i ρn ,unde q – capacitatea undei cupe, k- coef de incarcare a cupe, ρ - densitatea materialului, n- nr. de descarcari pe min

28. Transportoare cu placi

Se folosesc la transportarea mater cu michie ascutite, la alimentarea concasoarelor cu piatra in bucati mari,la transportul materialelor fierbinti al pieselor si al altor produse in uzinile de mater de constructii.

29. Instalatie de transport pneumatica

Se transporta material in vrac prin tevi, cu ajutorul aierul comprimat sau al celui rarefiat. Utilizarea axestor instalatii la incarcarea,descarcarea si transportul mater de constrcutie ca: ciment,nisip,var,rumegus,duce la cresterea productivitatii muncii,lichidarea prafuirii si murdarii mater pe traseu.dezavantajele: consum de aier si energie,uzarea rapida a elementelor utilajului. Instalatiile pneumatic se impart dupa pricipiul de functionare: aspiratie si refulare. Instlatiile de aspiratie – incarcarea si transportarea mater se executa ca rezultat al rarefierii aierului in conducata de transport cu ajutorul pompei de vid. Intstalatiile de refulare transportul mater se realiz sub actiunea asupra actiunii create de compressor.

30. Masini de incarcat sarcina cu bucata.

Masinile de incarcat descarcat de folosesc la incarcarea mater in bucati si in vrag,descarcarea lor din mij de transport,sip n transportarea,depozitarea lor pe santier. Se impart in masini cu actionare discontinua(pot fi utilizate in diferite conditii) si continua(se folosesc la intreprinderile cu volum mare de lucarari de incarcare,transport si descarcare). In functie de destinatie masinile se impart in incarcatoarepentru mater in bucati – autoincarcatoare si pn incarcaturi in vrac – incarcatoare cu una sau mai multe cupe. Autoincarcatoarele tipul de baza al organul de lucru este dispozitivul de prindere in furca cu ajutorul se transbordeaza si se transport articole de beton armat cu bucata,palete de caramida,utilaj. Echipamentel de deplasare a adaptat pn functioanare pe terenuri dure.

32. Troliuriu si palane

trolii de santier sunt utilizate la montarea elementelor de constructie si a utilajului la deplasarea incarcaturilor mari pe santier precum si in calitate de mecanisme ale macaralelor,ascensoarelor si altoe masini de constrcutii. Trolii de clasifica dupa destinatie: trolii de ridicare(pn ridicarea incarcaturilor) si de tractiune(pn deplasarea orizintala a incarcaturilor); dupa modul de actionare:trolii cu actionare mecanica si manuala; du nr tamburilor: cu unu,doua tambure si fara tambure(cu roata de cablu conducatoare,cu pirghie).

Palanele sunt destinate pn ridicarea si deplasarea sarcinii in directie orizontala. Palanele manual se suspenda de grizinle de tavan,organul de tractiune este lantul de sarcina cu placi sau lantul calibrat,care cuprinde roata de lant,fixate rigid pe orborele rotii melc a reductorului cu melc. Palanul electric – este un troleu electric compact suspendat, care in afara de mecanismul de ridicare cu suspensie cu cirlig are un mecanism de deplasare independent cu motor aparte. Ele se deplaseaza pe cai monosine dirijate cu ajutorul panoului de butoane, suspendate pe un cablu flexibil.

33.ascensoare de constructii

Ascensoarele de santier sunt destinate ridicarii materialelor si persoanelor la etj cladirilor pn efectuarea lucrarilor de finisare si de reparatii.Incarcaturile se aseaza in cupe,cabine si platform,care se misca in glaisere rigide pe directie vertical sau aproape verticala.Dupa destinatie ascensoarele de constructii sint pn material si personae,iar dupa constructia glisierelor-cu catarg,cu turn si cu cabluri.

Ascensoarele cu turn pn material se instaleaza in interi cladirii.ele se instaleaza pe fundatii asa,incit platforma de material sa coincida cu golurile de fereastara,iar partea lunga a ei sa fie amplasata in lungul zidului cladirii sau perpendicular pe el.In primul caz cu platform se poate ridica incarcaturi de lungime mare.

35.macarale autopulsate cu brat

Se folosesc pe larg la efectuarea lucrarilor de constructii,montal si de incarcat-descarcat.Calitatea de baza a acestora este autonomia mecanismului de actionare,posibilitatea reexpedierii rapide de la un santier la altul,diversitatea mare a echipamentului de schimb.Ele se clasifica dupa tipul echipamentului de deplasare(se impart in macarale auto,pe pneuri,pe sasiu special de tip auto,pe senile,pe tractoare si remorci),dupa mecanismul de actionare(macarale cu un motor si cu mai multe motoare.mai des se foloseste actionarea cu mai multe motoare),dupa executie si tipul echipamentului bratului(cu brat zabrelit(de lungime const)si variabil telescopic).

36.macaralele capra,macaralele funicular,poduri rulante.

Macaralele capra se folosesc pe larg la mecanizarea lucrarilor de incarcare-descarcare in depozitele si poligoanele uzinelor de elemente de constructii,poligoanele de montare a prefabricatelor,de montare a elementelor de constructii si a utilajului tehnologic,la constructia blocurilor principale ale centralelor termoelectrice si centralelor electrice nucleare,la montarea utilajului furnalelor si cuptoarelor de ars pn ciment si a utilajului industrial greu.Macaralele capra se impart in macarale de montaj si de uz general ,majoritatea sunt cu automontare.

Macarale-funicular.Dupa gradul de mobilitate a turnurilor se clasifica in macarale funiculare stationare;cu turnurile oscilante in ambele parti la un unghi de 8 grade;cu ambele turnuri mobile montate pe carucioare,car e se deplaseaza pe sine de rulare;cu un turn mobil,care se deplaseaza pe un arc de cerc si altele.Se folosesc pn transportarea materialelor de constructii peste obstacolele de apa,la construirea si reconstruirea intreprinderilor in functiune,la transportarea blocurilor mari,a betonului,Din avantalele acestor macarale face parte lungimea mare a zonei de deservire-de la 250…400 pina la 1000m.Dezavantajele:vibratia cablului portantbion plan vertical ca rezultat al schimbarii sagetii la eliberarea pe scurt timp a sarcinii,precum si necesitatea controlului permanent a intinderii cablului portant ai a cablului de ancorare.

Poduri rulante .Aceste macarale se folosesc la constructiile centralelor elecrice si la construirea fundatiilor obiective,montarea utilajelor si a elementelor de constructive.La terminarea constructiei ele ramin in calitate de utilaj permanent pn deservirea utilajului tehnologic in procesul exploatarii.Podul rulant este compus din doua parti principale:podul si caruciorul de sarcina.In functie de constructia podului se deosebesc poduri rulante cu o singura grinda principal si cu doua grinzi principale.

37.excavatore cu o cupa

Procesul de lucru e compus din operatii care se executa consecutive:desprinderea solului din masiv,umplerea cupei,transportul solului spre locul de descarcare,descarcarea solului din cupa,revenirea acesteea in abatj in pozitia initilaTotalitatea acestor operatii alcatuieste ciclul de lucru al excavatorului.Dupa destinatie excavatoarele cu o cupa sunt:de constructii-pn efectuarea excavarii solului,incarcarea si descarcarea materialelor in vrac;de constructii si de cariera;de decopertare-pn indepartarea stratului superior al solului sau al rocilor inainte de exscavarea carierii;de tunel si de mina-pn constructiile subterane si excavarea minereurilor.dupa posibilitatea de rotire a partii turnate:excavatoare cu rotatie completa si incomplete.dupa nr motoarelor instalate:cu un motor si cu mai multe motoare.Avantajul:capacitatea cupei,care determina impreuna cu durata ciclului de lucru productivitatea excavatorului.

Productivitatea teoretica:Pt=qn=3600q / tc min,unde n-nr de max posibil de cicluri de lucru intr-o ora de lucru a excavatorului;t-durata min a ciclului de lucru pn conditiile date de lucru;

productivitatea tehnica:Pth=3600qku ,unde k-coef de umplere a cupei.

Productivitatea de exploatare:Pe=P th t pk t ,unde t- durata perioadei de lucru,k-coef de utilizare a timpului de lucru a masinii

39.masini pn efectuare lucrarilor de pregatire

Masina de transportat si sapat se numeste acea masina care cu ajutorul fortei de tractiune desprinde strat dupa strat solul din masiv si-l transporta la locul de rambleere in procesul de translatie a intregii masini.DUPA REGIMUL DE LUCRU se impart in masini ciclice(buldozere,gredere,screpere)si cu actionare continuua(gredere-elevatoare).DUPA CONSTRUCTIA ECHIPAMENTULUI DE LUCRU:cu scuturi (organul de lucru in forma de scut,care au cutite in partea inferioara)si cu cupe(srepetele).DUPA INDICII DE MOB ILITATE fac parte din masinile mobile.

40.buldozere

Sunt destinate pn evacuarea solului strat dupa strat cu transportarea acestuia in fata organului de lucru pe suprafata pamintului la distante nu prea mari.Ele se folosesc la formarea debleelor si rambleelor,astuparea transeelor si a sapaturilor de fundatie,nivelarea aproximativa a suprafetei terenurilor,taierea tufisurilor,etc.Eficacitatea functionarii buldozerelor depinde in mare masura de capacitatea de trecere a tractorului pe baza si calitatile lui de tractiune si aderenta.Buldozerele pot fi echipate suplimentar cu scarificatoare suspendate in partea din spate a tractorului de baza,pn afinarea preliminara a stratului inghetat al solului inainte de excavarea lui cu scutul.Eficacitatea functionarii buldozerelor poate fi marita pe seama folosirii echipamentului de lucru de schimb care largeste

deasemenea domeniul de utilizare a acestor masini.PRODUCTIVITATEA:Pthn=3600 L [Bn−b (n−1 ) ] /t,unde L-lungimea terenului nivelat,B-latimea de lucru,n-nr de nivelare,b-latimea suprapunerii fisiilor de nivelare,t-durata totala de nivelare a terenului.

41.screpete si greidere

Screpere-se numeste masina de sapat si transportat cu organ de lucru cu cupa,destinata pn excavarea solului strat dupa strat cu forta de tractiune,transportul si descarcarea in terasament.Ele se folosesc la constructiile industrial,hidrotehnice,de drumuri,pn excavarea solurilor in stare neinghetata pe orizonturi mai sus de nivelul apelor freatice la ridicarea rambleurilor,digurilor,spatrea excavatiilor.Pn dirijarea screperelui,autotractorul este prevazut cu o instalatie hidraulica de pompare sau cu troliu cu cablu,de la care miscarea se transmite mecanismelor de executie.Ciclul de lucru al screperului e compus din operatiile executate consecutive de sapare a solului si umplere a cupei,transportul solului in cupa la locul de asezare ,descaracrea cupei si revenirea masinii la pozitia initiala a ciclului de lucru urmator.Productivitatea poate fi marita pe seama umplerii mai bune a cupei si scurtarea duratei ciclului de lucru al masinii.

Greidere-ele sunt destinate pn excavarea strat dupa strat a solului pe orizonturi deasupra nivelului apelor freatice.Ele se folosesc la lucrari de nivelare si profilare la constructia de drumuri si aeroporturi si in alte domenii,la ridicarea rambleurilor,profilarea marginilor drumurilor, curatirea drumurilor si terenurilor de zapada,gheata,etc.

Procesul de lucru al greiderului e asemanator cu al buldeozerului,dotat cu scut turnant in plan.La executarea lucrarilor de profilare pn o patrundere mai buna in sol a scutului se foloseste larg inclinarea lui,taind straturi cu actiunea transversal in forma de triunghiuri.

42.utilaj pn hidro mecanizarea lucrarilor de terasament.

Hidromecanizarea se numeste metoda de mecanizare a lucrarilor de excavare a solului si lucrarilor miniere,la care toate, sau partea principal o proceselor tehnologice se executa cu energia curentului de apa de mare viteza.

Hidromonitorul e compus din cotul inferior fix,imbinat cu conducta de presiune si cotul superior rotativ in plan,teava rotitoare in plan vertical si duza de schimb,Jetul de apa este format din nervurile din interiorul tevii si sectiunea de trecere a duzei.Daca nivelul constructiei de pamint se afla mai jos de nivelul excavarii solului,atunci amestecul format in urma erodarii solului cu apa ,se numeste hidromasa,poate sa se deplaseze la locul de asezare prin scurgere libera pe suprafata naturala sau prin canale artificial ,jgheaburi si tevi.Pn transportul hidromasei mai sus de nivelul de excavare a solului,acesta se acumuleaza intr-o adincitura speciala,din care prin tevi se transporta spre locul de asezare cu ajutorul pompelor de namol centrifuge.

Pn excavarea solurilor sub utilajul descris mai sus se monteaza pe mijloace flotante specific,numite

draga.Corpul dragei reprezinta un pontoon impartit in sectiuni.Productivitatea:Pth=Qk ,unde Q-debitul pompei de namol,k-coef mediu al consistentei solului.

43.utilaj pn foraj

FORAJ se numeste procesul de formare a unei gauri in pamint de obicei cu sectiune transversal rotunda prin spargerea solului pe directie frontal si extragerea la suprafata a materialului afinat,In functie de orientarea deplasarii organului de lucru spre abataj,se deosebeste foraj vertical,orizontal si inclinat.Excavatiile vertical cu adincimea comensurabila cu dimensiunile sectiunii transversale se numesc GROPI.In gropi se instaleaza stilpii semnelor rutiere,de protecti e si de ingradire,etc.Excavatiile cu adincimi mari in caomparatie cu dimensiunile sectiunii transversal se numesc SONDE.Pn formareea gropilor si a sondelor vertical sau inclinate se folosesc masini de foraj-macara,pe care se monteaza ,afara de echipamentul de forare de lucru,si echipamentul de macara pn instalarea stilpilor,stilpilor de protectie in gropi ,coborirea pilotilor.La treminmarea lucrarilor,utilajul de foraj se demonteaza si se transporta la un santier nou.

44.utilaj pn executarea fundatiilor de piloti

Pn executia fundatiilor pe piloti se folosesc pilotii infipti prin batere,prin insurubare sau turnati pe loc.

Introducerea pilotilor prin batere.SONETELE si UTILAJUL SONETELOR.Pilotii de fabricatie industrial se introduce in sol cu ajutorul sonetelor ce se deplaseaza cu mijloace proprii,de obicei pe sine.sonetele servesc la ridicarea si instalarea pilotilor in punctual necesar al cimpului de piloti inainte de introducere si asigurarea orientarilor in procesul introducerii impreuna cu dispozitivul de infigere.

Au fost elaborate si cercetate merode de infigere a pilotilor fara sonete(ciocane,vibratoare si ciocane vibratoare)

45.concasoare de placi si con,cu valturi,cu rotor,mori.

Cocasoarele cu con se folosesc pn farimitarea rocilor.Procesul de concasare in concasoarele cu con se efectueaza continuu prin deplasarea consecutive a zonei de farimitare pe circumferinta conului ce contribuie la incarcarea uniforma a mecanismului si motorului. Caracteristica dimensiunii concasarii si productivitatea depend de latimea radial a orificiului de evacuare.Sunt concasoare pn farimitarea grosiera,mijlocie si marunta,Se deosebesc intre ele prin metoda de instalare si prin unghiul conurilor concasoare.

Concasoarele cu valturi se folosesc numai pn farimitarea elementara a rocilor de rezistenta mijlocie si mica,precum sip n farimitarea materialelor viscoase si umede.productivitatea:Pt=3600Lvk

Concasoare cu rotor se folosesc pn farimitarea calcarului,dolomitului,marmurei si a altor material asemanatoare ce poseda abrazivitate mica.Ele sunt produse in doua tipuri:pn concasarea grosiera,ce se folosesc la primul stadiu de farimitare;pn farimitarea mijlocie si marunta,folosite la stadiile finale de farimitare.Concasoarele cu rotor asigura fabricarea piertei sparte de calitate superioara.

46.masini pn sortarea materialelor de constructii

Procesul de separare a masei sau a amestecului de granule de provenienta naturala in clase dupa marime se numeste SORTARE.Sortarea se executa prin metoda mecanica ,hidraulica,aeriana si magnetic.Cea mai raspindita este metoda mecanica,cind masa farimitata se separa prin sortare cu ajutorul ciururilor.Se deosebeste o sortare preliminara,intermediara,comerciala.Sortarea preliminara se foloseste pn sortarea grosiera in bucati mari si mici inainte de concasarea initiala in concasoare.La sortarea intermediara din materialul farimitat se separa bucatile mai mar ice se trimit in concasoarele stadiilor finale de farimitare.La sortarea finala materialul se imparte in fractii corespunzatoare cerintelor standartului.Prin sortarea de la fractii mici la cele mari ciurul are constructive simpla,comoda.Dezavantajele sunt lungimea mare a ciurului,uzura intense a primei site,calitatea inferioara a cernerii.

47.masini pn prepararea betonului

Betonierele se folosesc la prepararea betonului,orice masina de amestecat este compusa din vasul de amestecare,organul de lucru cu mecanismul de actionare,dispositive de incarcare descarcare.Masinelede amestecat se clasifica dupa urmatoarele criteria:conditiile de exploatare(se impart in mobile si stationare.Primele se folosesc la obiective cu suprafata mare la indeplinirea unor volume mici de lucru si la lucrari de reparative,cele stationare-la fabricile de beton si mortat si la instalatiile de dproductivitate mijlocie si mare),regimul de lucru(ciclice si cu actionare continua) si metoda de amestecare(de amestecat rin caderea libera a materialelor si cu amestecare fortata).

48.malaxoare

Sunt destinate pn prepararea mortarelor cu ciment,cu var ,cu ipsos,cu zgura si a mortarelor compuse pn indeplinirea lucrarilor de zidarie,de tencuiala,de placare si de izolare.Sunt masini de amesterace ciclice cu actionare fortata a organului de lucru asupra mediului de plrelucrare;forma si asamblarea paletelor depind de natura amestecului necesar.Se deosebesc amestecatoare cu palete cu arbori orizontali,verticali si turbulente.La primile,prin rotire paletele amesteca tot volumul materialelor;ele se folosesc pn prepararea mortarului pn zidarie si tencuiala.La amestecarea turbulent curentii masei ce se amesteca sunt formati de rotor.

Livrarea mortarului la santier se executa cu ajutorul transportului auto.In general se folosesc masini special-autocamioane basculante si autobetoniere.

Autocamioanele basculante pn transportul betonului reprezinta un vas cu izolatie termica,cu un capac ce se inchide strins si instalat cu ajutorul cadrului pe sasiul automobilului.

Autobetonierele-aceste masini sunt destinate pn transportul componentelor dozate ale amestecului de beton,pregatirea amestecului de beton moale si putin moale pe drum sau la sosirea pe santier ,transportul amestecului de beton preparat si livrarea lui la consummator.