masa rotund ă “ implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” bucureşti , 12 august ...

27
Corpul Comunicatorilor Masa rotundă Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare Bucureşti, 12 august 2010 “Implicarea autorităţilor locale în educaţia pentru dezvoltare” Proiecte de succes derulate cu tineri/pentru tineri

Upload: kasper-wolfe

Post on 30-Dec-2015

33 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti , 12 august 2010. “ Implicarea autorităţilor locale în educaţia pentru dezvoltare” Proiecte de succes derulate cu tineri/pentru tineri. O rganizarea şi funcţionarea admnistraţiei publice locale. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Masa rotundă

“Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ”

Bucureşti, 12 august 2010

“Implicarea autorităţilor locale în educaţia pentru dezvoltare”

Proiecte de succes derulate cu tineri/pentru tineri

Page 2: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Organizarea şi funcţionarea admnistraţiei publice locale

Constituţia României, revizuită în 2003, instituie trei principii fundamentale care stau la baza organizării şi funcţionării administraţiei publice (art. 120):

• descentralizarea;

• autonomia locală;

• deconcentrarea serviciilor publice

LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicata**)(*actualizata*)administraţiei publice locale instituie cinci principii de bază:

• descentralizarea;

• autonomia locală;

• deconcentrarea serviciilor publice;

• eligibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;

• legalitatea şi consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Page 3: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Administraţia publică locală

Unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi judeţe.

În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii.

Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.    

• Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate• Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii• În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale

   

Page 4: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri.

Ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:

   a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;    b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;    c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în

reţeaua de localităţi;    d) rangul III - oraşe;    e) rangul IV - sate reşedinţă de comună;    f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

art. 2 din Legea nr. 351/2001 din 06/07/2001

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national

Administraţia publică locală

Page 5: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

• 41 judeţe şi municipiul Bucureşti (capitala ţării are un stat similar cu cel al unui judeţ);

• 102 municipii;

• 217 oraşe;

• 2860 comune.

Administraţia publică locală în România

Page 6: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Autorităţi ale administraţiei pubice localeAutorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi

municipii sunt:• consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative• primarii, ca autorităţi executive.

În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni.

Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.    

Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.

Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Page 7: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Administraţia publică a municipiului Bucureşti

Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari.

Page 8: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt:autorităţi deliberative

• Consiliul General al Municipiului Bucureşti• Consiliile locale ale sectoarelor,

autorităţi executive• Primarul general al municipiului Bucureşti• Primarii sectoarelor

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt alese în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Page 9: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Structuri asociative ale autorităţilor

Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale sunt:

a) Asociaţia Comunelor din România (www.acor.ro);    

b) Asociaţia Oraşelor din România (www.aor.ro);    

c) Asociaţia Municipiilor din România (www.amr.ro);    

d) Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (www.uncjr.ro);    

“Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii”.

Art. 8 din Legea nr. 215/2001 (**republicata**)(*actualizata*)

administraţiei publice locale

Forme asociative profesionale - alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.

Page 10: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale

Procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 521 din 9 iunie 2005

Proiectele de acte normative care privesc în mod direct autoritãţile administraţiei publice locale trebuie transmise preşedinţilor structurilor asociative ale acestora de cãtre autoritatea administraţiei publice centrale iniţiatoare.

Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cãrora au fost consultate se motiveaza în concordanta cu prevederile legale şi se transmit, prin grija preşedinţilor acestora

Page 11: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Educaţia pentru dezvoltare implicarea autorităţilor locale

Page 12: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

ContextCooperarea pentru Dezvoltare - sprijinirea

dezvoltării durabile, eradicării sărăciei şi întăririi democraţiei în statele în curs de dezvoltare.

Cadrul legislativ - unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori judeţene, după caz, în condiţiile legii.

- Unităţile administrativ-teritoriale pot coopera sau se pot asocia cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local

Educaţia pentru Dezvoltare - un proces de învatare activ, bazat pe valorile solidarităţii, egalităţii, includerii şi cooperării. Permite oamenilor să treacă de la o constientizare a priorităţilor de dezvoltare internaţională şi de dezvoltare umană durabilă, prin o înţelegere a cauzelor şi efectelor problematicilor globale, către o implicare personală activă şi informată.

Cadrul legislativ – Legea administraţiei publice locale, Legea accesului la informaţiile de interes public, Legea transparenţei decizionale

Page 13: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Activităţi specifice

• Informare

• Conştientizare

• Educare

• Campanii şi Advocacy

Page 14: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Public ţintă la nivel local

• Cetăţenii din comunitatea respectivă, în general• Copii, tinerii, familiile din comunitatea respectivă• Studenţi, profesori, personal didactic din şcolile şi universităţile care

activează în comunitatea respectivă• mass-media locală• Leaderii comunităţilor locale• Factorii de decizie (autorităţi locale şi naţionale, instituţii publice)• Mediul de afaceri local• Societatea Civilă care activează în comunitatea respectivă• Sindicatele• Personalităţile publice din comunitatea respectivă

Page 15: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Proiecte programe derulate în Municipiul Bucureşti

şi arii tematice în cadrul educaţiei pentru

dezvoltare

Page 16: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Proiectului Strengthening the Environmental Governance in Bucharest (Întărirea Guvernării de Mediu în Bucureşti)

tematică: Dezvoltare durabilă

Proiectului Strengthening the Environmental Governance in Bucharest (Întărirea Guvernării de Mediu în Bucureşti) se derulează în perioada perioada iulie 2009 – decembrie 2010 şi are ca obiectiv principal încurajarea şi întărirea participării comunităţii la procesul de realizare a politicilor publice în domeniul mediului şi de implementare a acestora. Proiectul se axează pe:

a) schimbul de experienţă, know-how şi bune practici dintre Primaria Municipiului Bucureşti şi Primăria Askim din Norvegia, asociate cu activităţi de training adresate funcţionarilor cu răspunderi în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului din cadrul instituţiilor publice locale din municipiul Bucureşti, oferite de experţi norvegieni;

b) campanie de educaţie adresată cetăţenilor care să devină mai conştienţi că protecţia mediului nu poate fi asigurată decât prin implicarea lor nemijlocită.

Page 17: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Calitatea mediului în Bucureşti în opinia cetăţenilor

The Quality of the Environment in Bucharest in the Citizens’ Opinion

1. Introduction

2. The quality of the environment

3. The Public Agenda

4. Causes

5. Influencing the individual

6. Influencing the community

7. Recruiting allies

8. Conclusions and recommendations

1. Introducere

2. Calitatea mediului

3. Agenda publică

4. Cauzele

5. Influenţarea individului

6. Influenţarea comunităţii

7. Recrutarea aliaţilor

8. Concluzii şi recomandări

IRSOP Market Research & Consulting Ltd.was made in Bucharest

in October 2009

CERCETARE

Page 18: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Eforturile făcute de autorităţi şi grupuri comunitare pentru îmbunătăţirea mediului nu au rămas neobservate (55% vizibilitate).

• Au fost remarcate îndeosebi:

Amenajările de spaţii verzi (48%)

Acţiuni de curăţenie (32%).

• Majoritatea locuitorilor din Bucureşti consideră că intervenţiile comunitare bazate pe informare, dezbateri şi acţiuni concrete sunt eficiente. Oamenii cred mai puţin în acţiuni comunitare bazate pe sesizări, proteste, confruntări cu autorităţile sau donaţii de bani pentru cauze de mediu.

• Există o încredere destul de mare în forţa comunităţilor de a schimba lucrurile. Dar, oamenii cred mai mult în puterea comunităţilor de a atrage atenţia asupra situaţiilor de mediu prin intermediul presei (90%), decât de a schimba lucrurile prin legi noi şi politici sociale (62%).

The efforts undertaken by the authorities and community groups for improving the environment have not gone unnoticed (55% visibility).

• Citizens have become aware mainly of the following actions:

Development of new green spaces (48%);

Sanitation activities (32%).

• Most citizens think that the most efficient community interventions are those based on information, debates and concrete action. People believe to a lesser extent in community actions based on petitions, protests, confrontation with the authorities, or on money donated for environmental causes.

• There is a fairly high level of confidence in the power of communities to effect change. However, people believe more in the power of communities to draw attention to environmental concerns through the media (90%), than in their power to change things by developing new legislation or new social policies (62%).

Page 19: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

EuroXPro - Global VillageTematica: Educaţie multiculturală

Global Village - o sărbătoare a internaţionalismului şi a diversităţii culturale, la care iau parte 200 de tineri lideri AIESEC provenind din 40 de ţări din Europa şi America de Nord.

Proiect marca AIESEC Bucureşti care are la bază parteneriatul cu autorităţile locale, mass media locală, mediul de afaceri, societatea civilă.

Page 20: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Proiect susţinut de

Primăria Municipiului Bucureşti

Page 21: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Festivalul Internaţional de vară al creaţiei Familiale

Tematica: Pace şi dezvoltare

La festival au participat familii din oraşul Moscova care au un fost de nenumărate ori premiate, laureate şi sunt deţinatoare de diplome la concursuri şi festivaluri desfăşurate în Federaţia Rusă.

În acest proiect au fost implicate 40 de familii din Federaţia Rusă şi familii din oraşele gazdă şi a constat într-un schimb de experienţă în domeniul educaţiei, culturii şi învăţământului.

Proiectul a fost derulat de Agency for International Proiects in Culture, Education and Sports, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Ambasadei Federaţiei Ruse în România, Ambasadei României în Federaţia Rusă, Departamentul Familiei şi Tineretului din Moscova, Ministerul Culturii din Federaţia Rusă şi Departamentul Educaţiei din Moscova

Proiectul s-a desfăşurat în patru ţări: România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. În România festivalul s-a derulat în trei mari oraşe: Bucureşti, Braşov, Constanţa.

Page 22: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Sărbători de iarna în Bucureşti pentru copiii din Transnistria

Tematica: Pace şi dezvoltare

Primăria Municipiului Bucureşti a invitat 40 de copii din comuna Corjova (Transnistria) să-şi petreacă sărbătorile de iarna în Bucureşti.

Direcţia Învăţământ din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) (în colaborare cu alte direcţii din cadrul PMB şi cu sprijinul unor instituţii aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti) a asigurat copiilor cazare, masă şi un program care a cuprins vizite la Palatul Parlamentului, Patriarhie, Muzeul Ţăranului Român, Castelul Peleş, vizionarea unui spectacol de teatru, întâlniri cu elevi din liceele bucureştene şi cu personalităţi din viaţa politică a ţării, participarea la o emisiune televizată transmisă în direct.

Page 23: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Proiect derulat de Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor, Studenţilor şi Profesorilor (ASYST)

şiInternational Student Travel Confederation

în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti

Carduri internaţionale pentru elevi, studenţi şi profesori

Page 24: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Legitimaţiile internaţionale pentruelevi, studenţi, profesori şi tineri sub 26 de ani

ISIC (International Student Identity Card) – pentru elevi/studenţi la zi înscrişi la instituţii de invăţământ acreditate. Vârsta minimă: 12 ani.

ITIC (International Teacher Identity Card) – pentru cadre didactice cu normă întreagă

IYTC (International Youth Travel Card) – pentru tineri sub 26 de ani

Page 25: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Beneficiile ISIC/ITIC/IYTC Singurele legitimaţii care atestă statutul de elev, student, tânăr

şi profesor la nivel internaţional, cardurile ISIC/ITIC/IYTC conferă posesorilor, pe langă apartenenţa la o comunitate internaţională privilegiată, numeroase alte avantaje: peste 35.000 de reduceri în peste 100.000 de locaţii din 116

ţări, în cele mai diverse domenii: transporturi, cazare, instituţii culturale, divertisment etc. accesul la cea mai mare bază de date online cu informaţii

turistice şi culturale de interes pentru studenţi, Travel Max. acces gratuit la o line telefonica disponibilă non-stop

(HelpLine), prin intermediul căreia posesorii cardurilor pot beneficia de asistenţă în situaţii de urgenţă. cardurile beneficiază de susţinerea UNESCO şi a UE, sunt emise

în conformitate cu standardul ISO 7816 şi conţin 14 elemente de securitate care fac imposibilă falsificarea.

Page 26: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

In Romania, posesorii de carduri internaţionale ISIC, IYTC şi ITIC beneficiază de peste 1200reduceri la cele mai variate produse şi servicii: transport, cazare, surse de informare şi culturăcluburi, restaurante, magazine, cinematografe, centre medicale şi sportive etc.

Discounturi în România oferite de ISTC şi ASYST prin cardurile ISIC

Pe baza parteneriatului aprobat prin Hotărâre a Consilului General al Municipiului Bucureşti, elevii, studenţii şi profesorii beneficiază de reduceri la intrarea în instituţiile de cultură din Municipiul Bucureşti aflate sub directa coordonare a CGMB.

Page 27: Masa rotund ă “ Implicarea tinerilor în educaţia pentru dezvoltare ” Bucureşti ,  12 august  2010

Corpul Comunicatorilor

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!

ing.jurist Daniela STĂ[email protected]

[email protected]

Primăria Municipiului BucureştiDirecția Cultură, Învățământ, Turism

www.pmb.ro

Asociaţia Municipiilor din România (AMR)Corpul Comunicatorilor

www.amr.ro