Maroc

textDANA CIOLCA

fotografiiFLORIN ANDREESCU

SHUTTERSTOCK

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei

ANDREESCU, FLORIN

Maro( / text: Dana Ciolc;; foto: Florin Andreescu

Bucuregti; Ad Libri, 201 6

lsBN 978-606-8050-71 -3

91 3(64X036)

Editat O Ad Libri srl

tel./fax: 021 -21 2.35.67, 021 -21 0.88.64; tel: 021 -61 0.37.92

e-mail: adlibri@adlibri.ro

www.adlibri.ro

www.calator-pe-mapamond.ro

Toate drepturile asupra prezentei lucrdri aparlin editurii Ad Libri.

Reproducerea integral; sau par!iard a iextelor sau ilustraliilor

este posibile numai cu acordul prealabil scris al editurii Ad Libri.

Editura incearc; sd ofere cititorilor sdi informalii complete 5i

aduse la zi. Suntem totuSi conitienli cd intre momentul publicdrii

acestui ghid ti cel al cumpdrdrii lui pot apirea diverse modifrcdri

ale datelor prezentate. Ne cerem scuze pentru eventualele

inadvertenle gi le suntem recunosc5tori tuturor celor care ni le

vor semnala. Orice alte observalii ti informalii noi cu privire la

subiectul ghidului de fa!; vor fi considerate bine-venite.

LEGENDA SIMBOLURILOR

ffi localizarea pe hartd

Pll adresa / localizarea

fl numdrul de telefon

@ programul de funclionare

@ taxe de intrare

f;l mijloace de transport

l trimitere la oaoina cu orezentarea detaliatd

Cuprins

I Blne ati venit in Maroc! 5lntroducere 6Repere istorice B

Cele mai frumoase 10 locuri din Maroc 10

Cele mai interesante 10 experienle marocane 12

I Coasta Mediteraneeani ;i Munfii Rif 15

Rabat ti Coasta Atlanticd de Nord 33

I Casablanca gi Coasta Atlanticd de Sud 47

I Fes, Meknds gi Regiunea Atlasului Mijlociu 59

81I Marrakech

! Regiunea Atlasului Mare, Ouarzazategl Oazele Sudice 99

IIII

Agadir, Regiunea Sudici 9i Sahara Occidentali 115

Recomandiri 129

lnforma!ii utile

lndex

139

149

ffi

ffiffiI

iltl

rte ati venit)

r dvlaroc!

L , tl( C[e

' ,, istoricerr,ri lrumoase 10 locuri dln Maroc

' r,ri interesante 10 experienle marocane

. r, 1 rr r,r aldturatd: Vo lubilis, unul dintre cele mai impattante situri arheoloqrce

t,, t t,l, ,t t lt tl Africii

6

B

10

12

Odinioard capdtul lumii cunoscute - El-

Maghreb el-Aksa (Vestul lndepdrtat) -,Marocul este genul de destinalie carestarnette imaginatia iubitorilor de cildtoriigi sfi deazd caracteriz6rile sumare.

Situat in partea de nord-vest aAfricii, seduce atat prin peisajele saleextraordinare, modelate de mun!i, 16urisezoniere, degert, Atlantic gi MareaMediterand (care insumeazd 2.945 km decoasti), cdt gi prin amestecul sdu culturalunic, datorat situdrii la granila dintredoud continente ti trei culturi - arabd,africand gi europeand.

Cu piscuri care depdgesc rar 2.200 m,in partea de nord a Marocului sedesfdSoard Munlii Rif. Greu accesibili, cupdduri de stejari de plut5, cedru gi brad(ultimele din lard), sunt una dintre celemai izolate regiuni marocane. Nu estesurprinzdtor astfel faptul cd triburileberbere de aici au refuzat secole la rdndguvernarea autoritd!ilor centrale ti autrdit potrivit unui cod propriu aljustiliei,onoarei 5i ospitalitilii, pdstrdndu-9iidentitatea culturali. Rif este si astizi oregiune problematicd pentru autoritdli,din cauza plantaliilor de canabis, dar inniciun caz de evitat.

Puteli vizita aici cuceritoarea asezareberberd Chefchaouen, scdldatd in infinitenuanle de albastru, dar gi alte ora;e maipulin turistice de pe coasta Mediteranei,cu un incontestabil aer spaniol, care vdvor l5sa impresia cd vd afla1i cu un piciorin aceast6 !ard europeani. $i la Ceuta gi

Melilla chiar sunteti, deoarece ele aparlinSpaniei.

Cealalti regiune muntoas; a Maroculuieste formatd de Atlasul Mare, AtlasulMijlociu gi Anti Atlas, care taie !ara de lanord-est la sud-vest, avAnd vdi adincipunctate cu oaze mai mici sau mai mari,piduri intinse, platouri sterpe, pd;uniinverzite gi vArfuri amelitoare (DjebelToubkal - 4J67 m). in stAncdriile lorrogcatg rAurile au fierdstruit vii inguste

;i gerpuitoare. Toudra - in partea de est aAtlasului Mare,Ziz- in Atlasul Mijlociu 5iDadds - intre Atlasul Mare 9i Anti Atlas suntpur;i simplu spectaculoase. Daci ar fi sd

vizitali o singuri vale din Atlagi, aceasta artrebui sd fie cea a rdului Dadds, cunoscutd

;i ca ,,Valea celor 100 de casbahuri'idatorit; nenumdratelor ceteli, unele incdlocuite gi pline de via1d, altele pdrisite, darimpresionante in dezolarea lor, mirturie a

istoriei involburate a acestor locuri.

Foto: Popos in desert 1,,t, t tt, xhi in bozorul din Marrakech

Bine ali venit in Marocl

nr' r ilr Atl,rli, este !ara berberilor,

t,,,t'rl,rlt,r rrrrlirlcna a Magrebului, care in, lr'l,r',Irrt/,trilor gi cuceririlor continud.r _:l vrr11r1,,1,,1 ii limbile gi sd-qi perpetueze

rr,r,ltlltl'' 'rr r rrllura. Triburile care au dat

", rr.r.rlrtll[, tlinastii ale almoravizilor gi

.rllr,,lr.r,'il,rt Ixuiesc;i aStdZi in ZOne de O

irrrrrlr'.r.(r,,rrprii, in s;tuce izolate, trdind,ltrr ,r,|1, rrltrrr,i, pdstorit, dar;i comerl gi

lr.rt rr'rr rlirr venitul oblinut din muncau lu"lLr. l)cschigi, sunt mereu dispuqi,r l'rirr.,r,,(;i oaspeli in locuinlele lor

I r, ,r [".1r., l){'t]tru un ceai sau O mAnCafe cu.r r, ,rr r,. r h ,lir ,r [c de gofran.

l"' l,rrrrl,i aSezirile berbere conser-r,.rtrr,rrr. l)rosp€ra marile centre urbane,,1, l,r vr,nt'rabila capitalS spirituald Fds

lr Mr,Irrrls, fosta regedinld a celui mail, ,rr,tlvrv 5i mai nemilos conducdtor,rl M,rror trlui (Moulay lsmail), ;i de lar ,; .,1lrl,ltr,t, centrul financiar gi comercial.rl {,r r, .ri Agadir, cu aerul siu european, la

lr,.r,.rr l,rscinantul Manakech gi la Rabat,, '.,1n,ri noui dintre capitalele imperialerr,r,,(,1){' ;i o destinalie turisticd tot maiI' ill.ilrl,t.

r rr rnedine istorice, ticsite cuu,rrln{'nte de arhitecturd si souk-uri,'.t ttllr\ trouvelle, structurate dupd model,.n.1)(\rn, ora;ele marocane par sd

lr,ll,1r,i5it tensiunile dintre tradilie gi

rrr,,rk,nritate, freamdtd de viald, sunt in, , 'rrrililtii transformare ti ofer; o mullime, l,,,x1x'riente deosebite.

Un refugiu de forfota nesfdrsitd si

explozia de sunete, culori ;i arome dinorage este desertul. Marocul are doud zonede desert, in sud-estul tirii, in apropiereaMerzouga ,iZagoft. O plimbare aici, pe ocdmild, contemplarea apusului din vdrfulunei dune de nisip ti innoptarea intruncort, sub cerul african, sunt experienteunice gi tot atatea ocazii de a medita inliniSte la toate cete ati vdzut ti ali trdit inMaroc - o !ard unicd, in care tradilionalulcoexist; cu modernul, luxul cu sdrdcia,sacrul cu profanul 9i familiarul cu exoticul.

Marocul, in,cifre

. Suprafoto: 446.5 50 km2

. Popularie: 33.848.242 QA I 4)

. crupuri elnice: arabo-berberi 99 a/0, alte etnii: lo/o

. Densitate:71,1/km2

. PopulaYie urbana: 57o/o (201 I )

. Afiliere religioasa: musulmani( m aj o ritatea s u n i I i ) : 98,7%0,

cretlini, ewei si Baha'L la/o

. Primele 7 ora5e dupo numarul deloc uitori : Co sabla nca ( 3. 3 59.8 1 B),Fds (t .l 1 2.072), Agadir (l .100.000,Tanqer (94 7.9 5 2), Ma rra kech(928. 850), Sal4:(890.403) 5i Rabat(577.82 /)

15000 i.Hr.Descoperirile arheologice atest;existenla unor a;ezdri umane pe

teritoriul actual al Marocului.

I 100-150 i.Hr.Fenicienii intemeiazd mici colonii de-alungul coastelor actualului Maroc -Rusadir (Melilla), Tingis (Tanger), Zila(Asilah), Chellah (Rabat), Mogador(Essaouira) - care, incepdnd cu secolulal V-lea i.Hr., sunt transformate decartaginezi in adevirate orage.

400 i.Hr.Triburile berbere din nord-vestulMarocului 5i din Algeria se unescformdnd Regatul Mauritaniei.

40 d.Hr. - secolul al V-lealmpdratul roman Claudius imparteMauritania in doui provincii:Mauritania Caesariensis (Algeria) 9iMauritaniaTingitana (Marocul), ultimaav6nd capitala la Tingis 5i regedinlaguvernatorului la Volubilis. Venireavandalilor in secolul al Vlea a forlatlegiunile romane si se retragd.

787Moulay ldriss (ldriss l), strdnepotulProfetului Mahomed, intemeiaziregatul independent al Marocului gi

totodati prima dinastie marocand.

Tot el pune piatra de temelie a

oragului Fds, pe care fiul sdu, ldrissal ll-lea, il va transforma in capitaliimperiald. Dupd moartea lui ldriss

al ll-lea, Marocul este fragmentat inprincipate.

1062-1145Marocul este reunit sub dinastiaberberd a almoravizilor, care

fondeazd Marrakech-ul 5i anexeazinoi teritorii.

1147-1248Almoravizii sunt inldturali dealmohazi, care igi extind apoiputerea in intregul Magreb giin mareparte din Spania. Pierderea bdtAlieide la Las Navas de Tolosa, din 1 21 2,

a gr;bit declinul puterii lor atat inPeninsula lbericd, cdt 5i in Magreb.

1248-1554Dinastia merinida cuceregte Fdsul

;i rimAne la putere mai mult dedoud veacuri, aduc6nd o contribulieimportante la dezvoltarea civilizalieiurbane. Merinizii sunt uzurpali deberberii wattassizi (1 47 2-1 5541, dinr6ndul cdrora numiserd de-a lungultimpului mai mulli viziri.

secolul al XV-leaPeste 1 milion de evrei s-au refugiatin Maroc dupi ce au fost alungaiidin Spania de lsabel I de Castilia gi

Fernando al ll-lea de Aragon.Portughezii anexeazd gi colonizeazd

mai multe teritorii pe coasteleMediteranei gi Atlanticului.

Folo: Mazoic la Valubilis

Bine alivenitin fVfuro.f tr

Itr{ t059W,rll,r',rr./il \{il'lt nevoili si cedeze

1 rr rt r.r,'.r r hrr,rstiei arabe a saadienilor,

,.rr, rluvr,nr(rLr sudul Marocului incdrllI l',{l'1, hr,rsera Manakech-ul inl',.'.1 ir r ,rhtngaserd pe portughezirltrr A,1,rr ltr, SatiSiMogador (Essaouira).

Itrrrrrrrt,r hti Ahmad al-Masour (1578-Ir,il tl, rIr,t rlintre cele mai prospere

Irrlir,qrll rlin istoria Marocului, a fostrlrrr,rt,r rlr' un rdzboi civil care a dus la

lnrl,.r trr',r 1,rrii in principate.

I ont',,r,r,lr.rrlr,,rrnt inliturati de alaoui!i,,lrr,r',rt'. it ,rst)zi la putere in Maroc.

tnt t 1727Al.r,,rrr1rr ,rting culmea puterii intlrrrlrrrl rlomniei lui Moulay lsmail,, ,r,, ,r r.rr'rds in istorie ca unul dintre, r.r rr.l {,ncrgici, dar gi cei mai cruzi

,l;;l|r r rrlr('|nur uria5 produs pe coastall,rrrrr;,rlrr.i provoacd pagube enormerrr M,rrrr 5i ucide aproximativ 250.000r1,,',ttttlni.

I t"t 1790Irrrrrrr,rlul sultan Mohammed al lll-lea,r',r'ilrr,rt tratate de pace cu mairrrUlr,.{iri europene;i a limitat

I'rrr''rr',r corsarilor barbari din 5a16,

,,1r, stapaneau Coasta de Nord,r Alrit.ii in secolul al XVll-lea. 5ub

','rrrlucerea sa, in 1786, Morocul arl, vr.rrit primul stat arab gi african

' ,rr,,r \emnat un tratat cu SUA.

t t92-1822M,,ulay Slimane a dus o politice de

',.rrtralizare ti expansiune, a pus, ,11 r,rl pirateriei de pe coasti 9i a rupt[,r1,rl urile comerciale cu Europa.

t912lrr rrrma Tratatului de la Fds, Marocul,.,1(, impdrlit in doud protectorate:

cel din nord aflat sub dominagie

l';:;"''" *' sudic sub sPaniori'

Berberii din regiunea MunlilorRif, condugi de Mohammad Abdel-Krim, se rlzvrdtesc impotrivaputerii coloniale 5i proclamdRepublica Rif, care va rezista pdni in1926.

1g23Franla, Spania 5i Regatul Unit al MariiBritanii semneazi un protocol princare Tangerul este declarat zonA

internaqionald.

1943Profitand de capitularea Franlei, inal Doilea Rdzboi Mondial, nalionaliStiiformeazd partidul lstiqlal gi cerindependenla Marocului.

1953Sultanul Mohammed al V-lea este

exilat in Madagascar pentru ce refuzA

cooperarea cu puterea francezd

care incearci si il impund dreptconducitor pe detestatul pagd deMarrakech - Thami el-Glaoui.

1956La un an dupd revenirea din exil a

familiei regale, Marocul igi recAgtigd

independenla.

1975Hassan al ll-lea iniliazd Mar;ulVerde pentru a-i forla pe spanioli sd

renunle la Sahara Occidentald. Acest

teritoriu constituie astdzi subiectuldisputei dintre Maroc 5i FrontulPolisario, care in 1976 a proclamataici Republica Arabi DemocratiSaharawi (RASD).

1999Mohammed al Vl-lea ibn al-Hassan

urci la tron gi iniliazd o serie dereforme pentru modernizarea !6rii.

FEs elBall Fis ) 61

Fondatd in secolul al lX-lea de primiireprezentanli ai Dindstiei ldrisside,medina ora5ului Fes este una dintrecele mai vechi ageziri medievalelocuite. Un labirint cu circa 10.000 destrezi gi alei, formdnd cea mai marezoni urbani pietonali din lume, Fds

el-Bali a fost declaratd patrimoniuUNESCO in 1 981, fapt ce a salvat-o dela distrugere sia scos-o din anonimat,aducdnd-o in atenlia turittilor.

Volubilis L 72

Degi secole la rdnd a fost folosit casursi de materiale pentru Meknds

5i alte oraSe din zond, Volubilis,regedinla administrativd a provincieiromane Mauritania Tingitana,intre 40 ti 280, este indiscutabil celmai lmportant sit arheologic dinMaroc. Pentru specificul dezvoltiriiurbane la frontierele lmperiuluiRoman, pentru autenticitate ;ibogdlia marturiilor epigrafice a fostdeclarat in 1997 Patrimoniu MondialUNESCO.

Tibiciriile Chouwara din Fis l 66Chouwara nu este doar cea mai

mare, dar gi cea mai veche si maipitoreascd dintre cele patru tdbicdriicare mai funclioneazd in Medina dinFds. Vasele mari din piatrd, asemeneacelulelor unui fagure, cu vopsearogie, galbend, verde, albastrd,portocalie etc., in care sunt linutepieile, constituie o priveli;te unic5.

M6dersa BenYoussef,Marrakech ) 87Fondatd in secolul al XlVJea deSultanul Abou el-Hassan, refdcutddoui veacuri mai tdrziu de SultanulAbdallah el-Ghalib, ca gcoald deteologie 5i de drept, MedersaBen Youssef din Manakech estecea mai mare gi una dintre celemai impresionante monumenteislamice din Magreb. Din fericire esteaccesibild gi nonmusulmanilor, aga

ci nu ezitati sd ii treceli pragul.

Chefchaouen ) 26Fondat in 1471 de un descendental Profetului Mahomed, pe versanliiDjebel Ech Chaouen din MuntiiRif, Chefchaouen a fost secole lardnd ultramusulman, anticrettin

;i autonom. Nu reputalia sa de loc

r l1,.1, L,r,rt lr ltr rio,trii sacru atrageinsir I r r,. rrrrrllltrrr,r|r'vizitatori aici, ci oril,lr1l, il.,lrluil;i in anii '30, datoratd,r,',,r r, lrr,lr,rlr ',vrei, de a zugrdvi

I r , ,t. ,, ,r rl'. ,,t r asele in albastru.

hllhr MrJorelle, Marrakech D 94v{1, 1,. ,rt ,1,r(lin,t realizate in anii '20

'r, trr,rl.rl,r'r lr de pictorul francezr.,,,;'r, . IVl,1;olslle (1886-1962), la

',,',rrr'.ir rrrrr,i plantatii de palmieri,lr 1,,.1 rrrrrrp.irate in anii '80 de.. l, I'rrrl , r,,,rtor de modd YVes

. ,rilr |,rilrr,nl ti partenerul acestuia,I'ri rrr. l|'rr1ti, care le-au renovat in,. "r'1, r1 y17i1111p3 pictorului ti le-aur, rr.l,irtr,tt rntr o superbd Oazi de,,1.r ;r t,'l.rx,tle.

Mr.krrd's ) 68I r, r ' l,,.rr r) l)drte dintre nenumdratele

' , ',r.trrr' lii grandioase realizate inrrt lrr'.l,,rru-maur, in 50 de ani de

, l, ,rr rrrl,, de energicul sultan alaouitnl,'rrl.rv lsmdil, mai sunt in picioare,

A.,1, lrrr,., r,lmAne una dintre cele maiil rpr ",iotlante Capitale imperialeilr,Irx,llt0.

t .rs<.rdes d'Ouz oud)> 77i \rir, ),rl)e de satul Tanaghmeilt, in/\rl,r,,rrl Mare, tuvoaie viguroase de

,,n" u!,u"n,,rn turo., t

ape se privelesc cu zgomot de la

110 m, in trepte, in canionul Wadi

el-Abid. Cascades d'Ouzoud, ceamai spectaculoasd din tard, atragein fiecare an mii de vizitatori, inspecial primdvara, cdnd debitul sdueste maxim.

Ail-ben-Haddou > 104

Cu constructiile sale rogcate, dinpdmant bdtut, ksar-ul Ait-ben-Haddou, odinioari punct strategicpe ruta Sahara - Marrakech, pare

incremenit in timp. Declaratpatrimoniu UNESCO ti restauratparlial, este astazi mai mult platoude filmare $i muzeu in aer liber.Lawrence al Arabiei (1962), lisus dinNazaret (1977) si Gladiatotrut (20001

sunt doar ceteva dintre producliilecelebre turnate aici.

tssaourra > 55

Essaouira este cunoscutddeopotrivd datoritd medinei saleextrem de interesante, declaratePatrimoniu Mondial UNESCO,

atmosferei relaxate, care seduce decateva decenii artittii, ti condiliilorextraordinare pentru windsurfing,wake boarding gi kitesurfing, pe

care le oferi coasta sa.

Foto:Tdbacdriile Chouwara din Fds t,,ttt \tt l\|lhddou