masacru de la stinca rosnovanu

8/8/2019 masacru de la Stinca Rosnovanu

1/7

Un alt masacru asemenea celui de la Iasi a avut loc si in StincaRosnovan u, acolo unde sute de evrei evacuati din comun a Sculeni depeste Prut si-au pierdut viata si au fost ingropati in patru gropicomun e. Trei dintre acestea au fost descoperite in anul 1 945 , in lunaseptembrie, atunci cind au fost deshumate, la staruinta ComunitatiiEvreiesti din Iasi, cadavrele a 311 evrei, printre care 38 d e copii cuvirste cuprinse intre 1 si 12 ani.

La o distanta de aproximativ 10 kilometri de Iasi, in inima padurii din comunaPopricani, intr-o zona numita "Valea Climoaiei", zac de zeci de ani cadavredescoperite abia in ultimele zile. Este vorba de ramasite ale unor evreiimpuscati in masa, cite zece pe marginea gropii, dupa ce erau dezbracati siterorizati cu imaginea celor impuscati anterior. Oameni considerati vinovatipentru ca erau de etnie evreiasca. Oameni care trebuiau exterminati cu oricescop conform ordinelor lui Antonescu. Exista si astazi martori ai teribilelorscene. Daca cei mai multi aveau pe atunci doar citiva ani si au auzit de laparinti cele intimplate, in satul Cuza Voda din Popricani traieste un martor

ocular al masacrului. Un pensionar de 88 de ani care, atunci, a fost pe punctulde a fi aruncat in groapa laolalta cu evreii. Avea 16 ani si a reusit sa scape deexecutia gloantelor dupa ce a demonstrat ca el, de fapt, nu este evreu. Desis-a sapat si cu ani in urma in zone indicate de localnici pentru a se descoperigropi comune in care au fost ingropati evreii ucisi in timpul pogromului de laIasi, se pare ca sapaturile au fost superficiale si in zone apropiate celor reale.Cercetatorul Adrian Cioflanca impreuna cu o echipa de arheologi condusa dedr. Neculai Bolohan, de la Facultatea de Istorie din Iasi, au reluat cazul si, cuajutorul batrinului de 88 de ani, au reusit sa scoata la iveala ramasiteleevreilor carora li s-a luat viata in 1941. Craniile a 16 dintre ei si parti dincorpuri au fost dezgropate in ultimele zile in Valea Climoaiei, iar sapaturile

continua. S-au descoperit, de asemenea, gloante ce apartineau Pirotehniei Armatei sau produse la Copsa Mica Cugir, fabricate in 1939 si 1940, fapt ceatesta implicarea romanilor in pogrom. Conform martorului cheie, au fost ucisiatunci si ingropati in "Valea Climoaiei" peste o suta de evrei.

Valea Climoaiei, mormintul evreilor executati

Cercetarile pentru descoperirea gropii comune de la Popricani au fost inceputede catre cercetatorul Adrian Cioflanca si echipa sa in urma cu an, in lunaoctombrie. Atunci cind cercetatorul s-a deplasat in repetate rinduri in sateledin comuna Popricani pentru a identifica martori ai cumplitelor scene din luna

iunie a anului 1941, pentru a realiza interviuri de istorie orala si pentru astabili impreuna cu localnicii locurile unde pot fi gasite gropile comune.

Dupa ce a intervievat zece martori din satele Vulturi si Cuza Voda,cercetatorul a concluzionat ca amintirea lor este una comuna: cu totii aupovestit ca in timpul razboiului au fost adusi evrei si impuscati in padurea dincomuna Popricani, dupa care aruncati in gropi comune.

"Martorii cu amintirile cele mai precise au citeva puncte comune esentiale in


2/7

ceea ce spun: evreii au fost adusi in Iasi in vara anului 1941 in padurea Vulturi din actuala comuna Popricani. Ei afirma ca au fost mai multe coloanede evrei care proveneau din Iasi si care erau escortate de soldati si jandarmi.

Acestia foloseau calauze locale care s-au remarcat prin violenta. Evreii au fostobligati sa-si sape singuri gropile, dupa aceasta au fost dezbracati, impuscatisi aruncati in gropi comune peste care s-a turnat var. Au fost citeva sute devictime, iar martorii presupun ca masacrul era legat de pogromul de la Iasicare a izbucnit la sfirsitul lunii iunie a anului 1941. Ei afirma ca masacrul eracunoscut de toata lumea in timpul razboiului si ca a ramas ca o evidenta inmemoria colectivitatii", a declarat cercetatorul Adrian Cioflanca din cadrulInstitutului de Istorie "A.D. Xenopol".

"Valea Climoaiei", locul unde echipa de arheologi a inceput sapaturile, a fostidentificata insa cu ajutorul unui martor ocular. Vasile Enache are 88 de aniacum si este din satul Cuza Voda. Pensionarul a acceptat sa mearga impreunacu Adrian Cioflanca si echipa sa in padure pentru a arata locul unde era sa fieomorit cu zeci de ani in urma. Batrinul povesteste ca la acea vreme avea 16ani si ca trupele armatei l-au gasit in padure si au crezut ca e evreu. Au vrutsa il execute si sa il arunce in groapa comuna descoperita in ultimele zile, insaa reusit sa le dovedeasca faptul ca este crestin ortodox. Asa ca l-au lasat saplece, insa teroarea indurata si imaginile groaznice de la fata locului i-auramas dureroase in amintire.

Pina acum au fost descoperite ramasitele a 16 oameni

Primele sapaturi la locul indicat de pensionar s-au facut la inceputul luniitrecute. Echipa de arheologi a fost condusa de catre dr. Neculai Bolohan dincadrul Facultatii de Istorie, iar in cadrul proiectului au mai fost implicati

maistrul specialist pirotehnist David Catana din cadrul Inspectoratului pentruSituatii de Urgenta (ISU), proiectul fiind coordonat de Adrian Cioflanca.

Membrii echipei spun ca rezultatele nu au intirziat sa apara. Arheologii auinceput sapaturile intr-un loc usor accidentat. Echipa de la ISU a utilizatdetectoare de metal, in preajma fiind gasite mai multe tuburi de cartuse.Dupa scurt timp, sapaturile au scos la iveala mici fragmente osoase aduse maispre suprafata de o rozatoare, dupa cum cred cei din echipa. Dupa inca o zi aaparut prima mandibula si resturi de coaste si vertebre.

Ghidindu-se dupa stratigrafie, arheologii au continuat cautarile in zonele in

care pamintul prezenta urme de interventie umana si au descoperit apoi treicranii. Sapaturile au fost minutioase, pentru a nu se pierde din obiecte. S-augasit ulterior si alte cranii, iar pina in prezent au iesit la iveala ramasite de la16 corpuri umane, bilantul descoperirilor schimbindu-se in fiecare zi. Existaposibilitatea ca in groapa sa se afle ramasitele umane ale cel putin unui copil.De altfel, Enache povesteste ca a vazut cum a fost omorita o femeie cu tot cucopilul mic pe care il stringea la piept. Arheologii au gasit si o talpa de papucde femeie marimea 35 si alte obiecte precum nasturi, urme de tesatura si paruman.


3/7

In groapa comuna descoperita in Popricani, dar si in apropiere, arheologii augasit si numeroase tuburi de gloante de calibrul 7,92 Copsa Mica Cugir sauPirotehnia Armatei, gloante produse in anii 1939-1940. Pentru ca acestea eraufolosite indeobste de armata romana, Adrian Cioflanca sustine ca reprezintainca o dovada ca armata romana a fost implicata in masacru si in executareaevreilor care au fost ingropati in "Valea Climoaiei".

Evrei din Iasi sau din Sculeni?

In ceea ce priveste provenienta evreilor ingropati aici, cercetatorul afirma caare doua ipoteze. Martorii intervievati au afirmat toti ca evreii provin din Iasi.

Acest lucru ar insemna ca o parte din populatia din oras a fost dusa in timpulpogromului la Chestura de Politie, acolo unde au fost masacrate citeva mii deevrei, iar o alta parte a fost dusa in afara orasului, acolo unde evreii au fostimpuscati. Exista si posibilitatea - si aceasta este a doua ipoteza - ca evreii saprovina din Sculeni. "Pe 26 iunie 1941, armata romana a evacuat intreaga

populatie din Sculeni si pe cei de etnie evreiasca i-a impuscat in mai multelocuri. Noi stim doar de gropile comune de la Stinca, pentru ca din acelmasacru au scapat doua femei si s-a putut afla adevarul. Dar soldatiiresponsabili de crime se laudau la acea vreme, si a ramas si in documente, caau ucis si alte grupuri de evrei. Exista asadar posibilitatea ca o parte din evreiidin Sculeni sa fi fost omoriti in Padurea aceasta din Vulturi. Intre gropile de laStinca si cea din padurea Vulturi este o distanta de trei, patru kilometri", aexplicat Adrian Cioflanca.

Membrii echipei sustin ca acum groapa descoperita de ei in Popricani areforma unei pilnii alungite pe verticala si ca vor continua sapaturile pas cu pas

pentru a vedea pina unde se intinde ca adincime si latime. Descoperireaacestei gropi, spun ei, este cu atit mai importanta cu cit nu exista marturiidirecte din documente oficiale ale masacrului din padurea Vulturi.

"Holocaustul trebuie inteles nu doar ca actiune de exterminare fizica aevreilor, ci si ca tentativa de exterminare a unei entitati mnemonice. Totusi,adevarul iese pina la urma la iveala. Aici vorbim despre evenimente care nusint acoperite documentar, ceea ce este foarte important pentru istorici,pentru ca lucrurile pe care le aflam acum de la martori si de la echipa dearheologi schimba sensibil istoria pogromului de la Iasi si a masacrelor dinzona actualului judet Iasi in vara anului 1941", a mentionat Adrian Cioflanca.

Nu in ultimul rind, cercetatorul a declarat ca are in vedere si alte gropicomune ce ar exista in judetul Iasi si pe care vrea sa le identifice in perioadaurmatoare. Proiectul in cadrul caruia s-a descoperit groapa din "ValeaClimoaiei" este sustinut si finantat de catre Insitutul National pentru StudiereaHolocaustului din Romania "Elie Wiesel". Despre descoperirea gropii comune afost informata si Politia, care a informat mai departe Parchetul.

Martor ocular la ororile petrecute in padure


4/7

Vasile Enache a mers impreuna cu cercetatorul Adrian Cioflanca (dreapta) lalocul unde cu zeci de ani in urma a asistat la executii ale evreilor

Vasile Enache este barbatul al carui trup ar fi putut sa zaca astazi in groapadescoperita in ultimele zile. Omul, in virsta de 88 de ani acum, din satul Cuza

Voda, poarta si azi in suflet teroarea pe care a simtit-o in vara lui 1941. Desiel a fost cel care a indicat locul gropii comune, prima incercare de localizare afost un esec.

Rugat de istorici sa indice locul gropii, barbatul s-a oprit la mijlocul drumului sia fugit, pentru ca imaginile ce se derulau in fata ochilor lui erau la fel de vii side insuportabile ca acum zeci de ani. A acceptat, totusi, sa mai incerce o datasa ajunga in locul din care a scapat cu viata si a reusit.

Si-a amintit ca, fiind copil in iunie 1941, a mers in padure sa pasca vacile.Evreii erau adusi pe atunci din Iasi cu santinele, spune el. Curios, a lasatvacile si a mers sa vada ce se intimpla. "M-au oprit acolo si pe mine, ca au zisca-s evreu. Evreii erau pe un dimb si erau inconjurati de soldati. Soldatii auscos patru evrei si aia au facut o groapa mare, mare, mai mare decit statulunui om. Erau trei gropi cu totul, una linga alta. Pe evreii cu haine bune iidezbracau. Era unul Stefan Clim din sat care ii dezbraca. Dupa aia, puneaucite zece evrei pe malul gropii, in fund si cu picioarele in groapa. Iar romaniinostri trageau cu pusca si ei cadeau in groapa. Era soldatul si evreul, fiecareaochea cite unul de la doi metri. Dupa aia coborau patru evrei in groapa ca saaranjeze mortii. Si era si o femeie cu un copil mititel. Si s-a rugat sa o lase inpace ca are copil, dar nu, au dus-o pe malul gropii si tot au impuscat-o, si peea, si pe copil. Mai erau acolo si alte femei. Si barbatii se cainau, ca de ce-iomoara, ce au cu cei, ca nu au gresit cu nimic, ca nu sint animale sa fie

omoriti in padure", a marturisit Vasile Enache.

Pensionarul si-a amintit ca era la un pas doar de a fi aruncat si el in groapalaolalta cu evreii. "Mie soldatii nu mi-au dat drumul pina nu s-au convins canu sint evreu. M-au dus in sat si ne-am intilnit cu doua femei care le-au zis lasoldati ca sint din sat din Cuza Voda si ca nu sint evreu. Gropile sint linga undimb, mai jos 10-15 metri, intr-o poiana. Erau mai mult de o suta de evrei sinu a scapat nici unul. Zac acolo si acuma", a incheiat trist Vasile Enache.

Pe linga cele povestite si aratate de catre martorul cheie, Vasile Enache,exista si alte citeva marturii esentiale in localizarea gropii comune din "Valea

Climoaiei". Prima dintre marturii ii apartine lui Ion Bosanceanu in virsta de 81de ani, din satul Vulturi, comuna Popricani. "Am vazut convoaie cu evrei, demulte ori, in vara anului 1941. Veneau din Iasi, din Pacurari, din TirguCucului, din Ciurchi. Si erau dusi in convoi prin satul Cirlig in padurea de aicidin Vulturi. Erau si barbati, si femei, si copii, si tineri, si batrini, paziti de

jandarmi romani. Aratau suparati, femeile si copiii mai plingeau. Noi copiii ne-am putut apropia de ei la 20-30 de metri, mai mult nu puteam, ca nu ne lasau

jandarmii. Dupa ce au intrat in padure s-au auzit focuri de arma. Eu am vazutvreo 7-8 coloane, cite 30-70-100 de oameni odata. Am auzit dupa aia ca


5/7

evreii au sapat singuri niste santuri in Valea Climoaiei si acolo i-au pus jandarmii si au turnat var peste ei", a marturisit Ion Bosinceanu.

Constantin Macovei are acum 86 de ani, dar isi aminteste perfect imagineaunei evreice impuscata si lasata sa putrezeasca sub cerul liber. "Eram destulde mare atunci si stiu direct aceste lucruri. In vara lui'41 am vazut cum erauadusi evreii, aici pe deal, in coloane, si impuscati in padure. Stiu ca au fostimpuscati in Valea Climoaiei. Ei faceau santurile si apoi ii impuscau si iidadeau in sant acolo. I-au inmormintat acolo, i-au indesat claie pestegramada. Unii nu murisera cind au fost ingropati. Nu imi aduc aminte citegropi au fost. Am vazut si evrei morti sub cerul liber, ii mincau mustele. Amvazut cu ochii mei o evreica tinara lasata moarta sub cerul liber. La inceput autinut-o in padure, un sublocotenent a protejat-o si pina la urma a dat-o laniste prosti care i-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiintaumana", a povestit indignat Constantin Macovei, din satul Cuza Voda.

Si Natalia Tudosa, o femeie in virsta de 82 de ani, isi aminteste clipele degroaza prin care au trecut evreii impuscati si aruncati in groapa din "ValeaClimoaiei". "Eu aveam 13 ani atunci si umblam prin padure dupa lemne cinderau jidanii adusi acolo. Pe multi i-au omorit. I-au ingropat in santuri. Era ofemeie gravida si s-a rugat sa n-o omoare ca le da bani. Si un soldat oltean i-a bagat baioneta in burta, a omorit-o si i-a scos copilul. Ne chema sa luamhainele, ca ii dezbraca si ii baga acolo goi. Noi eram copii si am pus flori lamorminte", a spus Natalia Tudosa din satul Vulturi.

In urma cu opt ani s-a sapat la 10 metri de groapa comuna

La locul indicat de martori in "Valea Climoaiei" au incercat sa ajunga si

autoritatile locale in luna august a anului 2002. In urma unor articolepublicate in "Monitorul de Iasi", in care ziaristul Catalin Croitoru semnalaposibila existenta a unor gropi comune in comuna Popricani datind din timpulpogromului de la Iasi, autoritatile locale au decis, cu incuviintarea prim-ministrului, sa inceapa o investigatie pentru a stabili daca informatiile seconfirma.

Ziaristul publicase in decursul a citorva luni marturii ale unor localnici dinsatele comunei Popricani care au vazut cum in iunie 1941 au fost transportatievrei in coloane prin Ticau in padurea de linga satul Vulturi, evrei care au fostapoi impuscati si ingropati in gropi comune. Nici unul din martori nu vazuse

crimele propriu-zise, insa toti au auzit focuri de arma automata dupa ce evreiiau fost dusi in padure si, ulterior, oamenii au vazut gropile comune. In plus,ei spuneau ca la acea vreme faptele erau cunoscute de toata lumea din zonaPopricani.

Comisia de Ancheta formata era compusa in 2002 din reprezentanti aiautoritatilor locale, jandarmi si procurori militari. Cu ajutorul soldatilor si alunei echipe de muncitori ai unei companii de electricitate, nepregatiti pentruceea ce erau pusi sa faca, au fost sapate doua gropi superficiale, insa, la


6/7

foarte mica distanta de zona in care se afla, de fapt, groapa comuna din"Valea Climoaiei" descoperita in ultimele zile.

S-au facut sapaturi atunci si In "Poiana lui Tirdea", o alta zona indicata delocalnici, dar sapaturile au fost intrerupte de mai multe ori si suspendatedefinitiv in octombrie 2002, fara a se descoperi ceva. Inrautatirea vremii, darsi opozitia fatisa a prefectului de atunci si a conducerii Directiei de Cultura dinIasi fata de sapaturile considerate "pierdere de vreme" par a fi condus laincetarea cautarilor. In 2004, doi ani mai tirziu, reprezentanti ai autoritatilorlocale au afirmat ca sint gata sa reinceapa cercetarile, insa demersul nu s-amai realizat.

Cele patru gropi comune de la Stinca Rosnovanu

Un alt masacru asemenea celui de la Iasi a avut loc si in Stinca Rosnovanu,acolo unde sute de evrei evacuati din comuna Sculeni de peste Prut si-aupierdut viata si au fost ingropati in patru gropi comune. Trei dintre acestea au

fost descoperite in anul 1945, in luna septembrie, atunci cind au fostdeshumate, la staruinta Comunitatii Evreiesti din Iasi, cadavrele a 311 evrei,printre care 38 de copii cu virste cuprinse intre 1 si 12 ani.

Documentele atesta faptul ca evacuarea evreilor a fost ordonata de catreComandamentul German in ziua de 26 iunie 1941. Unul dintre pretextele careau stat la baza evacuarii ar fi fost taierea liniilor telefonice de catre evrei petimpul operatiunilor, fapt ce nu a fost probat. A urmat apoi trierea pe data de27 iunie, romanii fiind escortati de soldati romani, iar evreii, de catre soldatiromani si germani. Populatia evreiasca refugiata a fost oprita pe loc, iar la ora22 a inceput procesul de executie.

In punctul numit Iazul Cozman, la aproape doi kilometri de CastelulRosnovanu, evreii au fost impuscati pina la ora 9 a doua zi. Militarii germaniar fi fost cei care ii imparteau pe evreii care urmau sa fie impuscati in grupe acite patru, cinci persoane de ambele sexe si de toate virstele, potrivitlocalnicilor. Grupele erau ulterior conduse in fata unei mitraliere minuite desoldati romani, iar dupa impuscare corpurile erau aruncate in gropi sapate totde catre evrei. Transportul se realiza cu ajutorul evreilor inca in viata si alostasilor romani si nu exista date care sa arate daca se controla sau nuinainte de ingropare moartea efectiva a victimelor. Bunurile pe care le aveauevreii asupra lor in momentul executiei, hainele si bagajele unora dintre ei au

fost strinse si transportate cu ajutorul unei carute catre o destinatie ramasanecunoscuta.

Masacrul a fost comis de soldati din Regimentul 6 Vinatori, condus decolonelul Ermil Mateias, care a si fost condamnat ulterior, intr-un procespostbelic, la inchisoare pe viata pentru crime de razboi. Datele din rechizitoriulintocmit pentru proces arata ca implicati in executarea evreilor au fost, printrealtii, capitanul Ion Stihi, sublocotenentul Eugen Mihailescu si sergentul VasileMihailov.


7/7

Tot in rechizitoriu este cuprins si un raspuns al colonelului Mateias la unul dinordinele primite: "Pe data de 31 iunie 1941, cu raportul nr.9801, colonelulMateias drept raspuns la ordinul nr. 66 raporteaza: Procedeul regimentuluicu toate ca a fost aplicat in conformitate cu ordinele superioare, totusi, dupaparerea mea a fost prea slab.(...) Capitanul Stihi, din ordinul meu si inconformitate cu ordinele superioare date precis in aceasta chestiune i-aexecutat pe acesti nemernici, pentru care nu trebuie sa se ia in considerarenimic", afirma Mateias intr-un document citat in rechizitoriu.

"Nu ii poate preda populatia evreiasca, deoarece parte a fostexecutata, iar restul de circa 40 persoane isi sapau groapa"

In timpul executiei de la Stinca Rosnovanu la locul faptei s-a prezentat sipretorul plasii Copou, Aurel Gaspar, conform documentelor, pentru a-i lua inprimire pe refugiatii evrei, la ordinul Prefecturii.

Dumitru Captaru, prefectul Iasului la acea vreme, povesteste episodul intr-unul din rapoartele sale. Documentul a fost copiat de catre cercetatorul

Adrian Cioflanca din arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului dinWashington dupa originalele aflate initial la SRI si in prezent la CNSAS.Raportarea realizata de catre Dumitru Captaru dateaza din 3 iulie 1941.

"In ziua de 26 iunie a.c. pretorul plasii Copou, insotit de seful sectiei deJandarmi Copou si cu ajutorul de primar al com. Copou s-a transportat insatul Cuza Voda spre a-i lua in primire pe locuitorii evacuati din comunaSculeni Tg. (Basarabia). Pe islazul satului, in apropierea unor baterii din Reg.5 Artilerie Grea, care erau in actiune, a gasit pe un domn capitan de

infanterie, numiti Stihi, supraveghind 15 evrei cari sapau o groapa. Pe lingaacesti evrei cari sapau groapa, mai erau si altii, barbati, femei si copii, caristateau culcati pe iarba. Acestia erau inconjurati de 10 ostasi inarmati dintr-unregiment de infanterie romana, iar mai la o parte, un grup de ostasi dinarmata germana. Pretorul aratind capitanului Stihi ordinul nostru de a lua inprimire populatia evacuata din Sculeni, acesta i-a raspuns ca-i da in primirepopulatia crestina - care in acel moment se gasea in padurea satului Cuza

Voda - insa nu ii poate preda populatia evreiasca, deoarece parte a fostexecutata, iar restul de circa 40 persoane isi sapau groapa", se arata indocument.

Prefectul sustine ca pretorul a plecat fara a lua in primire evreii si ca in loculrespectiv puteau fi observate doua locuri in care pamintul era proaspat sapat,semn ca ar fi fost ingropati evrei in mai multe locuri.

masacru de la stinca rosnovanu

Documents