martin mitrica alina 2013

12
PRESA EVREIASCĂ DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ ŞI ÎN ANII CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Alina-Simona MARTIN-MITRICĂ [email protected] În baza recensământului din anul 1930, România Mare cuprindea o suprafaţă de aproximativ 300.000 km 2 şi avea o populaţie totală de 18 milioane de locuitori, dintre care 756.930 de evrei, distribuiţi procentual pe regiuni astfel: 10,9% în Bucovina, 7,2% în Basarabia, 7% în Crişana-Maramureş, 6,7% în Moldova, 2,5% în Transilvania, 2,3% în Muntenia, 1,5% în Banat, 0,5% în Dobrogea şi 0,2% în Oltenia. Cu o medie naţională de 4,2%, procentele de mai sus reliefează varietatea condiţiilor de dezvoltare istorică a evreilor în diferite zone ale ţării noastre 1 . În egală măsură, presa evreilor din România a reflectat, în perioada studiată, multitudinea manifestărilor acestora în toate planurile existenţei şi conştiinţei, legate direct de trăsăturile specifice zonale şi locale, socio-profesionale şi socio-culturale, de tradiţie şi de modernitate 2 . Dintre publicaţiile evreieşti tipărite în această perioadă, în Capitală, amintim următoarele: primul cotidian naţional evreiesc, „Mântuirea” (24 ianuarie 1919-5 mai 1922; seria a II-a: 2 septembrie 1944-1948?, devine bisăptămânal), avându-i, în calitate de directori pe: A.L. Zissu (până în 1920), B. Weinberg (până în octombrie 1920), Abraham Feller (octombrie 1920-mai 1922) şi, apoi, din nou A.L. Zissu (2 septembrie-18 noiembrie 1944), atibuţiile sale fiind preluate, după această dată, de către un comitet. Printre colaboratorii săi figurau: F. Aderca, cpt. Băgulescu, F. Brunea (secretar de redacţie), I. Călugăru (secretar de redacţie), cpt. Chiţulescu, dra Focşăneanu (secretar de redacţie), B. Fundoianu, S. Lazăr, cpt. Marinescu, M. Rabinovici, I. Rosen, A. Schönfeld (secretar de redacţie), I. Sternerg, M. Weissman şi alţii. Seria a II-a cuprinde şi o rubrică în ebraică. Din Cuvântul înainte, cu care debutează primul număr al publicaţiei, spicuim: ,,Federaţia sionistă din România formulează următoarele revendicări: recunoaşterea naţionalităţii evreieşti în România prin 1 Hary Kuller, Presa evreiască din România, Bucureşti, Editura Tritonic, 2004, p. 47 2 Ibidem, p. 48

Upload: maria-madalina-irimia

Post on 26-Nov-2015

43 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

2013

TRANSCRIPT

PRESA EVREIASCĂ DIN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

ŞI ÎN ANII CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Alina-Simona MARTIN-MITRICĂ

[email protected]

În baza recensământului din anul 1930, România Mare cuprindea o suprafaţă de

aproximativ 300.000 km2 şi avea o populaţie totală de 18 milioane de locuitori, dintre care

756.930 de evrei, distribuiţi procentual pe regiuni astfel: 10,9% în Bucovina, 7,2% în

Basarabia, 7% în Crişana-Maramureş, 6,7% în Moldova, 2,5% în Transilvania, 2,3% în

Muntenia, 1,5% în Banat, 0,5% în Dobrogea şi 0,2% în Oltenia. Cu o medie naţională de

4,2%, procentele de mai sus reliefează varietatea condiţiilor de dezvoltare istorică a evreilor

în diferite zone ale ţării noastre1.

În egală măsură, presa evreilor din România a reflectat, în perioada studiată,

multitudinea manifestărilor acestora în toate planurile existenţei şi conştiinţei, legate direct de

trăsăturile specifice zonale şi locale, socio-profesionale şi socio-culturale, de tradiţie şi de

modernitate2.

Dintre publicaţiile evreieşti tipărite în această perioadă, în Capitală, amintim

următoarele: primul cotidian naţional evreiesc, „Mântuirea” (24 ianuarie 1919-5 mai 1922;

seria a II-a: 2 septembrie 1944-1948?, devine bisăptămânal), avându-i, în calitate de directori

pe: A.L. Zissu (până în 1920), B. Weinberg (până în octombrie 1920), Abraham Feller

(octombrie 1920-mai 1922) şi, apoi, din nou A.L. Zissu (2 septembrie-18 noiembrie 1944),

atibuţiile sale fiind preluate, după această dată, de către un comitet. Printre colaboratorii săi

figurau: F. Aderca, cpt. Băgulescu, F. Brunea (secretar de redacţie), I. Călugăru (secretar de

redacţie), cpt. Chiţulescu, dra Focşăneanu (secretar de redacţie), B. Fundoianu, S. Lazăr,

cpt. Marinescu, M. Rabinovici, I. Rosen, A. Schönfeld (secretar de redacţie), I. Sternerg,

M. Weissman şi alţii. Seria a II-a cuprinde şi o rubrică în ebraică. Din Cuvântul înainte, cu

care debutează primul număr al publicaţiei, spicuim: ,,Federaţia sionistă din România

formulează următoarele revendicări: recunoaşterea naţionalităţii evreieşti în România prin

1 Hary Kuller, Presa evreiască din România, Bucureşti, Editura Tritonic, 2004, p. 47 2 Ibidem, p. 48

acordarea unei complete autonomii politice, culturale şi religioase [...] Gazeta noastră va

reda, în mod amănunţit, tot ce ne va proveni în privinţa Palestinei şi [...] pe problema noii

vieţi evreieşti sub toate aspectele ei”3.

Gazetele politice şi de organizaţie: „Menorah”, cotidian al Blocului Evreiesc (zece

numere, 20-31 mai 1920); săptămânalul „Nădejdea”, purtător de cuvânt al Asociaţiunii

Evreilor Români (1920-mai 1921); „Înainte”, Buletinul Ligii meseriaşilor şi muncitorilor

evrei din Bucureşti (cinci numere, în primăvara anului 1920); „Renaşterea” – Organ naţional-

evreiesc, cu apariţie săptămânală, sub redacţia lui S.I. Stern, din septembrie 1924, transformat

în „Renaşterea noastră”, în anul 1925, cu rubrici ample consacrate literaturii, artei,

traducerilor, memorialisticii, vieţii sioniste (în baza ataşamentului său faţă de sionism şi faţă

de emigrarea în Palestina, a primit autorizaţie de apariţie – de la autorităţile centrale – până în

primăvara anului 1942)4; „Muncitorul evreu”, cu apariţie lunară (17 numere, 15 octombrie

1932-12 aprilie 1934): ,,organul nostru vrea să devină tribuna de luptă pentru masele

muncitoare evreieşti, deocamdată neorganizate, totuşi în plină luptă economică, care

oscilează între socialism şi evreism, negăsind sinteza ce există între ele, sinteză pe care o simt

şi o doresc însă vom trata toate problemele actuale, fie de natură generală, fie de natură

evreiască, în concordanţă cu ideologia socialismului evreiesc”5; „Înfrăţirea”, organ de

informaţie şi îndrumare evreiască (director-proprietar: J.M. Schwartz), editat, cu întreruperi,

între 15 februarie 1939 şi 15 decembrie 1940, beneficiind de aportul unor colaboratori

renumiţi: F. Aderca, Al. Graur, I. Marcu, I. Horovitz, Al. Sanielescu ş.a.6; „Buletinul Uniunii

Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat”, cu apariţie lunară (18 numere, mai 1928-1934),

având o tematică strict comunitară, etc.7

Ziarele independente: „Columna Evreiască”, editată de A. Bayer (director-proprietar)

şi A. Schwartz (director), în intervalul martie 1923-martie 1932, cuprinzând articole cu

tematică politică, ştiinţifică şi morală8; gazeta „Cuvântul nostru”, cu caracter social-politic şi

literar, sub redacţia lui Iancu Klein, apărută în perioada martie 1926-martie 1928, scrisă, cu

precădere, de şi pentru studenţi, adresându-se ,,evreimii obijduite din această ţară şi de

pretutindeni unde mâna despotică, gândul inuman, trufia barbară pun stavilă unei anumite

colectivităţi, spre evoluarea în concertul celorlalte naţiuni, şi totul, pe motive meschine” şi

propunându-şi să prezinte necesităţile de ordin cultural ale populaţiei evreieşti din ţara 3 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 48-49 4 Ibidem, p. 50-51 5 Ibidem, p. 51 6 Ibidem, p. 51-52 7 Ibidem, p. 52 8 Ibidem

noastră, cauzele economice ale antisemitismului, s-a bucurat de colaborări frecvente din

partea unor prestigioşi scriitori şi publicişti evrei (B. Lăzăreanu, I. Bercovitz, I. David şi H.

Grünberg – Comitetul Evreiesc Galaţi, S. Bickel, I. Sternberg, E. Relgis, E. Furtună, M.

Ebner, S. Lazăr – pseudonimul lui L. Şaraga, dr. Asra Berkowitz – directorul publicaţiei

„L'Indépendance Roumaine”, M. Schwarzfeld, I. Manger, M. Schweig, F. Aderca, Al.

Terziman, M. Beiller, numărându-se printre puţinele reviste evreieşti de gândire socială9;

„Viaţa evreiască”, condusă de H. Iacob şi S. Arie, cu o apariţie de numai câteva luni,

începând din 27 noiembrie 1932, includea, în paginile sale, rubrici culturale (de teatru şi

literatură), arătându-se preocupată – în egală măsură – de antisemitism, probleme interne şi

externe10; „Ecoul Evreiesc”, sub redacţia lui M. Weiss, cu o apariţie destul de îndelungată (15

noiembrie 1932-25 noiembrie 1940) şi cu o problematică evreiască generală (antisemitism,

comunitate, sionism ş.a.), orientarea sa literar-culturală pronunţată a atras condeie renumite,

mai ales în ultimii doi ani de existenţă (I. Peltz, Al. Dominic, I. Brucăr, dr. Th. Loewenstein,

S. Podoleanu, D. Herivan, E. Relgis, St. Tita, S. Gregore, I. Gropper, dr. Schwarzfeld-

Ploeşteanu), iar situaţia minorităţii evreieşti a fost prezentată sintetic în Cuvântul înainte din

primul său număr: ,,Criza generală (marea criză economică din anii 1929-1933 – n.n.) a făcut

să crească fluxul duşmanilor şi antisemitismului, fiind la îndemâna agitatorilor de tot felul

care, trebuind să găsească un ţap ispăşitor, l-au ales ... pe evreu. Pe de altă parte, lipsa de

organizare, de sobrietate şi de prevedere a evreimii a contribuit la dezagregarea morală şi

materială a maselor evreieşti”11; „Opinia evreiască”, ,,săptămânal de informaţie critică şi

atitudine curajoasă”, din care nu vor apărea decât cinci numere, ultimul (din 29 ianuarie

1935) blamându-i pe scriitorii care semnează articole în oficiosul disidenţei Gărzii de Fier,

condusă de M. Stelescu („Cruciada Românismului”)12; „Apărarea”, ,,gazetă evreiască de

informaţie, polemică şi atitudine” (1937-1938), se arăta preocupată, în paginile sale, de

acţiunea de revizuire a cetăţeniei, precum şi de amplificarea antisemitismului pe tot

continentul european, inclusiv în România, polemizând cu ,,teritorialistul” Wilman şi

susţinând emigrarea ,,doar în Palestina şi numai de către cei care nu se simt aici la ei

acasă”13; „Libertatea”, ziarul evreilor din România (martie-iunie 1923), de orientare

9 Hary Kuller, Presa evreiască din România, , p. 52-53 10 Ibidem, p. 53 11 Ibidem p. 53-54 12 Ibidem, p. 54 13 Ibidem

nesionistă, lansa polemici aprinse împotriva reprezentanţilor antisemitismului românesc, în

frunte cu A.C. Cuza ş.a.m.d.14

O publicaţie insolită s-a dovedit gazeta săptămânală evreiască „Acţiunea noastră”, de

fapt organul de presă al aşa-numitei ,,Acţiuni Wilman – Mişcarea teritorialistă a evreilor din

România”. Motto-ul publicaţiei, din primul număr (13 februarie 1938), reliefează orientarea

gazetei şi chiar a ,,Acţiunii Wilman”: ,,Spiritul este mai mult decât solul şi sufletul evreiesc

îşi poate crea, în orice lor, Palestina sa”. Teritorialiştii vroiau următoarele: ,,O viaţă evreiască

de sine stătătoare, care să nu mai supere pe nimeni, dar care să asigure liniştea noastră [...]

Transportarea existenţei evreieşti, împrăştiată şi incertă, într-un adăpost unic şi sigur [...]

oricare ar fi el”. Editorialul primului număr al gazetei îşi preciza atitudinea faţă de sionism,

pe de o parte, şi faţă de asimilism, pe de altă parte: ,,Faţă de sionism [...] ne descoperim cu tot

respectul. Şi nu-i putem aduce omagiu mai mare decât afirmând că opera la care pornim este,

după credinţa noastră, operă sionistă activă, este sionism practic, este întoarcerea evreilor

spre iudaism, deci spre năzuinţele de totdeauna ale evreilor, către o patrie comună. Căci acolo

unde evreii vor trăi o viaţă naţională evreiască, acolo va fi Sion. Neputând să cuprindă decât o

infimă parte din poporul evreiesc în suferinţă, Palestina rămâne patria noastră spirituală [...]

Pentru ceilalţi evrei [...] care continuă să propage rezistenţa asimilistă pe baricadele prefăcute

în ţăndări recomandăm pace cu adversarii noştri, pentru vremea cât mai rămânem pe locurile

acestea”. Este foarte posibil ca A. Wilman, redactorul-şef al gazetei şi viitorul conducător al

Centralei Evreilor, să se fi raliat, din diverse considerente, intereselor germane în România.

Evreii, în general, şi sioniştii, în special, nu au privit cu ochi buni mişcarea politică şi organul

său de presă, care a avut o apariţie efemeră, de numai patru numere; în schimb, ,,Acţiunea

Wilman” s-a bucurat de ecouri favorabile în presa românească şi de cuvinte de apreciere din

partea unor personalităţi române cu poziţii naţionaliste sau chiar extremiste, antisemite,

precum: N. Iorga, I.Al. Brătescu-Voineşti, A.C. Cuza, I. Mihalache, I. Cucu15.

Presa sionistă: „Ultimele ştiri din lumea evreiască” (iniţial, săptămânal, apoi buletin şi,

în final, revistă), apărută, cu mici întreruperi, în intervalul 1922-1938, devenită „Ştiri din

lumea evreiască” în anul 1924 (prim-redactor. I. Iudo), reprezintă cea mai importantă

publicaţie sionistă din perioada interbelică, editând o serie de suplimente gratuite („Ştiri

pentru copii”, „Femeia evree” – bilunar, „Hanoar Haivri, Amudim” – literar şi artistic, „Ştiri

literare” începând din 1925) şi numărând, printre colaboratorii săi, pe următorii: F. Aderca,

St. Antim, C. Baltazar, Adolf Bernhardt, M. Blumenthal, Idov Cohn, dr. M. Cotic, I.

14 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 54 15 Ibidem, p.55

Hasefardi, B. Iosif, Barbu Lăzăreanu, dr. Th. Loewenstein, dr. A. Mibashan, M. Moscovici,

dr. I. Niemirower, A. Nour, S. Podoleanu, dr. C. Singer, dr. S. Zalman şi N. Zelevinsky16;

„Tikvath-Israel” - ,,Biblioteca zionistă bilunară”, editată de Cercul Cultural sionist ,,Tikvath-

Israel” (prim-redactor: M. Marcovici-Sion), în intervalul 15 decembrie 1918-15 septembrie

1919, cuprindea beletristică, informaţii, traduceri ş.a., poeziile fiind semnate de către J.

Tlender, I. Bercovici şi M. Weismann, iar proza scurtă de către M. Marcovici17; „Eretz

Israel”, buletin oficial al Federaţiei Sioniştilor din România, apare între 26 iulie 1921 şi 5

octombrie 192918; „Junimea evree”, publicaţie lunară evreiască, apare începând cu anul 1922,

cu o întrerupere de trei ani (1926-1929), seria nouă (din 1 noiembrie 1929) fiind coordonată

de un comitet studenţesc (prim-redactor: M. Neuschatz) şi având un conţinut predominant

literar, cu numeroase traduceri din scriitori evrei19; „Hanoar”, publicaţie bilunară a

,,Asociaţiei Tineretului Sionist” editată începând de la 15 iunie 1925, era destinată tineretului

cu sudii medii, rubricile literare fiind destul de slabe din punct de vedere calitativ20;

„Studentul evreu”, ,,publicaţie lunară de luptă studenţească”, din care apar doar câteva

numere, în anul 1935, reflecta problemele cotidiene ale tineretului studios evreu sărac şi

neutru faţă de diferitele doctrine politice, cuprinzând recenzii foarte critice şi părtinitoare la

adresa unor cărţi semnate de scriitori evrei (De 2.000 de ani de Mihail Sebastian, Calea

Văcăreşti de I. Peltz şi Ghetto veac XX de Ury Benador), însă, cu toate acestea, orientarea

publicaţiei nu era nici socialistă, nici ,,de stânga înregimentată”21; „Mişcarea sionistă”, organ

sionist săptămânal, apărut sub direcţia unui comitet (13 februarie 1931-23 septembrie 1935),

îşi definea scopurile în editorialul Ce urmărim?, din primul său număr: ,,Vrem trezirea

conştiinţei evreieşti. Vrem să fim o punte de unire între diferitele grupări de sionişti, pe de o

parte, şi între sionişti şi nesionişti, pe de altă parte”22; „De veghe” – „Al Hamişmar”,

publicaţie periodică a organizaţiei de stânga a tineretului sionist ,,Haşomer Haţair” din

România, cu o existenţă destul de scurtă (mai 1935 - februarie 193623; „Haiarden”, de

orientare sionistă-revizionistă (1935, 1936-1937, 1939-1940), fondată de către A. Propes

(director: I. Schieber, redactori: M. Schapiro şi S. Fischbein), avea numeroşi colaboratori

permanenţi (Wanda Benarz, R. Budcevici, E. Diamant, Tony Goldstein, M. Jaffe, M.

16 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 56-57 17 Ibidem, p. 57 18 Ibidem 19 Ibidem, p. 57-58 20 Ibidem, p. 58 21 Ibidem 22 Ibidem, p. 59 23 Ibidem

Rabinson, dr. I. Ievina, Iacob Issunz, Pincu Katz, Aizic Rembre, M. Schapira, A.L. Zissu)24;

„Drumuri Nouă”, săptămânal sionist-revizionist cu redacţia, iniţial, la Galaţi (1926-1935), iar,

apoi, la Bucureşti (1935-1937), transformată în publicaţie bilunară de informare şi

documentară iudaică începând din 5 martie 193625; „Palestina”, publicaţie ilustrată lunară

(girant responsabil: dr. M. Rubin, proprietar: Ad. Bernhardt), apărută în perioada 1 iulie

1938-decembrie 1941), cuprindea o tematică presărată cu imagini foarte bine prelucrate sub

aspect fotografic şi excelent colate în pagină (Exploatarea bogăţiilor naturale ale Palestinei,

Reprimarea teroarei în Palestina, Urbanistică, Oraşele ţării, Sănătatea şi educaţia, Noi

puncte de colonizare, Mozaic, Munca în Palestina, Produsele ţării, Porturi de pază, Evreii şi

arabii, Imigraţia, Femeia în Palestina, Turism, Profesiuni, Englezii în Palestina şi

Personalităţi)26; „Mântuirea noastră”, publicaţia tinerei generaţii sioniste (ianuarie 1939-

iunie 1940), numărându-i – printre colaboratori – pe I. Chapan, L. Haim, Z. Levant, Morhai,

M. Boder şi I. Wart, cuprindea rubrici semnate de M. Jaary (Premise de viaţă), Tova

Schweizer (Din problemele psihoanalizei şi ale psihologiei mondiale), A. Gohen (Situaţia

economică din Eretz), R. Weintraub (Huliganismul «paşnic»), A. Rupin (În ce constă

specificul sufletesc al evreilor – din care rezultă că acesta constă în vechimea culturii lor,

viaţa lor urbană, practicarea comerţului, studierea Torei şi Talmudului, respectul faţă de

învăţătură şi capacitatea lor extraordinară de adaptare la alte popoare)27.

Revistele de ştiinţă a iudaismului evreo-român: „Revista pentru studii iudaice” (an I, nr.

1-4, 1926 – Iaşi, an II, nr. 1, 1927 – Bucureşti) reproduce Apelul către intelectualii evrei din

România pentru crearea unei Societăţi de studii iudaice (pentru cercetări de istorie locală şi

generală) şi cuprinde o serie de documente în limba ebraică, documente generale, precum şi

54 de inscripţii de pe pietre tombale28; „Buletinul Societăţii de studii iudaice din România”,

cu caracter informativ, sub redacţia dr-ului M.A. Halevy (an I, nr. 1-2 – 1928, an II, nr. 3-5 –

1929), promitea cititorilor săi că va reda ,,faptele importante din mişcarea culturală evreiască,

din domeniul ştiinţei iudaismului, din ţară şi din străinătate”, rubricile sale cele mai

importante fiind dedicate necrologului lui M. Wachtel, circularei referitoare la evidenţa

cimitirelor evreieşti din ţară şi aniversării dr-ului A. Stern29; „Anuarul de studii iudaice

Sinai” (vol. I-V – 1928-1933, cu o întrerupere de un an, în 1930), cu menirea precizată, în

mod detaliat, în articolul dr. I. Niemirower, intitulat Precuvântare: ,,în această publicaţie

24 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 59 25 Ibidem, p. 59-60 26 Ibidem, p. 60 27 Ibidem 28 Ibidem, p. 60-61 29 Ibidem, p. 61

poliglotă, cu predominaţia, totuşi, a limbii ţării şi a culturii noastre, româna şi ebraica, - îşi

dau întâlnire frăţească intelectuali evrei din toate regiunile, reprezentanţi ai tuturor

direcţiunilor spirituale şi nuanţelor religioase [...] trei puncte mari din programul pe care ni-l

propunem a desfăşura, cu timpul: Istoria evreilor din România, Istoria literaturii evreo-

române, Cercetarea contribuţiei evreilor la cultura românească”, avea o tematică axată pe

câteva direcţii principale (iudaism – hermeneutica unor texte talmudice şi filosofice de

referinţă, contribuţii istoriosofice originale datorate, în special, lui I. Niemirower, evreii în

cultura lumii – filosofie, literatură şi arte, originea şi istoria evreilor din Ţările Române,

consideraţii istorico-culturale despre iudaismul român, din trecutul unor obşti locale,

documente şi sinteze pentru istoriografia evreo-română – cu accent pe contribuţiile dr-ului

M.A. Halevy)30; „Buletinul Ligii Noua Fraternitate B'nei Brith” (1930-1937), cu apariţie

lunară, avea planuri măreţe (,,ne vom face o datorie de conştiinţă de a releva toate faptele

mărinimoase şi toate gesturile nobile care tind la înlăturarea asperităţilor artificiale ... ne vom

asocia la toate idealurile curate de umanitate, excluzând, cu îngrijire, orice preocupare de

ordin politic şi stăruind în rezolvarea problemelor de educaţie, cultură şi asistenţă, pe toate

tărâmurile vieţii familiale şi sociale ale populaţiei evreieşti din ţară”), angajându-se să

sprijine orice iniţiativă de studiere a istoriei evreilor din România Mare, preconizând

înfiinţarea unui Institut de studii iudaice şi, în perspectivă, a unei Academii Centrale a

Iudaismului, care să înglobeze şi forţele evreilor din teritoriile alipite (dr. Eisler – Cluj, dr.

Schulsohn – Cernăuţi, dr. Klassner şi R. Winiger, editorul impresionantei ,,Jüdische

Nationalbibliographie”) şi cuprinzând rubrici permanente, cu un mare impact asupra

cititorilor (Editorial, Actualităţi, Figuri proeminente ale ,,Lojelor” – trei-patru personalităţi în

fiecare număr, Studii – de comerţ, industrie, cultură etc., Din activitatea Ordinului, Din

activitatea noastră, Recenzii, Sub regimul hitlerist – din anul 1933), precum şi studii foarte

bine documentate, despre o problemă socială în tangenţă cu etnicii evrei din România31;

„Buletinul Bibliotecii, Muzeului şi Arhivei Istorice” (februarie 1935-februarie 1939) include,

în paginile sale, reproduceri după piese destul de rare, referitoare la viaţa culturală, politică şi

economică a evreilor din spaţiul românesc pe parcursul timpului: hrisovul original din anul

1826, cu iscălitura şi pecetea lui Ioniţă Sandu Sturza, primul domnitor moldovean după

prăbuşirea regimului fanariot, pagini din incunabule, documentul de acreditare a lui Isac Beg

pe lângă Ştefan cel Mare (1471), o mărturie de acum 300 de ani din istoria tiparului evreiesc

în România, hrisovul domnesc al lui N. Mavrocordat (1714), o hartă veche a Capitalei – cu

30 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 61-62 31 Ibidem, p. 62-63

indicaţia aşezămintelor şi locuinţelor evreieşti de pe vremuri, Templul Coral (jubileul 1857-

1867-1937), un act al Congregaţiei Sfinte din Iaşi (1729) ş.a.m.d.32

Reviste literare: „Cuib spre răsărit”, revistă bilunară fondată de Theodor Rosen

(decembrie 1918-1 februarie 1920), de orientare literar-sionistă, la care colaborează şi elevi

de liceu, profilată pe adaptări şi traduceri de opere literare, cuprinde o multitudine de poezii

nesemnate, aforistică şi ,,din înţelepciunea străbună”33; „Spicul”, revistă literară bilunară, sub

direcţia lui G. Galaction şi L. Algazi, din care nu au apărut decât două numere în luna

octombrie 1918, nu era propriu-zis evreiască, propunându-şi ,,să oglindească şi problematica

celor 200.000 de evrei români, care intră între noi cu drepturi egale nouă, după o lungă şi

nedreaptă carantină [...] sunt oameni de muncă şi de iniţiativă, obişnuiţi cu răbdarea şi cu

stăruinţa care izbuteşte [...] ne aduc comori de energie, de pricepere şi de minunată simţire, şi

pentru cele pământeşti şi pentru cele dumnezeieşti”, avea numeroşi colaboratori evrei, cu

proză şi versuri (H. Sanielevici, A.L. Zissu, Const. Graur, L. Algazi, A. Steuerman, Barbu

Lăzăreanu, B. Weinberg, dr. Braun), precum şi câţiva colaboratori din rândul populaţiei

majoritare româneşti (Gala Galaction, S. Neniţescu, I.C. Vissarion)34; „Puntea de fildeş”

(tomul I – 1925, tomul II – 1926), reprezentând o tentativă de reunire a tuturor condeielor

evreo-române care au dat naştere unor lucrări beletristice cu tematică israelită, şi-a propus ,,să

dea o imagine a creaţiei scriitorilor evrei-români din generaţiile apuse, destul de puţin

cunoscuţi de publicul evreiesc din România”, printre colaboratorii săi aflându-se nume mai

mult sau mai puţin celebre din lumea literară evreiască de la noi: B. Fundoianu, F. Aderca,

Horia Carp, Emil Dorian, St. Antim, H.St. Streitman, A. Axelrad, dr. Joseph Bercovitz,

Eugen Relgis, A. Toma, A.L. Zissu, I. Ludo, Marcel Iancu, M.H. Maxy, I. Brucăr, A.

Westfried, Virgiliu Moscovici, Ion Pribeagu, Artur Mendel, I. Singer, Ury Benador, dr.

Trefneac şi mulţi alţii35.

Reviste enciclopedice: „Lumea evree” (nr. 1-20, 19 ianuarie 1919-1920), înfiinţată de

profesorul şi filosoful dr. I. Brucăr, îşi propunea, chiar din primul său număr, să demonstreze,

,,la nivel superior”, contribuţia evreilor de pretutindeni la ,,progresul social şi cultural al

omenirii” (legitimând – sub raport teoretic – dreptul la cetăţenie, dobândit, în final, şi de

evreii din ţara noastră), s-a bucurat de colaborarea a numeroşi publicişti, scriitori şi oameni de

ştiinţă evrei (F. Aderca, St. Antim, A. Axelrad, A. Berkovitz, Marcel Breslaşu, Horia Carp,

B. Fundoianu, Enric Furtună, Barbu Lăzăreanu, I. Ludo, Barbu Nemţeanu, dr. Iacob

32 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 63 33 Ibidem, p. 64 34 Ibidem 35 Ibidem, p. 64-65

Niemirower, I. Peltz, Eugen Relgis, H. Sanielevici, Moses Schwarzfeld, A. Steuerman-

Rodion, A. Toma, A.L. Zissu ş.a.), a reflectat, în paginile ei, lucrările unor literaţi, istorici şi

oameni de ştiinţă români (Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuţă, Nicolae Iorga sau Constantin

Rădulescu-Motru) şi a beneficiat de semnăturile unor personalităţi prestigioase ale vieţii

culturale româneşti (Gala Galaction, Constantin Rădulescu-Motru ş.a.), fiind presărată cu mai

multe desene aparţinând unor pictori renumiţi (Lilien, Iser, Rubin, etc.)36; „Adam”, ,,revistă

bilunară de cultură şi documentare judaică”, bogat ilustrată (19 aprilie 1929-aprilie 1940),

fondată de I. Ludo, a continuat să apară la Londra sub denumirea „Adam. International

Review”, în anii 1941, 1946, 1949 şi 1981 (editor: Miron Grindea), impunându-se în

publicistica evreiască din România interbelică prin ţinută, temperament şi atitudine,

dispunând de aproape 400 de colaboratori, în mare parte evrei (Jean Aberman, Felix Aderca,

Andrei Tudor, S.Z. Arie, Ştefan Antim, Victor Aradi, Tudor Aradi, S.Z. Ariel, Maria Arsene,

A. Axelrad, M.H. Bady, dr. Maria Banuş, Ludovic Bato, Ury Benador, Isac Bercovici,

dr. Natan Bistritzki, Max Blecher, B. Brănişteanu, Mircea Brucăr, Ion Călugăru, Horia Carp,

Sergiu Dan, Liviu Deleanu, Emil Dorian, Emil D. Fagure, dr. W. Filderman, H. Fischer-

Galaţi, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Enric Furtună, dr. Lazăr Ghelerter, dr. M. Goldstein,

Constantin Graur, Isac Horovitz, Marcel Iancu, Samson Lazăr, Barbu Lăzăreanu, I. Ludo,

Marcel Marcus, Maxy M.H. Marino-Moscu, Paul Moscovici, Barbu Nemţeanu, dr. I.

Niemirower, Saşa Pană, S. Păstorescu, Isac Peltz, S. Podoleanu, dr. Maximilian Popper,

Eugen Relgis, dr. S. Singer, Gabriel Schaeffer, A. Steuerman-Rodion, Alexandru Şafran,

A. Toma, Ilarie Voronca, A.L. Zissu, etc.), însă şi câţiva literaţi români (T. Arghezi,

I.A. Bassarabescu, N.D. Cocea, S. Callimachi, E. Lovinescu, C. Parhon, Dragoş

Protopopescu, C. Stere, G. Trancu-Iaşi, I. Vinea şi Paul Zarifopol), care au contribuit, în

paginile revistei, cu peste 2.000 de texte în domeniile: beletristică (poezie, epică, literatură

dramatică), eseistică (socială, filosofică, politică, estetică, etc.), ştiinţă popularizată,

cunoştinţe enciclopedice37.

Almanahuri – Anuare – Reviste lunare: „Ilustraţiunea evreiască” – revistă bilunară

ilustrată, culturală, etnografică şi socială (director: Osias Avram, director literar: prof.

N. Zelewinski), din care au apărut 16 numere în intervalul 1930-1931, îşi anunţa un program

foarte ambiţios (,,În cumpăna străduinţelor sincere ce se pun drepte şi de altă parte pentru

desăvârşirea procesului de unificare sufletească a unui milion de evrei care trăiesc pe

teritoriul României, crescuţi în medii diferite şi adaptaţi la izvoarele diverselor culturi, prin

36 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 65-66 37 Ibidem, p. 66-67

independenţa desăvârşită, prin atitudinea ei obiectivă şi loială faţă de toate manifestările vieţii

evreieşti, „Ilustraţiunea evreiască” îşi propune să aducă o preţioasă contribuţiune, în vederea

acestei reunificări tinzând să înlăture o mare lacună, vom da şi o deosebită atenţiune

manifestărilor de viaţă evreiască din Eretz Israel, ca şi celor din ţările Diasporei, vom cerceta

şi releva aporturile importante pe care evreii le-au adus şi le aduc pretutindeni civilizaţiunii

mondiale”) şi avea o multitudine de rubrici cvasipermanente, menite să atragă categorii largi

de cititori (file de istorie culturală, anchete, documentare, imagini palestiniene, provincia

ilustrată, evreii în lume, scena şi ecranul, şcoli evreieşti, ştiri din lumea evree, cărţi şi reviste

cu tematică evreiască, viaţă politică, socială, sionism ş.a.)38; „Almanahul Evreiesc ilustrat

pentru România”, 1931-1932, sub redacţia dr-ului A. Mibashan, avea o deviză promiţătoare

(,,Noi vom încerca să dăm, în cele ce urmează, o culegere de material privitor la viaţa evreilor

în România şi la unele manifestări mai importante în legătură cu aceasta. Un milion de evrei

trăiesc în această ţară; ei trăiesc în provincii cu aspecte culturale şi structuri naţional-sociale

diferite) şi un conţinut caleidoscopic (Calendarul ebraic şi reforma calendarului, Formarea

tipului evreului român de I. Niemirower, Cercetători şi savanţi evreo-români de Solomon

Schechter, Literatura populară evreo-spaniolă de dr. M. Gaster, Instituţii culturale

bucureştene, Hasidismul în România; Evreii şi cultura română de M. Grindea – cu referiri la

prozatorii F. Aderca, I. Călugăru şi A. Stern, poeţii C. Baltazar, B. Iacobescu, Steuerman-

Rodion, L. Feraru şi I. Voronca, gazetarii – B. Brănişteanu, E. Fagure, S. Pauker, M.

Schwarzfeld, C. Graur, Millian-Maximin, S. Grossman, N. Streiman şi A.L. Zissu;

Documente din istoria sionismului românesc, Mişcarea feminină evreiască, Din activitatea

Asociaţiei Culturale a Femeilor Evreice, Un explorator evreo-român – I. Popper; ,,Muzică” –

rubrică semnată de Stan Golestan, Filip Lazăr, Marcel Mihailovici; ,,Plastică” – rubrică

întocmită de către N. Vermont, Iser, Rubin, Sanielevici, D. Kessler, Lazăr Sin Gropeanu,

Schweizer-Cumpăna, Pascin ş.a.; ,,Critică” – rubrică redactată de Ion Trivale, H. Sanielevici,

I. Brucăr, Dobrogeanu-Gherea; ,,Teatru” – rubrică girată de Maria Ventura, Max. Zonnel,

Samson S. ş.a.m.d.)39; „Anuarul evreilor din România” (redactor: dr. B. Iosif), editat în anul

1937, avea o misiune ingrată (,,de a spori şansa evreilor din România de a se face cunoscuţi

dezvăluind [...] meritele şi calităţile lor, măsura dreaptă a defectelor lor [...] contribuţia lor în

istoria hasidismului, hascalei, teatrului evreiesc, sionismului unde [...] ei au un loc de

frunte”), numeroşi colaboratori de o înaltă ţinută intelectuală (dr. I. Niemirower, S.I. Djaen,

dr. W. Filderman, dr. M.A. Halevy, D. Faibiş, dr. S. Bikel, S. Podoleanu, I. Ludo, B.

38 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 67 39 Ibidem, p. 68

Lăzăreanu, C.A. Kuch, L. Leucht, S. Semilian, dr. I. Aizin, D. Frisman, N. Kitzler, N.I.

Berdicevsky, N. Zelewinski şi alţii), precum şi o tematică variată (Păreri creştine despre

judaism, Naţionalism şi xenofobism, Raporturile dintre judaism şi pământul românesc în

antichitatea greco-romană şi în epoca bizantină, Note despre Calendarul Ebraic, Istoricul

presei evreilor din România, V. Alecsandri şi evreii, Evreii sub Mihai Sturza, Războiul din

Iudeea, Ebraica în România, Scurt istoric al problemei evreieşti din România, Mişcarea

culturală ebraică din România, Hasmonaea / Societatea studenţilor universitari sionişti,

Kadimah / Societatea studenţilor sionişti, Temple şi cantori din Bucureşti; Comunitatea

Evreilor din Bucureşti – Comunitate, şcoli, instituţii şi cercuri culturale; Temple şi sinagogi,

Comunitatea israelită de rit spaniol, Societăţi de ajutor reciproc, documentarul Comunităţile

evreilor din provincie, etc.)40; „Almanahul tineretului evreu”, realizat de Naum Kitler şi

David Faibiş (Bucureşti, 1938, 224 pagini), îşi propunea să ofere texte capabile să devină ,,un

auxiliar dintre cele mai utile”, dintre care amintim cele reflectate în paginile sale (Calendarul,

Marile noastre sărbători, Limba noastră ebraică, Oameni de stat evrei, Din Biblie, Din

Talmud, Herzl, Despre Hasidism, Muzica şi Biblia, S. Marcus, Sfaturi medicale, Evreii în

ştiinţă, Povestiri, Versuri, Dramaturgie, Idişul în România, Exploratori evrei, Conducători

evrei, etc.)41; „Almanahul Evreiesc pe anul ebraic” 5704 (1943-1944), editat într-o perioadă

de restrişte, în plin război, în anul 1943, cu un sumar foarte bogat (ing. Maximilian Marcus:

Calendarul evreiesc; M. Şor: Breviar religios. Sărbătorile evreieşti: Date, Legende, Tradiţii,

Istoric; O sinteză a istoriei evreilor, Schoss Roman: Spiritul la evreii din antichitate, Sabataz

I. Djaen: Literatul şi literatura judaică; M. Schwarzfeld: Proverbe, zicale şi vorbe de spirit la

evrei – extras din vastul studiu Colectivitatea evreiască sub unghiul tezaurului popular

evreiesc din România; Eseuri – semnate de I. Flavius, M.A. Halevy, B. Cauşansky; Literatură

– de I. Peretz, B. Fundoianu, I. Voronca, Şt. Tita ş.a.m.d.)42.

BIBLIOGRAFIE

Badea, Marin, Scurtă istorie a presei româneşti, Bucureşti, Editura Economică, 2004

Hangiu, I., Dicţionarul presei literare româneşti 1790-1990, Bucureşti, Editura

Fundaţiei Culturale Române, 1996

Kuller, Hary, Presa evreiască din România, Bucureşti, Editura Tritonic, 2004

40 Hary Kuller, Presa evreiască din România, p. 68 41 Ibidem 42 Ibidem, p. 69

Ornea, Z., Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea,Bucureşti, Editura

Eminescu, 1980

Rusu-Păsărin, Gabriela, Presa locală şi regională românească în context european:

studii şi cercetări de istorie a presei, Piteşti, Editura Independenţa Economică, 2012

Sîrghie, Anca, Din istoria presei româneşti, Sibiu, Editura Techno Media, 2004

Stan, Florin C., Situaţia evreilor din România. 1940-1944, Cluj-Napoca, Editura

Argonaut, 2012

THE JEWISH PRESS IN INTER-WAR AND WORLD WAR II

ROMANIA

(ABSTRACT)

The Jewish Press in inter-War and Wold war II Romania one of the most dynamic socio-cultural

expressions of the Jewish community in Romania was the press. The Roamanian Jewish press reflected the rich

life of this group at all levels of life and faith, directly connected to the local and regional, socio-professional

and socio-cultural specificities reflecting tradition and modernity.

CUVINTE-CHEIE: presa evreiască, presa sionistă, perioada interbelică, Al

Doilea Război Mondial