mariologia sfantului efrem sirul.doc

8/16/2019 Mariologia Sfantului EFREM SIRUL.doc

1/7

UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE LITERE,ISTORIE ŞI TEOLOGIE TIMIŞOARA

Specializarea Teologie PASTORALĂ

REFERAT

MARIOLOGIA SFÂNTULUI EFREM SIRUL

!"r#$%&or'Pr. Asist. univ. drd. Dragoş DEBUCEAN

S"e!&'Laurenţiu Victor CHILIBARU

TIMIŞOARA()*)


2/7

Mariologia S+!l#i E+re$ Sir#l

S!ntu" Cuvios Ere# Siru" s$a n%scut &rin anu" '()* "a Nisi+i* ,n -eso&ota#ia* dintr$oa#i"ie de creştini* sau* &otrivit unor desco&eriri #ai recente* doar din #a#% creştin%* tat%" s%uiind &reot &%g!n. E" a intrat devre#e ,n viaţa anaoretic%* S!ntu" Iacov* e&isco&u" de Nisi+is*care &artici&ase "a Sinodu" I ecu#enic de "a Niceea* "u!ndu$" su+ ,ndru#area sa. A ost +ote/at

creştin* a&oi irotonit diacon* trea&t% ,n care a r%#as toat% viaţa* deşi candidase "a &reoţie* ,nu"ti#ii s%i ani. Du&% cucerirea oraşu"ui nata" de c%tre &erşi* Ere# a0unge* ,n ')'* "a Edessa* undeva ,niinţa o şcoa"% teo"ogic%* nu#it% şi 12coa"a &erşi"or3. 4r%ia ca ascet* r%nindu$se cu &!ine deor/ si cu "egu#e. Du&% o re/istenţ% d!r/% ,n #i0"ocu" unei "u#i &%g!ne şi eretice* do#inate dearieni* #arcioniţi* #aniei şi gnostici* re/istenţ% care a durat &este /ece ani* S. Ere# a #urit "a5 iunie '6' sau* du&% a"te surse* ,n '65. S$a i#&us ca e7eget* &o"e#ist* &redicator şi &oet* iindsocotit dre&t ce" #ai #are P%rinte +isericesc de "i#+% siriac% a" seco"u"ui a" IV$"ea. Scrieri"e sa"econţin un "iris# deose+it de &round şi sensi+i"* &e care şi$a construit ,ntreaga sa teo"ogie* a&tcare i$a adus şi su&ranu#e"e de 1citara S!ntu"ui Du3. S$au &%strat &este 8(( de i#nurico#&use de Ere#. Ad#iţ!nd totuşi c% une"e dintre e"e s$au &ierdut* nu e7ist% nici un du+iu

&rivind &roductivitatea sa. Istoricu" +isericii So/o#en s&une c% Ere# Siru" ar i scris &este trei#i"ioane de versuri. 9n o&ere"e sa"e* e" co#+in% o #oştenire tri&"%: #ode"e"e şi #etode"eiudais#u"ui ra+inic ti#&uriu* ştiinţa şi i"i/oia greac%* şi si#+o"is#u" #istere"or ,n tradiţia#eso&ota#ian%;&ersan%. Centru" ev"aviei şi teo"ogiei sa"e ," or#ea/% ,nv%ţ%tura des&re IisusHristos şi S!nta ? ianuarie.

Cu toate c% S!ntu" Ere# are o vi/iune teo"ogic% oarte concret% şi eci"i+rat%* niciodat%e" nu$şi e7&ri#% aceast% vi/iune ,ntr$o or#% siste#atic%. Aşa cu# re#arca Se+astian Broc@* ,no&era sa Efrem Sirul * a+ordarea sa nu su&ort% nici un e" de siste#ati/are şi are ,n esenţ% uncaracter dina#ic şi "uid. Cu sco&u" de a ,nţe"ege #ai +ine conţinutu" de idei a" o&erei "ui Ere#Siru"* se &oate ace o scurt% co#&araţie ,ntre &oe/ie şi teo"ogie* a c%ror ,#+inare a ost o o&ţiunec!t se &oate de reuşit% &entru autoru" ,n cau/%. Aste"* ace"aşi Se+astian Broc@ s&une: 1Pentru

#u"ţi* ideea &oetu"ui ca teo"og &are a i o contradicţie de ter#eni: uneori &oeţii &ot atinge une"ete#e teo"ogice* dar ,n #od nor#a" nu ne aşte&t%# ca teo"ogii s%$şi e7&ri#e vi/iuni"e teo"ogice &rin &oe/ie. Pierderea este a noastr%* c%ci ,n decursu" at!tor seco"e de studiu a" teo"ogiei* a#,ngustat #u"t &rea adeseori #oduri"e &rin care crede# c% ar tre+ui &racticat% teo"ogia* &ier/!nddin vedere ai#oasa a&oteg#% a avvei Evagrie Ponticu"* conte#&oranu" #ai t!n%r a" S!ntu"uiEre#* şi &e care şi acesta cu siguranţa "$ar i a&ro+at din toat% ini#a: Dac% eşti teo"og* te veiruga cu adev%rat dac% te rogi cu adev%rat* atunci vei i teo"og. Prin ur#are* n$ar tre+ui s% i#sur&rinşi dac% vo# g%si o +un% teo"ogie "a un &oet ca S!ntu" Ere#* care ,n #od "i#&ede s$arugat cu adev%rat3 & 8?.

Dac% or#a de trans&unere a teorii"or sa"e creştin$ortodo7e este versu"* din &unct devedere a" a+ord%rii ştiinţiice* S!ntu" Ere# se detaşea/% de &recursorii i"o/oie greceşti*

&ornind &e ca"ea &arado7u"ui şi a si#+o"is#u"ui şi* din acest #otiv* &oe/ia se dovedeşte a i unveicu" #u"t #ai adecvat dec!t &ro/a* &entru a susţine "uiditatea şi dina#is#u" esenţia"caracteristice acestui ti& de &ro+"e#ati/are teo"ogic%. Cu# uncţionea/% aceast% teo"ogie a

&arado7u"uiF Pentru a i"ustra #ai si#&"u acest "ucru* ne &ute# i#agina un cerc cu un &unct ,ncentru* &unctu" re&re/ent!nd ace" as&ect a" "ui Du#ne/eu a"at ,n centru" cercet%rii. A+ordareai"o/oic% ,şi &ro&une s% identiice şi s% "oca"i/e/e acest &unct centra"* s%$" deineasc% şi s%$ii7e/e coordonate"e. A+ordarea si#+o"ic% ,ns% va oeri #ai degra+% o serie de &ereci

&arado7a"e* a"c%tuite din e"e#ente o&use* &"as!ndu$"e ,n &uncte o&use de$a "ungu" circu#erinţeicercu"ui &unctu" centra" este "%sat nedeinit dar ceva din natura sa şi din 0uru" s%u &oate isugerat* unind ,ntre e"e dierite"e &uncte o&use* res&ectiv dierite"e &arado7uri* a"ate &ecircu#erinţa cercu"ui. Iat%* de e7e#&"u* cu# ,ncearc% s% e7&"ice ceva din #isteru" Naşterii

Cuv!ntu"ui du#ne/eiesc din


3/7

G şi a ,ndurat setea: go" şi de/go"it ; aşa a ieşit din ea Ce" ce$i ,#+rac% &e toţi.3 de Nativitate *)$?* a&ud S. Broc@* Efrem Sirul * Editura Deisis* Si+iu* 55?* &. (

9nceind aceast% introducere destu" de a+stract% şi totuşi necesar% &entru ,nţe"egereag!ndirii si#+o"istice a S!ntu"ui Ere# Siru"* vo# continua cu &re/entarea doctrinei des&re-aica Do#nu"ui şi "eg%turi"e ei cu risto"ogia şi 4aina Bote/u"ui şi a Euaristiei şi* nu ,nu"ti#u" r!nd* vo# su+"inia i#&ortanţa N%sc%toarei de Du#ne/eu ,n #!ntuirea şi renaşterea

s&iritua"% a o#u"ui. Prin ur#are* vo# &"eca de "a ,nţe"egerea &e care o are S!ntu" Ere# Siru"vi/avi de ro"u" %r%/it u#anit%ţii ,n creaţie. Sciţat ,n "inii #ari* &"anu" istoriei #!ntuirii are "a e"ur#%toarea structur%. Ada# şi Eva u#anitatea useser% creaţi ,ntr$o stare inter#ediar%* nici#uritoare* dar nici ne#uritoare: e7ercitarea voinţei "or "i+ere heruta* 1"i+ertate3 cu &rivire "a

&orunca de a nu #!nca din Po#u" Cunoştinţei* ur#a s% decid% situaţia. Dac% ar i ţinut &oruncaşi S!ntu" Ere# insist% asu&ra #ici#ii acesteia* Du#ne/eu i$ar i r%s&"%tit nu nu#ai cu rodu"din Po#u" Cunoştinţei* ci şi cu rodu" Po#u"ui Vieţii* şi ei ar i devenit ne#uritori şi ar i ost,ndu#ne/eiţi. Ei ,ns% au eşuat neascu"t!nd &orunca şi* aste"* au ost a"ungaţi din Rai şi s$ausu&us #orţii &e care S!ntu" Ere# o vede ca &e o i/+%vire #i"ostiv% de consecinţe"e,nricoş%toare a"e neascu"t%rii "or. De aici ,nainte sco&u" c!t se &oate de generos a" "uiDu#ne/eu a ost ace"a de a oeri "ui Ada#;u#anit%ţii #i0"oace"e de a se ,ntoarce ,n Rai*

res&ect!nd ,n ace"aşi ti#& voinţa "i+er% cu care a ost ,n/estrat% u#anitatea. Dar nu "a stareainter#ediar% a Raiu"ui &ri#ordia" vrea Du#ne/eu ca o#enirea s% se ,ntoarc%: 9n Raiu"esato"ogic u#anitatea ur#ea/% s% &ri#easc% daru" du#ne/eiesc din Po#u" Vieţii* &e care ,nc%de "a ,nce&ut Du#ne/eu ," #enise &ri#i"or oa#eni* "ui Ada# şi Evei. Raiu" &ri#ordia" şiesato"ogic a&arţin ti#&u"ui şi s&aţiu"ui sacru şi aste" e"e sunt #ereu &re/ente şi ,n #od direct"egate de sce#a #!ntuirii iec%rei iinţe u#ane. Pe de a"t% &arte* i/gonirea din Rai re&re/int%trecerea de "a ti#&u" şi s&aţiu" sacru "a ti#&u" şi s&aţiu" istoric este intrarea ,n "u#ea c%/ut%* as&aţiu"ui geograic şi a ti#&u"ui istoric* cu care sunte# a#i"iari/aţi cu toţii. Aşa cu# a# anunţat,n introducerea des&re teo"ogia &arado7uri"or a S!ntu"ui Ere# Siru"* intervine aici oco#&"e#entaritate ,ntre &rocesu" c%derii şi ce" a" restaur%rii: toate deta"ii"e individua"e a"e c%deriisunt r%sturnate* ,n aşa e" ,nc!t ni se &re/int% o serie de ti&uri contrastante* av!ndu$i dre&t

&rotagonişti &e Ada#;Hristos şi &e Eva;-aria. Istoria #!ntuirii &oate i aste" descris% ca un &roces de vindecare* care se e7tinde at!t ,na&oi* ,n ti#&u" &ri#ordia"* c!t şi ,n 0os* ,n ad!ncuri"est%rii u#ane c%/ute. La 9ntru&are* Du#ne/eu Cuv!ntu" se ,#+rac% nu nu#ai cu 1Ada#3 sau cu1tru&u" "ui Ada#3* ci şi cu 1tru&u" nostru3* cu 1u#anitatea3* cu 1starea noastr% s"a+%3. Sce#aco#&"e#entarit%ţii ,nce&e cu ,nţe"e&tu" r%s&uns a"


4/7

i#&une niciodat% cu orţa Carmina Nisibena )* )* a&ud ibidem* &. 68. E o ironie* dar dac% &oate i g%sit% undeva vreo constr!ngere se &oate s&une c% &ro&ria iu+ire a "ui Du#ne/eu &entruu#anitate e cea care$L constr!nge s% ia iniţiativa de a oeri u#anit%ţii #oda"it%ţi"e &rin careaceasta s% se &oat% ,ntoarce "a E". Un &oe# care conţine un dia"og viu ,ntre : 12i a %cut Do#nu" Du#ne/eu "ui Ada# şi e#eii "ui aine de &ie"e şi i$a ,#+r%catcu e"e3. S!ntu" Ere# ace recvent a"u/ie "a aina de s"av% &ri#ordia"%* ,n co#entarii"e sa"escri&turistice* ,ndeose+i ,n "eg%tur% cu * >: 1a#!ndoi erau goi şi nu se ruşinau3. Iat% ce,nţe"esuri g%seşte S!ntu" Ere# &e #arginea acestui verset: 1Nu se ruşinau datorit% s"avei ,n careerau ,nveş#!ntaţi. = dat% ce aceast% s"av% a ost "uat% de "a ei du&% c%"carea &oruncii* ei s$auruşinat* iindc% useser% de/+r%caţi de s"av%.3 in Genesium* >* 8* a&ud ibidem* &. ('. 9ntregu"sco& a" 9ntru&%rii e ace"a de a$" re,#+r%ca &e Ada#* adic% u#anitatea* cu 1aina de s"av%3

&ierdut%: 1Hristos a venit s%$" g%seasc% &e Ada# care se r%t%cise* ; A venit s%$" duc% ,na&oi ,nEden ,n ain% de "u#in%.3 de Virginitate* )*5* a&ud ibidem* &. ('. 2i cu reerinţ% s&eciic% "aEva: 1Eva &rivea s&re Hristos* c%ci #are era go"iciunea e#ei"or* ; şi Hristos i$a &utut ,#+r%cadin nou ; ,n s"ava &e care o de/+r%caser%* ,n"ocuind aste" run/e"e.3 de Nativitate *8'* a&ud

ibidem* &. ('C!nd #editea/% "a 1#area #inune3 a Naşterii* S!ntu" Ere# introduce te#a 1ainei des"av%3 ,n dou% conte7te dierite. -ai ,nt!i* -aica "ui Hristos*


5/7

re,nveş#!ntat ,n aceast% ain%. 9n ur#%toru" rag#ent*


6/7

singur verset din re"atarea Bunei$Vestiri cu&rins% ,n Evange"ia du&% Luca * '* undeArange"u" Javrii" ,i s&une .9n g!ndirea S!ntu"ui Ere#*


7/7

-i.liogra+ie

* Bi+"ia sau S!nta Scri&tura* Editura Institutu"ui Bi+"ic şi de -isiune a" Bisericii =rtodo7eRo#ane* Bucureşti* 5?>Broc@* Se+astian* Ere# Siru"* Editura Deisis* Si+iu* 55?Co#an* Ioan. J.* atr!l!gie* -%n%stirea Dervent* 555

Evdo@i#ov* Pau"* Femeia "i m#ntuirea lumii* Editura Cristiana* Bucureşti* >((8.

6

mariologia sfantului efrem sirul.doc

Documents