marsul-distrugatorului

Consilier editorial: Preot Nicolae Tnase

Edijie ngrijit de: Manstirea Sfingi Arhangheli Mihail i Gavriil

*

S*

Distribuito! ,,PELERINUL" Stradala Grdinari 39; Bl. B2; Se. B; Et. 3; Ap- 3; cod 6600; Telefoni 0744. 91 50 69

s-a vzut dlavolul btut din Scrlpl u r i , a luat si el Scriptura - cci stie si el Scrlptura, ins diavoleste, deoarece mintea tu! fiind nebun, stramba intelesul oricrui cuvnt, de vreme ce el nu sta ntru Adevr, ci in mnciun." 1 ..Tot rzboiul potrivniculul acesta este: s-L fac pe om ca prin momeala piacerli sau acu pcatulul sa calce dragostea ctre Dumnezeu ca Tata. Cci stle vrjmasul c ptcerea pmnteasc, pentru clne umbl dup ea, are drceasca putere sa desfac pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o intoarc spre plcerea a orice altceva a veaculul de acum afar de Dumnezeu. Prin urmare, dac mal avem Inima prlns de orice de pe pmnt, stpnltorul lumi! acestela (diavolul) Inc ne mal Une legati fn Imparala lui, de vreme ce dragostea noastr ctre Dumnezeu tnc n-a ars si a(a aceea." (Printele Arsente Boca)' In aceast mnciun i-a aruncat diavolul i pe rcumenistii de azi. Printele Dumitru St&rloae spunea ci ..Ecumenismul este erezia tuturor ereziilor"; este dunarea tuturor ereticilor, mijlocul viclean prin care e Incearca distrugerea Bisericii lui Hristos.

M Cnd

Editura primeve spre tiprire: crti, manuscrise, poezii, casete audio i video; toate cu conînut ortodox.

.P. R U k o v a k i

Marûl distrugtorului

CUVMTal Prlntelul Justln Prvu referltor la vrcmurlle de acumr

Este vremea mucen/cief/ i Luptatf pana la capati nu va temevi tubiti HI ortodoc$I al acestul neam

*

Cu multa durere si mare ngrijorare vln sa va adresez aceste cuvinte, pentru care ma simt dator in fata lui Dumnezeu. Consttinta si inlma nu ma las sa trec nepstor pe lng acest vai primejdlos care s-a ridlcat sa nghlt toat suflarea omeneasc, ch/ar si pe cef a/es/f de este cu puf/fifa. Nu In calitatea mea de blet monah, ascuns ntr-un vrf de munte, era sa va aduc la cunostint aceste perlcole ce se Ivesc, in primul rnd, asupra Blserlcli lui Hrlstos, ci a arhipstorllor, mai mari! acestei Blserici. Dar dac ei trec aceste lucruri sub tacere, avnd preocupri mal de seam dect are acest popor, eu nu pot sa trec cu vederea glasul vostru, al tuturor celor care ati rmas credinclosl

cuvntului Evangheliel lui Hristos, ati asteptat si ml-ati cerut cuvntul in privinta acestor realltti dureroase in care ne aflm. De aceea, fili mei, vln s va spun c a soslt ceasul s-L preaslvim pe Flu lui Dumnezeu, llsus Hristos, singurul Dumnezeu adevrat. Mu credeam c voi trai sa vd si eu nceputul acestor vremurl de durere, apocaiiptice - dar lata c mania lui Dumnezeu - pentru toate pacatele si frdelegile pe care le-am svrsit - a venlt mai degrab asupra noastr. $1 vd cum bletil oameni nu sunt pregatiti sa fac fata acestor capcane ale vrjmasulul, a crui nou lucrare acum este sa pecetluiasc sufletele voastre cu semnul Piarci 666. Tot! am citlt Apocalipsa si infricostoarea profetle - scris cu 2.000 de ani in urm: / ea (fiara) // sileste pe (o[/, pe cef mici si pe ce/ mari. si pe cef bogaf/ $i pe cei sraci, $ pe ce/ slobozi fi pe ce/ robi, ca s-f/ pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe frunte. Inct nimeni sa nu poat cumpra sau vinde dect numaf ce/ ce are semnul, adic numele flarei, sau numrul numelui fiare' (Apoc. 13,16-17). Vremea in care ne aflm acum este premergtoare acestei profeti!. Prin lege, prin ordonant de guvern, romni! sunt obligatl sa se ncadreze ntr-un pian de urmrire si supraveghere la nivel national si mondial, proiect care le rpeste de fapt oamenilor libertatea. Romnilor li se cere s-si pun

N.P.

Margul distrugtorului

pe paapoartele, perniisele auto si orice alt act personal cipul biometrie ce contine amprenta digitala, imaginea faciale, si toate datele personale. Poate pentru multi dintre dumneavoastr acest cip pare un lucru nesemniftcatlv, dar n spatele acestui slstem de nsemnare a oamenllor, de codare si stocare a datelor de identificare, se ascunde o ntreag dictatur, un ntreg pian demonic, prin care de bun voie iti vlnzi sufletul dlavolului. nsemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte msurl luate pentru controlul absolut al f i n t e i umane. Oragli mei, dup cum proorocesc Sfintil Printi, primirea acestui semn este lepdarea noastr de credint. Sa nu credeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si lui mamona. NU, dragll mei, MU prlmltl acest tnsemn dlavolesc care va rpesle ceca ce va apartine prin mostenire de la Dumnezeu, dreptul la Identitate, dreptul la unicitate si originalitate, al ficcare! fllnte umane (fll ai lui Dumnezeu prin Mar)! Trebule sa va aparati acest drept de la Dumnezeu, chlar de ar fi sa piatiti cu pretul vieti! voastre pmntestl. n zadar castigati cele ale lumil, dac va plerdeti sufletele voastre s ale copiilor vostri, pentru c Sfintil Apostoli ne spun clar ..se cavine sa ascultm de Dumnezeu mai muli dect de cameni". De aceea va spun: este vremea mucenlclel! Dup prerea mea ne aflm fn

vremurile fn care slngura cale de mntuire este mucenlcla. De-abia acuma este momentul sa mrturisim cu propria noastr viat, pana acum ar fi fost o rfsip de energie. Din pacate, noi nu avem un tineret ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al nostru este mai evlavios, ce-l drept, dar si mal lipsit de vlag si de reactie. Se stie foarte bine ct de curajos au reactlonat greci! dar si srbii, cnd au protestai impetri va acestor clpuri si a slstemulul nsemnril si controlulu! total al i d e n t i t t i i . Tlnerll lor au fost formati de mici in duhul acesta patristic, att n familille ct si n scolile lor ei au notiuni de Vechiul Testament, de Noul Testament; aceast tradire patristica s-a predai din tat-n fiu. De pe tlmpul comunismulul ncoace noi, romni!, am dovedlt c rmnem constanti slugl allora, ultnd de curajul si demnitatea romnllor de altdat. Toate popoarele vecine au ncercat sa scap de comunism, s-sl impun cumva neatrnarea - si au reuslt ntr-o msur oarecare. Dar Romania, care a fost cel mai crunt lovit de flara comunista, al crel popor a indurai cele mai cumplite crime si decimar! n lagre si deporlri, a ajuns aslz! pulregai. La noi n biseric situala este destul de anevoioas deoarece credlnciosii nu sunt informati cu privire la aceste provocar! ale lumi! de azi. La noi, bletul romn, dac il mgulest! un pie, nu ma!

N.P. Rigkovski

M a r 9u 1 d i s t r u g t o r u l u i

tlne cont de nici o norma evanghelic. El este vinovat numal prln ne$tiint deoarece dac el n-are ctusi de piatine cunostlnte de la biseric, de la coal, din famllle, din socletate - Ignoranza e cucerltoare. Pentru c el are un text in capul lui: ..supunetf-v mai marilor vostri'-, la el trebule sa mearg textul. Pi, pe noi nu ne acuzau in pu$crie, folosindu-se cu viclenie de textul scrtpturstic, asa cum fac si sectarli? - ..Voi ati fost ncptnati, mi, voi ali fost rzvrtiti, n-ati ascultat de cuvntui Evanghellei - pi, ce crestini mal sunteti voi? Voi va pierdeti viata zadarnlc". Asa ncercau sa ne reeduce comunisti! rosi! de atunci, si tot astfel fac acum cu poporul nostru comunisti! de azl imbracati cu haine albe. Se vrea si se ncearc o desfiintare a sacrului prin relatlvlzarea valorilor fundamentale, a adevrulul de credint, prin ecumenlcitate, se vrea nregimentarea si unlformizarea pe model atelst a copiilor nostri. Dac il spul acum unul cettean care are cinci copii in casa: - ..Mi, nu mal lua buletlnul sau paaportul" - pi el nu ntelege. ..Pi, prlnte, eu ce le mai dau de mancare"? -1 pui in fata acestei situati! grele. Suntem noi dispusi ca Brncoveanu de altdat, sa face m sfinti din coplll nostri? Mu suntem pregatiti. 1 atunci cine poart toat aceast vln? Nu noi, slujitorli

Blserlcil? nu noi, mnstlrile, care suntem in fata altarului, avem datorfa sa spunem oamenilor adevrul si s-i prevenim la ceca ce-I a$teapt mlne? Dar m mitropolli, protopoplate, nlci vorb sa se pun o astfel de problema, est! respins, est! catalogai nalv si depslt - ba chiar mai face si glume pe seama ta. Deci dac preotul nu are habar de lucrurile acestea, atunci ce sa mai spui de bletul credinclos care sracu' deabia deschlde Bibita de dou tre! ori pe an, sau doar o dat-n viat? Vlna este de partea tuturor celor ce rspund de educala si formarea acestui popor - de la invitatori, profesori pana la preotl si ministri. Va cer, a$adar, in numele Mntuitorulul Mrlstos, - Care a spus: ,,Orldne va mrturlsl pentru Mine nalntea oamenilor, mrturisl-voi fi Eu pentru el ina In tea Tatlui Meu, Care este n cerur. lar de ce/ ce se va lepda de Mine nalntea oamenilor si Eu Ma voi lepda de el fnalntea Tatlui Meuf Care este in cerurr (Matel 11; 32-33), - sa cereti nutoritfilor romne sa abroge legile care permlt ndosarierea si urmrlrea electronic cre$tinllor, renuntarea la llbertatea cu care ne-am nscut. Dar o sa primim piata pcatelor noastre, moartea, osnda noastr, - care sa nu He. fereasc Dumnezeu, de rscumprat. i v n t r u c Hrlstos i-a vrsat sngele o data i" u t r u tlne. El bine, poporul acesta, prln

10

N.P. R i s k o v s k i


11

fruntasil si, s-a ticlosit pana la culme, prin trdarea Traditilior si Credintei strmosesti. lar noi am refuzat aceasta rscumprare prln neprezentarea acestor adevruri scripturistice; am fost deseori absenti din fruntea mieli ostiri a Adevrului. Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbndi lucrul acesta dac nu ne vom rezidl ficcare in parte sufletele noastre. Sa ne pocim si sa ne punem cenus in cap, ca sa ne dea Domnul harul si puterea de a primi mucenicia. Va trebui sa crem mici fortrete, mici cet(ul de supravietuire, la sate, acolo unde mal sunt nc oameni care prlcep si si amfntesc Rndulala, unde sa avem pmntul nostru, secala noastr - in care sa ne crestem copii! in duhul acesta ortodox sa avem spitalele si moasele noastre. Copii! nc de la nasiere trebuie protejati - pentru c, dup cum vedeti, vor sa implanteze acest cip pruncului la nasiere. Ficcare este dalor s-sl m n t u i a s c sufletul. Ficcare sa se Intereseze si sa vada c ne aflm in fata unul moment de mare cumpn in care al de ales: s-tl pierzi sufletul sau s-ti salvezi sufletul. Cel eare nu s-a interesat pana acum, nu e trziu nc sa afle si sa se dumireasc. Aeum e timpul Jertfei! Prn vorbrle si prln conferlnte nu mai facem nimlc. Sa te duci, romne drag, far frtc, direct spre vrful sbiei, ca strbunii nostri cei

vitejl, sa te duci ca o torpil Japonez, sa mori in brate luptnd cu vrjmasull Acum suntem exact ca in arena romana cu farele slbatice - stai alci in mljlocul arene! si astepti, ca si crestinli de odinioar, sa dea drumul la lei. Asteptatl sa fi ti sfsiati, ruptl, alta scpare, spre mntuire, nu mal e! Lupta este descnls. Luptatl pana la capati Pi va temetl! Asa cum a nceput crestinlsmul, asa va si sfarsi - In dureri si m suferint. Pecetlultl crestinlsmul cu mucenicia voastr pentru Hrlstosl lublti frati intru cinul ngeresc (monahi $1 monahll) si Tntru slujirea preotlel, fac un apel ctre frgile voastre sa ntrlti acest :xt cu semntura proprie, in numele mnsHril si parohiel pe care o pastori ti.Mnstrea Petru Vod, 14 ianuarie 2009 Cuvlosii Mucenlci ucisi in Sinal si Ralth Arhimandritul Justin Prvupreopei, fac un apd Jtirii ji parohiei^pe Mnistir Cuvio^ti e voastre sa

i 51 Railh ustin PYvu

12


Marsul distruetoru

TABEL

In loc de I n t r o d u c e r ecu ob$t!le manstlrllor si preotii parohf $1 mirenl care se altur acestei scrisort prin semntura lor: Problemele lumli de astzi sunt de o gravitate extrem, nemaintlnit; niciodat nu s-au ivit astfel de dificultti. Cauza lor este una: lucrarea antlhrlstlc a duhurllor necurate aliate solidar cu oamenl far Hrlstos, acum - la sfrsltul milenlulul dol si nceputul mileniulul tre!. Gel mal slab punct este acela c omenirea nu mai lupt, iar cel ctiva despre care se stie c totusi mal lupt (n miscarea antiglobalismului) nu stiu de fapt cu clne lupt, pentru c, dup curri se va vedea, dusmanul este stpnul mlnclunii si al dlversiunll. Cameni cu sufletul vndut demonllor s-au urcat cu ajutorul lui Lucifer la canna omcnirii si sunt la un pas de a o supune desvrslt, nevzut $1 n secret.+

Numele $1 pronumele - Semntura C.M.P. Crt 12 3

nr.

45 6

Vedenia de mai Jos a avut loc in 1905, in Rusla, si n ea sunt prezentate foarte convingtor toate cursele drcestl care fmpresoar lumea ..civilizat" a ultimelor dou secole. Cu ochii nostri putem vedea astzi ct de inalte culmi ale minciunli si manlpulril au atins aceste uneltiri demonice;

14

N.P. R i g k o v s k i

M a ru1 d i s t r u g t o r u l u i

15

cumpllta relatlvizare, regresul morale!, nonconformismul, llbera-cugetare si ..modernsmul" credlntelor, fdeologlllor si al ,,convingerilor stllntlflce" sunt cele mal perlculoase. De observat, c diavolul a ajuns la o asa mare domlnatle asupra omenlrll pentru c sl-a folosft cu multa Insisterla si vlclenle perlculoasa sa nsuslre de a sugestlona. Puterea de sugestie asupra liberei volnte a omulul llpslt de viglienti este arma lui cea mal tare. In fata acestor prlmejdloase sugestll mincinoase care actloneaz asupra pslhicului, omul cu dlscernmnt are ca arme ADEVARUL, CREDINTA, PtADEJDEA, DRAQOSTEA, RUQACIUMEA 1 CELE 7 SFINTE TAINE ale DISER1C11 ORTODOXE. Ilsus Hristos este calca, adevrul si vlatal(Editori! - 2009)

SEMF1ELE V R E M M TAIMA rARADELEQH(vedenll $1 descoperfrl dumnezelesti asupra vremurllor din urm)

Ilota a s u p r a e d i t i c i(aceast nota apartlne primel editi! publlcatc tn Rusla In anul 1905)

Cu ctva tlmp in urm, unul din editori! acestel crtl a prlmit de la parimele su duhovnlcesc o scrisoare din care reproducem cateva pasaje: lublte Intra Domnul parin tei Este a patra zi de cnd vlefulesc in singurtate, acolo unde doar cerul 9! pmntul vestesc mnunatele lucrar! ale Domnulul. Aceast singurtate, ns, nu numai c nu m-a fcut sa dau ultri tot ce se ntmpl cu oamenil si in lumef ci ur(e~ nla dramei omenestl al care! scenarlst a fost s este vrjmasul - lupttor fmpotrlva lui Dumnezeu, s-a conturat parca si mai deslusit pe fondu/ naturll pasnlce s! asculttoare voln(ei lui Dumnezeu. lata c, acum si alci, se Impune strngent necesitatea de a publlca pentru omenlrea

16

N.P. Rigkovaki

M a r 5 u1 d i s t r u g t o r u l u i

17

orbita si ntunecat, aceste dou vedenti revelatil, aprute in Rusia in acelasi timpf fi rmase neobservate si nenfelese pana m zi u de azl. Cu toate c nu mal exist nlcl o speranza c in prezent eie vor fi apreciate lajusta lor valoare, as dori focus/ sa fndreptf tarasi si iarslf asupra lor atenfia Rusiel aproape plerdute. Poate mcar astzl vor auzlf mcar acum, cnd ntregul program odlos a fost deja in depii nit pana la capt. Acesta arf singurul lucru care mai poate contribu la mntuirea noastr. Poate c aceste vedenil il vor ofer flecrui cltitor fnfelegerea a tot ce s-a ntmpiat si va trasa calea unica cafre renastere. Slllti-v, iub(ii mei nu putem privi linistifl la agonia Ruslei (a lumli ntregL n.ed. 2009). Cu dragoste mtru Hrfstos... Aceste pubiI caffi sunt urmtoarele: N.P. Rskovski,,MarsuIdlstrugtoruIur, Zaralsk, 1905; -/Y. Kolosov .,Povestire pascala*'', I9O5

VEDENIA'Ce-a fost, nu stfu. Poate c vls sau o vizlune extatlc, sau pur si slmplu o halucinafle prelunglt si complicata... Adevrul e c mi s-a intmplat tn realitate, far plerderea cunostlntei(l). $1 simt o putere de nenvlns, care ma slleste sa transmlt, sa povestesc tot ce-am vzut si auziU2), sa descriu accie ingrozitoare figuri monstruoase, care ml-au aprut in fata ochilor, in tlmp ce dormeam, sau nu dormeam, sau poate delirarti intr-un anume fel, aievea si constlent, fa(-n fata cu acci trm sumbru si nfrlcostor, care s-a deschis in fata mea. In timp ce sedeam la masa de scris, in camera de lucru, pe la orele unu dup mlezul noptll, mi s-a prut deodat c ma scufund < u repeziciune intro prpastie intunecoas, In Interlorul pmntulul(3), in lad, undeva lai (Notele din text indicate cu cifre ntre paranteze, fi drfl;urate la sfr?itul materialului, precum fi subsolunle, uni dddugate de editor acestei edifii din 2009, in speranfa A ajute la o mai buni n(elegere a subtilita(ilor planului iliaMir aplicat deja asupra ntregn omeniri. De asemenea, este intfirt cu litere in grecate sau majuscule, cu uhhnier, sau esle aszat ntre paranteze rotunde, patrate MU acolade, sunt adugin ale editurn 2009, din dorinfa de a it mai deplin infeles mesajul de alarmi, al vedeniei. rUnuI decoperit de aceasti vcdenie este cheia care explica lol ceea ce prea de neinteles in lumea in care trim.)

Editori!(edipeidin 1905)(fn acest volum vom publlca doar ,,Maryul distrugtorulur, cu adaosuri explicatve la subsol #/ note la sfr$itul descoperiril, care fntregesc fntelesulprin completarne actuale - n.ed. 20O9)

Marini d i a t r u e t o r u l u i

o adncime de 550 de mile. Nu stiu cum, dar cifra aceasta mi s-a intprlt in memorie. De jur mprejur era ntuneric bezn, iar in fundul iadului ardeau focuri ce se nltau ca niste limbi alungite si se prelingeau in vlvtl stacojii de culoarea sngelui, iar ntunerfcu) era negru, mal negru decat o noapte ploioas far stele; In el licreau flcrul sferice, ce ptrundeau peste tot, parca muscnd cu limbi de sarpe. Am deslusit intr-un trziu c acestea se asemuiau cu niste fiinte desflgurate, de o hidosenie nflortoare, ca si acel ntuneric, iar flcruile sferice nteptoare erau ochii lor.(4) Auzeam acolo, in bezn, voci stridente, asemntoare zngnitului unor piaci de cupru, la ..auzul cruia ti se opreste Inima in loc, cade si ngheat, si iti vlne great".(5) Auzeam sporovlal necuvllncioas 1 citeam gndurile acestor fiinte ale beznel, si toate talnele lor s-au descoperlt tnalntea mea. 1 mai era Clneva(6) lng mine si ma sprijinea, ca sa nu mor - si prin El eu eram mal tare dect bezn.(7) rie ca toate acestea sa fle Interpretate de cltltorl cum vor gasi de cuvllnt, dar eu voi descrle tot ce s-a ntmplat si voi comunica ceca ce e scris alci si intltulat de mine: .,Marsul dlstrugtorulul". Voi ndepllnl acest lucru cu smerenle.17 aprlie 1905 fi.F. Kifkovski (8)

Marsul dlstrugtorulul .,- Sunt slblt $1 fnvlns, dar mai posed inc marea TORTA DE SUQESTIE, (9), si voi zdrobl Ian(urlle si ctusele, voi trece peste hotarele universulul, si ma voi ridica fmpreun cu leglunlle mele, si-I voi SILI pe cameni SA SE RASCOALE, $1 voi ncepe btlla, ultima BATALIE(IO) cu acest Miei blnd, ale Crul raze de slava, a Crul blndete, smerenle, rbdare, curale, nevlnov^le si Sflntenle a Sa ma ard cu o flacr insuportabil(ll), amenlntnd cu aproplerea prbusirll mele In ntunerlcul cel mal din afar. tlu c de acolo nu exlst scapa re (12), fllndc acela este slasul vesnlculul fntunerlc al nefllntel, unde vremurlle sorocite miesunt pecetlulte al terminate, toate m(Jloacele pierdute definltiv - acolo, in slasul ntunerlcului, tn noua si nesfrslta - pentru mine - eternltate". Asa gndea Luclfer, nctusat in infern pana la ziua Judectii de Apoi, si s-a ngro*lt de ceca ce-1 astepta; isi amintl lcasurlle L u m i n i l si bucurlel de-a pururl, frumuseêa cerestilor slujitori ai Slavei, cu a lor umillnt, merenle si devo^lune fata de Creator, jM-necnd in lublre nesfrsit fata de El si In venic proslvire a sferelor ceresti... Isl reamlnti de rstimpul venirli pe

Margu distrugtorului

pmnt a Mlelului Dumnezeiesc, inaintea smereniei, blndeti si rbdrii Crula s-a prosternat omenlrea care L*a cunoscut. sl aminti reusita stratagemei trdrii s perfldiei: predarea Dumnezeuiui-Om la moarte prin crucificare, falsa viatorie asupra Lui, momentul groaznic al infrngerli definitive prin nvierea aductoare de lumina a f iului lui Dumnezeu. ..- Totul s-a sfrsit, lumea a crezut In CI, s-a svrslt mntuirea omenlrii, fgdult de la tnceputul vremurllor. Toate GENERATIILE VIITOARE, ce se vor naste, VOR FI SALVATE prin aceast CREDILA pana cnd pmntul va Intra n exlstenta vesnlc-neschimbat, laolalt cu lumlle cele mal desvrsite - tn v e a c u r l l e far de sfrslt, la care nu voi mal avea acces... 1 lanturile - ferecate si mpletlte din ntuneclmea trdrii, perfdie!, trufiei anarhice, nfumurrii si minclunll, ce-1 ncerculau pe Lucifer, 1-au ncins si 1-au strns si mai vrtos din toate partile, ntunecndu-1 mlntea cu o si mal mare rutate si sete de rzbunare ascunse, muncindu-1 tnc mai tare, si mai dezndjduit prfn neputlnta sa, oprimndu-i constlinta vointei sale nebunestl (13). - Sa ma supun oare? Sa cad In trn i nalntea atotputerniclel Lumini! Atotzlditoaret Puteri, inaintea acestei nes farsi te i u b i r i si m r i n i m i l a Celul Care-i cheam pe totl la viat vescica, fericlre si desftare a cunostl-

ntei adevratel ntelepciuni? Sa ma supun?... Sa cad si sa ma nchln, dup ce am rezlstat rzboindu-m atteasecole, am ncercat a L tea mtyloace de lupt si m-am perfectlonat tn CULTURA MEA PROPRIE?"( 14) - se gndl cu mndrie Lucifer si durerea cruda a nebunlei prlclnuft de ctusele neputintei ce-1 apsau, 1-a cuprlns peste msur si strasnic. El s-a ntunecat si mal tare si mai disperai, lar sarpele gndulul su, rsuclndu-sl Inelele, s-a ntins ct era de lung si a ntepenlt, apol sl-a rsucit indrt inelele, si s-a incolcit n ghemul dlstrugerll, prpdului si m orti i, dndu-l lui Lucifer tarla flexibilittii sale, forta de Insinuare a serpestli ntelepciuni. $1 Lucifer czu pe gnduri: .,- Trebule sa ne prega ti m pentru ofenslva din flancul drept ( 15) - LUPTA CU CREDIFITA. De rezultatul acestei lupte va deplnde succesul BIRUIttJEI noastre asupra MAMTUIRII."( 16)1 Sa fie, oare, CULTURA laica, profana, razionalista, materialist-dialectici, ateista, rafionalist-s.tiin tifica, filantropici fi umanisti, comunisti, comunit rista, globalisti, in terna (ionalisti, toati cultura care se inva(i de pe bncile Colegiilor si Uni versi ti tilor lumii fi ne inundi vietile prin mass-media, ca si toate curenlele artistice progresiste, moderniste, nonconformiste, liber-cugetitoare, si fie toate acestea CULTURA proprie a lui LUCIFER??? Daci e a$a, atunci si firn iteriti cu ceea ce tnviîm noi i copiii nostri, n scolile laice si chiar teologice, ci ne intunecim mintile si ne Irrfelim sufletele!!! (n.ed.)

22

N.P. R ^ k o v s k i

Lucifer oft ca un vulcan in eruptle, si scoase un urlet ca o bubultur de tunet subteran, si se auzi un vuiet strasnic, de care s-a cutremurat scoarta p m n t u l u i . Lucifer si chem legiunile sale si pe tot! alia(ii si, care s-au predat ntunericului, si el aprur tot! pana la unul in fata stpnulul, plecndu-si flzionomllle lor monstruoase si ascultnd instructiunile lui. ( 16.a) $1 Lucifer se rstl la el: ..- He!, voi, rtcitorllor prln pdurl, pustlettl, desisuri si mlastlni, slbnogitl de puterea Crucii, voi, a cror slava nu s-a mal pstrat dect in povestlle doicllor ce-l sperle pe copiil Ascultatl si executatl: va dau o nou putere si tarla sarpelul negru... Ascultatl I Crucca si credlnta in Rstlgnlt au blrult Intreaga lume, au cuprlns tot unlversul. Oamenll se afl deja fn pragul Imparatici Cerestl, care vlne cu o putere de nenvlns, pentru a-l conduce pe oamenl la desftarea vesnlc, la contemplarea acelei frumusetl, ferlciri si plenitudini a cugetulul, care ne sfsie prln chlnurlle Iremedlabllului. Oamenll sunt deja constlentl In ce consta ferlclrea si buntatea vietll. 1 nu mal pot fi tnselatl prln piaceri trupestl, prln dulceata patlmllor si vlclllor. Sunt necesare noi mijloace, noi procedee: trupul trebule lsat in pace.f 17) Trebule sa actionm asupra centrulul si mal cu seam din flancul drept:

SA DISTRUQEM CREDIMTA - cea mai nsemnat fortreat din prlmele Unii. Cnd acest avanpost va fi CUCERIT 1 DISTRUS - noi am blrult. In acest scop trebule sa organizm o astfel de ambuscad, ca sa nu poat fi descoperit de ctre oamenl, si din ascunzls(lS) sa actionm intenslv si nemtrerupt, dar fn asa fel nct ficcare atac sa para c provine din partea opusi 19). Prlcepetl voi, oare, actuala tactlc mllttar? Cnd dusmanul nu se vede, el nu poate fi descoperlt* - deci, nuFraze aproape identice, uluitoare prn aseminare cu planul lui Lucifer, gsim i In lucrarea: ..Protocolul de la Toronto - 6.6.6. - Completiti organizafiei Nafiunilor Unite pfntru instaurano noti ordini mondiale" a ziaristului canadian (asasinat) Serge Menaste, aprut la ed. 'jmizdat In 1995, carte interzis acum de la vnzarea liber. In cartea sa, zianstul - care $i-a pus viaja sa pentru salvarea oamenilor si demascarea conspiratiei dezvluie in principal dou proiecte mondialiste distrugtoare: PLANUL ROU" (24 iun. 1967) care are c scop ..Genocidul vitalittii In favoarea rentabili-tAtii oculte" si ,,AURORA RO$IE"(24 iun. 1985) care are ca cop: ..Infiintarea Ocultei Mondiale". Dezvluirea conspiratiei este socant, si este insolita cu documente li- ivertizare asupra phmejdiei care s-a abtut peste umenire. De la pag. 40, paragraf 26, citam: ..Cine va putea 4 nf b&nuiasc? Cine va putea sa aiba vreo suspiciune cu la mijloace le folosite? Aceia care vor tndrzni sa se fmpotriva noastra, difuznd informafii privitoare la ji la confinutul .,con$piratiei noastre", vor deveni i tn ochii autoritfilor fi ai populafiilor din nafiunile lor Grafe dezinformrii, minciunii, ipocriziei fi individualismului pe care le vom fi creai fn saniti4

24

N.P. R U k o v s k i

M argu distrugtorului

25

poatefiinvins(20). Va dau o nou putere a sarpelui negru(21 ) PUTEREA SUQE5TIEK22). Suaestlonati - acesta e sinaurul procedei! cantra liberei volnte a omului, ca s-o inclinarci spre stanga, in dlrectla noastr s-1 atragem in curs pe adversar (omul) si s-l mpresurm din toate partile. Qamenii vor accepta sugestiile miniale ca PC proprille lor qndurl(23), capeachizltille si performantele Intelectului lor. Et vor urma irezistlbll aceste suaestii. vor edifica scoli, stilnte si teoril ntreql. Voi suntetl datori sa impietri din eiepopw/flfii/or nafiunitor-state, omul va fi devtnit un dufman al omului. Astfel, ace$ti Jndivizi independentf'', care sunt cu at&t mai pericuhfi pentru noi tocmai din cauza libertl" lor, vor fi considerati de ceialfi ca fiind inamici, nu eliberatori" (..Individ independent 51 liber", deci periculos pentru conspiratorii satanisti, este orice om care nu vrea s-si vnd sufletul diavolului, orice crestin Uber fa(i de pcat, care se sustrage sugestiilor si ispitelor diavolesti fi iubeste binele, frumosul moral, dreptatea i adev&rul. Pe ace$tia i-au ucis miseleste comunista in pu$cAriile lor demonice; acestia, si toti cei ca ei, sunt i vor fi martorii mrturisitori ai dumnezeirii Fiului lui Dumnezeu pe pmnt.) Numai lucrnd cu puterea necurajilor demoni, ne va zu 1, conspiratorii mascati in eliberatori au putut ajunge att de departe In devastarea omului i a omenirii. Cel care citeste ..Protocolul de la Toronto" remarc asemnarea izbitoare ntre planurile Nafiunilor Unite i planul diavolului dezvluit de aceast vederne, re velata in Rusia nainte de anul 1905. (n.ed.)

FLASA voastr, a arpelul negru, pana cnd mintea oamenilor se va incici' n ea din toate partile (24). El vor fnceta sa se mal nteleag unul cu cellalt, nu vor mal stl unde se afl si fn ce consta adevrul. si nu vor mai fi n stare sa se qndeasc la mntulre si scopare. plerzndu-sl capacltatea de a-sl mal dori asa ceva(25). Atuncl Lumina din el se va polarlza n intunerlc. devenlnd fntunerlcul nostru, lar el vor ncepe s-l numeasc lumina. (26) Lumina 11 se va parca intunerlc si el se vor inrola in escadroanele si legiunlle noastre neqre (27). Stanga va devenl la el dreapta, lar dreapta va fi luata drept stnga(28). Aceast stanga va fi considerata adevdrata dreapt, lar roblrea si prlzonleratul lor vor fi luate drept liberiate autentica, care este s^rnavolnicle. Dup asta, nc un pas - 9!1 Printele Serafim Rose, (n.1934 -t!982), a recunoscut cA mul(imea anilor petrecu(i pentru studii in scoal i m Academiile americane nu 1-au ajutat dect si yin I - HCJLfitt mai nt-clar cu putinH ''' '--'' - ' "r.;"'^ dr Adevr. De la convertirea sa la Ortodoxie 51 pana humtea mortii saie a trit cu un puternic sentiment al URCENTE1 pentru avertizarea oamenilor asupra primejdiei care se apropie vertiginos i care consta in upiinerea desvrjit a omenirii sub puterea demonio* ascuns In lucrarea masoneriei, a comunismului si u'inunitarismului interna ti onalist. Vezi cartea: lerom. Damaschin, ,.Viafa si lucratile P&rintelui Serafim Rose", -irtea Ortodox, Bue. 2005.

26

N.P. R i g k o v a k i

Marul distrugtorului

27

vom dlstruge tot ce exlst pe pmnt. mpreun cu noi, oamenil vor Incepe sa Hndutasc de vasta rea si dlstrugerea stlhintc a tot ceca ce exlst." ..- Ural... Urat Infernul a rsunat de strigatele frenetice si dementiale(29) ale leglunilor negre, transformndu-se apoi ntr-un hohot nebun de ras, ntr-un urlet cumplit de fiar, ca un zngnit metalic gretos, veninos, ce-ti rupea sufletul, cobornd n lad, in neagra vesnlcle, in prpastia beznei far iesire - n supltclul nesfrsit si nepieritor...; ncepur sa sulere serpi! negri ai uneltlrilor demonice si. rsucindu-si inelele, s-au ntins ct erau de lungi in bezna beznelor, si au intepenit; apoi si-au rsucit ndrt inelele si s-au aprlns ochll scorplei venlnosi, dezgusttorl, uclgtori, omornd tot ce-l vlu... lar ntunericul spori si se nteti, si se umplu de valetele si pingerne chinului, ruttli, neputintet(30) si setei de prpd sete disperata, eterna, nesfrslt... *?i, dintr-odat au scntelat si s-au aprlns doi ochi fiorasi, dou pupile ntunecate negre ca noaptea, ptrunztoare, deprimante si nfricostoare, strfulgernd ladul cu legiunile monstruoaselor creaturi, si se ls o tacere mortala, nfricostoare si sinistra.

(PROQRAMUL OFEriSIVEI)

[I. Cucerirea SLUJ1TOR1LOR B1SER1CII si pervertirea lor) Lucifer ddu leglunlior sale programul ofenslvel: ..- Mai tntal de toate cucerltl-l pe slulitorll Blsericil Celui Preavesnic. Artatl-le puterea asupra sufletelor celor ce vor sa se itintulasc, asupra suveranllor si domnltorilor si frumusetil femeiesti, ct si mijloacele de a si le supune cu usurln(. Arta(l-le bunurile lumesti, bogtiile si aparenta atractivitate a confortului(31 ;, a fastului, a l u \ u l u i , ct si a metodelor de acaparare a lor Transformati Sfnta Bunavestlre a tnvlatulul (32) ntr-o unealt In mainile lor(33), ascuns celor ce vor sa se mntulasc, ca ea sa nu dea n vlleag caracterul lor f riminai naintea oamenilor. Pervertiti-I ircptatf34) si cu bgare de seam. iar cnd 3UQESTIILE voastre vor fi COMFUMDATE de ctre et cu propriile lor gnduri, atuncl poftele senzuallttll ptimase si talnica dorlnt de posesiune a sufletelor, vlclenia uneltlrilor si dominatia asupra sufletelor si comortlor pmntulul vor seduce cugetul si Inlma lor. Ei (slujitorii Bisericil - n istorie Afa a fcut Inchizitia) vor incepe sa condamne, A tortureze si sa ucld pe cel far prlhan

28

N.P. Rgkovski


29

$1 nesupust lor, care se mpotrlvesc mlnclunll si ftrnlclel lor, si prin teroare si vor consolida autoritatea - atunci voi v-ati Isprvlt treaba. CRED1NTA OAMEN1LOR SE VA CLAT1NA; oamenii vor gndi c. dac slulitorli si dasclil Bisericii sunt asa. atunci credinta predata de el nu poate ft mntultoare, ci pierztoare, lar ei mlnt: - predica si Invaia smerenla, el Snslsl fllnd mndrt de cucernlcla lor crimlnal si pre facuta; - predica curala si neprlhnlrea, lar el se scrnvesc Sn desfru, vlcll, ademenlrea femellor si coruperca celor nevlnovatl si puri; - predica lublrea fata de aproapele, lar el folosesc tortura, ard pe rugurl si nscocesc cazne (35); - predica abstlnenta si srcla, lar el sunt desfrnati. trufasl, hrpretl, lubltorl de arglntl $1 avlzl de a acapara averi strine. Tentatla va fi att de mare, ncat putlnl vor rezlsta. Credinta si rellalozltatea vor deveni smlnteal. fllnd subminate din rdcln (din cauza pcatelor preotllor). (36) Treaba asta v-o ncredlntez vou: Lealunii lui Palada si Moloh." (li. Pervertirea SAVAMTILOR prin sugestii diabolice) ..lar tle, leglunll sarpelul negru (stpn pe puterea suaestei), lata ce-tl poruncesc: - Voi urmritl-l pas cu pas si suprave-

Qheatl-1 neincetat pe savantll nzestratl cu talente si qenlalitate. Ace$tla sunt cel alesi si cei mal valorosi dlntre oamenl - el cerceteaz natura si mlraculoasele el structurl si forme, strdulndu-se sa ptrund tn talna vietll intru slava Creatorulul si a cunoasterll mtelepclunli Sale de neconceput (37) Menlrea si telul lor este att de clar si de mret, IncAt, dac ei vor reusl s-l reallzeze. atuncl ntreaaa vlat a oamenllor va fi uulreptat ntru preamrlrea Atotputernlculul. si oamenii se vor Intoarce larsl la iH'inurlre si desftare vesnlc. Lor 11 se va revela toata bucurla si fer ci re a exlstentel si (.redinta lor va fi ca dlamantul.(38), lar i i . i m n t u l cu totl locultorll lui va deveni Imprtia Invlatulul. Atuncl toate resursele noastre, mljloacele de lupt si tlmpul soroclt nou se va sfarsi." - Qrbeste-te, leglune a sarpelul negru I Qrabltl-va, slujttorllor, pe trmul acestor lesi, savanti $1 genll al slavel cruci!. Inspiratl-le cu prudenti, nselatl-1 In ascuns si pe ncobservate c nu ex I sta nlmlc in lumea uprasenslbil si talnlc'. lar tn ce prlveste De mai mult de un secol, printr-un complot ideologie, l'inrmrea este supus unui bombardament cu idei ih/|vante, corozive, care atac Insali principiile hindammtale ale vietii i moralei, urmrind sdavia spiritual pi tu spalarea creierului. lar sloganul ..pianeta se te" ascunde in el graba nebun a lui satan i l i - r de a ajunge la crma omenirii spre a o supune

30 N.P. R i g k o v a k i caracterul treptat al dezvoltrii naturi! In toat diversitatea f r u m u s e t l i $1 armonie! formelor el, SUQERATI-LE cu vlclenie ideea AUTOCREATIEI. SUQERATI-LE, pentru a produce o tmpresle mai puternlc, termenul latlnesc EVOLUJIE; acest cuvnt va prlnde mult mal repede $1 va Intra In uz, filndc oamenll sunt pasionatf de sttfnt $1 cred cu trle celor Jnltlatl In stllnte. Pe msura cercetrtlor experfmentale asupra s t r u c t u r l l materie! $1 a formelor ef, SUQERATI-LE PREVAzATOR, ca $1 pe parcursu! Investlgatlllor asupra sufletululsl d u h u l u l pstrate n taln - Tn puterea atottlltoare a Creatorulul SUOERATI-LE CU MULTA VICLEniE. c acest SUFLET si acca de viat dttoare. sau cum l-o ma! fi zlcnd - ?UTERE. nu exist deloc - ea fllnd doar aparent, aldoma mlscrll - o slmpl miscare, dlferft doar ca vltez, diversificata de ctre perceptie, sau o rifrangere asupra punctelor nervoase sensibile, asupra strunelor nervoase ale organlamulul - g c nu exlsta dcct materia, ubatanta vlzlbll si palpabili, fi.n.i i t i proccauI mlscrll sale, AUTOQCnriiAIOAi Accast auaaatia aata %tjt fa r^^glta fncat o.MIM - M I v o i i i, ufturlnt la HEOARCA r*Ki. . . tulul 9! a lui


31

DUMMEZEU - Creatorul Unlversulul.(40) El vor zelflca materia, lar suprema reprezentare despre El - Dumnezeirea asta o vor comasa si o vor vedea n sine, adlc tn Intelectul lori si SE VOR TRUF1 si se vor ridica mpotrlva credlntel In UMUL CEL VE^MIC." (III. Pervertlrea clericilorsi savantilor rodeste n oamenl necredlnt si trufle) - Vzndu-l pe slujitorll BlserlclI Lui, asa cum l-atl fabrlcat voi, (trufasi si ptlmasl), oamenll se vor smlntl de tot In Dumnezeu si vor Intra In alianti cu noi (demoni!) si vor recunoaste ca PROQRES REAL 1 UM1C numal CULTURALISMUL nostru si LIBERTATEA noastr (care sunt demonice), n tlmp ce POZiTIILE FIOASTRE mARITE vor fi complet ascunse si Inaccesibile pentru oamenL filndc AM REUSIT PERFORMAriTA ca EXlSTEFiTA P1OASTRA SA FIE PEQATA CU DESAVARSIRE. lar atacurlle noastre V1CLENE, sugestlile l e g i u n l noastre, vor fi considerate de oamenl ca provenlnd din dtrec(la opus, fllnd luate drept salutari amicale ale Intelectulul genlalllorsl reprezentantl (savantil). SI nimnul (41) nu-l vor mal da crezare c suntem adversarl. (vrlmasl). lar orlcine ne va depista si-I va avertlza si pe altll, despre exlstenta noastr real. va fi luat !n rssisocotlt nebun." (42)

32

;.P. R i g k o v s k i Mar$ul distrugtorului33

(IV, Atentie! Demonll fntunec constilnfa, zpcind crelerul.'flj .,- Cnd totul va fi gata - mergetl fnalnte cu INDRAZ/IEALA. Trebulc sa acflonm ci mai PERSEVEREttT si mal fn PRIPA, ca SA ABATEM definttfv gndul omenirii de la accie lcasuri ceretti si de la SPERANJA LOR fN NEMURIRE care-I cheam In Impararla din Fnaltul cerulul. rflndc de dragul Imparatici Cerestl oamenii fsl pzesc CURALA SUFLETEASCA 91-9! senslblllzeaz SAcAlTORUL OLAS AL CON$TliriTEI care le reamlnteste de DUMNEZEU 1 de sflntenla Sa, noi trebule s-l fmpledicm sa nu giunga sa vada CUM STRALUCESTE PURUREA LUMINA HEAPUSA AADEVARULUI.ms acestul QLAS AL COrf9T/inTEl, acestor PERSEVERENTE / VERNICE PORNIRI ALE SUFLETULUJ OMEMESC (43) ne va fi greu sa le venlm de hac... Asa ed fata cum vom proceda: - Ascult, leglune a sarpeluf negru, fstpn pe putcrea suaestlcl), 9! executf Ci mal multe IMPRESI! oamenflor - din cele mal felurlte, captlvAnd atentla prlntr-o succeslune firbrllA, n> n - . i i r m l n u t , f n ficcare %l comunice gandurile la distanti - ceva M M i . i i p o m e n l t , gigantic, stupeflant... SA-IAPROPIEM pe oameni, SA-I ADUnAM la un loc - misturati IZOLAREAI (45) Spulberatl 1MDIVIDUALITATEA, ndeprl,itl-l de IMTERIORITATEA LOR trezlndu-le CURIOZITATEA fata de scllpltoarele inovatil 9! de creterea far precedent a InventlvltAtll intelectuale... Captati-le toat atential (. Toat aceast tehnlc nebun, ne va slujl nou... Dezvoltarea mijloacelor de transport cu ajutorul aburllor, ci ferate si vapoare, vuletul trenurilor, miscarea rapida, cu luteala fulgeruiui, pana la zpclrea c r e i e r u l u i /gomot, zdrngneal, f l u l e r t u r i , grl urlase, cu glgla si larma lor nencetat, CALEIDOSCOPUL IMAQiniLOR 1 IMTAMPLARILOR PERICULOASE, Indrznete pana la insolenti, pana la ameteal, pana la avaria unor garnlturl intregl de trenurl. cu tot cu ncrctura lor umana... Telegrafo, telefoane, MfturL aeronave, fonografe si gramofoane... Motoare electrice, tramvale electrice, lumina electrlc... Toate aflndu-se in mainile omulul, in posesla Intelectului su, a omulul-mprat, stpnul naturi!, pe care sl-a supus-o... (trufla anarhic a demonulul s-a transmis si omului).

34

N . P . R g k o ski


PI MAI CXISTA AKTA INSPIRATA (46), aceasta se afl in stampe, fotografi!, oleografii, fn reproducerle mecanice, rapide a pozelor nenumrate... Nasini de scrls, maslnl de t i p r i t , masfnl de cusut, maslnl de semnat, de treierat, maslnl de macinar si de copt plne, maslnl de Jocuri, maslnl de cantal si de vorblt, clnematografe..." (V. Aiurit de iuresul termici! omul decade fn idolatrlzarea i n t e l e c t u l u i ] ..- Jos munca manuall... A triumfat INTELECTUL. IHTELECTUL e Imperai, INTELECTUL e stpn, IHTElXCIUlêjnndrja omulul. Lui vor ncepe sa I se i n c h f n e , pe el II vor Idolatria. OMUL isl VA RIDICA cu mndrie CAPUL si va cunoaste LIBERTATEA. La ce-f trebuie lui stpn, dac el stpneste totul? La ce-I trebuie lui sa se supun culva, dac et stpneste totul? La ce-I trebuie lui sa se supun culva, dac tortele naturil t s-au supus tul? Omul va cunoaste ntelepclunea prezlcerll din Eden' fcut de noi, (diavoli!), femell asculttoare: -veti stllucifer, Tatl Minutimi, numeste marra lui MINCIUNA, grooln* M MISTIFICARE si mirava -.i DECHIZARE drept in|el-pcium-j preziceri din Eden", iar pe neascultatoarea va o lauda apreciind-o ca "femeie asculttoare". E de la sine intflrs ci $/ toate fcteleîjemeile moderne, noncon/ortniste, ucigaje de copii (avortoare), iubitoare de discoteci 51 crjme, de desfru 51 modA, sunt mult plcute de diavol.

35

totul, veti fi ca nlste dumnezel-." (47) (VI. Rzvrtirea omulul i amplifica vlnovtla si groaza de singurtate) 1 OMUL IsJ va fnlta CAPUL si va provoca la lupt CERUL, care I-a chlnult prln in cerca rea rbdril si se va RAZVRATI impotrlva supunerll si dependentel In fata LEQII, mpotriva SMEREMIEI $1 CURATENIEI, si MEPRIHAniRII, batlocorlndu-Ie ca De nlste slbicluni. sovieli si servilism, 5! le va inlocui cu LIBERTATEA AMARHICA, iar desftarea In PLACERI SEHZUALE va fi podoaba acestel L1BERTAT1." ..Vlata va n o Ml^CARE TARA IMTRERUPERE, FAR ODIHNA, un caleidoscop nesfrsit al impresitlor - VA MAvALI CA UFI PUHOI-, antrennd totul, MELAsAflD TIMP, nelsnd nici o cllp pentru aducerea amlnte de Dumnezeu $1 de sflntenla Sa, de vla(a pa$nlc, plln de iublre, ndreptat spreEste cutremurtoare neruinarea lui Lucifer cu care impieteaza frumusetea vietii $i vaiolile ei: curazia, nepnhnirea, smerenia; cu ct cinism i obrAznicie le numete: slibiciuni, sovieli $i servilism. i cti cameni astzi au aderat nebunete la aceasta batjocorire a norxnalittii i sfinteniei! De aceeas,i cutezanf i tupeu sunt impregnate teoiiile $i filozofia lui Emil Cioran si a lui Marx, Intru totul servind lui Satan. Marx chiar recunoa$te ntr-o scrisoare trimis lui Engels ci in scrierile sale ..a dat omenirii sa mannce rahat i gunoi." 9 Lucifer este cel mai mare psiholog dar i mare pislog pe capul omului..H

36

N.P. R i ^ k o v s k i

Marûl diatrugtorului

37

LUMINA - acolo unde se afl IZVORUL su si mplinirea fgduintef. niMlC SFAMI, dumnezelesc, nu-I va mal SATISFACE si ALIMA pe cameni, lar VOCEA COnTIiriTEI in el se va ST1MQE si vor FUQI de ea, si SPA1MA lor va fi un CALVAR... El vor cuta sa se alture QLOATEI. temndu-se de SlPiQURATATE. pentru A KU TREZ1 in el VOCEA COnSTlinTEI." (48) (VII. Cultlvarea Intelectulul, ..trlumftor" si rzvrtlt, va nlocul cultlvarea virtutllor) ..- $1 astfel, in locul acelel sflntenll si p u r i t t i copieresti, Infantile, pe care el (oamenii credlnciosl) o numesc VIRTUTE si dezvoltare spirituale - asa cum l-a invtat MIELUL, noi (demonil) vom Instala CULTURA noastr (49) (dlavoleasca), PROQRESUL nostru -al TRIUMFULUI si MANDRIEIIMTELECTULUI... La ce bun aceast odloas ordine, aceast supusenle !n fata Legll?(50) La ce bun aceast putere moral care uneste puterfle sufletulul si care frneaz astfel I m p u l s u l ctre pofta nesfloas de paslunl? La ce bun aceast trle moral sufleteasc care lnABUA Inslnuanta" CHEMARE de a10 Chemarea demonica de a se imbata cu toate spurcciunile ,,unei vieti senzuale, nerujmate i captivante" este insinuanti, adici obrazmc, si o descoperm $i in ..Planiti roju" dczvAluit de Protocolul de la Toronto, din care citm, de la pag. 30, paragraf 1.: Pentru a

se mbta cu toate frumusetile une! vieti senzuale, neruslnate si captivante? - IMSP1RATI-LE inslstent si cu vlclenie EQAL1TATEA In drepturl asupra EXTAZULUI si SATISFACTIEI SUPERFICIALE de o CLIPA, egalltatea in drepturl asupra vieti! usuratlce, bogate, acceslblle orlcul, a unel vieti paslonate, a desftrli pana la capt, pana la FUMDUL PLACERILOR1... (Vili. IndemnatI sa lepede vlata flreasc pentru o vlat artlflclal, oamenll decad in senzualism si autodlstrugerel - Ascult, LEQIUME A ARPELU1 hEQRU si a MAMOMEII (51 ) Ascult 1 cxccutl... Cnd VIAJA FIREASCA a oamenilor SEnetezi drumul spre naftcrca ..Guvernului Mondial"... 'vom amplifica Societatea plcerilor care ne-a fost att de proftabil pana in prezent. Cu tehnica ..Video", pe care am finan\at-o, vom finali za pervertirea moral a tincretvlui. li vom o/eri posibilitatea de a-ji satisfece de-acum incolo, toate instinctele. O /linfa postdata f* simûri fi ajuns sciava acestora. dup& cvm |fim, nu are nici idealuri. nici forfa intrrioar pentru a apara pe oricmc su orice. Omul respectiv este un individualist" prin definire, reprezentand candidatiti perfect modelabil dorinfclor i prioritafilor noastre (mondialiste) "Planul Rofu" 9! "Aurora Rogie" par a fi niscute din acest pian diabolic ancestral conceput de Lucifer in iad 9! redat, cu toata strategia fi tactica lui, in aceast vedenie revelata in 1905. Sa nfelegem, care, ci Organizafiile Nafiunilor Unite sunt satanista, slujitoare )i nchintoare direct lui satan? i ca satanLucifer este sftuitorul fi dumnezeul lor?

38



39

VA SCMIMBA fntr-o VIAJA ARTIFICIALA, de p r o d u c i l e mecanic - atuncl munca manual va devenl Inutll si mainile oamenllor vor fi slobode... (52) Atuncl, DORINJA IREZISTIBILA de a trai de a trai SPASMODIC, Impetuos, cu tot! nervll, cu toate flbrele c o r p u l u i , prln TOATE senzatlfle m l n u t u l u l , clipei, si de a sorbi cupa desftrfl pasionate, cu bucurllle si bunttlle CULTURI1 noastre (demonice), pe de-a-ntregul - VA CREATE ca un VAL a n t r e n a n t , acaparant, pti mas. DORINTA NElNFRANATA de a bea CUPA vietil pana la fund va incepe sa creasc si sa se fnteteasc pana la EXTAZUL MORJII (53), pana la AGONIA DESFATARILOR - sa guste ficcare, sa ncerce si sa se delecteze ... ; PENTRU CA nu va mal exlsta CREDIMTA, nu va mal exlsta NADEJDE, nu va mal exlsta DRAQOSTE - ci doar PLACERI SENSUALE. Chiar OAMENII nslsl VOR RADE de aceste SURORI ale nalvel fantezli umane CRED1NTA, NADEJDEA si DRAQOSTEA - asa cum rdem noi acum - coolll liberi al iadulul:ha-ha-ham(541 Asa c, rdevi de el, rde(i de n e b u n i , n e b u n l l o r ! '... Rzi, legiune a sarpelul negruf... Rzi, btrne Nolohl... Prlveste si teDemonii ei nsisi se numesc nebuni deci Isi recunosc nebunia, dar, incapannati fiind, se mentin in ea. Lucifer este primul nebun si pnmul mincinos, tata] minatimi si al nebuniei.11

bucur de nebunia oamenllorl... (IX. Marcie merlt al bogatilor n rsturnarea ordini! naturale] ..- Munca, credlnta si speranza 11 salvau, oferindu-le TIHNA si curata BUCURIE a vietil. Vlata lor decurgea in PACE, n CUMPATARE, In JUDICIOSUL CALCUL de la seceri? la secerls, de la culesul roadelor pana la noua recolt. Ori, BOQATH ne-au SLUJIT nou (demonilor) dlntotdeauna, ndepllnlnd munca noastr: ghlftulndu-se si btandu-sl Joc de srclmea rbdtoare, (Innd-o n l a n t u r l si inchlsori, n muncl pentru el, bogatll, pentru iNDESTULAREA lor, pentru podoabele lor, brocarturlle si moda lor, pentru fastul si vanltoasa strluclre a trndavelor concubine, pentru DESTRABALAREA si LUXUL exageratl El n-au avut nicl CREDinjA, nlcl NADEJDE, nlcl DRAQOSTE si compaslune. Meritul lor m toate acestea e mare tnaintea noastr... Deci, atuncl cnd FABRIC1LE si UZINELE vor ANIMILA MUNCA MANUAL si masele de sraci tnfometatl nu-sl vor mal putea gasi un LOG de MUNCA - tinta noastr va fi atins. PROLETARIATUL se va RASCULA si va ERUPE ca o lava grozav, universale... Legiune a sarpelul negru, si tu, btrnule Moloh, INSPIRA-LE Ilbertatea, llbertatea civllizat (55) a BUNULUI PLAGI... Acum nu

40


M a r 9u 1 d i s t r u g t o r u l u i

41

va mai fi greu s-o scoatem la capt: lansati-1 pe MARX al nostru si instalati SOCIALISMUL in LOCUL Idealurllor crestinesti: credin(a, ndejdea si dragostea(56); in LOCUL acelel mrturisitoare Blserlcl a M l e l u l u I , aliata nou, pe care am REUIT s-o DIVIZAM att de ABIL cu ajutorul SERV1ABILEI ierarhii a clerulul el, s-o DIVIZAM LA NESFARIT In parti11 ce-sl vor DISFUTA prloritatea $1 SFiriTErilA, In mUlocul URII si VRAJBEi cuvlosllor pastori ambitosi... - Mo! am birultl URLA, legiune a sarpelul negru si ndeamn-l pe cameni: - Triasc MARXISMUL1 Trlasc PROLETARIATULI revendlcarea generala, fortat(57) si urgenti a ferlclril tuturor a bunstrll, a comodlttllor si desftrllor CULTURII noastre SCLIPITOARE (58), CAPTIVANTE, LIBERE de toate aceste SUSPIME TULBURATOARE dup IMALTUL si IMDEPARTATUL CER... (59). ntruchiparea, colo, a Idealurilor lor e prea deprtat; perfectlonarea individuala e prea indelungat... (X Relativitatea ideilor ntunec minale oamenilorj - Sugerati-le oamenilor FERIC1REA momentan: - PLACEREA nu-l dect AICI si n u m a l AICI! Sugerati-le tuturor si fiecruia12 Protestantii care s-au rupt din Biserca Catolic sunt divizafi la nesfrsit. Nu au reusit nc sa frme Biserca Ortodoxa, dar au reu$it s-i dezbine pe ortodoci intre ei.

in parte forta, energia, fermitatea de dragul fericlrli sociale, a fericirii tuturor.LUATI in RAS notiunea de PACATI Datetl-v joc de curala si sflntenia vietili BATJOCOR1JI CONSTI1HTAI... Luatl-l in ras si sugeratl-le cu fermltate c: - Sa omorl, sa versi sngele allora, a multer, a unel clase ntregi de dusmanl, pentru FERICIREA SOCIALA - este o FAPT EROICA si o treab ct se poate de bunl -Sa nimerestl la inchlsoare. In cazemate si la ocn de dragul FERICIRII SOCIALE este o ISPRAVA de MARTIR 1 * si o treab si mal bunl - Sa rpestl, sa ataci si sjefulestl ori sa furi de dragul unor scopurl sociale aceasta este o FAPTA VITEJEASCA. - Sa mori pe esafod, sa fli ghllotlnat sau mpuscat de DRAQUL ferlclril sociale si a CULTURII noastre - a L1BERTAJII, EQALITATII si FRATERniTATII (60) - debarasatl de aceste fantazri ale credintel. ndeldll si dragostel. Impuse oamenilor (61) - aceasta ' Aceasta batjocohre a constiintei, a moralittii, a sfinteniei si curtiei vie(ii o ntlnim azi la tot pasul, in toate gstile tinerilor dar si in colectivittile maturilor. 14 Lucifer a substtuit idealului de martir pentru Hristos, idealul fals de: martir fi erou modern de dragul fericirii sociale, fericire obtinut prin chine si ticlosii. Ei sunt aâ-zsii martiri ai civilizafiei, mucenicii dtsfr&ttlui, care se jertfesc pentru asa-zisele dreptur ale omului la liberiate anarhica, la vici! fi dezxnat.

42 N.P. Rigkovski este mtr-adevr o TAPTA EROICA. EROISM nu ca al mucenlcllor crestlni. din draaoste pentru blnefacerlle vesnlclel. ci erolsmul MUCENICILOR nostri, MODERNI, pentru o realitate anume, pentru o ferlclre obsteasc alci, pe pmnt, FERICIREA satlsfacerll totale a tuturor comodlttllor si a n e n f r n a t e l o r p o r n i r i ptimase de a bea CUPA vletll pana la fund, prin bunurile distribuite tuturor In eoa I a msur si la ficcare. Acculi BRAVI MUCENICI" al nostri vor exerclta o Influenti extraordlnar asupra soclettll, pentru c vor SUBTILIZA no(Iunea de fapt eroica si slava umil a mucenlcllor M I e l u i u l , ca sa le ocupe locul lor si sa umbreasc pomenirea lor, mlcsornd adevrul c u n u n i i lor mucenlcestl. Aceast TACTICA, as^derea, COSTA nu p a t i n e eforturl si trud, deoarece tu, LEQIUNE a sarpelul negru, va trebul sa fntretll prln sugestll sporlte SISTEMUL DE EXECUJH (62), ce tntreste si allmenteazEi sunt martirii civilizatiei, mucenicii desfr&ului (Oscar Wilde, Edgar Alain Poe, etc), care se jertfesc pentru dreptuhle omului de a-i satisfare toate pomirle ptma$e; ei vor sa instaureze .domnia bunului plac" fi a lui ,jac ce vrtau, fie ce-fi posa!?" Printre ei sunt 51 eroii moderni ai tuturor revolufulor anarhu-ti' prt>gresiste", la monumentele crora copiii nostri ne^tiuton depun fiori. $coala, netiutoare $i ea, in tnconftienta ei de sciava a puterii mondiale, depune f l u r t n n rvntni a le intuneca mintile de cnd sunt mci, crezAnd nav cA-i lumineazA.15


43

EMERQIA VOASTRA de fmpotrlvlre si dlstrugere a poruncilor MIeluiul prlntre oamenl, si care ne sunt necesare pentru c nspresc relatllle dlntre popor si autorittl, apropllnd ISTORIA de F I M A L U L prlelnk nou, de QUVERPAREA noastr asupra lumlllll (63) TntelegetI voi TACTICA asta? - Tu, LEQIUNE a ARPELU1 IMEQRU, si tu, btrne MOLOH, si tu, vesnlc JUCAUÛLE, vesnlc zmbretule EROT - COPILUL sarpelul negrufl Suaeratl-le. deci, oamenilor RELATIV1TATEA 1DEILOR1 (64) IlTTUriECATI-LE MIETILE!" (65) î Lucifer si intinse mdularele, cscand de se cutremurar dedesubturile Infernului si scrsnl din dlntl. De acest scrsnet se cltinar leglunile urcioaselor f p t u r i ale demonllor. ârpele negru al gndulul luciferlc se rsucl si-I cuprinse, nclngndu-l cu inelele sale, si ntlnzndu-se, si iarsi rsucindu-si ndrt Inelele, in qhemul u n u l nou gnd intunecat al dlstrugerll si prpdulul. (XI Oamenli posed o citadel cea mal inaccesibil - maternltatea. Trebuie distrusll lar Lucifer a continuai: ..- Ascultati cu atentle: si tu, LEQIUME a sarpelul negru, si tu, btrne MOLOH, si tu, vesnlc zmbretule EROT, odrasla sarpelul negru, nASCUT sub POMUL paradlslac al

N.P. R i g k o v a k i SEDUCTIEH... Ascultatil

M argu distrugatorului

45

Va asteapt cea mal QREA SARCINA, far de care nu vom RCUI nlmic, lar toate UMELTIRILE noastre nu-sl voravea ROSTUL. Oamenll posed o cetate - cea mal fnacceslbll. Aceasta este MATERTttTATEA: nasterea urmasllorsl educarea lor. FEMEIA TEC1OARA si fEMEIA MAMA: lata acca rORTAREAjA de NECUCER1T a OMCrflRII, care trebuie avuta permanent in vedere. (66) fndreptatl cu DIBACIE 1 PRECAUJIE toate ATACURILE voastre asupra el. Dac nu veti CUCERI, nu vefl SUPUHE aceast CITADELA - totul va fi In ZADAR, cci nu veti apuca s-l venitl de HAC unel OEriERATH. c va CRESTE, formndu-se, ALTA ARMATA centra noastr. Cu ajutorul femefl vom reusl sa punem LABA pe FrtTREAQA omenlre in prezentul si vlltorul el, s-o RAP1M fn mtreglme..."'16 Femeia este finta principali a atacurilor demonice, pentru a o Impinge a se lepida definitiv de credin(a lui Dumnezeu. Criminali, uciga$i a prophilor copii, sau tvlindu-se in tot felul de pacate (huli, trufie, modi, desfru, betie, droguri, etc.J, de va mai aduce totuji pe lume copii, binenteles ci acestia vor fi dupi chipul 9! aseminarea ei, necredinciosi - nonconformisti, intunecafi, trufasi, pervertiti de la nasiere, mici ..diavoli hulitor de Dumnezeu", care vor ajuta demonii, prn fiutate si parimi, la surparea omenirii in haos si anarhie, si in final cu tot' vor umple iadul... Printele Arsenie Boca spunea in anul 1944 unei profesoare care la 28-30 ani nu se putea csitor: ..Nu mai e vreme de

i, dintr-odat, ngrozlndu-se de acest qnd, Lucifer s-a strambai de parc-1 dureau i l i n t i i . $arpele n e g r u l u i gnd a lunecat printre maxllarele lui cascate de frlc si s-a pierdut mluntrul lui. Tot iadul s-a i n f i o r a i si s-a cutremurat... ... O RAZA de LUMINA PURA, pogornduse din MALTIMILE inaccesibile, ca un rULQER, a LOVIT MTUNERICUL, imprstiindu-1. A fost ca o aducere aminte a turbate! neputinte luciferice si a mrinimiei nesfrsite a Creatorului: in ceruri apru pentru o clip inalntea lui Lucifer chloul purttor de lumina al Preacuratei Fecloare - Maica Mielului. neoboslta si pururea ocrotltoare si aprtoarea vlrainlttU si maternittli femeilor. î iarsi se ntetl intunerlcul infernulul si scntelar ochll lui Lucifer, lar din maxilarele lui se strecur In afar sarpele negrului gnd si un rnjet obraznlc si batjocoritor l schlmonosl fizlonomia. Cunoastem noi aceste sperletorll" continua el cu o voce insolente, strldent si scrboas, aidoma zdrngnitulul une! piaci de aram ntre ciocan si nicoval, si se semetl trufas, RIDICAMD un PUMN pros si diform cu degetele fnclestate, artnducisitore, dar pini la sfrsitul veacurlor s-or insura fi marita, iar tot ce e va naste din voi v? fi d\ayol hultPr de Pumnezcu." Tragic avertsment!!!

46

N.P. Rigkovski


47

$1 ghearele, asciutte si albe. {XII Brbatul corupt - un a l i a i de ndejde al d i a v o l u l u i ) .,- nu suntem s i n g u r f ! Avem un ALIAT CUriUNA CREATICI, - cu el nu ne TEMEM" de niMICl... De PARTEA noastr se afl BRBATUL, sexul MASCULIM, el ne va AJUTA sa aranjm lucrurllel" (67) ..- Asculta, LEQIUrtE a sarpelul negru, si tu MAMONA, si tu MOLOH, si mal ales tu, h a z l i u l e si jucusule EROTI Sugeratl-Ie BRBATILOR, si mal ales TIMERILOR, POFTA SEKZUALA EXCESIVA. SUQERATI-LE c aceast CASTITATE si MEViriOVATIE a fetelor, TIMIDITATEA si toat aceast PURITATE FECIORELNICA si MODESTIA tlnerllor - nu sunt dect PREJUDECATI Hpslte de continui, ce InORADESC necesittlle flrestl si STinQHERESC plcerlle vletil. IMDEMNATM pe barbati sa practlce AMORUL LIBER, TARA CAsATORIE, care sa nu INCOMODEZE personalltatea, ADEMENI17 Atenfie! Barbatili corupt ete sprijinul diavolului, h alung demonului fnca de Dumnezeu. Neeuratul se bizuie pe ..sexul mawulin" In care vede un aliat de nAdejde. Cu barbatili fn afiitor, I in iter e sigur de reuita planului lui dr . . ' I M | ' I - M - .1 Mirrimi, e convins c prin brbat va tngenun ir! i femeia mami in mocirla p A i . i i u l u i n \.< progenitura, ;i va rapi omemrra din inAiu hunA a lui Dumnezeu.

TOR prin sansa diversltatll... INSPIRATI-LE brbatilor AVERS1UME fata de cstorla ce APASA personalltatea, punndu-1 CATUELE ndatorlrilor. ARATATl-LE si SUQERATI-LE modul de trai !n COMCUBIMAJ $1 al CASATORIILOR CIVILE. MEDICiriA $1 MARXISTII va vor fi de folos mal cu scarna prin PUBL1CAJIILE lor POPULISTE si IMSTRUCTAJELE referltoare la sterllltatea arbltrar prtn Intermedlul DISPOZITIVELOR speciale folosite in tlmpul actulul sexual. In acest caz PRESA, prletena noastr FIDELA, se va dovedl o ARMA redutablld de dlfuzare RAPIDA a acestor cunostlnte absolut folosltoare pentru proUferarea CULTULUI EROT1C. Asta pe de-o parte... lar cnd BARBATI! se vor DESTRABALA de tot, gustnd din cel mal FRAGEZ1 AMI dulceata profesrll cultulul erotlc si vor PREFERA tradltlonalel cstoril legale COMCUBinAJUL LIBER, cu tot farmecul POLIQAMIEI improsptndu-le slmturlle..., atuncl stlmulatl-le celor mal VALOROASE femel, celor mal PUTERM1CE naturi feclorelnlce, AMTAGOrilSMUL centra brbatllor, RAMITI-LE cu ISCUSinTA fn amorul proprlu si In DEMMITATEA lor, TREZITI-LE constllnta necesittii de EMAMCIPARE, a servlclulul IMDEPEMDEnT si a EQALITATH in drepturlle civile cu BARBATI!, vinovati de soarta lor vitreg, care au PRIVAT-O de cmlnul famlllal si au ATEF1TAT la subllmul el DAR

48

N.P. Rigkovski


49

MATURAL de a fi marna. Sistemai nervos la femel este altfel TESUT, flind mal senslbll la sugestll." (XIII Rnit cu iscusint in demnitatea sa, femeia este mpins spre emancipare, fiind astfe! clntit din rostul ei divin) ..5UQERATI-LE cu tndrzneal, dar si cu precautie, depllna EQALITATE cu BARBATUL, acest material GROSOLAN (68), care CEDEAZA mai usor idellor NEBUNE$TI, pe care le Imbraca I mediai tntr-o teorie STIIMTIflcA, Impreun cu un sistem de factori doveditorl. GASITI (ceva) anume pentru a Justlflca Ideea, ortct de ABERANTA ar fi aceasta..." Tot asa dup cum am reusit s-1 PAcALIM pe btrnul savant, mSPIRAriDU-L SA VADA In Ideea evolute! formelor universale ale naturi!, a legittii dezvoltril treptate, fn ideea miscrii el ascendente In procesul reallzrll reprezentrilorConceptuluI Divin al Desvrsltel Cugetrl, ABSENTA LUI DUMNEZEU, lar tn evolutla si utlllzarea ulterloar a acestei IDEI (nebunesti) - sa EXCLUDA din 5TIIMTA credtnta in CREATORUL unlversulul... OI Aceasta a reprezentat cea mai TARE1(1 tnsu$i Ludfer, marcie impostar, recunoaste ct de aberant este ideea deplinei egalitfci a barbarului cu femeia, de aceea le impune slugilor sale sa gseasc ,,ceva anume" prin care sa susina aceasta mare minciuna.

latur a noastr si TRIUMFUL TOTAL asupra 1MTELECTULUI uman, cu toatc ca e srbtorit de om, ca fiind EPOCA mlnunata a EL1BERARII... El si, lsatl-I sa se DISTREZEI..." .,- Dar fltl ATEMTI, c PEMEIA e mai PREVAZATOARE dect brbatul, mai ELEVATA, mal PURA $1 DIVinA tn frumusetea purttoare de LUMIPlA a sufletulul su. In nftisarea sa QRAJIOASA, lar inFLUEMIA el este foarte mare. De aceea, la Inceput trebule SA-I SUGERAM treptat si cu maximum de prudent rOTIUMI FALSE asupra FEMmiTAjIL MATERMITATIL CAST1TATH, GRATIEI si I U B I R I I gingase, asupra acestei IUBIRI IDEALE, ca flind nscocite de ctre cameni (deci relative si inventate). Apol, tot mal Inslstent, crescendo SUGERATI-I dlspretul faj de accie formeDemonii sarbtoresc distrugerea credintei in Dumnezeu drept TRIUMFUL lor total asupra Intelecrului Umani!! Diavolul este cel mai mare profesor in capul necredinciosului si-I conduce prin toate ..prpstiile"... In mintea din care Dumnezeu lipseste, diavolul este stpn. Astzi, prin nmultirea frdelegii, necredinciosii conduc lumea apropiind ISTORIA de F1NALUL prielnic demonilor. (je GUVERNAREA lor asupra lumiL dupS cum ei nsisi se lauda,!!!... Prin ei, conduce nsusi Lucifer... Dar crestinii drept-credinciosi sunt optimish, Hristos-Dumnezeu Cel cu Cruce le-a fgduit ca nu-i va parasi, c va fi cu ei pana la sfrsirul veacurilor!19

50 N.P. R i g k o v B k i sentimentale, ce dau in vlleag SLABICIUFlEA femelei, cutnd atrnare s APARARE din partea JUMATATII mal PUTERNICE. PERSIFLATI abll si cu pricepere, LOVIND-O fn amorul proprlu. TOT ceca ce COflSTITUIE tn femele O FORJA 1 O LUMIMA MAREATA trebule prezentat tn ochil el, ca fllnd o ruslnoas MEPUTIFITA si LASITATE. (XIV femela necredlncloas lui Dumnezeu ajunge sclava ffdel a dlavolulul} PRIHCIPALUL - continuati ATACUL asupra SENTIMEriTULUI RELIQIOS, fnrdclnat cu putere tn senslbllul suflet f e m l n l n , ca dlntr-o data s-1 PERVERTII FROQEniTURA si sa dlstrugem tn ea CREDIMTA si RELIQ1A aceste PIEDICI de TEMUT pentru CULTURA NOASTRA (69) (a demonilor). In acest scop Inspirati-te, Insplrati-le cu Insistenti femellor DORinjA de a studia stllntele SUPERIOARE, unde PREDOMINA deja slstemul nostru evolutionfst de gandire, calca RAJIOflALA (strambata si mincinoas) a cunoasterll experimentale, care duce la NEQAREA exlstentel lui DUMPIEZEU, la negarea n e m u r l r i l sufletulul si la negarea altor momell ale credlntel... lar pentru a MASCA deflnltlv EV1DEP1TA NEBUrUE. vom da oamenllor L1BERTATEA de CANDIRE, si el vor NASCOCl tn curnd o riLOZOFIE POZITIVA. (70)

M a r i n i distrugtorului

51

Atuncl FEMEILE se vor QRABI sa IMPARTA cu BARBATI! dreptul la $TI1NTA, se vor inserte la universitari, vor ocupa catedrele, vor dlseca m p r e u n cu s t u d e n t i ! cadavre imbalsamate, cutnd tn eie SUFLETUL, obrsla vieti i, si deslgur, nu-1 vor gasi; lar pe parcursul permanentel APROFIERI de partea BARBATEASCA si a comunicarli TOVARA$E$TI cu BARBAJH, in auditorii si amflteatre, in laboratoare si cllnlcl, in adunrl si conferlnte, pe bnclle scolllor mlxte si la servlclu, in diverse Institeli de stat, PSIHICUL FEMEII se va POLARIZA flresc cu insuslrlle de acelasl POL cu cel MASCULIH, si astfel toat FORTA FASCIMATIEI, TANDRET, MODESTIE! femlnlne si acelei ATRACTH DIVINE, care necesit cele mal sublime senilmente de frumusete si perfectlune sufleteasc, aflate tn posesla femellor- vor DISFARE de la slne si noi vom avea in femele SCLAVA noastr FIDELA cu a sa colosal mFLUEMTA asupra QLOATEI - la vederea MARTIRAJULUI el in nchisori, tn exll si pe esafod, in conformltate cu CODUL PEMAL al libertrii CIVILE... Ol Acesta va fi UH AFROMT REMARCABIL, tnc nemalintlnlt tn achlzttllle noastre culturale, la adresa Celul Preavesnlc. Sa mal a d m i r e si acum c u n u n a creatici Sale!..." Ma-ha-ha!!... i z b u c n i Lucifer in hohote de ras si fizionomla sa monstruoas cu buzele floroaselor maxilare larg rsfrnte, dezve-

N.P. R i ^ k o v s k i 52 lind dou rndurl de dlnfl asciatiti ca otelul, se schlmonosl ingrozltor. mpreun cu el hohoteau leglunile sarpelul negru laolalt cu tot! monstri! infernulul si cu sufletele nrobite lor, aliati! llngusitorl, aflatl sub teroarea inflortoare a nebuniel $1 a disperarli inconjurtoare. ladul se cltin si scoarta pmntului se cutremur de acest hohot slbatic si dement.

M a r ^ u l distrugtorului

53

{XV. Prin spiritlsm si magie, pas cu pas ctre intruchiparea AMTIHRISTULU1, spre Unlunea Social-Democratica, bazat pe anarhla total } Dreptl!... Ascultattl..." ddu comanda Lucifer si cnd se restabili linistea completa, continua: - Exlst inc o mprejurare extrem de Importante, care nu trebule nlcldecum scapata din vedere. Asa c, executatl cu preclzle instructlunlle: - O parte a Blserlcll fldel Mlelulul se va tlne cu trle de poruncile Lui, lundu-se la Intrecere in credlnt cu apostoli! nostri SAVAMTI, stpnind majorltatea mlntllor (71). Aicea tu, LEQIUME a arpelul negru, nu ve! putea face fata asa de usor, deci va trebul s-i IMROLAM si pe PRIZOMIERII nostri din cealalt LUME... lata cum vom proceda: De ndat ce veti remarca prlntre cel credinclosl Mlelulul dorinta de a DEMOMSTRA savantllor nostri exlstenta VIETI! de dlncolo

de MORMAHT si a sferelor el superloare, SUQERATI-LE (acelorcredlnciosi ai Mielului) s-sl insuseasc procedeele TAIMICE de comunicare MAGICA cu noi (demoni!) de la VOGHIMI! fidell filozoflei noastre si de la dlsclpolil tlnuturllor Edenulul devastat.(72) Dezvluitl-le p r u d e n t unele din R1TUALURILE lojllor masonlce(73) devotate nou: $EDIMTELE de SPIRITISM- si metodele de Invocare a splrltelor, la care Imedlat ocupatl totdeauna $1 peste tot locul piimele pozltll, sub acoperirea unor SPIRITE RATACITOARE, vasai! de-al nostri, ct si a SERVITORILOR nostri, care vor aprea in sedtnte de la prima CHEMARE. Ale! va trebul sa dm dovad de o VIQILEMTA EXTREMA, ca nu cumva cel ce se afl In asteptare" sa alba In MIMTE si in COMSTilMTA numele Celul Unula Sfant sau al Mieluiul Su. De aceea, punetl-le tot felul de PIEDICI, STAMJEMIMDU-I cu alutorul sugestlllor ascunse de la STAREA de splrit RELIQIOASA constlent. Dar in prezenfa SAVAMTILOR, a celor MORTI splrltuallce$te si a necredlnclosllor- Aflm de aia c jedintele de spihtism sunt unele din ntualurile lojlor masonice. :i E vorba de credincioii fideli Mielului, care accept totuji a participa la aceasti experient nefasta a ntunercului de dragul salvrii acelor savan(i rta*ci(i $i corupti, implicati in spirtism. Prin credin(a lor ei pot fi un pericol pentru ed intele spiritiste, n clipa in care L-ar chema pe Hristos cu rugciunea minfii.

54



55

nu producetl nlcl un FEL de fenomene, ca sa nu urmeze o reactie Inversa. Deja aceste asteptrl in fata MASUJELOR si metodele RITUALE creeaz o atmosfera proplce PiOUA si potrivnic L u m i n a t u l u l Miei $1 BISERICII Sale, care ne SAcAlE prin PURITATEA si SriMTErlIA SLUJBELOR sale spre LAUDA Zldltorulul." ..Asadar, sa stltl c adunrile MISTICE, sub denumirea de $EDIMTE SP1RITISTE reprezinta CAMPUL vostru de activitate, lar voi trebule sa fitl in PRIMELE r n d u r l . Retragerea este permls numal n situati! extreme, cum ar fi interventla LUMINAJ1LOR STRATEQI, inger sau Sflntl Cuvlosl RAPOSATI - servii Mlelului si PAZITORII sufletelor credlnciosllor... In astfel de cazuri datl-v cu repezlciune ndrt, dar nu va Intlmldatl de esecurl minore; dac unu sau dol vor parasi sedicele, nu-l nlct o pagub, orlcum ti veti avea pe ceilalti. Esentlalul e sa va S1LITI din rsputeri sa INTRATI in relatll amicale cu partlclpantll ED1NTELOR, aprnd tn grupurl, Ispltlndu-l, trezindu-le IMTERESUL si CURIOZITATEA. Atlngetl mainile si trupurlle medlumilorsl celorlaltl participantl, amestecnd treptat materia subtll a nvellsulul vostru ntunecat cu flbrele lor nervoase si astfel, ceca ce nu veti REUI prin SUQEST1E, veti REUI prin POLARIZARE, prin transferul nclinatiilor voastre volitive... Asa c el nu vor mal

cuta TERIC1RE si LIHISTE SUFLETEASCA n comuniunea cu Dumnezeu. In ruaclunl si credint, ci In contactui cu noi. In receptarea mesajelor SCR1SE si MIRACOLELOR PIOASTRE, prlmlndu-le ca pe nlste revelatil 5UPERIOARE si aflnd In eie satlsfacerea SETE! de a ptrunde in TAINELE EZOTERICE. Atuncl cnd sedlntele de splritlsm vor inlocui Biserica Mlelului. nseamn c ne-amatinsTELULU74) Pe parcursul sedlntelor surprlndetl si derutatl asistenta prin diverse cludtenll: miscati scaunele si alte oblecte, producetl clocnlturl, cantati la Instrumente si sunatl, dictati mesaje, ridicati oblecte In vzduh, pana cnd veti ACUMULA de la medium! si ceilalti participantl EMERQIA si SUBSTAMJA necesar N V E L I U L U I vostru, si atuncl, MATERIALIZATI-VA si artatl-v Intr-un corp vlzlbll, prezentndu-v sub numele unor persoane decedale si ASCUNZAMDU-VA sub IMPATIAREA lor. Prin intermedlul acestor materlallzrl temperare. In care spiritele nu pot rmnea muli tlmp, rlscnd de a-l uclde pe medium, vom pregali prin AMESTECUL cu oamenll ntruchlparea si nasterea din femele a odraslei noastre. numit AMTIHR1ST de clre Apostolil Mlelului. El va concentra n slne ntreaga stiint umana, abil rsturnat cu fundu-n sus de ctre noi, cunoaslerea luturor mlracolelor alolputernlcei noastre magli

56

N.P. R i ^ k o v a k i

M a r u1 d i s t r u g t o r u l u i

57

1 procedeele nvlerll mortllor". 1, ntruct SAVANTH NOSTRI vor rspndi ctre acca VREME ..noua invitatura", cum c Dumnezeu nu exist. fitnd doar o reprezentare a omului despre sine nsusl. oamenil II vor primi pe FIUL nostru (ANTIHRIST), din cauza puternlclel $1 forte! mlracolelor sale, ca pe Flu lui Dumnezeu, fllndc el il va ndemna pe cameni prln dlscursurl, declaratii si prtn DUtereasuaestlei\a D1STR1BU1REA pmntului. averilor si comorllor. ca TOT1 sa fle PiDESTULATI. 1 atuncl socletatea umana nu se va mai numi Blseric a lui Hrlstos. ciSOCIAL-DEMOCRATICA, bazat e AttAR-

tpiai^_5l_sup_us_neyzut 5! in scerei noua. Astfel, de partea noastr vor trece si cel alesi, lar dac va ramane acolo o mica turm de credinciosl, IMPRATIATA pe fata p m n t u l u i , aceasta nu mal are pentru noi nlci o importanti. Asa, In ALIAMJA cu oamenii, vom pomi la ultima si decisiva BAlALIE impotriva Mlelulul - Fiulul Celui Preavesnlc, 9! vom INSTALA pe pmnt IMPERIUL nostru... Chlar dac aceasta ULTIMA OFEMSIVA nu ne va aduce IZBAriDA, In cel mal ru caz ne rmn ALIATI! nostri, pe care il vom retine pentru noi dup retragerea In Sntune22 Demoni! nu pot invia morîi, ci doar creeaz iluzia Invierii morti lo r....

rlcul cel mai din afar, ca sa nu rmnem acolo far ocupatle si autorltate asupra celor care, far Indoial, datorit nsuslrii naturi! umane, vor ncepe sa se chlnule si sa se lamenteze lalnlc dup trecutul far PUtinta de ntoarcere..." .,- Auzl tu, l e g f u n e a sarpelul negru?! Auzltl voi, slujitorii si sciavi! mei fideli?! Acesta este u l t i m u l meu cuvntl nteles-atl voi totul?" - rcnl Luclfer cu o voce sabbatica si turbata. 1 iadul a rsunat de strigatele frenetice si stridente: ..Urall Ural!" lar Lucifer, lungindu-se ntr-o poz dlzgratloas, un monstru hldos si dlform, ntrecnd orice Inchlpulre, isi ridica sus pumnul su muschiulos si pros, rnjlndu-si dlntli de otel si amenlntnd spatiul. In aceeasl cllp, cu luteala fulgerulul, se prvl mpreun cu legiunlle sale. In sfera sa - m prpastia vlvltoare, n fundul iadului. Pentru c soarele rsrea pe pmnt ca si mal nalnte, fiorile si inl(au ctre cerurl ruglle inmiresmate Creatorului si Ingerii plngeau n Jurul Tronului Su asupra sortii omenirii apostate a ultimelorzlle.

N.P. Rgkovski

M a r 9 u1 d i s t r u g t o r u l u i

note adugate in textul v i z i u n i i..Maculili d i s t r u g a t o r u l u i

de redactorii acestei lucrar!: (1.) Ca la orice vedente, se pune problema veridicittii ei. Din felul descrlerii celor petrecute se ntelege c a fost real: lumea duhurilor este diferit de cea trupeasc, este mai real, neoblsnuit oamenllor; desi mintea se afl in stare de veghe, totul pare a fi un vls, o desprindere de realitate (cea oblsnult, materiale, a simturllor). Toate acestea nu pot fi intuite si msluite cu o asemenea usurlnt far a fi traile, pentru c nu-s din lumea aceasta, sunt de neajuns si de neimaglnat. Vedenia de fata prezint aceste caracteristici. Deslgur, trebuie sa tinem seama c se prezint lucruri ale ntunericulul si nu trebuie sa asteptm prea multe de la ea. (n.ed.) (2.) nu orgoliul si trufa au dus la descrierea celor vzute, ci imboldul pasnic si puternic al Acelei Puterl Care -a descoperit totul, care a biruit dorinta sa de a ramane In umbra, necunoscut. (n.ed.) (3.) Se stie c iadul se afl in fnterlorul pmntului. O dovedlre a acestul lucru se gseste pe larg la Sfntul Ignatie Briancianlnov, Cuvnt despre moarte. Ma Ilmitez alci doar la o dovad scrlpturistic, anume pogorrea la iad a Mntultorulul timp de

tre! zlle, despre care spune: ..precum a fost lona in pntecele chitului tre! zlle si trei noptl, asa va fi si Flu Omului in inima pmntului trei ziie si trei nopti" (Mate! 12;40). (4.) Acestea sunt reallttl duhovnlcestl, desi ale ntunerlcului, descrise in cuvnte, dup felul de a gndi al nostru. Trebuie remarcat c noi nu suntem obisnulfl cu realitatea duhovniceasc, nevzut, dar ea este cea mai pregnante. Chiar dac ni se pare nou c nu exist, realitatea duhovniceasc nu lipseste din lumea noastr, ba chlar este foarte dar, trebuie doar sa ai ochll deschisi sa o vezl. Vlaâ trupeasc, senzorlal, vzut, nu e llpsit de aspectul nevzut. Acolo unde llpseste dragostea, tinlstea, pacea, blndefea - susflnule de Dumnezeu si ingerii Lui, este prezent mpletrlrea Inlmlt, fantezla ntunecat a minili, care se manifesta prln ur, dispret, invidie, desfrnare, glume proaste, dezgust, dezndejde... lar in spatele acestora din urm sunt demonll, cu toat rutatea si perfidia lor. (5.) Rutatea si mrsvia nu doar fac ru, dar si macina fllnta celul ce le poart in suflet si pe a celor cu care Intra in contaci, provocnd dureri de cap si o stare de ameteal si de Indlspozitle grozav. Personal am auzlt pe unii (cameni duhovnlcestl sau nu) care au descrls ce au simtit cnd au vzut artrl drcesti: groaz far margini, pielea se face ca de gin, un strigai de spalma Izbucneste din piepl de parca s-ar

6Q

N.P. R$kovski

Marûl distrugatoruluii

61

face gura pana la urechl. Pentru a ntelege mai bine acestea se poate face o analogie ntre cameni! rl si demoni, ..ngerul este o fllnt spirituali, vesnlc mlsctoare, liber, necorporal. (...) Se spune c este netrupesc si imaterial in raport cu noi. (...) Demonil, cu toate c erau de aceeasi natura cu ingerii, totusi au devenit rl. Ci se schlmb si iau forma pe care o vor dup fantezia lor" (Sf. loan Damaschln). Filnd duhurl, sunt clrcumscrisl, asemenea sufletului omenesc, doar c umbl in sfera nevzut a lumi), a realitti nconjurtoare. Dac despre cameni Sf. Siluan Athonitul spune: ,,Clne poart in sine pacea Duhului Sfnt, acela revars aceast pace asupra celorlalU $1 clne poart in el duhul rulul, acela revars acest ru si asupra celorlaltl", cu ct mal mult revars rul demoni!, care ac(ioneaz in chip nevzut si au o rutate nemsural, coplesitoare si bine direzionata. Trebuie preclzat c ficcare om are voinfa liber sa prlmeasc duhul bun sau ru dup cum vrea, sau s-t respinga dup cum simte scarb de unul sau de a l t u l , conform cu dispozltia sa luntric. (6.) Dumnezeu este nevzut, Putere ricercata atotputernlc, ocrotltoare, de \a dltoare. Gel ce dobndesc o prtsie trainic cu Dumnezeu pot face astfel de a f i r m a t l h . Sufletul care s-a predai cu smerenle voli lui Dumnezeu II vede nevzut In ficcare secund, dar nu poate tlcul aceast nlcl

mcar pentru el nsusi. (Sf. Siluan Athonitul) (7.) Slngura putere adevrat, care poate birul rul, este harut lui Dumnezeu. far el, numai prln puterea omeneasc, plelrea este de neocollt. Dar omul credlnclos lui Dumnezeu este mal tare dect toat puterea vrjmasulul. ,,Prln el insusi omul este flrav ca o floare a campulul: totl o lubesc si tot! o calca in picloare" (Sf. Siluan Athonitul). De aceea si trebuie cutat cu tot dlnadfnsul sa dobndlm in noi nsine puterea sfintitoare si de viat dttoare a harulul Duhulul lui Hrlstos si sa nu ne multumlm doar cu credlnta de suprafat, mal ales in vremurile acestea, despre care Cuvlosul Palsie Aghloritul a spus: ,,Ce care nu vor avea intende bun, care nu vor fi luminati, se vor itisela in anll apostazlel. Pentru c cel ce nu are harul dumnezelesc nu are ciarliate duhovnlceasc, si este asemeni diavolulul." (8.) Din pacate nu cunoastem nlmlc despre aulor, lucru ce ar putea aduce o lumina in plus in infelegerea lucrurllor. Cel ce cunosc ceva sunt blnevenltl sa ne comunlce. (9.) Qndul este arma cea mal tare in rzbolul duhovnlcesc, att gndul cel ru pentru pierzare, ct si cel bun penlru mntulre. Qndul imbraca pe om cu un anumlt duh, il predlspune spre faple de un a n u m i t fel, il alrage mlnlea si atentla intr-o anume dircele. ..Lumea se influenteaz repede si spre bine, si spre ru. Spre ru se

62

N.P.

Rikovski

M . i r - u l distrugtorului

63

influenteaz mai usor, pentru c acolo ajut si diavolul" (Cuv. Paisie Aghloritul), Duhul Sfnt si ingerii influenteaz delicat, in timp ce diavolul da buzna, este obraznic si Inslstent. ..O alta caracterlstlc a diavolulul e c este cel mal mare pislog pe caput o m u l u i , obsednd mintea chiar si in vls cu invtturlle lui" (Pr. Arsenie Boca, Mrgritare duhovn!ce$ti, p. 146). De aceea insista Sfintii Printi al Ortodoxiei sa nu ne culcm seara far sa facem rugciunl de multumlre si de cerere ctre Dumnezeu, pentru a ne ocroti mintea si somnul de atacurile diavoletti obsesive asupra gndurilor si viselor noastre. (10.) Despre dezlegarea puterilor intunerlculul la sfrsltul lumi! se vorbeste clar tn Apocalipsa Sfntului loan: ..$i am vzut un nger din cer avnd chela adnculul si un lant mare in mna lui. $1 a prins pe drac, pe sarpele cel vechl, care este diavolul si satana si l-a legat pe mlt de ani si l-a aruncat in adnc si l-a inchis si a pecetlult deasupra lui ca sa nu mal amgeasc neamurlle pana se vor sfarsi mille de ani; si dup acestea trebule ca el sa fle dezlegat p u t i n vreme" (Apoc. 20,1-3). (11.) lata cum pot fi Izgonitl cu adevrat demoni!: prin smerenle, prin dragoste, prln allplrea de Hrlstos, nu prln lupta cu el. ,,Mu dati loc dlavolulul" (Ef. 4,27). ,,Stati mpotriv diavolulul si va fugi de la voi. Aproplatl-v de Dumnezeu si Se va apropla de voi" (lac. 4, 6-7). Elocvent este si ntmplarea

aceasta din Paterlc: ..Un btrn petrecea intr-o capiste de doli si, venind dracii, ii ziceau: - Du-te din locul nostrul" lar el le-a zis: - Voi nu aveti loc." i au inceput ei sa mprstle toate smicelele de finic ale btrnulu. Btrnul sta si le aduna. Apol dracul, apucndu-l de mna. l-a tras afar. Ajungnd btrnul la usa, cu cealalt mna tinca usa strignd: ..- llsuse, ajut-mi!" 1 indat a fuglt dracul, lsndu-l, lar btrnul a inceput a pinge. $i i-a venit lui glas de sus, zlcand: .,- De ce pingi?" Rspuns-a btrnul:..- f llndc ndrznesc el s-l apuce pe om si sa fac asa." Qlasul tarasi l-a zis: ..Tu te-ai lenevlt; cci cnd M-al cutat, al vzut cum M-am aflat lng tlne indat." 1, m u l t u m i n d btrnul, se tinca de lucrarea cea dup Dumnezeu" (Paterlc XXII,14). (12.) Alci se vdeste dezndejdea, nebunla si impletrirea dlavolulul. De s-ar poca I, de sar ntoarce, Dumnezeu l-ar primi, ins mndria este un ntuneric si un lant de nedesfcut, care nu las loc smerenlei si ostenelil. De mndria aceasta s-au mollpst $1 multi oamenl, care nu vor sa se sileasc sa lucreze in sufletul lor, ci se multumesc in mod constlent cu starea lor de decadere. (13.) Cu adevrat nebuneasc volnt, constlent de neputinta sa, de mincfuna proprie si de nesocotinta el, care, totusl, strule n rutate. In nebunia lui, Luclfer refuz sa gndeasc ca va fi nfrant, nu accept sfrsltul su ci nebuneste Inventeaz strategll noi de lupt pentru a

64

N.P. R U k o v s k i

Mar9ui distrugtorului

65

dlstruge omul, ntreaga omenlre, intregul pmnt, toate create de Puterea Divina pe care o respinge. (14.) Este vorba de cultura a 7500 de ani de experient a r u t f i l , si a rezultat din cultul adus demonllor. Aceasta este izvorut culturii moderne. (15.) lata ce stlm despre ,.flancul drept" de la Sfntul Maxim MrturlsitoruI, Intrebrif/ rspunsuri, .Jntrebarea 21. (...) dracil dau nval asupra noastr de dinainte, cnd ne vrjesc prln nf(lsrite materie!; de dinapol, cnd siamese amlntirea pcatulul prin gndurile ce le-am avut mal demult; de la stanga cnd tulbur sufletul prin patlmlle trupestl si neinfrnate; si de la dreapta, cnd dau nval asupra sufletulul prin mndrie si slava desart". pentru c necredlnta vlne din Increderea n sine, fllc a mndrlel. ..Tre! sunt prlcinile gndurllor celor de nula: neluarea amlnte, mndria si zavlstla dracllor" (Fllocalla de la Prodromi!, tom 2, pag. 545). ( 16.) Cea mal grea lupt pe care o poate da omul este cea cu necredinfa si cu hula. Pe toate celelalte gndurf ale ruttll le poate birul prln lucrarea vreunei fapte bune. Pe acestea dou, ns, numai mila Domnului le deprteaz de la cel ce II cauta pe CI Intru adevr, cu toat Inlma. Credlnta este temeiul tuturor faptelor bune, lar far ea viata omulul nu are rost pe pmnt. Credinta vede dlncolo de vlafa aceasta cea-

lalt viaf, cea viitoare, nevzut, pentru care il si pregteste pe om. Atuncl cnd omul cade n nselare si-si pierde credinta n viata vesnlc, lumea vzut si trectoare devine pentru el totul, nct drept scop al vieti! sl alege nemernlcla plcerilor gotase si aductoare de moarte. in acest caz frdelegea, interesul pmntesc, nvrtosarea sufletulul, netrebnlclrea cu desftrile si urclunlle acestel lumi lucreaz n vole; si nicl nu vor sa mal aud de puterea lui Dumnezeu care lucreaz doar prln credinta asupra omului sl-1 umple de tot binele, de dragoste, curale, de blndete si fericlre. Tara credinta lui Dumnezeu socletatea se nruie, rul nu cunoaste oprellste. (16.a.) rilnd hlrotonlt Preot si primlnd ascultarea de duhovnic. Parimele Arsenle Boca le spunea deseorl oamenllor la spovedanle pacatele lor nemrturlslte (pe care ci le ascundeau sau le uitaser), si numal pe unii TI fmprtsea cu Sflntele Taine. Avea Prlntele darul de la Dumnezeu de a vedea starea luntrlc sufleteasc a omulul, cci le spunea oamenlior cele ce au fcut In viata si cele ce li se vor ntmpla. Vznd Ins Prlntele c multi dlntre cel pe care ti spovedea nu-si schlmbau purtrile lor, ci contlnuau cu portele si pacatele, covrslt de grâ datorlel sale preotestl, stilndu-se chezas pentru sufletele lor, s-a rugat lui Dumnezeu s-1 descopere care este prlclna pentru care oamenll nu se las de pacate.

66

N.P. R i ^ k o v s k i


67

$1 tntr-o zi, stand pe o banca in gradina mnstlrll si prlvind spre munte, numal ce vede ed apare in vrful muntelul un nor mare, negru si ntunecat, lar din el se auzea multa glgle si zarv mare. Prlvind cu mare aterine, observ c deodat norul se desparte in dou parti lar in mijlocul norulul pe munte vede un scaun imprtesc Inconjurat de flcrl de foc si pe satana pe scaun, nconjurat de toat ceata drceasca, zlcnd cu glas tare ctre dracl: - Care dlntre voi este asa de Iscuslt sa gseasc un vtclesug si s-1 soptltl in mlntea oamenilor ca s-l tragem de partea noastr si sa cstlgm suflete mal multe, sa face m o imparale mal mare ca a lui Dumnezeu, c putln t i m p mal este. Atuncl se inftlseaz un drac si se inchina pana la pmnt lui Scaraoschl, si-I zlce: - tntuneclmea voastr, am gslt de cuvllnt sa soptfm in mlntea oamenilor c nu este Dumnezeu. Dar satana il zlce: - Mu e prea bun vlclesugul tu, c nu putem cstlga prea multi cu el, sa vln altul. $1 vlne al dollea si zlce: - Intuneclmea voastr, s-1 lsm sa cread c este Dumnezeu, dar nu este ral si lad si c vlata aceasta este numal pana la mormnt. Satana, chlbzulnd, il zlse: - Mici cu acest vlclesug nu putem cstlga prea multi, cci Hrlstos cnd S-a Inltat la cer a zls ucenlcllor: .In casa Tatlul Meu

multelocasurisunt (...) Ma ducs vgtesc /oc, ca unde sunt Eu sa ////si voi' (loan 14, 2-3) si sunt destul mal rsrltl la mlnte printre oamenl care stfu c exlst Dumnezeu si c Elle va da rsplata dup fapte. Sa vln altul. $1 vlne al trellea si zlce, nchlnndu-se pana la pmnt: - Intuneclmea voastr, eu zie mal bine s-1 ludm pe oamenl pentru credinta lor in Dumnezeu, in ral $1 lad, in judecata de apol, dar totodat, far odthn sa le soptlm de mii de ori: ..Mu va grbltl cu poclnta adevrat, lsatl-o mal la btrnete cci moartea e departe si mal petrecetl, gustati dulceata vletll, facetl-v toate poftele, mal e vreme destull" 1 vrjltl de soapta noastr ademenltoare nlci nu vor observ trecerea vremll. Moartea venlnd pe neasteptate il va gasi deslgur total nepregtltl sl-atuncl el sunt al nostri. Abla acum satana isl stramba chfpul fntr-un rnjet de bucurle dlavoleasc si cu Infrlgurarea grabel le zlse: - MergetI si asa sa faceti! Deci numal de forma si de ochii lumi! sl indeplineau acel oameni datoriile crestlnestl, in timp ce vrjlti de soapta ademenitoare a vlclenflor dracl nu-sl schlmbau purtrlle si contlnuau cu poftele si pacatele, lsnd sfaturile Frintelul si adevrat pocalnt pentru la btrnete. (17.) Totusi, vedem c astzl trupul este mai rsftat prin patiml ca orlcnd. Deci nu a fost lsat in pace, dar atacul diavolllor a

68

N.P.

R^kovski


pornit spre trup pe alta dlrecfle: de la minte si de la cugetare la trup, nu Invers. O data stricat mintea, omul nu se mai poate poca! de faptele sale strlcate, pleirea si afundarea In nelegiulrl este far de rldlcare. ..In mintea stramba toate se stramba" (Par. Arsente Boca). Dac mintea ar fi ntreag, adlc far germenele necredinfei, al apostaziel, al progreslsmului, modernismulul si umanismulul, usor s-ar poci si s-ar indrepta, relundu-si rolul de imparai peste slmturl. (18.) ,.Este In noi un rzbol al minali, mai cumpllt dect cel vzut. Lucrtorul evlaviei trebule sa alerge si sa urmreasc cu mintea tinta de a aduna desvrsit in vlstieria Inimll pomenlrea lui Dumnezeu ca pe un mrgritar sau ca pe o piatr pretioas. Trebuie sa lepdm toate, sa dlsprefulm si trupul, si nssl vlafa de acum ca sa dobndlm in Inlm numal pe Dumnezeu. Cci ajunge, a spus dumnezeiescul Qur de Aur, vederea lui Dumnezeu cu mintea, ca sa plard pe totl cei vlcleni" (Filotei Sfnaltul, Capete despre trezvle. I). Pana nu constlentizm aceast lupt ascuns din noi, diavoli! acfloneaz in vole. (19.) ..Vai decelcezlcrului bine si binelui ru; care numesc lumina intuneric si ntunerlcul lumina; care socotesc amarul dulce si dulcel*- ,1111.11!" (is. 5, 20). Vai de cei ce socotesc bun drsfatarea pmnteasc si rarnevoliit.i p r u i n i \ i . i t i cea vesnic. Val de cel ce so oh ,< mi afront lepdarea de

cele lumesti si blnefacere comoditatea trupeasc. Val de cel ce nu renunt la bunurile pmntestl pentru a pzi dreptatea si mila. (20.) .,S nu ascunzl gndurlle tale, deoarece nluntrul lor se afl ascuns viclenia dlavolulul, care dlspare atuncl e and sunt spuse." (Gheron losif) (21.) arpele negru este gndul ntunecat, ru, inslnuos, care lucreaz si In dlavolul insusi, precum s-a vzut mal i n a i n t c . (22.) Aceast putere a sugestlel este ideologia odloas strecurat subtll prlntre gndurile celor mai puternicl si trufasi Intelectuall, utopia, prejudecata. Ideile ce rtcesc de la Adevr si pierd sufletul. Idei adoptate de bun vole de oamenii superficiali si mndri care primesc far vigiler toate gndurile ce li se strecoar cu Inslstent in minte. In ultlmele dou vcacuri, XIX si XX, omul european, omul asa-zisel clvlltza\\\, a crezut si a ndjduit cu mult mai mult n orice ideologie a bntuit de la un cap la altul al Europei dect in Evanghelie si rezultatul este nebunia lumi! inconjurtoare, lipsa de sens a realittii prezente, iadul pmntesc contemporan. $tllnta de astzi ca si speculatia interpretarli datelor stilntel n filozofie se bazeaz, din pacate, pe intuire si Inspiratia r a t i u n i i , usor b a n t u i t e de sugestlile demonice. (23.) Oamenii vor accepta sugestlile m i n i a l e demonice ca pe proprllle lor gnduri. Aceast realltate dureroas 11 se

70



71

intmpl si celor credinclosl, care cunosc rzbolul diavolului. Ce sa mai vorbim de atei, cameni de stiint chiar, care nu cred in existenfa duhurilor rel si, deci, le ignora? (24.) ..Qrija mprstie gndurlle si nu le las sa se adune nici mcar asupra lucrului care se face... Asteptati reusita de la Dumnezeu." (5f. Teofan Zvortul). ..Abtinete de la multe treburi si nu pctul deloc; c cel ce fac multe pctulesc si mult" (Herma, Matomi). (25.) Abundenta si felul luxos si artificlal de trai imbat mintea, dar si slleste pe cameni prin mprejurri, prin nevoile de ficcare zi, sa intre in comodltatea si in dezmierdarea soclettll. De alci, mintea, dominata de plcerile slmturllor, nu mai poate nzul la altceva, ajunge ca omul beat care nu e in stare sa priceap normalul. (26.) Acesta este ..ilumlnismul": llpsa lui Dumnezeu de la sufletul omului; Dumnezeu este inlocult de falsa lumina, adic de ..intunericul" m i n t i i omului. (27.) "Buntatea este lumina de minte nteleas; asemenea si rutatea este ntuneric de minte nteles (inteliglbll)". (Sfntul Ican Damaschln, Dogmatica, cap.18). (28.) in asa msur va fi nselarea, inct nfumurarea vieti! trupestl va crede c nu exist nimlc mai bun dect pe lumea asta. Ameteala patimllor va trece drept desftare bun. Cnd Inima se umple de desertctu-

nile patlmllor nu mai poate cugeta la fericlrea curata a imparatici lui Dumnezeu. Fentru crestin, este llmpede cine se va afla de-a dreapta ori de-a stanga Domnulul la Judecat. Pentru omul european contemporan aceste repere au plerlt cu desvrsire. (29.) Felul cum se manifesta demoni! din oamenll ndrcltl, prin fzbucniri de urlete dementale, duce cu mintea la comportamentul tlnerllor si oamenilor ptimasi. Oare strigatele de ovationare far de sens ale comunfstilor si hltlerlstilor cine le-a inspirai? Sau urletele tinerilor din barbarele discotecl sau de la grotestile concerte rock din zllele noastre? (30.) Desi pare c are mare putere, diavolul este de fapt neputlncios. Dac ar fi avut putere ar fi zldlt, n-ar fi dlstrus. Dlavolul nu are dect putere de dlstrugere, lar dac n-ar gasi pe pmnt cameni care sa i se nchine si s-l slujeasc, n-ar avea nici o putere. Dac e sa comparm efectele dlstrugtoare ale politici! Internationale cu planurile dlstrugtoare ale lui Luclfer, sesizm c sub puterea lui Luclfer lucreaz si Organizatla Matiunilor Unite, in ambele cazurl urmrlndu-se Quvernarea asupra Intregii Omenlrl. (31.) Comodltatea lumeasc pare bun la nceput, dar la cte neputlnte si boli nu duce? ..Impllnlnd dorlntele lumestl ale i n i m i l nu vlne bucurla, ci stresul. Bucuria lumeasc aduce stresul si la oamenll duhovnfcestl. Bucurla lumeasc nu este

72

N.P.

RUkovski

M a r j j u l distrugtorului

73

permanente, nu este bucurie adevrat, ci este o bucurie temperare, a acelei cllpe. lar cu bucurille iumesti nu se umple sufletul omului. Ci mal degrab sunt balast." ,,ln cele din urm, oamenii sunt chlnuitl si de bogare, pentru c bunurlle Iumesti nu-i mpllneso sufer un chln ndoli. Cunosc cameni bogafl care au de toate si nu au copii si se chlnulesc. Se pllctlsesc de somn, se pllctisesc de plimbri, sunt chlnulfl de toate." ..Dac femeile ce au trlt In Farasa ar fi vzut luxul care exist azl, chlar si tn mnstirl, ar fi zls: ..Va arunca foc Dumnezeu sa ne arda." n Farasa, dac exist o singur masln de cusut. Coseau nc si haine

marsul-distrugatorului

Documents