~..

/'

Domnulul l

Sanatate··-4'.../

din tarrnacla

.:

j

Maria Trsben

Traista-ciobanului(Capsel/a burse-pestorie}

Patlagina-Iata(Plantago major)

Viscul(Viscum a/bum)

PLAN$A I

Cimbrul(Thymus serpyl/um)

lina-ingustaago lanceolata)

pascadomum majus)

Brusturele(Pelasites officinalis)

Pedicula(Lycopodium clava tum)

(

Podbalul(Tussilago tartara)

f1

Oasul-popll, nalba(Malva vulgaris)

Piipadia(Taraxacum officinale)

Filimica(Calendula offic

Leurda(Allium ursinum)

PLAN$A"

HUNGA-PRINT,Budapesta

I~'.H"*D'HU~GAPRiNT

Practica mea in legatura cu plantele medicinale~i sfaturi pentru utilizarea lor

SANATATEDIN

FARMACIA DOMNULUI

Maria Treben

Toate drepturile asupra acestei versiuni sint rezervate editurii Hunga-Print,Budapesta XIV., Miskolci u. 153.

Orice publicare, reproducere si multiplicare, chiar si a unor fragmente din acest text, sint interzise.

Traducere dupa Maria Treben:"Gesundheit aus der Apotheke Gottes",

Verlag Wilhelm Ennsthaler, A-4402 Steyr, editia a 46-c::

Consultant stiintitic: dr. Petre StroescuRedactor: Paul Drumaru

Culegere si tehnoredactare cornputerizata: Cristian-Marius Ghiga

Traducator: DANIELA !?TEFANESCUlIustrator: VARGA EMMA

MARIA TREBEN

3

in eluda numeroaselor atacuri din diverse parli la adresa persoanei mele ~ia slaturilormete cfll1 brosora ..Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Sanatate din farmaciaDomnului), multimea de scrisori primite de la oameru sanato~i l?ibolnavi, de la medici 9itamaduitori din lara ~i stralnatate rn-a determinal ss-mi pun 91mal departe la dlspozltiacamenilor cu~nlete lii cele mai nol experlenle in legaturs cu pfantelemedlcinale, mtr-onou~ ed~ie,imbunatatlta ~i largtta, a bro!?urllmenponate.

Intr-o epoca in care atit de mulli oamenl se fndepsrteazs tot mal tare de modul deviala naturist !ii sint ameninlalJde boll grave din cauza unei false atitudini in fala vietH,artrebu, sa regasim drumul ce duee spre plantele noastra medlcinale, pe care Dumnezeu niIedaruiel?tedin timpuri stravechi prin bunatatea LUI. Preotul Kneipp scrle in dl11ilesale "cilpentru fiecare boala a crescut 0 mica planta!" Astfel, oricare om i~1poate ejute proprias3natate, d~ va culege cu grija ~Ila ump plante din "farmacia Domnului", daca va beazilnic sau in t,mpul curei infuzia lor (sub forma de ceai), daca Ieva intrebuinta extractele cafrectii sau comprese, Inhalalii sau adaos la apa de bae. Cel ce se decide sa fntrebulnlezeplante medicinale ar trebui sa ineeapa cu eele depurative (care curala singele), cum ar fleurda, urzica, ventnlica,papAdia l?ipatlagina. Astlel de cure urmate exact dupa prescnppenu pot faee niciodata rau. Daca ele nu aduc alinare !il ajutor sau Ie aduc doar foarte timid,este posibil sa existe in locuin)a sau la locut de munca zone geografiee de perturbare.Atunci artrebui chemata 0 persoana care cauta surse de apa subterana sau za.camintecuajutqrul une! nuiele, perttru a gasi nil?(ezone tara radialii.

In caz de indispoziJieserioasa, de febra !ii alte simptome clare de boala trebuie cerutneaparat sfatul medicului, consuhlndu-1 la tlmp pentru stabllirea diagnosticului.Bineimelesca desta~urarea unei boli grele 9i consecrnele ei trebuie urmarite scrupulos decatre medic. .

Faptul ca medicina predata la lacultate incepe treptat sa se intereseze !?ide medicinanaturista rerese din eel de-al XXV-lea Congres lnternaponal de Perfeqionare al CamereiFederale Germane a Mediclior si al Camerel Austriece a Mediellor, din mal 1980, da laBadgastein (landul Salzburg), la Careau particlpat in jur de 1500medici.

Profesorul unlVersltardr Carl Aiken (Unrvershateadin Saarland, R.F.G.)argumenteazao indreptare tot mai puternica a mediclnii predate la facultate spre torlele tamactuitoaraalenaturii in felul ul1"Mtor: .Dupa cel de-al doilea rAlbol mondial, medlcli s-au allat practicneputi~ in fata tuberculozei sau, de exemplu, a proastei funqionarl a rinichllor.A urmatmarea schrnbare 0 data cu introducerea antibloticelor, iar asti:lzl !rebule sa ne luptamdeja cu urmarile negative ale utllizarii partial exagerale, partial gre~ite a acestor,,<binefacatori». La aceasta se adauga 0 crestere de torta unei avalanse a mcozeior de­clansate de 0 perturbare a echilibrulul biologic normal, de prea multe medioamente ~idealte Influenle ale mediului."

Urmaresc de ani de zile sesiunl !ii congrese medicale ale csror rezultate apar ~ in co­ndiene. Multi medici cu con!itiinta responsabilitalii pun in garda in fata unei foloslrlexceslve a medicamentelor. Se arata mai ales cit de perlculoase pot deveni calman­tele. 8e sint luate de nenumara,i cameni fara control medical l?ipot dauna fcarte serios.d~eritelor organe. MecflCamerttelepentru scaderea tensiunii, de exemplu, luate timpinoelungat, provoaca la femei cancer mamar, dupa cum au constatat Irei grupe' de cer­cetatori care au lucrat independent unele de altele, la Boston, Bristol !ii Helsinki.

Al? dori acum sa dau acces bolnavilor la fof"!a lecuitoare li'i aqiunea unor plante im­portante, prln experienta mea din ultimii doi ani 9i jumatate, adica din timpul sours de la

Din Sf Scriptura, Shech 36, \loIUn1ul 4;DomncJl/a.a doclOlf<>s5 C<Oil$Cd elm P6m~1Ifi·un In(olop' n-. dlspt.(ule$" I

Pref~a

4

MARIATREBEN

apari1ia br09Urll .sanatate cfll1 farmacia Domnului", ~ sa Ie intine! mina pentru a seinsanatQ!?i.Este inaltalor ca omul sa poata iesi din disperarsa pricinuitAde boaIa, prin pro­priile sale forte ~i propria sa voiotB, gra1ieajutorului divin al plantelor noastre medicinale.A-~i recuceri sanatatea, a purta singur aceasta raspundere ridica demnitatea omului intr-omasura care it scoate pe bolnav din lipsa de speranta a vietii sale.

Sint intrebata tot mereu de unde mi-am dobindit cuno!;ltlnteledespre plantele medici­nale. Nu pot da un raspuns precis. in oopilane ifni petreceam vacamele soolere la familiaunui inspector silvic. Aicl puteam trai ~i simti intens corelatille din natura intr-un mod cedepassa posibilitatlle virstei mele. Astfel, copll flind, eram deja in stare sa deosebesc orieeplanta, ~Indu-I !;li numele; nu-i cunosteern ihsa importanta ca planta medldnala. Mamamea, 0 adepta entuziasta a lui Kneipp, sa straduia sa ne creasca pe 00, copiii, in modnaturist, tara inftuenta chlmlca.

Doua evenimente mi s-au intipam in moddeosebit in mlnte ~I viajA pe ci'nd eram copil.o vaduva in virsta de aproximativ 40 de ani, mama a trel copli ~I boInava de leucemie,fusese trimls6 acasa de la spital ca fiind un caz incurabil. Medlcii Ii mai dadusera trei zile detrait. Sora ai, gindindu-se disperata la copii ce urmau sa ramina orlani, a dus urina bot­navella 0Vlnz.atoarede buruieni de leac cfll1apropiere de Karlsbad. ~i aceasta femeie aexclamat speriata: ,Abla acum venJtiI"- ierburile date au ajutat. La un consult dinic efectuatzace zjlemai tJ"rzlunu s-a mai gasit nici urma de leucemie. '

Un caz asemanator s-a intin1platcu 0 femele de 38 de ani, mama a patru copii. ~i aiciera yorba de leucemie !;limedicii n-ao mai dat niei0 speranta. Femeia a cautat sfat tot la 0vinzatoare de plante medicinale, procurindu-sl ierburile corespuozatoare, ~i-a preparatzilnic efteva osstl cu ceaiuri. De fiecare data dnd trecea prin fata lor lua cite 0 inghititurazdravana. Chiar daca n-ajuta, n-are nld ce sa-mi strice, s-a gindit. Zeca zile mai tirziu, re­zultatul examenuluimedical a fost: Nlcl 0 urma de leucemie!

Din aeeste exemple se poate receooaste cft de Important este sa se bea in timpullilei 0 mare cantltate de ceal in cazul bolilor ce par incurabile. Mie rni-a fost dar deatun_? ca plantele pot ajuta chiar !fi in bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase.

In 1961,de ziua Intrani Maidl [)ormului in biserica, a murit buna meamama De atunciam avut sentimentul precis de a fi impinsa catre fitoterapie. s-au edaugat noi experiente!;li treptat m-am integrat tot mai putemic i1problema plantelor medlCinaie din farmaciaDornnului. Era ca !;licum m-ar Ii dinjat 0 fortSmai inalta, mai ales Male<!Dornnului, mareasalvatoare a tuturor bolnavilor, ~ mi-ar f indICa! drumul eel sigur. Increderea in EA,adora~a ~i rugaciunea In fata unei icoane vechi, minunate a Fecloarei Maria, icoana ajunsarntr-un mod ciudat in mnnllemele !?ideci in posesia mea, au ajutat de fiecaredat~ in caz dedubiu.

Deei nu ma str{ldulesc s~ fndrept oamenli numai spre plantele mediclnale !?iputerilelor, ci mal ales spre forta suprema a Creatorului in ale carul mnnl se alia cuibarita viatanoastra !;licare 0 hotaril!?te.La EL cautilm ajutor !;limingliere, iar la boala grea luAmsrnerlti~i cucemici ierburi din farmacia LUI.De EL depinde sil ne conduca, sa ne umple cu daruri!?isa.ne dirijeze vlata dupil vointa LUll

In incheiere a~ mal vrea sA sublinlez ca m-am straduit in toate privill1ele sa Includtoata practica mea in aceasta bro~ura revizuita ~i completata, pentru a 0 oferi in modfolositor omenirii. Larglrea voluminoasa a materiei 0 leg de 0 rugilminte: Nu-mi tele­fonati ~i nu-mi serieti scrisorll Nefiind medic practician, nu dau consultalii!

Indexul aifabetic foerte exact va va incfJCadrumul corect pentru a folosi planteleadecvate. ~ mai dori sa v~ indrum spre brQ!?Ura"Maria Treben's Hailerfolge" tyindecanleMariei Treben - Serisori !;lirelatari despre r9U!;litetamaduitoare), aparuta la acee~ editur+

~i inca cava: Nu vind plante medicinale !?inu primesc comenzi de plante medicin

Grieskirchen, mal 1980

5

lerburtle suedeze (inclusiv reteta ,Micul bittBf soeder ~ "Manuscrisvechi') . . . . 74Vonul pentru inirT¥l....• ' .. , I • z»: 85 Un amestec de cealuri pentru mesade famiUe 86

" n 1\c • ",,;II 1 SFATURI PENTRUDIFERITEBOll

~Awl......, I.~ ~ .Acneea . Apoplexla (dupa uh atac oe apoplexle cu lanomene de paraltzle) .. , . , , '" 88ApopIaxia (metode profilactice) . Artroza, artnta, coxartroza . AtrOnamosculara . Avorturile . soataorganeJorauzului datoratll rllcefii . BoIiJecardiace ~i circulatorii . Calculul billar . Cataracta !iIglaucomul . Collca apendlculara . Constipa!ia • C~erea frumcasa a p3rulul . D~ea(retraotarea9lnglel) ~I din!" mobifi . Diabetul zanarar • Durenle dupi'i amputare (dureri la piciorul.lantoma) . Edemala ' Emfizemul pulmonar . Erizipelul . Fimoza . Fistulels . Formarea gu~ei .Guturaiul de lin . Hemanglomul . Hemolilia . Hlsleroptoza . tnapetema la copli . Incontlnenl8urinara . Inflamarille purulente ale patulut unghlllor . Ulcrimarea • Lezlunile colcanei venebrale .Menoragiile . Mlrosul gurii lil limbe saburala . Nefrita ~ipJonelrha. Nevratglile laOlale . Nisipul larinichi ~ Ia vezlcl! ~icalculul renal . PananJlul. Parldnsonlsmul • Psoriazisul • Rezuttatele~eSlabe. Scleroza in placl . Somnul nelin~tlt . Sugh~ul . Toplrea substamel osoase . Transpira\ianocturna . Tremurul rnemerelor . Vlermli . Zona zoster

SFATURI PENTRUBOll DE NATURACANCEROASA

Cancerul gangllonilor IImfatlCl. Cancerul intestlneior . ... ... , ...• , . . 111Cancerul laringelul . Cancerul llrnbu . CanceruJcaselor • Cancerul organelor pelviene • Cancerulpancreasulul . Cancerul pialll • Cancerul plaminului . Cancerul rlnlchiulul . CanceruJsinulul .Cancerul stomaculut . Cancorul testlculelor . Cancerul tlroldel . Clroze hepatica ~i cancerulflcatulul . Leucemia. Tumorlla

Slat important. . , , . .. .. .. ,...................... 122Fermentaraalactica , ,................. .122Index aIlabetic .. , .. , . , •. , , ........•.......•.....•....•.... , .• , .•.•. , ...••..•..... 123

33 Spl1nula .. .•.. , .. 5635 Sunatoarea .. , .. ,.. •• 5736 TlIl!lneasa , . , , 5939 Traista·ciobanului.. ..• . 6141 Tunla.mare. "'" ... 6444 Urzica•. .. . 6546 Urzica-moana-galbena. .. 6947 Vemrllica., •..•. , ........• 7048 Viscul . , .. , .. , .. , 725254

Mu~!elul • .. .., •.Nucul., ,. , ,.Obllgeana " .• ,., ,papadla. . "" .. ". ".Patlagina.ingusta. . . . . .. .PedicutaPodbaiul ... ..... " ..Porumbul "''''''''''''Pulul~a-cu.llori.micj , . , , . '.Rostopasca , ....5aIvia, ja~1. . , ..

Brusturele. , , , , , • , , , , , . " 10C~I.popli. nalba,."",., 10Clmbrul,,,,.,, .• ,.,,',, '" 13Clubotica·cuculul . , ..• , , , .. 15Coada·calulul. " 17Coada.~icelului , , . .. 21Cr~ .. " .. " " 23Dragaka, sinzlenele .. , .. , " 25Filimica , . , , , , , . , . . .. 28Leurda" ", " 30Mac~I·lepurelul . , , , , , . . .. 32

CuprinsPrelat~L. . . . . • . . . . . • . . . . . . • . . . . . • . . . . . . ...................•..• , 3

PARTEAGENERALADespre culegerea, pilstrarea ~I prepararea corecti a plantelor medlclnale:CUlegerea• Uscarea ....•....... , . . . . . . . . . . . . . .. . ,. .....• 6Modurl de preparare: Preparareaceaiulul (O¢rire sau inluzie . Extract race) . TinctlKa (Esen!a) 7Sucu1proaspat .Terclulde plante· Compresele co abui din plante , . . .. .. ,., .,... 7PreparareaaJifilior~ia uleiurilor , . . . . . .. . ........•........... , ,................ .. 7Baile de piame (Balecomptata . Bale de ~ezut) . . ........• , .• , , ,............. • .. 8Compresele cu lerburl suedeze . • .. .... . .•. , ..... " .. ,.,"'" .. ,"',',", •.. , .. ,.. 9

PLANTELEMEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUI

Plantele nu se spala inainte de a f puse la uscat, dar se tale marunt. Ceea ce s-acules se asaza annat pe bucati de cirpa sau de hirtie netiparila si se usuca la umbrasau in Incaperi aerisite, calduroase (poduri) cit se poate de repede. Pentru radacini,scoarte sau po~iuni foarte zemoase ale plantelor ests adesea indicata 0 uscare cucaldura artificiala. Temperatura nu are voie sa.depa.;;easca 35 grade. Radacinile caresint spalate ternelnic, viscul si putulita ar f bine sa fie taiate inainte de uscare.6

USCAREA

A se respecta urrnatoarele tndicatli: Sa nu se adune decit plante sanatoase, cu­rate, fara Insectel Sa se culeaga plantele in zilele insorl!e, in stare uscata, atunol cindroua s-a dus.

Nu sint locuri bune de cules urrnatoarele: cimpurlle ingra~ate chirruo, cimplile ~Imalurile de ape murdare, inlestate, terasamentele de cale leratl! sl locurile aproplatede strlizl cu circulalie intensa, de autostrllzi ~i instalatii industrlale.

Cruta natura! (Nu rupe plantele cu rAdacina cu tot, nu lace pagubel) Unele spedl- monumente ale natuni - sint ocrotite de lege. Exista destine plante mediclnale cuacelasi elect care '1U se afla sub ocrctire IegalA (de exemplu: urechea-ursulul -ciubotica-cucului)

A nu se strlvi florile !?ifrunzele in tlmpul culesului ~I a nu se utiliza pun~i ~i saoosede plastic pentru adunatl Plantele incap sa transpire ~I se innegresc mal tlrzlu, in 11m­pul uscatulul.

La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de Inflorire.La FRUNZE - inainte ~i dupa perioada de inflorire.RAOACINILE sint scoase din pamint la Inceputul pnmaveni sau toamna.FRUCTELE se culeg in perioada coacerii.

Premlsa culegerii este cunoastersa plantelor medlclnale. Daca ea este indepllnlla,atunci se pune problema culegeril plantelor la timpul potrlvlt, la 10cl!J1potrlvlt ~I inmodul potrivlt.

Cele mal bune electe lecultoare au, conlorm experlentel, lefburlie proaspat culese;ele sint neaparat necesare pentru 0 reu~fta in cazurile de i'rnbolnavlri grave.

lerbunle proaspete vi Ie puteti culege singuri, incepind cu primavara timpurie,uneori deja inainte de sfi~itul lui lebruarie, pina prin noiembrie. Unele pot Ii gasitechiar in tlmpul iemii sub patura de zapada, daca Ii s-a retinut locul (de exemplu:rostopasca). •

Pentru iarna se face 0 provizie nLJ sxceslv de mare de lerburi. In acest scop, tre­buie sa Ie culegem In perioada contmutului cel mai mare de substante active.

CULEGEREA

Oespre culegerea, paetrarea si prepararea corectaa plantelor medlclnale

PARTEA GENERALA

7

lincturile slnt tot extracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de!ructe de 38-40%. 0 stlcla sau ait recipient ce poate Ii astupat se umple cu respec­tivele plante pina la 9ft, lAra a se indesa, iar deasupra 59 toarna rachiu de fructe saude secara. Sticla este lasata sa stea, bine inchisa, la loc caJduros (cca. 20 grade) 14zile sau chiar mai mutt, timp In care se agita des, apoi se strecoara, jar ceea ce raminese stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub forma de picaturi;uz extern: frec\ii sau comprese.

TINCTURA (ESENTA)

Oparlre sau Infuzle: Se tale plantele proaspete ~i se pun lntr-un vas de stlclasau all recipient nemetalic. Se lierbe apa, se trage de pe foc 9i se toarna peste plan­tele pregatite. Plantele proaspete nu se lasa sa stea in vas - pentru ca ceaiul sii ..traga"- decit loarte scurt tlmp (aJunge 1/2 mlnut)1 Ceaiul lrebuie sa fie foarte deschls la cu­Ioare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasa sa stea ceva maimult timp (repaos: 1-2 minute). Un'ceal asttel preparat este mult mai sanatos 9i maiplacut ochilor.

Radacinlle se introduc in canlitatea de apa rece lndicata, se pun sa dea citevaclocote 9i se lasa sa stea 3 minute.

Ralia de ceai pentru 0 zi se introduce intr-un termos liii se be_?din cind in cind cite1 inghiPtura pe parcursul j'ntregii zjle, corsspunzator indicanei. In general se pune 1lingurila {cu virf} de plante la 1/4 rrtru de apa (=1 ceases), altfel conform indicatiei de laliecare planta in parte.

Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu casul-popii, viscul sau obll­geana) n-au vola sa fie oparite, intrucit sl-ar pierde rorta curativa prin acpunsa caldurii.Un ceai din aceste plante se obtine pnn extract rece (numit 9i macerat). Cantitatea in­dicata Ia ftecare planta in parte se lasa in apa rece la macerat 8-12 ore (in generalpeste noapte), apol maceralul se inclilze~te doar user (pina la temperatura buna debaut), iar rapa pentru 0 zi se pastreaza intr -un termos care a fost cliitit in prealabil cuapa fierbinte. Amestecul de extract rece cu Infuzle este considerat cel mal bun mod deutilizare a plantelor medicinale: Plantele se lasa peste noapte la rece, in jumatate dincantitatea de apa indicata, iar dimineata se strecoara. Plantele ramase se oparescacum cu cealalta jumatate a canlitat1i de apa (fierblnte) ~i se streeoara din nou. Seamesteca extractul rece (maceratul) ~i Infuzia. Prin aceasta preparare a oealulul seobtin substantels active care sint solubiIe fie numal in apa rece, fie numal in ceafierbinte.

PREPARAREA CEAIULUI

Moduri de preparare

Numai ptanteIe faarte bine uscate pot Ii past rate pentru iarna. Cele mai indicate inacest seep sint borcanele sau cutiile de carton ce pot Ii inchise. A se evita recipienteledin plastic ~icutiile de tablal Plantele ar Irebui ferite de lumina (a se folosi borcanecolorate, eels verzi sint cele mal buns).

Aprovlzlonetl-va doar pentru 0 slngura tarnal Plantele '9i pierd cu timpul fortatamadultoare. Flecare an ne binecuvinteaza cu °noua genera1ie de plante.

8

Bale completa: Plantele respective sinl puse peste noapte la macerat in aparece. Pentru 1 bale este nevoie de 1 galeata (6-8 IItri) pllna eu plante proaspele sau de200 grame de plante uscate. A doua zi, eantitatea respeetiva este incalzltA, lar extrac­tul este turnat in apa de bale. Durata bail - 20 minute. Inlma trebuie sa stea in ataraapei. Sa nu va ~ergeli dupa baie, ei sa va bag~ in pat in halat sau prosop de baie casa transpirati timp de 1 ora.

Baie de sezut: Pentru 1 baie de sezut se iau numai 1/2 g1llel:l18de planteproaspete sau aproximativ 100 grame de plante useate !?ise procedeaza ca la baia

BAILE DE PLANTE

Se maruntesc de 2 or! cite 2 milni pline de plante. Se ineing 500 grame de unturade pore, ca ~i cum soar pune i?niiele la prajit. Plantele se amesteca in aceasia graslmefierbinte, se lasa sa sfiriie scurt in tigale, se amesteca in continuare, se trage tigaia depe foe, se acoperA ~i se lasa la rece peste noapte. A doua zi se inealzei?te totul usor,se filireaza printr-o bucata de titon, iar crema astfel oblinutA se introduce cit este caldain borcanele pregatite dinainte.

Prepararea ulelurllor are loe astfel: Fiorile sau plantele se bagA fara a se indesaIntr-o sticia pina la git ~i se toarna deasupra ulei de mi!lsllne presate la rece, in asa felincit uleiul sA acopere plante Ie eu un sfrat gros de 2 degete. Se lasA 14 zlle la soarssau in apropierea ma~inli de gatit.

PREPARAREA ALlFIlLOR ~I A ULEIURILOR

Se fierbe apa intr-o oala, se atirna deasupra 0 sita in care se mtroduc planteproaspete sau uscats i?ise acopera. Dupa cltva limp se iau plantels calde, muiate, sepun intr-o pinzi§ cu tesatura rara ~ise aptica pe locul suferlnd. ToWI este acopent apoicu un postav de lina i?ilegat strins cu mai multe cirpe. N-are voie sa apar~ nici un felde senzatie de reee. Foarte eficienle sint compresele eu abur] de coada-ealulul. Com­presele cu abun sint lasate sa-~i taca efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte,

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE

Tulptnlle ;;1 frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu Oljutorulunul sucitor delallei pina se tormeaza un terei. Acesta se inllnde pe 0 pinza care se apllca peportlunaa bolnava, se leaga eu 0 bucata de cirpa ~i se rnentine cald, Aceasta com­presa cu terci se poate pastra i?ipeste noapte.

TERCIUL DE PLANTE

Sucurile proaspete de plante se iau sub forma de pieaturi sau se folosese pentrutamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se obtin eu ajutorul storcatorului electric deuz casnie care rnarunteste plantele, presindu-Ie in acelasi limp. Sucurlle ar trebuifacute proaspat in fiecare zi. Totusi, introduse in sticlu\e ~I bine astupate, pot tinecnsva luni daea sint pastrate la friglder.

SUCUL PROASpAT

9

In funqie de dimensiunea Iocului suterind, se ia 0 bucata mai mare sau mai micade vata sau celofibra, se umezests cu bitter suedez eyise apliea pe porpunea bolnava,care a fost unsa inainte in mod obligatoriu cu untura de pore sau pomade de lilimica,pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din piele. ~ poate pune deasupra 0 bucataceva mal mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apol sa leaga 0 cirpacalda, eventual e fa~. Compresa este lasata sf! acponeze 2~4ore In functie de boalasau de modulln care este suportata. Daca pacientul suporta, compresa poate f tinutachiar ,ntreaga noapte, Dupa indepartarea ei, pietea se pudreaza. Daca apar totusiiritarl ale pielli la persoanele mal senslbile, atunei compresele trebule folosite limp maiscurt sau seoase din dnd In clnd, Persoanele alergice nu !rebuie sa utilizeze plaslicul,el vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau eelofibra. Sa nu se uile in nici uncaz ungerea pieIii cu graslme inalnte de aplicarea compresell Daca apar mincArlmi,ungeli locul eu pornada de frlimlca.

Cu aceste comprese nu este obligatoriu sa statl la pat; daef! sint blne fixate, sepoate sedsa sau chiar umbla eu ale prin casa.

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE(COMPRESELE CU BITTER SUEDEZ)

complete. Apa trebuie sa ajunga pina deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicafiilede la Recareplanta In partel

Apa reincAlzita a baii complete sau a eelei de sezut poate Ii folosita incA de 2 ori,

10

• Am trecut plantoJo in ordlnOtl 1Ilfabolic6 a denumlrll lor prlnolp{lle IOlttllnft,tl. Cofolohc: dcntlmlrl popularo do circul(lpo molre_,ttinsi &tnt enumelate tot Tn ordine olfabotici in e4chuAsubcapitolului rezel'Vai fiec',e' plante in porte (n. It.)

CA~UL.POPII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Ca~ul-popii cu frunze mlcl (M. vulgaris) - numlt ~I "anull, cas, colacsl, covrlgel,nalbi!l-si!llbatica, nalba-rotunda, turtele - creste pe linga garduri, marglni de drum,ziduri vechi ~i grohoti~uri· de panta, insa numai In imediata apropiere a unei regiunlpopulate. Daoa este gasit vrsodata departe de orice asezare ornensasca, este sigurcs acolo au fost odata 0 curte, 0 ferma sau 0 casa, Casul-popli cu frunze mari (Malvagranditolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba­alba, nalba-de-cimp, nalba-mica. Aceste plante, ca ~i alte varietali de Malva, sintraspindlte prin gradinile de flori !?izarzavat, Ele contln In frunze, flori ~itulpini substantemucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este 0 pienta tiritoare, putinlemnoasa la baza rizornului. Ea are frunze cu lujer lung, zirntate rotund. !fi flori micl, dela violet la roz pal. Fructul rotunjor arata ca 0 roata de cas, de aceea numele de .casul­popii". Nu exista probabil deal pU\ini copii crescuti la tara care n-au minoat aceste

Prepararea ceaiulul: 1 lingurila rasa de radacini de brusture se pune pestenoapte la maceral in 1/4 litru de apa, se fncalze~te dirnlneata ~isestrecoara.

Comprese: Frunzele proaspete sint spalate, zdroblte ~i apllcate sub forma decornpresa, Aceasta operate se repeta zllnic de mal multe ori.

MODURI DE FOLOSIRE

Brusturele creste pe maluri de riuri ~i piraie, in ~anluri ~ihziere. Se mai numsste !?i broscstan, brustur, buedea­ciumel, captalan, clococean, gul~-de·balta, lipan, podval­mare. smintiniclt Esta sensibil mai mare dedt podbalulgalben, din a carul famille face parte. Frunzele sale devinmarl cit palMa, sint user dinlete ~iacoperite ou un put grlpe partea inferioara. Fiorile, in nuante de la alb murdar pinala roz pal, au forma unor cosutere ~I sint dlspuse des pepornonea supertoara a tulpinil.

Radaclnile, care au actiune an\itermlca !?iau fost foartecautate in timpul epidemiilor de ciurna, se culeg inca inalntede perioada de inflorlre. Ceaiul sudorific ss admlnistreaza incaz de febra, Insulicien1a resriratorle, artrlta (gut6) ~iepilepsle. Se beau zilnic, incetu cu Incetul, 1-2 cestl, Frun­zele marl ~j proaspete se apllca sub forma de comprese,

nu doar la entorse, luxatll !ill picioare ranite de prea mult umblat, cj ~i in orice fel dearsura, in lezluni ulceroase canceroase ~i in plagl usturatoare,

BRUSJUREU:* (Petasitesotfieinalis)

PLANTELE MEDiCINALE din farmacia Domnului

11

"rotile de ca!;l" sau nu s·au jucat cu ele. Fiorile;frunzele !;li tl,!lpinile se culeg din lunie plna inseptembrie. Intrudt la uscat se pierd din sub­stanlele mucilaginoase, planta ar trebui utilizatacit se poate de proaspata, Dar !;li planta uscatamal are suficiente puteri tamaduitoare.

Nalba se dovedeste benefica mai ales subforma de ceai in Inflamatiile mucoaselor din ln­teriorul organismului, in gastrite, in Inflamatiilemucoaselor vezlcale (ale vezlcil urlnare),gastro·intestlnale 91ale cavilatii bucale, ca !?itnuicerele gaslrice (stomacale) si intestlnale. Inacest scop se poate prepara o supa din frunzeamestecatecu orz. Intiise lasa orzul sa fiarba, iardnd s-a racit, se adauga frunzele de nalba.

Nalba esle indicata !?i in caz de secretiepulmonata abundenta, bron!;lita, tuse '9i

ragu!;leala puternlca (dec1!n larlngita), amigdalita 9i gura uscata. Ca sa nu se dis·truga substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noapte In apa rece, pentru a saforma asa-nurn'tul extract rece. Halia pentru 0 zj este de 2-3 cestl caldu!e, baute ininghi~turi mlci. Chiar 9i In cazul unui emflzem pulmonar rebel, considerat adesea ln­curabil, care provoaca g~ele insuficienle raspiratorii, nalba are un efect lecuitor. Sebeau minimum 3 cesn pe zl, dupa cum am mentlonat mai sus, iar frunzele 9i norue,zdrobite, strecurate !;libine incalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese inzona bronhiilor !;llpe piept,

Excelentese dovedesc baile de ochi !?icompresele la ochi tacote cu ceai de nalbacaldut, pentru cazurlle rare clRd apare 0 secare a secrepet lacrimale, care creeazsbolnavului 0 oarecare indispozitie !;lisenzauade neajutorare.

Spaiaturile cu nalba calduta sint benefice in alergiile tenului, care provoacaminciirimi si usturiml faciale. Nalba este folosita, extern, pentru rani, abcese.jncloaresau miini umHate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor f1eblte. In acestecazuri se prescriu bai de picioare sau de miini (a se vedea .Moduri de folosire").

Aceste bai au dat in practica mea rezultatelecele mai bune. Ele sint foarte indicatetocrpai dupa 0 fractura la plclor, cind acestaeste tot mereu suprasolicitat sl se umfla.

In veclnatatea noastra locula-o femeie care-sl rupsese cu niste ani in urma glezna.Avea permanent probleme cu piciorul ~i intr-o zi a trebuit sa se interneze iara!?iInspital. Am intflnit·o dupa ce a fost externata, ~chiopiitind tare, iar piciorul era umflatpina peste genunchi. De!?imergea cu baston, inainta rnlf·un ritm de melc. Am luatimpreuna nalbe proaspete. A doua zi ~i·a inceput baile. Nu exagerez cind povestescca dupa 0 saptamina n·a mai avut nevoie de baston 9i piciorul arata din nou normal.La fel a fost 9i cu 0 alta femele care-sl fracturase incheietura milnii drepte ~i aceasta 0jena tot mereu. Ce gospodina 9i mama I!?Ipoate m~naja mina dreapta? in fiecarenoapte, mina ii zvicnea r?imult timp I s·a umflat zilnic. Intilnind·o, am sfatuit·o sa facabai de nalba. $i acest caz s·a amelioratgrabnic.

\~' ~ . Un pic lor umflat cu ulcer varlcos nu trebuie neglijat, nici chiar la batrinete. $1aiel'rfi ajuta baile de ~~comblnata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma saI spafa bine1i se aplica umede pe rana deschlsa. Rana se fnchide peste noapte ~l nu~ se mal deschide, chiar dace.era veche de 10·15ani sau 9i mal mult. Daca va chlnu~iI cumva cu 0 astfel de rana deschlsa, urrnati-rnistatui in legatura cu frunzele proaspete

Ide patlagina. Veti fi surprmsl cit de repede se va inchide leziunea.$i nu veti mal gindi,citind aceste rinduri: "Aicl doamna Treben exagereaza rau de totl" Daca afirm toateaceslea, esle in urma experien\el adunate in ultimul limp.

12

Prepararea cealulul: Numai ea extract reoe! Se pune 1 lingurita (cu virf) deplante la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, di­mineata se incalzel?te usor.

Bal de plcloare ~i milnl: 2 miini pline de nalba se lasa peste noapte in apa re­ce, intr -un recipient de 5 litri. A daua zj se fncalze~e totul ali! cit suportamiinile·;;j picioareie. Durata baH - 20 minute. Apa, reincalzita, poate Iifolosita inca de 2 ori.

MODURI DE FOLOSIRE

Acum vreau sa relatez 0 istortoara care, desl pare miraculoasa, corespunde totusireaJita!ii: Este realmente uimitor ce pertormants poate avea aceasta micuta plantamedicinala care se bra~te pe pam!nt. $adeam intr-o zI in Unz. slngura la 0 masa acazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. 0 doamna s-a asezat la masa mea sl,intrind in verba, am aflat ca-!?I face grlji in legatura cu sotul el care trebuie sa se In­terneze periodic in spital, iar de curind sl-a plerdut !?I vocea. Medicil tot evitau saraspunda la intrebarile ei ~iIi era. tearna sa nu fie yorba despre un cancer larlnglan."Nu fiti dsscuraiata", l-am spus .• lncercan cu plante medicinale. Doar exista minunatanalba care ajuta in larlnglte. Se face cu ea gargara de mal multe Or! pe zi, iar resturileplantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplica pestenoapte sub forma de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplat intr-o jol. Larnasa ne-am imprietenlt sl am facut schimb de adrese. Saptamina urrnatoare, miercuri,respectiva doarnna mi-a telefonat: "Un Inger p~itor v-a scos in calea mea ~I rn-a trimisla masa dumneavoastra. SOlul meu este mai bine. Am facut exact asa cum a~ spus.Filca noastra este medic la Viena, I-am comunieat intenlia mea de a-t scoate pe tatal eidin spital, ca sa incerc sa-I tratez cu plante medlclnale, <<Dace asIa Ie Iini!,lte!?le,mama, incearcal» mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zls !?i el can-are in prlnclpiu nimic impotriva plantelor medicinale, Deci mi-am luat sotul acasa: elfacea gargara, iar eu ii puneam compresele calde la gil. De cileva zile ~i-a recapatatchiar si glasul.·.Dupa 0 saptamina a venit un al doilea telefon: "Sotul meu e bine !?Ispera sa-~i poata relua curind orele ~i sa-~i tina cursurile. AI? vrea doar sa va malcomunlc ce a zls medlcul primar care-t consutta pe barbatul meu, cind i-arn povestittotul: <<femela aceasta menta 0 medalie de aur!»"• Buna noastra nalba nu este deci eficace doar in larlngite, ci !?iin cancer laringlan.In astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasind peste noapte cantitatea de plantenecesara dozei pe 0 zi sa stea la macerat in 21/2 litrl de apa (1 linguriti3 cu virt deplante la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceralul se incalze~le user I?i se tine intr-untermos datit in prealabil cu apa fierbinte" Se beau 4 cssf pe parcursul zllei, incetul cufncetul, iar cu restul se face gargara, In cazul unel uscactunl a gurli, gitlejulul ~Inasului, care stimeste deseori 0 puternica nervozitale a bolnavului, se face tot gar­gara ~i se clatel?te gura de mai mulle on pe zj cu ceai de nalba. ~icontra usciiclunilochilor se !olosesc cu succes bai !?icomprese cu acelasi ceal.

Nalba, care crests mai ales pe IIngA gs:>spodarlilelarane!?li, este alungati3 tot malmull in zilele noastre din aceste locurl, In straoanla de a indeparta umezeala ~lmuroarla ~I de a da casel un aspect placut !?Iin axterlor, se toarna deseori 0 fil?iedebeton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apel de ploaie. Atunci i se ia rnsanalbei locol ei ffiO!?tenil de genera~i. A!?a dlspare tot mai mult acest mare ajutor alomenilii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i rnultumlrn Domnuluil

13

. CIMBRUL (Thymus serpyllum)

Numit ~i burulana-de-balsarn, cimbrisor. cimbru-de­cimp, cirnbru-saloatic, iarba-cucului, lamil1a,sarpun, lamilta,tlmian, cimbrul create pe pasunl Insorite, pe povirnii?uri l?ipe liziere rnguste eyipretera rnusuroiul mic de lumici de pecimpii. Are nevoie de multi'! caldura ~i mult scare; de aeeeail plac suprafelele pietroase eyipai?unile alpine unde catdurapan:lintului radiaza in mod special.

In ar~~a soarelui amiezii, din pem~efe florilor violete sarevarsa un parfum loarte aromat care atrage insecte ~i al­bine. Dintotdeauna m-au ademenit acesle florl minunate cumireasma lor cu totul aparte; simpatia ~ dragostea mea Ieapartins inca din copllane,

Cimbrul a venil la noi in secolul al XI-lea din tanlemedlteraneene, lar speciile cultivate ~i iar~i salbaticite se

gasese in gradlnlle noaslre mai cu seama ca cimbru-de-gradina (Thymus vulgaris),numit ~i clmbru, clrnbrisor, clrnbru-rnlrosltor, iarba-cucului, lamli!a. Acesta, spredeosebire de cimbrul-de-cimp, aJunge pina la 0 inal~me de 50 cantimetri, Ambele auacelasl elect curativ.

Cimbrul era renumi! inca din anttchltate. Trad~ia spune: .Clrnbrul este mai alesrspezlt, inflerbintat !?iaprlns. Et slimufeazA f1uxul diuretic l?i clclul lunar, aecelereazc\\avorturlle, lar la 0 nastere norrnala gra~te iesirea pruneului din Irupul mamei.Sautura preparata din el CUra!apllr1i1einterne ale organlsmului."

Stsreta Hildegard von Bingen menlloneaza cimbrul ca leac impotrlva leprei, aparallzlel ~I a boillor de nervi. Cine oea dlmlnsata in loc de cafea 0 csasca cu eeaide oimbru va reslmti curind eleetul sau blnefacator: 0 prospstima a spiritului, 0senzatie pillcutil in stomao, IIpsa tusei de dimineata eyi0 stare generalll buns.

Cimbrul, mu~elelul ~i coada-~oricelului eulese in soare ~ splicate ca perna uscatade ptante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in alinareadurerllor nevralglce faclale. Daca acestea sint ,nsolile de crisparl ale felei, sefolosests supllrnentar 0 perna uscata de pedieutll. Un IIIran in virsla de 79 de anisuferea de 27 de ani de 0 grava nevralgie faclalll. Fusese operat deja de citeva ori lalala. i~i atrasese boala clnd venlse intr-o zi acasa ud leoarca de la cimp si, liind cha­mal in calltatea sa de primar la p ~edlnla urgenta, nu avusese timp sa-i?i schimbehalnele, plecind cu ele ude pe el. In ultimele luni ale bolli, gura I sa retrasese eu durenmari aproape pini!i la ureche. Compresele eu ierburi suedeze I-au adus la inceput 0usoara ameliorare. Abla eind plantele enumerate mai sus ~i eulese in soare is-au apli­cat ca pernll, s-a vazul fulgerator 0 schlmbare in bine. A mai bi!iut din acest tel de eeai~i dupa ee l-a trecut nevralgia laciala.

Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea relaee dup(l un tifos. Dol ani am 101incercat lara rezultal diferile metode. Dupi!i°singura baie de cimbru, cu durata de 20minute, la care lusesem slatuiti!i, a ie~it un alt copil din cada. Ca ~i cum s-ar f apasatun buton, a eazut de pe el tot ee era bolnav asemenea unui palton ~I din acea zi aineepul sa infloreasea in mod vizibil.

Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea ceaiului se incalzesc userIn PU1inaapa ~ise face un terei, amestecindu-Ie cu faina de orz; terciul seIntinde pe 0 bucata de pinza i?ise aplica local, cit e cald .

14

Infuzie: 0 Iingurita (cu vfrf) de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspatfiarta ;;i se lasa sa stea putin.

Adaos la bale: Pentru 1 bale cornpleta - 200 grame de plante (a se vedea,,9ai complete" la capitolul .Partea generale").

Tincture de cimbru: Cu inflorescentele eulese In soarele amiezii se urnple 0stiela pine la git, fara a se lndesa, se toarna rachiu de secara sau defruote de 38-40% ;;i se lasa sa.stea 14 zile la scare.

MODURI DE FOLOSIRE

Cimbrol se culege In perioada infloririi, din lunie pina in august; cel mai bun estecel cules in soarele amiezii. FIorile pot fi puse lntr-o sticla umpluta piria la git ~llasate10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop, Uleiul de cirnbru se toloseste con­tra paraliziei, in apoplexie, scleroza in placi (multlpla}, atrotie musculara, reuma­tisll} ~ientorse.

In caw I crampelor abdominale, stomacale ~I menstrua Ie, ca ~iin spasmele or­ganelor pelvlene (genitale), este indicat cimbrul atit in uz intern cit ~i in uz extern. Sebeau 2 cssf pe zi. Fiorile culese ih soarele amiezll ~i uscate se aplica extern sub formade perne de plante fn cazul crampelor. Inainte de culcare, aceasta perna se incalzesteihtr-o tigaie ;;i se pune pe stomae sau bazin. Se recornanoa pernele de plante ;;i inumflaturi, contuzii ~i reumatism vechi.

Asociat In parti egale cu patlagina-lngusta. cirnbrul si-a dovedit eficacitatea incombaterea atectlunllor caller respiratorii, a sectetiilor abundente ale bronhiilor ;;ia astmului bronslc, ba chlar a tusel convulsive. Intr-o ceases cu apa fierblnte se In­troduc 0 felie de 'Iamiie ;;i 1 linguri\a de amestec clmbru-patlaqina. Repaos: i/2 mlnut.Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte ;;i in lnghiliturl mici. Se prepara proaspat de 4-5 oripe zi; daca ameninla pericolul unei pneumonii, acest ceai luat din ora-n ora inInghiliturl rnicl nu-sl va rata efectul. Din ferlcire, mai exista inca multe marne care n-auuitat clmbrul. De foarte multe ori nu se line fnsti seama de faptul ca daca se dti copiilorbautura direct de la frigider se poate ajunge la 0 bronstta cronies, iar acsasta duce ihanii urrnatort la emfizem cu grea insuficien\a resplratorie.

Tlnctura de eimbru (a se vedea "Modurl de lolosire") serveste ea freelie pentrufortificarea membrelor la copiii slab dezvoltatl; dar ;;i bolnavii de scleroza in placi(multipla) ar trebui sa apeleze la aceasta frlctionare.

De cit chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil bolnav ar fi tratat la timp eucimbru, fie sub forma de ceai, fie de bai, Multi copii agita!i sau nervosi au capatat unsomn sanatos printr-o baie de cimbru. Dar 9i oamenii su!erind de surescitare ner­voasa ~i depresiuni se insanato;;esc la scurt timp dupa ce fac asemenea bal.

N-ar trebui trecut cu vederea laptul ca acsasta planta medlcinala este un remediuindicat contra patimei betiei. Se toarna 1 IIUu de apa clocotita peste 1 purnn plin decimbru, se acopera ~i se lasa 2 minute in repaos. Ceaiul se pune inlr-un termos ;;i seda alcoollculul la fiecare sfert de ceas efte 1 IIhgura pllna. Urmeaza greturl, varsaturl,purgaJie !?iurlnari puternice, valuri de sudoare, 0 mare potta de mincare !?1sernzatiedesete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile, iar mal tirziu tot mai rare, curase repeat

»i In crizele de epilepsie se recornanda clmbrUI. Ceaiul, 2 cssti pe zi, nu 'se bea incriza, ei pe tot pareursul anului sub forma de cura de 2-3 saptam!ni, ,pu intreruperl decite 10 zile. Minunat ;;i foarte prielnic este siropul de cimbru. In racell, el seadministreaza ihaintea meselor.

15

Fiorile galben-aufii ale aoestei speeii de clubotlca­cucuJui raspil;ldesc 0 mireasrna ph!icuta, asernanatoaremierii ~I tormeaza 0 umoeta dispusa pe 0 tulpina Inaltade 10-20 ee.ntlmetri, care se ridica din centrul uneirozete. Aceasta Varietate se mai nurneste !?i aglica,anghelina, caloe, cinci-toi, cizma-eueului, talpa-qistei,lila-cap rei, lila-0Ii, urechlta-ursului, Ea crsste cupracaders pe cimpiile din zonele deluroase siprealpine.

Foarte rasplndita Primula eliator, cunoscuta tot subnumele de c.iubolica-cucului, dar ~i de agliel, agrl~elsau fila-vacii, ere~te pe mal toate eimpiile, la marglni depadurl ~i sub tufl~uri ~i poarta pe tulplna 1'nalta0 urn­bela florala de un galben deschis. cu un parfurn slab.Forta ei curative este egala In vaJoare cu cea a Primulelofficinalis, putlnd fi tolosita exact in acelasi fel.o alta subspecle, Primula auricula. cunoscuta subdenumirile de urechea-ursulul, ciubotiea-cueului.ciubojiea-ursului, urechea-soarecelut, urechlose, este 0planta alpina, care S8 alia sub stricta ocrotire a legii,neavlnd deei voie sa fie culeasa.

Afllndu-ma intr-o societats, vecinul meu qe masa rn-a povestit ca este la Gallspachla cura, Acaasta fusase ultima sa speranta. I,ntrucit cura se apropia de sfir~lt probabllfara nici un rezultat. nu ~tia oe sa mal faca. In ciuda somnlfaralor loarte puternlce. nuputea dormi. Neurologii din Unz l1iViena nu l-au putut ellbera de acest calvar: Cind saintinde seara in pat. mort de oboeeaia, n cuprinda 0 durere de perca l-ar stinge cinevao ligar~ aprlnsa pe partea anterioara a label plciorului. Din aceasta cauza ests fizie l1isuneteste la pernint l1iIn pragul disperarii. l-am spus ca l1tiu lin ceai excelent contra In­somniei. Dar va avea el oare etect imediat din prieina administraril i'ndelungate a unorsomnlfere diatre celemai putemice? - A incercat. Am facut cuno~tin1a pe 7 decembrie1976. l?apte tile mai tirziu am mers in vizita la niste amici de-ai lui care mi-au corriunl-

CIUBQTICA-CUCULUI(Primula offieinalis - P. veris)

Ulel de clmbru: Cu inflorescenlele euless In soarele arniezf se umple 0 stlela,fara a se lndesa ~i se toarna deasupra ulei de rnasline presate la rece, Ina~a fel inci! uleiul sa stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Selasa 14 zlle la soare sau 1'napropierea ma~lnii de gatit.

Perna de plante: Se umple 0 perna cu plante ~i se insaileaza.Sirop de cimbru: Fiorile ~i tUlpinile culese In soare se umezesc cu mijnile ude

la Introdueerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahar nerafin,at ~i seapasa pentru a se 1'ndesaIn borcan. Se lasa totul cca. 3 saptamini la locinsorit. La filtrare, 1I0rile~i tulpinile irnbibate au zahar, trebuie spalate doarcu pU1inaapa, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropulla foe rnlc sa/se evapore fara a-l lasa sa fiarba. Siropul n-are voie sa devina niei preasubtire, nici prea gros, deci esfe lasat sa se raceasca 0 data sau dedoua ori, pentru a se face 0 proba.

16

Infuzle: Se oparsste 1 lingurit~ (cu vir!) de plante cu 1/4 litru de apa !il se lasasa stea putln.

MODURI DE FOLOSIRE

Performanle foarte bune in afecllunlle Inimii realizsaza vinul de Ciubotica-cucu!ui,pe care nl-I putem prepara singurl prlmavara, Se umpte O.Sliclade 2 litri cu flori proas­pete de clobotlca-cucolul (umbelele florale mtregi), tara a se Indesa, lar deasupra setoarna vin alb natural, curat. Fiorile trebule sll fie acoperita, Sticla se lasll, astupatiiusor cu un dop de pluta, s1:lstea 14 zlle in soare. in afecllunlle cardiace se ia din cindin cind cite 1mghllilur~ de vin, cardlacil pot s~ bea Plna la 3 lInguri pline pe zi,

50 grame de clubotlca-cuculul50 grame de mladite de soc15 grame de frunze de urzlcl15 grame de radacini de papadie

Se recomanda urmatorul ceal depuratlv de prlmavara:Se tolosests 1 lingur!ta (cu virf) din

acesl amestec la 1/4 litru de apa, plan­tele se oparssc ~i se lasa sa stea 3minute. Se beau In tfmpul zilei 2 cssn,inghititura cu ingh~itura; ceaiul seindulcs!ite eventual cu pulina miere.

(Prin mlMile de soc se inlelag mugurii tineri, care locmai rasar primavara!)

50 grame de ciubotica-cucului25 grame de nori de levanlica10 grame de sunatoare15 grame de con de hamel5 grame de radaclnl de odolean

Se opareste 1 linguri¥i (co virf)din acest amestec co 1/4 litru de apa~i se lasa sa stea 3 minute. Ceaiul sebea foarte cald, in inghilrtUri mici,inainte de culcare. Se poate indulcicu pu~inamiere dupa gust.

Cealul ar trebul preferat orlcarul somnifer chimic. Aceslea din urrna distrugsistemul nervos, in limp ce ceaiulmlatura toate tulburarlle nervoase.

Mama mea culegea in fiecare primavara clubotica-cucolul pentru ca stla ce influ­enla llnistltoare are asupra lnlmi! !ii a nervilor. Se aduna inlreaga umbela florala su­perioara, Preolul Knelpp a fost un mare adept al aeastei flori, Exista 0 folografie de-alui in care poats fi vazut cu ciubotica-cucului in mma. Prin efectul ei depurativ,ciuootica-cuculcl ellmina toate substantels toxice care duc la artrita (guta) ~i bolireumatlce. Preolul Kneipp afirma: "Cine are predispozhle spre boala articulaliilor sauaiectiunea membrelor (mlelege prin aceasta artrita !ii reumalismul) sa bea zilnlc 0 pe­rioada mallunga de timp una pina la doua cesti cu ceal de ciubotica-cucului. Durerileputernice se vor atenua ~i cu timpul vor disparea complet."

Cealul de clubollca-cucului este in plus !ii un mijloc excelent de intarire a nervilor ~ide toniliere a Inlmil, calmeaza mlgrena !ii durerlle de cap pe baza nervoasii, are unefect ie~it din comun asupra lnflamatlel miocardului, a hldropiziei !ii a tendinlel spreapoplexle. 0 fiertura de radacinl, amestecata cu miere, da un ceal pentru rinichi careajuta la eliminarea calcululul vezlcal (pletrella vezlcs).

cat inca din u~a bucuria ca prietenul nostru comun i~i recapatase somnul. in acelasitimp 11dlsparuse ~I durerea din laba picloruluL Ceaiul 11ajutase sa-si regaseascasanatatea In cel mal scurt timp, inlatunnd ~i toate tulburarlte nervoase. Medlcul care-ttrata I-a rugat apoi sa-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei:

17

COADA-CALULUI (Equlsetumarvense)

Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului,bradil?or, coada-iepei, coada-minzului, nodalica, opin­tici, psrul-porcuul, sirul?lita.

Prirnavara timpurie, din rizomul care creste adincies mai inti! tulpinile fructului, colorate maroniu, rodl­toare l?i purtatoare de spori. Abia mai tirziu apar frun­zele verzi l?i inalte de pina la 40 centimetri, care seaseamsna cu nil?le bradu~ cu forma regulata. Coada­calului se gasel?te pe cimpuri, terasamente de cateferata si povirnlsuri, Acea varietate care creste pepamint argilos este cea mai tamaduitoare. Contine, infun~e de locul de amplasare, 3-16% acid silicic careproduce un efect curativ foarte bun. Bineinteles ca seva evlta planta de pe ogoarele ingral?ate chimic.Coada-calutui cu dimurelele foarte fine creste cuprecadere In padurl 9i liziere. ~i aceasta varietate areput~re de leac.

In medicina populara, aceasta planta rnedlcinals afost apreciata inca din timpuri indepartate, in specialdatorita tortei sale hemostatiee (care are proprietatea

de a opri hemoragia) 9i a reusitelor in eazul bolilor renale si vezieale grave. Totusl,ea a fost data uitar;i in decursul vremurilor. Chiar preotul KneIPP.marele nostru medicnaturist popular, a fost acela care a readus eoada-ealului la irnportanta sa anterloara,EI 0 declara drept "unica, de ne1nlocuit9i inapreciabila"in eazul hemoragiilor, alvlirsaturilor eu singe, al atectlunllor vezieale ;>irenaI.e,al pietrei {Ii nisipului. .In 0mie de afectiuni", serie el, ,In rani necrozate, chiar in abcese eaneeroase sauosteoporoza, coada-calului obuns psrformante iesite din comun. Ea spala, eurata,dizolva, arde, indeparteaza tot ce este stricat. Adesea, planta umsda, calda esteinvelitain cirpe ude l?ipusa pe locul care trebuiesa se vindece.·

Preotul slvepanKOnzleafirmaca to~ oamenii inceplnd de la 0 oaracare virsta artrebui sa ia zilnic ca bautura permanents0 ceasca cu ceai de coada-calului.Atuncitoate durerile reumatice, artrltice ;>inevralgiee ar dlsparea, fiecare om ar avea unapus de viata sanatos, Povestesteca un barbat de 86 de ani a fost eliberatdatoritaunei bili cu aburi de coada-caluluide 0 durere ingrozitoare provocata de 0 formarede caleul {Ii ca a mai trait inca multi ani. Preotulelvelianmai spune: ..Celemai puter­nice hemoragii {Ii varsiituri cu singe Ieva vindeca planta, luata intern sub forma deceai~In timp scurt, ba chiaraproape pe loc,"

In cazul racelilor vezleale sl al durerilor spastice nu existaun remediumai bundecil 0 infuziede coada-caluluiai carei vapori sint lasati sa actionezeasupra vezicii,fnvelindu-sebolnavul 10minute rntr-unhalatde baie. Repetindaceasta procedure de

Vin pentru inima: Modul de fabricare si folosire se cauta la fragmentulrespectiv din textl

Ceai pentru dormlt: Modul de amestecare l?ide utilizare se oauta la fragmen­tul respectiv din text!

Ceai de primavara (depurativ): Modul de amestecare l?i utilizare se cauta lafragmentul respectiv din.text!

18

citeva ori, se produce 0 disparitie trsptata a raului. Batrinii care deodata nu mal poturlna ~i se zvircolesc de durere, intrueit urlna nu lese deloc sau doar pieatura cupieatura, sfnt ellberali de chin gratie aeestor aburi fierbin!i de eoada-calului, lara eamedicul sa-I sondeze.

in cazul nlsipului la rinichi, al ealeulului renal ~i vezleal (pletrel la rlnlchl ~I lavezlca) se fae bAi de sezut fierblnll cu ccada-calulor, bindu-se in acslasl timp eeai caldde coada-calului in inghtptun miCl ~i linindu-se unna, pentru a 0 ,9eli in eele din urmacu presiune. In aeest fel, piatra se elimlna de cele mai mulle ori. In legatura cu acesteindrumarl am pnmit sensori care nu fac decil sa eonfirme eele de mai sus: Metoda adus la ellmlnarea calcululul renal, respeetivii oameni se sirnt bine ~i nu-i mai janeazanimic.

rn situatil ln care aile mijloace diuretice nu au avut efect, eoada-calulul a ajutat, eade exemplu in reten~iile de apa in pericard, in pleura sau in tulburanle renale dedupa scarlatina ~I alte boli intecpoase grele cu dereglari in elimlnarea ape!. Dupa cebolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijlocexcelent atit intern cit !iii extern pentru a ajuta tunctlonarea normata a rinichilor ~i avezicii urinare.

o singurA bate de sezut cu coada-calolui face rnnuru in Inflarnatille bazlnetululrenal ~i in pionefrlta Pentru aceasta se folosests - deci numai ca uz extern - coada­calului cea lnalta, care are ruste tulpinl de grosimea degetulul ~i oreste in cimpillemla!ilinoase ~I pa~unile alpine ~I care aduee 0 usurare in cazul aoestor maladl!. 0buna cunostlnta de-a mea a zacut saptamini ~i luni intregi in spital la Innsbruck cu 0grava lntlamatle a bazinetului renal. Nslntrezannd nici un sfir~it aI suferin!ei, mi-a trimisde-acolo un semnal de a1arma.Am slatuit-o sa faca 0 baie de sezut cu coada-calului.La pu~ne zile a sosif 0 scrisoare: .MI-al salvat viata. Sint acasa, Baia de sezut cucoada-calului mi-a luat tot raul, dindu-mi fo~e noi," Coada-calului cea i'nalla, eu tulpinigroase cit degetul, culeasa de pe cimpii ml~tinoase ~i pa!?uni alpine are voie sa fiefolosita numal pentru bai de sezut, Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ianumai planta cutsasa de pe ogoare, drumuri de lara ~i liziere

Dupll 0 nastere grea se poate intimpla ca la !inerele marne sa apara tulburarl devedere, cauza constind bineinleles In faplul ca la nasterea unui cop II rinichii femeli auavut de suterlt $1ei. Baile de sezvt cu coada-calulul actloneaza din exterior In sensu Iprcvocarf unei IrigM sangvine a rinlchllar, oare trage presiunea rinichilor din ochi, inasa lellndt tulburarile de vedere dlspar treptat.

Marele medic german dr. Bonn, adept allui Kneipp, lauda coada-calului ~i puterilesale: .Pe de 0 parte, coada-caIulUi este un mijloc impotriva hemoragiitor, pe de alta­si aeeasta in masura cea mai mare - un leae pentru rinichl. Dupa consumul infu~iei decoada-calului se erimioa eu u~rinla ~i din abundenta 0 urina Inchisa la culoare. In cazde hidropizie este un rernediu rapid ~i eficaca." Cind niei un alt mijloc diuretic nu-simai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante si se beau 4-5 zile (incazuri rebele pina la 6 zite) in sir cite 5-6 cesti eu eeal de coada-calului, dar numal ininghilituri mici, repartizate pe parcursul intregil zlle. Practica arata ca in cele mai multecazuri urina se va elimina.

in cazul unor eruptii cutanate (de plele) lnsotlte de minciirimi, chlar dace sint cucruste sau eu puroi, ajuta spalaturile ~i compresele cu Infuzie de caada-calului.SpaJaturite !illbaile cu coaoa-catoun sint de 10105 ~i in cazul lnftamatiilcr purulente alepatuluf unghfflor, in cel al picioarelor cu ulcer varlcos, al osteoporozei, al ranllorvechl 171care nu se vindeca, aI utceratlltor canceroase, al stratului cornos de lacalcti, al flstulelor ~i pecinginei ~i al altor eczeme, cit liil al lupusului. Se poate aplica~i planta opMta, invelita ealdi:! i'n drpe. Pentru a combate hemoroizll durero9i ~inoduli' hemoroidali se aplica un lerei de plante proaspete, care se face astfel: Se

19

spala coada-calului proaspata sl se far'i'mi1eazabine pe un fund de lemA pina seformeaza un terci.

in hemoragii nazale continue se pune a cornprssa cu infuzie racita de coada­calulu;' Ca mijloc hemostatic, ea ajuta in hemoragiile pulmonare, In metroragii(hemoragii uterine neregulate), in hemoragiile stomacale ;oi ale hemcrolzllor. Aicieste nevoie, fire:;;te, de un ceai mai concenlrat. in mod normal se calculeaza pentru 1ceases (114 litru) 1 linguri!a cu virf de plante, in cazul hemoroizilor se pun insa 2-3 lin­gurite cu virf la 1 ceases. Coada-calului ajuta, combinata cu ventrilica, tn combatereaarteriosclerozei si a amneziei prin efectul ei depurativ. Poate Ii caraotsrizata dreptmiJlocul cel mal bun de prevenire a cancerulul.

Tinctura de coada-calulul este :;;1un remediu deosebit de bun contra plcioarelorcare transpira (a se vedea IIM9duri de lolosire"), Picioarele spalats ~I uscate blne sintfriclionate cu aceasta tlnctura, In plus, Irebule sa se bea zilnic, dlminea\a, pe stomaculgol, 112 ora inainte de mlcul dejun, 1 ceasca cu ceai de coada-celulut. La fel de bineajuta contra transpiraliei picioarelor (;libaile de picioare cu coada-calulul (a se vedea"Moduri de folosire"). Pentru a combate matreata, parul se SRaia zilnic cl,L]n1u;;:ie..de.~ICQada-calului, dUDaacare se masej:lza...cu_u.leU:le..maslioe de cahtate, Matrea\a val!~disQarea foarte curin_._-Coada-calulul amestecata cu sunatoare, oparita sl consurnata 1-2 cesti peparcursul zilei, in limp ee seara se maninca hrana solida, ajuta impotriva incontinenteiurinare. Se recornanda ca apa de gargars. in amigdalite, inflamatii ale mucoaselbucale, stomatite ulceroase, singersri ale gingiei si gihgivite, fistule si polipi in ce­ruLgurii (;ligft. Femeile care au scurgerl ar trebui sa faca bai de sezut eu 'coada-calulul.

Nu trebule uitat ca aceasta planta medicinaia este unul din leacurlle pulmonareeele mai bune, ati'! in caz de bronslfa cronlca, cit si de tuberculoza pulmonara. Princonsumul regulat de ceai se ebtine 0 rnsaAat0sire a plarninului tubereulos prin aportulde acid silicic; dar !li inlaturarea slablciunl! generale existente in decursul bolii pul-monare. __-r

Noile rezultate ale cercetarilor indreptatesc, conform botanistului austriac RichardWiltfort, sa se presupuna ca prin utillzarea mai indelungata a cealuiui de ceada.calului.tumorile maligne sint stopate In cresterea lor ~i in cele din urrna facute sa dispara.Chiar pofipii orqanelorpelvlene sau cei rectali sau inflamatiile bursei sinovlale secombat in acest chip. In plus, se folosesc in anumite cazu~i\.comprese eu aburl decoada-calului ~i bai de sezut cu coada-calului, Aeeste compf,i9se eu aburi aluta :;;i indurerife stomacale spastice, in crizele hepatice (de ficat) 'lli biliare (ale veziculeibiliare) ~i in blocajele dureroase care diluneazii activitatii cardiace prin presiunea lorascsndenta.

La 19 decembrie 1977 am prlmlt un telefon de prln zona Steier. Era vorba de unfermier de 49 de ani, carula ii.ap!iruse in talpa 0 ummltura tare care-l priclnula durerimarl. Nu mai putea sa ealce. In spital a fost tlnut citeva zile !iii trimis iara~1acasa, L-amsfatuit sa-!iii puna comprese cu-1\!luJ:L~ coada:_c;_aluluicare dizolva chiar :;;1tumorilemaligne. Va puteli imagina Cif'8rn fast de5lJi"prfi1sa clnd mi s-a telefonat pe 22 decem­brie, ded 3 zile mal tirziu, ca umfliitura dlsparuss oomplet. Plelea era ni~el flasca 9imoale la plpait, iar urT)flatura tare nu se mal slrntea. Un nou miracol din IarmactaDomnulull

Am putut conslata din experienla ca !li ~ele mai grave discopatii dispar foarterapid cu ajutorul bailor de !lezut cu coada-calului, daca nu au luat na~tere prin blo­carea unui nerv. Radiografiile arata coloane vertebraie uzate din cauza virstei, la carernsa nu se vede nici 0 cauzs. care sa stirneasea dureri. Presiunea unul rlnichl dereglat,care, dupa cum a dovedit-o experienta, actioneaza ascendent, se pla.seaza in nervii deia suprafata care merg de-a lungul l?irei spinarii l?i pricinuiesc aee,ste dureri. Deci nueste vorba de discurile intervertebraie, ci de presiunea exercitata de rinichi asupra

20

Infuzie: 1 lingurita (cu vir!) de coada-caluluila 1 Iitru de apa - se opare~e, selasasa steaPutin

Compresa eu aburi: 2 milni pline de coada-caluluise pun intr-o sila care seagata peste un recipient cu api!! clocofita, Clnd plantele slnt fierb.n~~imol, se fnvelesc intr-o pinza de in ~i se aplioa pe locol sulerind. A seimpaeheta neaparat caldl A se lase sa actioneze mai multe ore saupeste noapte.

TInctura: 10 grame de coada-caluJuise lasa la macerat cu 50 grame deraehiu natural de sscara. Sa iasa sa stea 14 zile la soare sau alta sursade caldura.Se agltazilnic!

MODURIDE FOLOSIRE

nervilor care sint dsschlsi. 0 baie de sezut cu coada-ealului indeparteaza imediat, prinelectul sau in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendenta. •

o femeie in virsta de 38 de ani se trata de trei ani de durerl de dlscopatie. In locsa simta 0 ameliorare, durerile se accentuasera~i femeia a 1ntepenitatit de tare inzona umeri-git, Inelt dlmineata nu se mai putea ridlea din.pat deei\ eu ajutorul uneibare pe care sotutel 1·0 flxasede plafon deasupra patului. In perloada aceeaam tinuto prelegere la Steyr~Ieuacsasta oeazieam cunoscut-o.Va vetlmira desigur afllnd ci!!femelaa scapat, dupa 0 slngurli balede sezuteu coada-calulul,de toatedurerile ~ideanchilozii.

Acela~ilucru este valabll In legatura cu dlseopatla prlctnulta de mersul cu trac­torut Mi~earilezgudultoare nu valameazi!!discurlle Intervertebrale,ci riniehli sint ceidereglatidin cauza acestui rilm sacadat, la nasterede indatl:l0 presiune ascendenti!l,pe care bailede sezut cu coada-calului0 indeparteaza,

o doarnnadin Elveliaera de Cf1.vaani tespanaca un bat din cauzavertebrei cervi­cale. Cureleanuale la dr. Zeileisdin Gallspachau adus 0 amellorarepasagerli, niei pedeparte insa 0 vindecare. Am cunoscut-o din intiinplare. Mi·a promis pe un ton nufcarte convinqator ca va face 0 baie de sezut eu coada-calului dupa intoarcereaacasa. Foarterspede a sosit apoi telefonul,plin de bucurle: Dupanumai 10 minute debaie calda de sezut cu coada-calolui a trecut orice enohiloza $i niei n-a mai revenitvreodata,dupa cum am avut ocaziasa aud dupa multi ani.

Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in serlerile sale: "Doua treimi dintoti bolnavii de nervi nu ar ajunge in sanatorii, daea rinlehll lor ar Ii sanatosi." DeatUnci am putut sa sfatuiesc multi oameni netericltl, care din cauza deregliirilorrlnichilor sufereaude depresiuni, manii (Idei fixe) ~i aeeese de nebunie, sa faca baide sezut cu coada-calului~isa·1feresede spitalulde boli nervoase.Aici trebuie folosit

,\intern, pUP'~ u~ ~i co.ed~-~orice~ul, ~i ce~da.c<;lMui, di!!)ineS1a~i_seara cite 1 ce.a~.

In tulburiirile renale grave insotite de toate efectele lor secundare trebuieintrebuintata pentru baile de sezut coada-caloknproaspata: cel mai bine, dupa cum

+ern maimentionat, cea inalta de pe cimpiileml~noase. Pentru 1 baie este necesarao galeatade !Ulfti.QliOa.<LllpliIDle (a se vedea .Moduri de folosire"ca liii .Bai de sezut"

~in capitoiul .ParreaQenerawo).in timpul baHde sezut, rinjchii trebuie sa stea sub apa- durata baii: 20 minute! A nu se lilerge dupa bale, cj a se Intrain halatul de baie lii atranspira 1 ora in pat, abia apoi a se imbraca lenjeriade noapte uscara. Reincalzita,bala de sezut mal poate II folosjla de 2 ori.

21

COADA-!?ORICELULUI (Achilleamiliefolium)

Alte denumiri: alunele, bradatel, clure!?ica,crestatsa,crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba-stranutatoare, prisnel,rotatele-albe, soroclna. - I)-

Coada-sorlcelolul este 0 planta rneolcinala carela nuputern sa nu-l rszervarn un toe in viata noastra. Desi eaconstitule sprijinul nostru de baza in unele maladii grave,este constderatain primul rind 0 plants de leac pentru te­mel. Nu am cuvinle suficiente ca sa recomand femeilorcoada-soricelului, PreotulKneipp este de parere in scrierilesale: "De mulle nenorociri ar fi crutate femeile, daca arrecurge din cind in cind la coada-soricelului!"

Ca este vorba despre 0 fata ttnara care are tendintespre un ciclu neregulat sau de 0 femeiemai In virsta aflaiain plinamenopauza sau care a trecut de aceasta perioada,pentru oricare, fie tinara, fie batrina, este important sa beadin clnd ln cind cite 0 ceases cu ceai de coada-sorlcelului.El influenteazain toate privintelein mod favorabii organelepelviene (genitale) ale oricarei femei, a~a ca 0 femeie nupoate face nimic mai bun pentru sanatatea ei decit sa-~i

culeaga, cu ocazia unei plimbari prin padure ~i ci'mpie,un buchet proaspat de coada­sorlcelului.Eacrsste in eantitatimari pe cimpii~idrumuri inguste de lara, pe la marginide paduri ~i de lanur!de cereale.Fiorilesint albe sau trandafirii ~i au in soare un par­fum aromatic, acrlsor. Fiorile trebuie culese in soare puternic, caci atunci Ie crestecontinutol in ulelurivolatile !?ideci torta lecuitoare.

Cunosc 0 tinara hangl\a despre care s-a spus deodata ca ar avea cancer la or­ganele pelvlene. Is-au presorts raze cu cobalt. Rudele sale au fost i'n~tiintatedemedici 01\boala este lncurablla. M-am gindit la preotul Kneipp !?ila indicatiile sale inlegaturacu tulburarlleorganelor pelviene!?il-am reccmandat linerei femei sa bea atitaceal de coada-soriceluluipe zl cit putea sa suporte. Ce mirataam tost cind am primit,nici trei Saplamini mai tirziu, prin posta vestea ca se strnte excelent !?ica incet, darsigu!, a lnceput sa-!?irecapetegreutateanormalal

In cazul unei Inflamali1 a ovarelor se intimpla adasea ca prima baie de sezut cucoada-sorlcstului sa ~i alunge dureriie, lar inflamalia sa se retraga treptat. La tel deeficienteslnt aceste bai in tncontlnenja urinara a oamenilor batrini !?ia copiilor, ca !?iin leucoree (poala alba, scurgerl). In aceste cazuri trebuie sa se baa suplimentarceai de coada-sorlcelulul,~IanumeJ Qe~tipe zi.

9i la prolaps uterin se fac 0 perioada maiindelungata de timp,bal de ~e?lrt cu_SQ9c1a:.!?oriceluJ.ul,se beau in plus 4 oesti cu ceai de~ pe parcursul Intregii

Bai de sezut. 100 grame de coada-calului se lasa peste noapte in apa reee,in ziua urrnatoaremaceratulse infierbintapina da in clocot ~i se adaugala apa de bale. Duratabaii - 20 minute.A nu se sterqa dupa baie,cl a seintra umed in halatul de bale, a transpira 1 ora in pal Apa baii trebuie saacopere rinlchii.

Cornpresa cu terci: Coada-caluluiproaspata este spalatabine si farttnitatapeunfund de lemnpina se formeazaun terci. "

22

zile, fnghiiitura cu inghqitura, ~i se rnaseaza cu llnctura de traista-ciobanului zonapelviana, pornind de la vagin in sus.

Miomurile sint tacute sa dispara cu ajutorul bailor zilnice de sezut cu coada­soricelulul conllnuate 0 psnoada mai lunga de trnp, pfna ce controlul medical va con­stata relragerea lor totala,

o tinara tata de 19 ani nu avea clclu. Medicul specialist ginecolog l-a presortspilula. Ciclul tot nu i-~ venit, in schimb i s-a merit enorm volumul sinilor A retuzat sa rain continuara pilula. Ingrljorala, mama el a vernt la mine. Am stanni-c se-i dea fetei,zllnic, dlrnineata pe stomacul gol. 0 ceasca cu ceai de coada-soncelului. Dupa patrusi:lptamlni. totut a lost In regula ~i asa a ramas ~i pina astazi. Imi amintesc ~i de 0 altasltualie asemaoatoare, care a ajuns insa un caz pentru spilalul de boll nervoase caurmare a laptului cil nu i-a folosil nici una dmtre doctonde administrate. Din pacats, pevremea aceea n-aveam atita experien!a in materia de plante rnedionate.

~i in rnenopauza temeia ar trebui sli recurgli hotlirit la ceaiul de coada-sorlceluhn.Ar II crulata de nellnlste interioara ~i de alte stan neplacute ~i balle de sezut cucoada-soricelulul au influenlli favorabila asupra sanfllatii. Baile de picioare eu adaosde eoada-~oricelului fae blne ~i in nevritele ge la brate ~I picioare Ooada-sorlcehnrtrebuie rnsa culeasa la ora insorita a amiezn. In cele mal multe cazuri, aceste bal aJutadeja dupli prima data. luind toate durerile .cu mina'

Ceaiul de coada-soncelului este recomandat de Dr med. Lutze In cazul"congestiel cerebrale insollte de durerl de parca ar vrea eranlul sa pocnsasca, apoiimpotriva emelelii, a grelurllor, a boillor de ochl lnsotlte de liicrimari, a durerlloracute de ochl ~i a hemoragillor nazale ..." 0migrena. cauzata de schirnbarea vremlisau de foehn. este inlaturata de 0 singura ceasca cu cear de coada-soricelului, bAutafierbinte ~i incetul cu incetul; eonsumindu-se acest eeal in mod regulat. migrenapoate sa trsaca de tot.

fntrueit coada-sonceletet este nurnita in vecnae earti despre plante medic/nale"Ieaeul tuturor relelor". ea poate f 1010slt1:lacolo unde oriee altceva pare a Ii de prisos.Ea va alunga din organism prin torte ai depurativa difante boli care se lnstalassra deani de zile. Totul esle sa se faca incercarea.

Nu este tn general cunoscut faplul ca aceasta planta are 0 Influenta pozitiva asu­pra maduvel osoase ~i ea stimuleaza acolo hematopoeza (formarea slngelui). Eaajuta 1'nafactlunlle maduvel osoase, in care. once alt medicament claeheaza ~I chlarin ostecporoza. dgQ§.sa fac_ell.@....deCE1.el ~ c~a-~oricell!lui. b~ fr~!Lcu tinctura.,de coada-soricelului. ACeasta planta meoicina!a aste un mijloc hemostatic bun inoprirea hemoragiilor pulmonare ~ poate vindeca. impreuna cu radacina de obll­geana, cancerul pulmonar. RiidacinJie de obligeana sint mestecate pe parcursul zllei,iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dimineala ~i seara ate 0 ceasca, inghitituracu inghititura. CeaiuJ ests de un ajut'br foarte rapid pentru hemoragiiJe stomacale,pentru hll.moroizii care singereaza puternic, ca ~I pentru greutatile !,li arsurile lastomac. In raceli, dureri de spate sau reumatice trebuie baut ceai de coada­sorlceunui in eantitate mare ~i cit 58 poale de lierbinte. Ceaiul stimuleaza ~iactivitatearenala regulata, inlatura inapetenla, balonarile !,li crampele stomacale, tulburarilehep·atice, inflamatiile traiectului stomacal !,li inie;_>tinal, stimuleaia activitatea intes­tinala ~I are astlel grija ea scaunul sa fie regulat. Inlrueit ajuta !?iin tulburari circula­torH !,li spasme vasculare, poate Ii recomandat cu multa caJdura in anghina pecto­rala. Mincarlmlle neplaeule din vagin se indepBrleaza prin efectuarea unor spalaturi!?iba-rae ~ezut cu infuzie de coada-~oncelului.

Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara 0 aJifie deosebit de buna dinflori de coada-!?oricelului (a se vedea "Moduri de folosire").

23

CRETI$OAIlA (Alchemilla vulgaris)

CUfioscuta 1'nlimbajul popular 9i ca brurnarie, dre\a;el,faina-de-in. pala9ca, pleasca, ratunjir, umbra-muntelui,umbrarul-doamnei, crstisoara creste mai ales la marginide padurl 9i drumurl, pov1rni9u~i9i c1'mpiiumede din zone.mai !nalte 9i muntoase. Planta are frunze semicirculare,cu 7-9 lobi, 0 tulpina tare care nu este foarte tnalta 9i florigalben-verzul tara straJucire, ce pot fi vazute din apriliepina in iunie 9i chiar mal tfrziu. De ziua Trupului Domnului(Joia Verde - sarbatoare a bisericii catoilce, n. tr.) seirnpletssc in anumite regiuni coronite din ea, pentru aimpodobi apoi fruntea Mlntuitorului, acasa, in collulicoanelor. Frunzele cretlscaret stau uneori culcate ta sol,iar dimlneata se vede 'In mijlocul lor 0 picatura de roua,straluctnd ca ° perla. La Inalllmi de peste 1000 metrigasim 0 varletate a crel190arel care are partea inferioara afrunzelor de 0 st~alucire arginlle 9i care Inflorel?te atlt pe

teren calcaros. cit 91pe cel de roca primara. In timpullnflorlril, olanta este culeasa Inintregime, iar rnai tlrziu numai frunzele; plantele sint lasate apoi sa se usuce In pod.

Cretisoara este renurnita mai ales ca planta de leac pentru femei (In germana senurneste 9i "Frauenmantel" ;: mantou de dama, "Frauenkraut" = planta femeilor sau.Frauenhilf" = ajutorul femeilor). Cretisoara n-aiuta numai In tulburari menstruate,leucoree (poala alba, scurgeri), arectlunl ale organelor pelviene !?i indispoziti! lavirsta menopauzei, ci, luata la 1nceputul pubertalii irnprsuna cu coada-soriceluloi, in­tluenteaza benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete carora nu Ie vine ci­clul menstrual in ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretlsoara irnpreuna eucoada-soriceknn (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceastaproblema. Cretisoara are efeet astringent ~i vindeca foarte rapid, este folosita ~i ca

Infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu vir!) cu 1/4 litru de apa 91se lasa pUlin Inrepaos.

Tinctura: Fiorile de coada-soricelului culese In soare se introduc. Uua a IeIndesa, intr-o sticla pln~ la gil, se toarna deasupra rachiu de secara sautruete de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile In soare sau In aproplereama9inil de gatit.

Alifie de coada-soricelului: Se Infierbinta blne 90 grame de unt nesarat saude untura de porc, se adauga 15 grame de flori de coada-90rloelU[yj_proaspete !?italate rnarunt :!Ii15 grame de frunze de zmeura taiate tin, selasa ~ slime scurt In ~rasime, sa amesteca ~Sla !l9.?l?lQ_e0P¥t9. Tnziua urmatoare se Incazeste tolul us~r, se stoarce printr-obucata de ti­fon 9iSa Introduce In borcane uscaie, pregatite Clinainte. A se pastra lafrigider

Bai de sezut: A se lasa 100 grame de coada-soricelului (1ntreaga planta)peste noa~e In apa race. a se da a doua zl tn clocot 9i a se aaaligaJ§L.spade ba: (a se vedea $t ,;Saide sezut" la capJtolul"Paftea generala").

MODURI DE FOLOSIRE

24

mijloc diuretic ~i cardiotonic, in febra pricinuita de leziuni, rani purulente ~i abceseneglijate.

In urma une! extractll dentare este foarte indicat ceaiul de crsnsoara. Dup~ maimulte cl~tiri ala gurU, rana se inchide in decursul unei zlle. Cealul de cratisoaraIndeparteazA slabiciunile musculare (adinamiile, mlopatlile) !ill artlculare sl ajutA inanemll.

in lezlunile postnatale, in relaxarea organelor pelvlene ale femeilor care au avutnasteri grele sau in predispozi~ia spre avorturi (pentru ftxarea sarcinii) ~i fortificareaflbrelor uterine, cretisoara este de mare 10105. incepind cu luna a trela, astIel de femeiar trebul sa bea ceal de creti~oara. Este un mijloc atottarnadultor In toate bailie defemel ~I ajuta, impre~na cu tralsta-ciobenului, chiar in hlsteroptoza (prolaps uterin)~i hernii inghinale. In aceste cazuri se conserna in Iimpul zilei, ineetul cu inpetul, 4cesf cu ceai de cre~~oara pregatit pe cit se poate din plante proaspat culese. In atarade aceasta, se maseaza locurile afectate cu tinctura de traista-ciobanulul (a se vedea"Moduri de tolosire", la articolul "Traista·ciobanului·, pag. 64), iar In cazurile de prolapsuterin se incepe frictlonarea extern, din zona vaginului In sus. Alei se folosesc, sopll­mentar, b1li de sezut cu ooada-sorlcelutul (sint necesare 100 grame de plante pentru 1baie) , in total 3 bai pe s~ptamlna, caci apa de baie, reincalzJta,mal poate Ii ublizatainca de 2 ort

Stramosli nostri intrebuin\au aceste plante atil intern cit ~i extern, pentru vmde­carea ranllor, la epilepsll i?1hernll. lata un citat dlntr-o carte foarte veche de plantemedicinale: "Daca un om a avut 0 hernle, fie el tin~r sau batrln, sa puna s~ fiarb~ unpumn de creli~oara intr·o masura de apa alit cit la~1un ou tare sa fiarba ~i sa bea fier·tura."

in medicina populara actuala, aceasta planta ii?i ocupa iar locul binemeritat. inspecial medicul naturist i?i preotul elvatlan KOnzie reteva aceasta: "Doua treimi dintoate operaliile ferneiesti ar deveni de prisos, daca planta asia de leac ar f fost Iolositadin limp ~i vreme mai indelunqata: cacl as vindeca toate lnflamatille organelorpelviene, febra, arsura, supuratla purulenta, abcesele ~j hernlile. Orice lauza artrebui sa bea 8-10 zlle din acest eeai; mul1i copii ar mai avea parte de mama lor ~imulti vaduvi de sopile lor, daca ar Ii cunoscut aces! dar dumnezeiesc. Aplicata extern­zdrobita i?ifacuta cornpresa - cretlsoara vindeca rani, intepaturl, taleturi. Coplil care,In ciuda allmentapei bune, au 0 musculatura slaba, se Intaresc prln uzul continuo alacestui oeai.'

Cretisoara care crests la inalpml mai man i?iare partea inferloara a frunzelor argin·tie se l'ntrebuinteaza mai ales in obezltate: 2·3 cesti zilnic au un efect deosebit de ta­vorabil. Ajuta i?i la insomnli; ~I diabetlcii ar trebui s1l bea des din acest ceal, Copiiidebili ~i bolnavicio~i se fortificE! vazind cu ochii, oaca Ii se adauga in apa de baiecretisoara. La 1 baie se tolosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea "Bai complete",la "Partea generala'~.

Combinata cu trarsta-ciobanului, dupa cum este explicat in capJtolul .Tralsta-cio­banului", crepsoara aluta contra atrofiei musculare ~i in bollle musculare grele, in­curablle. Aceasta plant1l rnedlcinala extrem de valoroasa se tolosests ~i In sclerozamulttpla.

Mi s-a relatat dintr-o zona a !aril c~ ceaiul de creli~oara (uz Intern - se bea; uz ex­tern - sa fac spalari in zona inimii) a adus 0 ameliorare substantlala a starii bolnavuluiin cazul unor grave afectiuni ale muschtutut cardiac

Creatorul nostru, in mila SA nemarginita, a lasal sa creases pentru fiecare boalacite 0 planta; n-o sa putern niclcdata sa·i mullumim indeajuns pentru aceasta.

25

DRAGAICA, SINllENELE (Galium)

Exista mai multe soiuri de (,3alium:lipicioasa (Galiumaparine), numita ~i asprtsoara, cornatel, iarba-Iipitoare,turite,este raspinditspe ogoare, cl'mpii~i de-a lungul gardurilor, fiindde aceeacombatutade tarani cu erbiclde.Atlnge0 1'na~imede60-160centimetri,are radacina frunzelorverticilata (a~ezatainjurul unei axe la acelasi nivel) ~i umbele alb-verzuipedunculate.Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta esteo "cataratoare",fiind numita de aceea ,;Iipicioasa"sau "iarba­lipitoare".

Dragaica (Galium verum), numlta ~i floarea-lui-St-lon,inchegatoare, slnzlene; sinziene-l1lalbene,sm1'ntihica,prefer8ina~;rTiile,se tine drept, ajunge la 0 Inailimede 30-60centimetri~i are flori galben-aunicu mire'asmaputernlcade miere.Plantainfloritaesteculeas~in iulie.

Sinzienele (Gafiummollugo), numite 1?idragaica, peteala­regine;, slnzlana-alba, au tlorlle delicate, de culoare alb­galbuie, asemanatoarsf1orii-miresel,un parfum amintind usormierea ~i se intilnesc foarte des pe povlrni~uri ~i margini dedrum, maimull culcate la sol deci'tin picioare in timpullnfloririi.

Toate florile amintite sint aproape identice in puterea lor lecuitoare.Se ~i utilizeazaInacelaslmod.

Planta aceasta care crests in canti~ mari a fost data tot mal mult uitarii. Dartocmai ei ar trebui sa i se acorde 0 atentiemalmare lntr-o vrernein care bolilede can­cer fac ravagii.$i aici trebuie sa accenniezca torta curatlvaa plantelorproaspete estesubstantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolllor grave, trebuie sa aiba loc instare proaspata. $i In timpul iemii se pot gasi fire proaspete de slnzienealbe pe locuritara zapada,sub iarba uscata,

Ceaiul de sinzienecurata rinichil, ficatul, pancreasul si splina de factorii pato­geni. Cei ce suferade tulburari ale sistemului limfatic at trebui sa bea zilnicdin acestceai. EI este indicat ~i In cloroza, hidropizie sl junghh..lrl Intercostale. Folosit extern,ajuta foarte repede in toate bollle de pieie, in raril, furuncule ~i comedoane.SpaJaturilecalde ajuta la fntinderea tenului ofilit. $i sucul proaspat stors da rezultatebune, daca se ung zilniccu el pof\iunilede piele bolnave~ise Igsasa se usuce.

Medicina populara recornanda dragaica 1?iIn epilepsie, Isterle, coree, boll denervJ, retentie urlnara, nisip ~i piatra la rinichl ~i in urina. $i la bolile gu~ei ajuta

Prepararea ceaiului: Se totoseste 1 linguri\a (cu Vlrf).de plante la 1/4 l!tru deapa, se oparestedoar, se lasasa stea putin.

Compresa cu plante: Se spals 0 cantitatecorespunzatoarede plante proas­pete, se zdrobssts pe un fund de lemn cu un sucitor de ta~ei~i se aplicasub forma de cornpresa.

Adaos la baie: Pentru 1 baie complete se iau 200 grame de plante uscate saucitlva pumni de planteproaspete, se lasa intr-o galeata in apa rece pestenoapte, se incalze~e totul a doua zi ~i se toama lIchidul peste apa debale (ase vedea~i "Baicomplete"la .Partsagenerala").

. '"

MODURI DE FOLOSIRE

26

• Unolo dlntro danumldlo populo,. rn limbo gOlnlonO nlo ocoslo! plonlQ medicinal ••• Jltler. 'ft Mnlco. Domnlilul. OUrtl o.rIiLlubfruUfUf$troh .• d1et\..pl.\lolo M:.leU Oomnulu'· ~I M,rrill Boilt;trolt. doc! .p(lI~11.'ponttu culcU1ul MI.".'"' (Il tr,).

acest ceal daca se face zilnic foarte rnulta gargara. 0 femeie rni-a relatat ca a scapatastlel de gU9a, de boala glandei tiroide.

Ma Intilnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu 0 pereche din VienajM~lding,cu care sint prletsna. Cind ne-am revazut in anul 1979, am constatat ca sotia facuse 0gusa destul de vizibila. Se lemea de operate. l-am recomandat drag~ica. Se face in­fuzie 91se toloseste calda ca gargara adlnca de toarte mulle orl pe zi. In luna februarie1980 ne-am i'ntilnlt iara!?i 9i iata, gw,;a disoaruse. MI-a povestit, in culrnea lericirii, casOlul ei ii adusese des dragaica proaspata: inca de la i'nceput simtlse cum i se rnlcsoragU9a, pina ce a disparut complet. •

in ultima perioada de limp s-au inmul\it cazurlle de parallzie a corzilor vocale. Separe ca ar Ii yorba aiei de 0 vlroza. Gargara 9i clatitul cu ceai de dragaica sint de unrapid ajutor. Dupa preotul elve\ian KOnzle, acest ceai este un leac de Incredere !ii Ineele mai grele boli de rlnichl sau pionefrite (puroi la rinichi), chiar atunci clnd nimicaltceva nu mai de nlci un rezultat. Foarte eficaee est!1 aJ!lestecul de dragaica. splinuta- I. de-pe~ urzica-mo3rt3 gaibeoa in i2§rti eQale. In acest caz, efeCfUl se manifesta I",.,lOal1eiute. EI vorbeste d~ 14 zile. Se face InfUZleae dragaica ~e bea 1/2 ceasca pe JIf't. \s.tomacul_gol. }O l11il}utelnainte de micul dejun, iar resfurp~ p~rsul zilel, lngbqitura Jcu inghilitura. In caz de boala grea trebuie cons'=:,fnate'f"cesti JJ.ezi

Dragaica a fost foarte apreciata in vremunle stravechl ai lemeile cu atecpunluterine. Ea Ii se punea lemeilor in pat cind se dsclansa nastersa, pentru a Ie micsoradurerlle facerii. Aceasta credln\a s-a transpus apoi asupra Fecioarei Marla. MaicaDomnulul a foloslt dragaica i'n loc de paie pentru culcusul ei sfi'nt. Se mar spune ca ar fipus pruncului lsus dragaica in loc de perna moale in iesle. 0 legenda din SHezia rela­tsaza cs. Stinta Fecioara. a luat dragaica pentru ca este slngura pe care magarul n-omani~ca. Asta esle adevarat. De!?idragaica este cautala de vaci, porcii !ii magarii 0 re­fuza.

Preotul Kunzle istorisaste in scrierile sale despre un barb at de .aproximativ 45 deani care suferea de 0 grava boala de rinichi ce se tot inrauta!ea. In cele din urma atrebuit sa-i fie scos un nnichi. $1 celalalt rinichi se umpluse de puroi !ii nu mal puteafunctiona normal. Atunei omul s-a pus pe 0 cura de dragaica. A baul zilnie 4 cesti dinamestecul de plante pentru ceaiuri menponat mal sus, adica d~ca, s~-de-_p~du_@!?i ~o~-!i!~bena in paf1Jegale. A luat de mai multe ori pe zi oite 0l'fi9Fiit!tura, tar consecirifa a osru boala i-a lrecut complel. Acelasl amestec de ceaiurise recornanda 9i in sclerozA renalii sau alte boli grave de rlnlchl.

In tirnp ce cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia In cartea sa"Gesundheit durch Heilkrl:1u!er" (Sanatateprin plante/e medlclna/e) asupra faptului cabautul ceaiulul de dra.gaica ~i clatitul cu el sint un mijloc excelen! in cancerul IImbii !?ica sucul proaspat stors 9i amestecat cu unt ajula in ulceratli canceroase de tot felul~I In boli de piela de naturA canceroasa, dr Heinrich Neuthaler scrie in .DasKraulerbuch" (Cartea despre plemete medicina/e) urmatoarete in legatura cudragaica: "Dragaica alba este In unele regiuni recornandata 9i asthi impotriva canee­rului, lucru nepermis carula trebuie sa ne impotrivim cu hotarlre."

A!i dori, stimati cititori, sa va expun acum citeva dintre experien!ele mele propriilegate de dragaic~, pentru ca sa apreciap singuri. Cu aproximativ zeee ani in urma, amauzil despre Imbolnavirea unui medic stomatolog din Unz de cancer al limbii. Dupaoperalie slabise foarte tare 9i trebuia sa se duca la Viena penlru raze. L-am statuit safaca gargara cu ceai de dragaicli. 0 saptamina mai tirziu am aflat deja ca razeie nu-imai erau necesare 9i ca bolnavului II era mull mal bine. Curind s-a vindecat complet.

Ceva mai tirziu am allat despre 0 femeie de 28 de ani, bolnava. tot de cancer alIImbii. A fost sfatuita sll consulte un medic din Kiirnten. Acesta I-a promis ca 0 vin-

27

Prepararea eeaiului: Se foloseste 1 linguma (cu virf) de dr(lgaica la 1/4 litru deapia, se opareste, se lasa sa stea putin,

Sue proaspat: Se spala dragaica proaspata ~ise stoarce. cil este inca in stareumeda, cu ajutorur storcatoruiut electric de uz casnic.

Prepararea alifiei: Sueur proaspat este amestecat cu unt la temperaturacamerei pina se formeaza 0 pasta alifioasa care se pastreaza la frigider.

MODURI DE FOLOSIRE

deca in cinei ani complet ~I I-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi t-a aratatla un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragruca. Pentru a 0 scuti de atitiabani arunca!i pe caJatorille la Karnten ~i pe alte cheltuieli, r-am aratat dragaica fn natu'raca !j_asi-o poata culege singura. S-a vindecat de aceasta boala groaznica.

Inca un exemplu: Era sfir~it de martie clnd 0 femeie tinara din Vlena mi-a povestitca mama ei, in Vlrsta de 63 de ani, este gray bolnava ~ise afla inaintea unei a douaoperapi care trebuie sa aiba loe pe 19 aprilie. Bolnavel Ii crescuse deodata, cu 0jurnatate de an in urrna, 0 tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spuseseatunei adevarut, descriindu-i boala ca fiind 0 formare de gu~a. Astfel, bolnava ajun­sese la prima operate. TImp de sase luni totul decursese normal. Acum aparuserainsa la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi ~i noapte. Mina era umflata,bolnava nu-si mai sirntea mina ~ibratul. nemaiputind pne niei macar 0 foaie de hirtie.Pentru a-i usura durerile. medicul primar care 0 operase prima data propusese 0 adoua operatie, care trebuia. dupa cum am mai spus, sa alba loe la 19 apnlie ~ la caresa-I secponeze un nerv dintre git Sl clavicula pentru a 0 elibera macer de durerile celemai insuponabife. Doctorul sustmea ca nu mai exista niei un alt ajutor medical. Totusi,eu am sfatuit-o pe femeia respectiva sa baa ceai de dragaica ~ sa faca gargara cu el.l-ammai recomandat un amestec - cu efect de impiedicare a formarii cancerului - deceaiuri de plante, si anume 300 grame de filimica, 100 rame de co . I'1.QQ_gramede urziea (11/2 litru ~zi, Cite 1 x hititura la care' , precum ~iungerea Sl mctionarea Cualif1e ra·. a pu . Imaglna-mirnrea ~i bucuria meaCI am aflat ca durerile ncetasera dupa 4 lile! Inainte de 19 aprilie, femeia a inceputsa-;;i simta iara~i mina ~ibratul, putind sa Ie mste. Medicul primar a fost vizibil surprinsclnd fiica ei l-a rugat sa nu mai efectueze a doua oparatie. A rarnas impresionat atuncicind i-a relatat -tidel despre tratamentul cu plante medieinale ~i i-a spus: "Mama dum­neavoastra sa continue asal" Am aHat dupa citva timp ca femeii ii merge .straJucif' -citez exact cum mi s-a comunicat - ;;i ca peate deja sa se ocupe de gospedarie ;;i defamilia ei de sase persoane. •

$i tratind ulceratille eaneeroase se pot obtine vindecari. In ultimul timp s-auinmu1\lt bolile maligne de piele care se manifesti:i sub forma unor pete inb,!necate,bine conturate ~i aspre. Se presupune ca ar Ii yorba de 0 boala infecpoasa In acestcaz, rratamentul cu suc proaspat de driigaici:i ~ialme de filimica da rezultat, Simultantrebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de filimica, urzicl!i l?icoada-soricelulci.o femaie din Austria supertoara avea un nodul in cerul guni, care-i pricinuia dureriingrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaica, a scaoet in 4 zile aUt denodul cit ~i de dureri. Afirmatia ca folosirea dragaicei in astfel de boli este .un lucrunepermis" nu poate sta deci in plcioare. Este insa sigur ca nu numai plantele aduc aju­tor, ci ;;i atotputernieia Domnului. La urma urmei, totul este in mnnile Domnului!

28

Filimica ocupa un loe de seama printre planteleIndigene.Ea are numeroasedenumiri populare, cum ar Ii:boance, calee, ealdaru!?a, coconite, feti!?ca, f1oare­galbena, galbenioare, nacotele, oehi-galbeni, ro~ioara,rujlnica, salomie, stineu\a, tatai~i,vizdoage. Filimlca estedintre acela plante care intervln, otenndu-sl ajutorul, incancer ~i ulcere caneeroase.Se gase~tein unele gradinila lara, uneori crests salbatic ~I pe grohoti~uri de panta.Flind din nou cuncscuta ~i dorite in popor, aVind deciiara~i cautare gralle lortei ei vindecatcare, nu 0 intJ1nimdoar in gradin;, cl !?i pe ogoare. Fjljmlca ajunge la 0inailime de 30-60 centimetri, capltulele ei floralastralucesc in nuante de la galben pina la portocaliu­galbui, iar tulpina !?Ifrunzele sint zemoase !?Ibpicioase lapipait. Exista diferite varietali: cu capltulele florale plina,cu staminele deschisa sau inchlse la culoare. Ele sintsimilarein puterea lor de vlndecare.Dacadlrnmeatadupa

ora sapte capitulele lor floralesint inchise,inseamna ca in acea zj va ploua De aceea,filimicaera considsrata inca din secoleletrecutedrept barornstru.

In medicina populara aceasta planta se culege !?ise utillzeazacu florl, tulpina !?Ifrunze cu tot. Trebule adunata tnsa pe soare stralucltor, caci atuncl puterile eltamaduitoareating apogeul. Filimicapoate Ii luata proaspata din gradina pina tirziu intoarnna,atita timp cl\ n-a fost napaditade rugina (mana).

Rlimicase asearnanaputernic cu arnica, fiindu-i insa superioarain putere curatlva.Arnica n-are voie sa fie adrninistrata intern decit sub supravegheremedicala, inlrueileste posibil ea ceaiul mai degraba sa dauneze bolnavilor de imma decit sa Iefoloseasca, pe cind ceaiul de filimica poata f consumat lara a dauna. Rind 0 plantadepuratlv8, ea constltuie pentru noi un ajutor prsuos in icterul infectlos. Bautul zilnic~~ti...cLLceai..d~a face mlnuni. Filimicaare efecrae cur3!ire, Sffinuleazaclrculatla singelul ~i gra6~tevlndeearea ranilor. -

Un am a intrartu minaintr-un iierastrauctrcular~i durerile de pe urma rsnil nu auincetat niei dupa ie:;;ireadin spital. Auzmd aceasta, l-am statulI sa apeleze la alilia delilimica. A fost entuziasmat de electul acestei pomazi !?iml-a comurncat ca durarilecare-i pricinuisera multe nopll nedormite au trecut in scurt timp. De atunci, sotia luiptanteazaiarii!?1filimlcain gradina.

Aflindu-ma intr·o vizita in Muhlviertel, gazda rni-a aratat picloarele ei pline devarlee. Am luat fillmlca din griidinii !?iam pre arat alili . Ram~!?itelei Ie-am apllcatimediat pe gambe (resturilepot If refolosile a • on. Pe,urrna, f~a..a jntins zllnlc;_jlilij. cu 0 9~1 muchia c\llitului. pe 0 buceta de pinza pe care ~i·~ega1:oJie_gambe. VeIl Ii uimili auzind eli patru saptamini mal tirzlu, ana rn-a virilat laGries'Klrchenlyar.iceJa.ll...dis.~. Ambela picioare aveau iarasi 0 piele frumoasa,nsteda. 0 calugarila mi-a relatatca slatuise 0 femelebatrin~ pe care 0 remarcase pestrada din cauza-¥wcelor:::geoseQitde ma.tL..siise Irate;'" 9! alifie~!Lfilimica~ fostsurprinsa ci'nd acea femeie i-a aratat, 0 luna mal tfrziu, In culmea t noru, plcioarele,Toatevarioeledlsparusera s! pieleai~irecapatasenelezimea.

Almaacaastaajutafoarte rapid 9i in fiebite, ulcere varicoase care nu se vlndeca,fistule, degeraturi 9i arsurl. Alilia 9i restunle de pe urma prepararii ei se folosesc laleziunile ulceroase ale sinului, chiar daeli sint maligne (canc.!!rmamar).

Unei cuno~tintea trebuit, deodata, sa i sa extirpezesinul. In limp ce 58 afla inca inspital ~i to~ ne taceam griji in legatura cu starea ai, i-am pregatit alifie de filimica. Cu

FILIMICA (Calendulaofficinalis)

29

aC!3astaalifie ~j-a.uns mal tirziu uriasa rana rarnasa de pe urma operatlel, drept carernanmsa ranii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator 0vindecars atit de frurnoasa In cornparatie cu cele ale altor paciente, incit n-a mai fostnecesara decit partial radioterapia.

Alifia de filimicEieste de mare ajutor 9i atunci cind piciorul este napadit de ciu­percl. Multe scrisori rni-au confirmat acest lucru, chiar in cazurile In care daduseragre!? toate metodele ,ncercate pina atunci. $i infuzia de filimica proaspata poate fifolosita cu sucoes In aceasta boala. Daca a astfel de micoza a cuprins zona vaginu­lui, trebuie facute spalaturi sau bili de sezut. Se iau 50 grame de filimici uscate sau de2 or! cite 2 mlini pllne de filimici proaspete pentru fieeare baie de sezut, 0 femeie dinStuttgart rni-a scris ea sotul ei suferise de 0 cluperca la picior. Ce nu i'neercaseralBalle, alifiile ~i pudra nu dadusera niei un rezultat. Atunci au incercat cu alifie defilimica. Dwpa opt zile, locurile oeschlse s-au vindecat !?iasa au rarnas, Nu-i minunat?Pe linga alifie ar trebul preparata !?i0 tinctura de filimica (a se cauta reteta la "Moduride folosire"). Aceasta tinctura, diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compreselepreparate penlru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ul­ceratli purulente sau de natura canceroasa. pentru rani deschise din cauza escare­lor, pentru umflaturi, abcese ~I pustule.

Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune filimica drept un mijloe fi­toterap,eutic de vindecare a utcerathlcr canceroase, ei 9i medici cunoscuti ca dr.Stager, dr. Bohn, dr. Halenser !?ialjii. Dr. Bohn citsaza acsasta ptanta ca fiind eel maiimportant mijloe curatlv In bolile canceroase, atunei eind nu se mai poate interveni pecale chirurqtcala 91recornanda sa se bea ceal de filimica a perloada mai lunga delimp. Sucul proaspat stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerulpielii. Hemangiomul uns vreme mal indelungata de citeva ori pe zi cu suc proaspatde filimlca poate fi facut sa dlspara, la fel si semnele din nastere (sub forma de patacolorata) sau keratoza senlla (petels de batrine~e). $i petele aspre de natura can­ceroasa de pe pie Ie pot fi astfel indepartate. Recent, medicul 9i cercetatorul ameri­can, dr. Drwey, ,a atras atentta asupra puterli curative unice a filimicii la cancer; a pututeonsemna reustts t~maduitoare foarte bune.

Ceaiul de fllimlca S9 adrnlnlstreaza intern ~I in boli gastro·intestinale, In crampe 11~i ulcere stomacale, in lntlarnetll ale colonulul, hldroplzie ~i hematurie. EIreprezinta, de asemenea, un mare ajutor In vi raze ~I infectii bacteriene. Ce etectrninunat are foloslrea ceaiului proaspat de filimica reiese dintr-o declarape pe care mi-afacut-o un medic: ,,0 fetlla de doi ani ~I [umatate sa cam imbolnavise dupa repetareavaccinului antipoliomielilic; avea diaree cronlca, slabise, se constatasera 0 scadereevldenta a vederll ~I tot felul de greutal1de nutrltle. La un consult clinic se determlnaseIn cele din urrna ea ar avea paratifos, motiv pentru care fata era (Inuta sub obssrvatiemedicals. Dupa a foloslre de 0 saptamina a ceaiului preparat din lIori proaspete defilimica ~I administrarea unui nurnar mic de medicamente homeopatice, copilul s-arefacut In mare masura. Rezultatul analizei facute imediat i?i repetate de 3 ori a rna­terillor fecale, in vederea depistarii agentilor patogeni ai tifosului, a lost pentru primadata negativ."

Deoarece fiUmicada rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent ~11nbollle de flcat~Florile, frunzele i?itulpina Slnt opartte cu' apa clocotha. lar ceaiul se beaneindulclt. La bolile enumerate mai sus se pot bea 3-4 ce~ti pe zi, aproximativ 1 lingurala fiecare slert de ora. Se obllne un milloc vermifug dadi se prepara un eeai din 1/4 Ii­tru de apa ~i I lingura plina de Ilori de filimica. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaza

11verucile (negii) ~i scabla (rlie); daca infuzia se lierbe ~llocurlle atinse Slnt imbaiate inea, atunci se vindeca eczemele ~i Inflamaliile ganglionilor. Cealul, consumat zilnic,are erect depul'Btiv. Persoanelor care folosesc ochelari !ill care fac cite 0 bale de ochicu ceai dildu! Ii se intare~te vederea. Spalaturile cu infuzle de filimiea ~i coada-caJului,

30

Fiecare primavara aduce sperante in soare ;>i caldura. Ne slmllm iara9i veseli ;>ip1inide avint, ne bueuram de prima tnverzire a natlJ.rii91de volosla lumil pasarilor euintreaga fiinta, ca de un autentic dar de la Creator. In Iata aceslei nol splendori verzi,ar trebui sa pa9fm spre 0 noua cura de primavara, 0 curalire !(Iidepuratie a organis­mului care duc la 0 improspatare 9i inviorare igienica demne de luat in searna.

Mai ales leurda, numita ;>ial-ciorasc, al-de-paoure, al-salbatic, aiu!i, aliu, aliu-de­iunie, leoarda sau leorda, face parte dintre acesti vestitorl ai primaverii. Frunzele, de unverde proaspat, lanceolate, lucioase, asemanatoare celor ale lacn3mioarei, ies dintr·unbulb lunguiel care este Inconjurat de membrane albe, Iransparente. Tulpina neteda.

LEURDA (Allium ursinum)

lnfuzie: 1 lingurlla (cu ¥irf) de plante la 1/4 litru de apa.Bal de sezut. De 2 ori cite 2 milni pline de plante proaspete sau 100grame de

plante uscats la 1 baie de sezut (a se vedea "Bal de sezut". la .Parteagenerala'~.

Spalaturi: 1 lingura (cu virf) de plante la 1/21itrude apa.Tinctura: Sa pune 1 pumn plin de flori lntr-un litru de rachiu natural, se lasa 14

zile la soare sau la ciildura de cca. 20 gTade.Alifie de filimiea: De 2 on 2 milni pline de filimicii (frunze. tulpinl ;>iflori) sint

taiale marunt. 500 grame de osinza de pore hranit natural sau de unturade porc buna se infierbinta astlel de parca soar pune ;>nilele la praji!. Inaceasta untura fierbinle se Inlroduc fillmicile taiate, se lasli sa sfiriie bine,se amesteca ;>ise iau de pe foc. Se acopsra ;>1se lasa sa stea limp de 0zi. A doua zl, preparatul se incalze;>te usor 9i se fIItreaza prlntr-o' bucatade pinza sau lilon In vase curate. pregatite dinalnte.

Suc proaspiit: Se spala frunzele, lulplnile 9i florJle91sa tree, in stars umeda,prin storcatoru' electric de uz casnic.

MODURI DE FOLOSIRE

/, amestecate in paJ"\iegale, aJutain ulcerapl ;>itumori canceroase, la picioarele eu ul­Icer varicos, in osteoporoz.ii, in abcesele coapsei ;>1in ranile urite, purulente, carenu vor sa se vindece. Se ia 1 IIngura cu vlrf din acest amestec penlru 1/2 litru de apa.­Pentru a reliefa pertorrnantsle unice ale ceaiului de filimica, as dori sa mai In;>ircitevarezuttate concludente: 0 aslstenta medlcala care suferea deja de opt ani de 0 in­tlarnatie a eolonulul i;>1luase ora la un medic specialist. A fosl sfatuita, dupa brosuramea, sa ia ceal de fillmlca. Pe parcursul a patru zils a baut, Incetul cu incetul, ette douacsstl cu ceai de filimica. Nlcl nu t-a venit sa creada cind dupa aceasta folosire scurtatot raul I·a disparut . - 0 calugarl\a mi·a povestit ca sulerea de dlaree puternlca, Oe;>1a baut ceai de musstel, nu s·a stmtlt nict 0 ameliorare. Abla cind a recurs la ceaiul de..fjliml_caa fost inlalura! raul in limpul cel mal scurt. - 0 alta calugarill1l din Bavaria secliiilUia" deja de 15 ani cu 0 cluperca la plelor ;>iavea deseori ~I lIeblta. A reu;>it saajunga. in cele din urma, pnn uzul allfiei de filimica, la 0 vlndecare a pieioarelor. -Fiorile de filirnica, 2 hngurile rase la 1 ce~a cu aca •..sinLun laxatlv usor. - Crusteledin nas se pot vindeca user cu aliliecre1ifii'nicl1l.Observaua: Daca clneva nu suportauntura de porc poate folosl la prepararea aliliei ;>'grasime vegetala de calilate. Pentrua obtme 0 pornada mal alifloasa, se toarna in ea cit este calda pu~n ulai.

31

de un verde deschis, impreuna cu potirul alb ajungplna la 0 inal1ime de 30 centimetri. Leurda creste nu­mal pe cirnpli bogate in humus ~I umede, sub tuflsur],in paduri de foioase ~i alpine. I se simte puterniculrmros de usturoi chiar lnalnta de a zM planta. EI t-a ~Iadus in popor numele de ..ai· - slllbatic, de padure »,nsemnlnd usturoi; aeest rmros exclude fAra nic, 0,ndolala oriee contune cu frunzele lacramioarel saucu otravitoarea br1ndu~lI de toarnna.

La inceputul prirnaveni, mutte zavoate sintacoperite cu frunzele proaspete, verzl ale leurdei. Elerasar din pamint in aprilie !?i mal, uneori chiar maidevreme. Fiorile devin insa vizibile abia pe la mljlocullui mal sau in iunie. Puterniee forte vindecatoare zacin ea ~i se spune cli ~i u~ii 0' cauta clnd les dintubernare, pentru a-st curAta stomacul, intestinele ~isingele. Leurda conpne in esenta propriela~leusiuroiuhn nostru, numai c1I are 0 putere curativa multmai mare. Este, de aceea, deosebit de Indlcata incurele depurative de prlmavara 1?iajuta la vlnde­carea bolilor cronlce de plele.

Intrucft frunzele l~i pierd fortele lecuitoare in stareuscata, in cura de curalire ~I depuratie de prlmavaraele se Iotosesc proaspete. Se pun, taiate rnarunt, pepiinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment(nefierte) In supa zilnica, pe cartofi, in perlsoare,

chittele sau alte rnincarun aJcarer gust est~ imbunatatit altminteri cu patrunjel. Frun­zele pot fi preparate ~ica piure sau salata, Intrucn folosite in cantitay mari au un gustintepalor, ar trsbui amestecate in piure cu frunze de U(ZJCI.

Frunzele tinere se aduna in aprilie sl mai, decl Inalnte de intlorire, iar bulbil lasfir~ilul verll!?1toamna. Bulbii de leurda pot fi folosili la fel ca usturoiul. Este indlcat capersoanele cu stornac sensibil sa toarne laple calc peste frunzele !?I bulbll lalallmarunt, sa lase totul sa stea 2-3 ore, apoi sa bea acest lichld, i'nghititura cu inghllilura.

Pentru a avea pe 101 parcursul anulul leurda in casa ~, a beneficia de puterea eltamadultoare, se prspara 0 tinctura de leurda (a se vedea "Modurl de loloslre"). Dinacsasta tinctura se lau zilnic 10-12 plc1lluri in pu~na apa Aceste picaturl ajula la 0memorle excelenta, previn arterioscleroza ~i alunga mulle aile atectiuni 1?iindispozi~!.

Leurda are un etect foarte favorabil asupra aparalului digestiv. Se recomanda alftla diaree acuta 51cronlca, chiar daca aooasta este insotita de balonar! si colicl, cil sila constlpatte. daca aceasta se bazeaza pe spasme interne sau pelenevirea iri·testinelor. Vlermli intestinali, chiar ~i limbricii, mor la dtva timp dupa iolosirea leurdei. .o data cu imbunatatirea activita!ii intestinale dispar ~i acele indispozltli care apar ade­sea la oamenl virstnici sau la gurmanzl din cauza intestinelor lenese, inactive sau preapline. Insomnia, lui burs rile cardlace provocale de stomac, indispozitiile provenlte dinarterloscleroza sau hipertensiune arterials - ca vertijul (arneteala), senzatla deapasare (Ia cap), de nelini~te ,i depreslunile - vor ceda. Suprapresiunea scadetreptal Vinul de leurda (a se vedea ,Moduri de Iolosire 1 este un preparal minunatpentru to~ balrinil cu vesnioe secretli pulmonare abundente 11'greuta~i in respfratlelegate de aceslea. Chisr in cazurile de tuse rebela indelungala se scapa de flegma ~Ide insuficienta respiratorie provocata de ea. Acest leac este indicat Tntuberculozapulmonara ~I hidropizie, de care sutera deseorl cei batrin!. Frunzele folosite In stareproaspata curala rinichii ~i vezica, favorizind urinarea. Rlinile care se vindeca greu,

MACRI~UL-IEPURELUI(Oxalis aeetosella)

Este denumit in limbajul popular ~I macris-de­pf!dure, macrisul-caprel, macrl~-pasaresc, rnacrisor-trt­folos, rnacrlsul-cuculul, pita-cuculul, trifolu-acrLl.

Macrl!,'ul-Iepurelul acopera solul pretutindeni inpadurlle noastre de foioase ~I conifere cu un covor defrunze de un verde deschls, prssarat cu flori albe, deli­cate. Priveli!,'teasa este extrem de plscutli ochilor. Cindmerg sf! culeg ciuperci, ml se Intimpla uneori sa maaplec dupa 0 frunza ~i sa 0 maninc. Fiorile Ie adun incantitlili mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe carei1 citez ta pag. 87.

Macriiiiul-iepurelui nu se usuca, ci se intrebuinteazadoar in stare proaspata, EI inlatura plrozisul (arsurile la stomac) l1itulburarile hepa­tice l1i digestive usoare. Pentru aceste lndispozitii, else bea sub forma de ceai racitin prealabil, in portii de cite 2 ce~i pe zi. Contra icterului, a nefritei, a eruptittor cu­tan ate ~i a viermilor, doza respectiva se bea calda.

Medicina populara recomanda sucul proaspat stors pentru cancerul incipient lastomac, tumorile l1i utceratllle canceroase interne l1i externe. Sucul proaspat se

Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurd1i se marunlese eapatrunjelul sau ceapa ~I se presara pe piine, in supe, sosurl, salate ~irnincarurt eu carne.

T1nctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiap marunt se introduc intr-o sticlapina la git fara a se indesa, se toarna deasupra raehlu de secara sauorice alt raehiu de 38-40% faeut in casa iiii se lasa 14 zile in soare sau inapropierea maslnil de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturi inputina apa,

Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze taiate rnarunt, se lasa sa dea citevacIocote in 1/4 litru de vin alb, se lndulce~e dupa gust cu miere sau sirop~ se bea din acest vin peste zi, lncet, inghilitura cu Inghilitura.

MODURI DE FOLOSIRE

·unse cu sue proaspat de leurdli, se vor inehiee rapid. Chiar ~i starea bolnavilor car-diovasculari se amelioreaza.

Leurda este un mljloc depuratlv inca neapreciat la justa sa valoare, care se dove­deste bun mai ales pentru eplderma cronic suferlnda. Medieul naturist ~ipreotulelve~an Kunzle a laudat In mod special aceasta planta: .Ea curala intregul organism,tace singele sanatos, alunga ~i dlstruge sobstantele otravitoare. Persoanele mereubolnavicioase. eele eu eczeme !,'Icu tenul fainos, scrofuloljllljl reumatlcll ar trebui savenereze leurda asemenea aurulul. Nicl 0 planta de pe PElmintnu este alit de etieaeepentru curatirea stomaculul, a intestinelor !,'ia singelui. Tlnerll ar inflorl ca nl~te roze !,'isoar desehlde ca un con de brad la soare!" Kunzle aratEl mal incolo cEl~Iie lamilii aicarer membrl erau inalnte "tot tlmpul anului bolnavicio~I, mergeau din doctor In doctor,erau plini de eruptii ~i eczeme, scrofulo~i pe tot corpul, pallzl, de parcel ar Ii zElcut dejaIn groapa ~i i-ar f ricrrt gEllnile iaraliii afara de sub pelmint ~I care s-au insElnEltoiiiit!,'iinviorat dupa 0 intrebulnlare mal indelungatli a acestui dar minunat al Dumnezeirii".

33

MU~ETELUL(Matricaria chamomilla)

Alte denumiri: rnamorlta, marariul-cTInelul,matricea, moruna,mu~elel-de-d'mp, roman, romanita, rornasca,

Cre~te pe ogoare, soluri arglloase, cimpii, lumnisurl, costise,pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, tritoi, cartofi ~i sfecla.Valorosul nostru rnusetel este izgonit tot mai mult din cauzatolosirii excesive a Ingr~~amjntelor chimice ~i a combaterii bu­ruienilor prln erbicide. Dupa ierni bogate in zapada ~i prlmavericu muM urnezeela, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este,spre deosebire de al mu~e\elului selbatic, concav, mlrosuldeosebit de aromat ~i ptacut. Nu cred ca este necssara 0descriere mai amanuntita a acestei Hori atit de cunoscute. Capi­tulele Horaleterminale se colscteaza din mal pine in august, depreterat In soarele amiezi!. Nu este 0 exagerare daca citezrnusetslul ca pe un Jeac universal", mai ales pentru copiii mici.Pruncilor Ii se poate da ceai de musetel la orice indispozitle, mai

ales contra crampelor !li a durerilor abdomina Ie (collet). EI ajuta si in balonarl,diaree, eruptii, dureri de s.tomac l?i secretil stomacale abundente, tulburari men­struale (cum ar fi amenoreea) l?i alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii,epidjdimita, Iebra, dureri de pe urma ranilor lfi dureri de dlnti.

Mu~elelul are elect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant l;li antiin­flamator in inflamatii de tot felul, maT ales ale mucoaselor. Extern, musstelul seadrnlnistreaza sub forma de comprese ~i spalaturi in conjunctivlte l?i aite lriflamatiiale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratil, ca gargara tndurerile de dlnti, precum :;;ila spalarea ranilor. Clnd avem supararl, ar fi bine sa bemde fiecare data cite 0 ceases cu infuzie de musetel; ne-am Iinistl inalnte ca lnirna sa nefie atsctata. Foarte Indlcat~ este 0 psrna uscata cu rnusetel, aplicata calda local.

Baile ~! spalaturile cu rnusetel au un etect calmant, cu inHuenta benefice asupraintregulul sistem nervos. Dupa.boll grele sau star! de epulzare va ve!i simll curlndmai bine ~i Iini~ti1i suneteste, In ingrljirea dumneavoastra cosrnetica sa nu uitatlmu~etelul. Daca Iaceti saptaminal 0 baie a fetei cu infuzie de rnusetel, veti vedea cumtenul dumneavoastra inflore~te ~I culoarea tetei se improspateaza. $i in ingri]irea

Prepara rea ceaiului: Se oparesta 1 lingura de frunze proaspete cu 1/2 IItru deapa ~I se lasa sa stea pUlin.

Suc prcaspat: Se spala frunzele ~Ise store cu aJutoruistorcatoruiul electric deuz casnic.

MODURI DE FOLOSIRE

obtine cu afutorul storcatorulci electric de uz casnic. Se iau 3-5 picaturi 0 data pe ora,diluate in apa ~au ceai de plante. Pe ulceraliile canceroase externe sucul proaspatstors se unge direct.

In parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie in doza de 3-5 picaturlpe ora, luate intr-o infuzie de coada-soncelulul, lar extern se foloseste pentrufrlctionarea slrei spinarii. Dlluarea ~i dozarea trebuie respectate cu strictete 'alit la can-cere de stomac, ulceraWsi tumori, cit ~i la boala lui Parkinson. '

34

Prepararea ceaiului: Se oparssts 1 IInguri\a (eu virf) de flori de mu!?etelcu 1/4IItru de apa ~i se lasa sa stea pulln.

Adaos la bale: Pentru baile in cada se iau de 2 on cite 2 mitni pllna, pentrubaile felel ~i spalatul parului cite 1 pumn plin de Hori de rnusetel; canti­tatea respsctiva se oparsste ~i se lasa sa "traga".

Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (eu vfrf) dernusetet, se lasa sa stea putin, sa strecoara sl se faccomprese calde.

Aburl de musetel: 1 lingura (cu virf) de musstel este opanta cu 1 litru de apain cloeot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop.

Perna au plante: Se umple un sacule; de pinza de in cu flori uscate demu~elel ~i se insaileaza. Se i'nc~lze~te bine intr-o ligaie uscata ~i seapllea local.

Ulei de muselel: Se umple 0 stida pi'na la gil, fara a se indesa, cu flori proas­pete de musstel euless in soare ~I se toarna peste els ulel de masunepresate la reoe. Uleiul trebuie sa acopere florile Sticla S8 lasa, blne astu­pata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frlgiderl

MODURI DE FOLOSIRE

parului ar trebui sa folosip infuzia de musetet, mai ales daca aveti perul blond.Spi'ilindu-va astfel pe cap, perul va va deveni vaporos l?i va eapata un luciu frumos.

Mu~elelul usursaza scaunul lar1l a avea elect laxativ !?ieste astfel indlcat indirect intratamentul intern al hemoroizilor, care pot Ii tratati ~i extern cu alifie de mu!?elel.Acaasta pornada poate Ii lolosita !?ipentru vindecarea ranllor. Guturaiul 51sinuzita seamelioreaza rspede daca se inhaleaza vapori de musstet, Dup1l un asttsl'de tratamentIrebuie stat, bineinleles, ta caldura

Uleiul de mu!?elel era folosit inca din antichitate ca frec~e contra nevralgiilor ~i areumatismului articular. La vechil eglptenl, mu~e\eiul era considerat, datorlta puteriisale de a scadea tebra, drept ftoarea zeulul soarelui. Numete de Matricaria este deri­vat din latinescul .mater;: = mama, deoarece mu~elelul era utilizat in bolile mamelor siale femeilor in generall In vechile carli despre plante medicinale se poate eiti ca uleiulde musete: alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa ~I aplicat pe vezicabolnava ealmeaza dorerile.

Medieul naturist Johann KOnzle retatsaza despre 0 femeie din sat, nurnltavrajitoarea rnusetelulu' ~i foarte cautata de bolnavl: a ajutat cmcl persoane eu auzulslab sa-~I recapete auzul, prajind 0 ceapa-de-rnare, Urginea maritima (care se cultivain horticultura), in ulei de mu~elellii plcurind de mal multe ori uleiul cald i'n ureche.

Aceasta "vrajitoare" facea sa se mllite iara!?i membrele paralizate, eu alutorulfricjiunilor cu ulei de mUlielel. Contra durerllor de ochl punea la fiert rnusetet in lapte~ iI aplica sub forma de comprese calde pe oehil inehl~i, care se vindecau curlnd, incontinuare, preotul KOnzle lstortseste: .Un tssator nu mal putea dormi dedt !iiezi'nd;alt­fel avea senzatia ea se sutoca. Femela I·a privit pe om drept in ochi !iii i-a deelarat ca elnu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. l-a spus sa-!?ipregateasca imediat 0 stidemare cu vin pe care sa-l fiarba eu rnusetel, din care sa bea un pahar plln dimineala siunul seara. Urmarea a tost ca a reuslt sa elimine 0 cantitate ineredibila de urina, maiinti! tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat."

35

Nucul, nurnlt in popor :;;inucar sau nuc-costeliv,inflore~tei'n luna mai inca lnaintea forrnar] :;;iaparltieifrunzelor.Frunzeleproaspetese aduns in lunie, nucileverzl la mijlocul lui iunie, atita timp cit rnaj pot II!nlepateusor, cojileverzi de nuca pUlininainte de a secoace ~i de a deveni maro, iar fructele coapte inseptembrie.

Ceqiuldin frunze de' nue este un mijloc eficaceIntulburarlte digestive, decl in constlpatie :;;iin inape­tenta (Iipsa pottei de mincare), precum ~i incur~tlrea singelul. De asemenea,else lntrebulnteazacu bune rezultate i'n tratamentul diabetulul :;;icontraicterului.o infuziedin frunze de nuc ca adaos la bale estebuns contra scrofulozei 91a rahitismulul, contra os­

teoporozei :;;ia urnflaturllor la os, ca 91a unghiilor purulente de la milni !;ilplcloare.Spalallin caz de eczema la cap (malales la sugari), roti! (coil) :;;1scable (rile) locurilerespectivecu infuziedin frunzeverzi de nuc :;;iveli vedeacurfnd rezultatull

Spalaturile, respectiv baile cu acest adaos ajuta in adnee, eruptll purulente,transplrana picioarelor ~I leucoree. Se clateste gura cu aceasta Infuzie in caz destornatita ulceroasa, afectluni ale glnglel, gitului 91larlngelul.

o Infuzleconcentrata din frunze de nuc, adi!lugata la apa de baie, vlndsca de­geraturile. $i in cazul unel caderl maslve de par se poate ajunge la rezultats bune,masindu-semult pleleacapolul cu aces! llchld. EIeste un produs naturalexceptional~iimpotrlva paduchilor de cap reaparu\i in ultima vreme. Frunzeleproaspete alunga slalte insecte nedorite.

Dinnucileverzi culeseinainte de Sinziene,deci aproximativpe la mijlocullunil iunie(nucile trebuie sa poata Ii in,epate user), se pdate prepara 0 tinctura de nuci carecurata stomacul, ficatul ~isingele :;;i inlaturahipotonia (Ienevia) stomacala ~icolitade putretaette. Aceasta tincture este, de asemenea, un remediu excelent contrasingelui ingro~at,

NUCUL(Juglansregia)

Alifie de museteh 200 grame de grasime de pore se fnfierb'inta capentru a frige ceva :;;i se adauga 2 milni pline de flori proaspete demusstel; vor da in ctooot, ridicfndu-se spumegi'nd. Se arnesteca, se ace­pera :;;ise pune totul peste noapte intr-o incapere racoroasa. A doua zise inealze~e inca 0 data usor ~i se stoarceprintr-o bucalica de fJi'nzadein. Din experlentaa reissltea eelmai blnese procsdeaza astfel: Se puneo buca!ica de pfnzade in lntr-o sltll, aceasta se fixeazapeste un vas cucioc !;iise stoarce. Pasta alifioasaeste amssteoata apol uniform, dupacare se toarna in borcanecurate.

36

Alte denumiri: buciuma~, calamar, calamuz, calrnena, crin­de-apa, paporotnec, papura-rosls, sperlbana, speteaza, tar­tarachi, Irestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica esteraspindila mai ales pe linga balli, lacuri, mocirle ~i pe malulapelor llnistite. Din miluJde pe mal se ridica vertical rizomul, dincare rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajungpina la inaltimea de 1 metru. nja, presata plat, are in mijloc unpistil conic, fn nuante de la verzuliu la maro·galbui. Radacinaeste groasa cil degetul, crests pina la 0 lunglme de 1 metru ~iare, in stare proaspata, un gust amar, puternic condimenta!.Uscind r~dacina, aceasta i~imai plerda din aroma ~i tarie. Seculege in prlmavara timpurie sau in toamna ti'rzle.

Rat:laclnaobligenei nu este utilizata numai datorita puteril eiintariloare in cazul unei slablri generale a organelor diges­tive, in balonari stomacale ~i intestinale, precum si in eolici,ci ea ajuta l?iin dereglari glandulare ~i artrlta. Radacina con­tribuie foarte mult la curatirea de mucozlts]! a intestinelor ~istomaeului eu secretii abundente. Este indicaUi ~i Inhipometabolism (metabolism sdizut), in hipotonie (Ienevie)intestlnals, in cloroza ~ihidropizie.

Oamenu neootsnun de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hranebune, ar trebui sa bea ceai de obligeana ~i sa faea din cind in cind cite o-baie com­plata cu adaos de obllgean~. Obligeana inlatura lnapetenta, sa rscomanda in cazulfunctionarii proaste a rlnlchlului ~I asta un mijloc bun da cur~1ire pentru organism.Cealul este de 10105 chlar coplilor alergicila gluten, suferind de cellachie, maladie totmal frecvsnta in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata incat, n poate dezobisnul petumator de patima de fumal. Ochll slabili pot fi intariti caca sa ung de mal multe orl

OBLIGEANA (Acorus calamus)

Infuzie: Se ooareste 1 linguri\a (cu virf) de frunze de nuc tAiate marunt cu 1/4litru de apa proaspa; flart~ :?Ise lasa putin sa stea.

Adaos la bai :?i spailiturl: 100 grame de frunze pentru balle complete, larpentru spalaturi 1 lingurllA (cu virf) de frunze maruntlte la 1/4 litru de apa(a se vedea "Bal complete", la .Partea generah~"). Pentru 0 intuzieconcentrate se ia 0 cantil ate dubla,

Tlnetura de nuei: Aproximativ 20 nuci verzi sint taiale in sterturi ~i introduseintr-o stJda cu gillarg; se toarna deasupra 1 litru de rachiu de secara, inasa fel incit sa acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bineastupata, se lasa intre 14 zile ~i 4 saptamini la soare sau la caldura. Dupascurgerea acestui limp, continutul se streooara ~i se introduce in slicle.Se ia cite 1 lingurila plina in functie de necesitate. Puteli obtine un llchiorde nuei faarte gustos daca adaugati la nucile verzi 2-3 oulsoare, 1 bu­cata de scorpscara, 1 baton mic de vanille ~i coaja spalata, netratata cusubstants chimlce a unel jumatati de portocala. 500 grame de zahar sefierb in 1/4 litru de apa, se lasa sa sa raceasca :?Ise tcama peste lincturafiltrata.

MODURI DE FOLOSIRE

37

pleoapele inchise cu suc proaspat stors din radaclna de obligeana. Sueul se lasaciteva minute sa-!;>iIaca efectul, apoi pleoapele sint spalate cu apa rece.

Adesea am putut aduce un ajutor substantial tn degeraturi sau clnd inghealadiferite partl ale corpului, recomandind baile de obligeanii. Radacinile sint bagatepeste noapte in apa rece, lar a doua zi se pun sa dea in clocot. Se lau de pe toc l?iselasa sA stea 5 minute. Se scaldii locurile bolnave 20 minute In intuzia nu prea fierbinte.Uohidul respectiv poate fi reincalzit ~i refolosit maximum de 4 ori. Baile au 0 aCllunebenefica 9i asupra miinilor ~i plctoaretor reci, dar in acest caz ete trebuie tacute cit sepoate de fierblnti,

Un biirbat de 36 de ani nu se putea restab iii dupa indepiirtarea unei tumori hepa­tice. La intervale de cite 4-5 siiptamini lacea puseuri de temperatura. Pacientul urmasa fie dus din Llnz intr-o clinica din Viena. Soacra sa mi-a povestit Ingrijorata despreboala lui fiira sanse de vindecare. Se constatase deja exlstenta unor tuberculi intesti­nali care provocau febra mare. !;ii aici a ajutat radacina de obfigeana. Este liresc laptulca iQ boli alit de grave ceaiul trebuie baut cileva saptaminl- ba chiar luni - in l?ir.

In timpul unei excursii de ta Welssenbachtal la Postalm am inb1nitun cuplu din BadIschl, care pornise pe munte echipat eu rucsacuri grele. Cei doi voiau sa petreacaniste zile Iini:;;lItefntr-o cabana cu aprovizionare proprie La un popas am intrat eu ei inverba 9i am atlat urmatoarele:

Barbatul, inalt de 1,85 metri l?iin virsta de cincizeci :;;iceva de ani, siabise, de un anincoace, tot mai tare, lara a descoperi rnsa cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a sur­prins, irnpreuna cu asistenta rnsdlcala care-t insotea la ollnlca, 0 convorblre teletonicadintre medlcul lui si all medic. A auzit: ..vi-I trimit acum pe pacientul meu eel mai lipsitde sperante - cancer pulmonar!" A aflat astlel, mra sa vrea, diagnosticul. Dupa aceeaa tost statu it de cineva sa mestece eu sirg ragilcini de obligeana, pentru a-I ajuta inacelasi limp sa se lase ~i de fumat, iar dimineata l?i seara sa bea ceai de coada­sorioelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate ~i, simtindu-se mai bine, nu s-a mai dusla doctor. Abia peste vree jumatate de an a fost iar la consultatie la medicul sau,Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu miinile sprijinite de masa de lucru, uitindu-semut de ulmire la eel pe care i1 credea de mutt in groapa. "Ce-ap facut?" a lost tot ce aputut articula. "Am mestecat radiicini de obligeana 9i am baut ceai de coada­sortcefulul." ,.Radacini de obllgeanii? Pe unde se gasesc?" "Nu trebuie gasite, domnuledoctor, se cumpara In orice magazin de plante mediclnale cu ci'tiva 9illngil" Omul il?iredobindise atunci deja greutatea initiala de 86 kilograme, lar jum~tate de an mai tirziua faeut, cu un rucsac greu in spinare, exeursia cu ocazla carsla l-am cunoscut

Ori de cite orl imi amintesc de urmatoarea intimpjare de demult, fie pomenind-o inprelegerile mele, tie notind-o pe hirtle, ca aeum pentru dumneavoastra, ea ifni apareca 0 providenla divina ~i sint intotdeauna mi~cata pina in adihcuri. Mama mea era gravbolnava, avea ni~te crize intestinale de nedescris ~i medlcul ml-a spus ihtr-o zj ca artrebui sa ma astept la ee-l mai rau: ca ar Ii cancer intestinal. Era pe vremea Clnd Incanu rna ocupam deert rareorl de plante mediclnale, de~i l?1pe atuncl recurgeam doar lametode naturale ~I nu luam nlclodata doctorii. Aceasta comunlcare a mediculul m-auluit. De-able mai erarn In stare sa·ml vad de treburile cotldlene.

Contrar oblceiului meu - zlua mea incepe de regula la ora 6 dimineata l?i seIncheie de cele mal multe ori la 11 noaptea - m-am bilgat in pat imediat dupa ora 8seara. locmai reflectam la situapa disperata a mamei, cihd a Intrat sotul meu l?i a pusun radio portativ IInga mine, spunindu-mi: .Ca sa nu mai fii alit de singura!' Putin dupaaceea am auzlt 0 voce la radio: ,,vA vorbeste medicul casei. Radacimle de obIigeanavindeca orice tulburare stomacala 51 intestinala, oricit ar fi de veche si de rea, ohiermaligna. Se ia 1 Cea!?Cacu apa reee, se pune in ea 1 IIngurita rasa de radacini deobligeana, se lasa sa stea peste noaple, se incalze9te uf?or a doua zi, se strecoara ~ise bea cite 1 in_§;9lJiturainainte ~i dupa fiecare_rllqSa. Aceasta Inseamna ,6 in~uri pe

38

Prepararea eeaiului: Ceaiul din radaeini de obligeana se prepara doar ca ex­tract rece. 1 lingurill'l rasa de radaeini se rasa peste npapte in 1/4 litru deapa. Dimineata se incalze~te usor ~i se strecoara. Inainte de folosire,eeaiul se incalze~te in bain-marie.

Suc proaspat, Radliclnile proaspete se curala cu grija l?i se trec prinstorcatorut electric de uz casnic cit sint Inca umede.

Adaos la baia completa: Cca. 200 grame de radacini se lasa peste noapte larece in 5 IItri de apa. A doua zl se dli totul in clooot, se trage de pe foe,se lasa sa stea pUlin ~ise adauga la apa de bale (a se vedea ..Baicomplete" din ..Partea generala").

MODURI DE FOLOSIRE

zi;__maimult 011 este yoie. De fiecare data, ~iul trebuie ~alzjt la haio-Glarie. :\cesttratament se refera la intregul traieg_sto~L~ll!1testi!!al, inelusiv la fieat, bila,spllna~si paocreas." FericitA la ~m relatat mamel in dimmsata urmatoare celeauzhe, ea tnsa mi-a spus, facind cu mlha un gest de resemnare: .Pe mine nu ma maipoate ajuta nimeni ~i nimicl" Mi-am procurat radacina de obligeana ~I i-am dat-o exacta~a cum am descris mal sus. VeIl Ii de acord ca ce va povestesc se apropie de un mi­racol, clnd veti alla ca deja dupa j 4 zile pe mama n-a mal jenat-o nimic. Saptaminal ainceput si:! ia in greutate cite 400 grame, dupa ce inainte slAbise foarte mult. DatoritAacestei intimplAri m-am ocupat tot mal mult de fitoterapiB ~i am putut fi de folos inmulte cazuri disperate. RAdAclnade obligeana da tot mereu rezullate uluitoare.

Cind aeldltatea gastricA lipse~te sau se alia in exces, rAdacina obligenel va ~tis-oregleze in ambele cazurl.o femeie din Vorarlberg a suterit tlmp de doi ani de dureri de stomac ~i a ajunssa nu mai poata rezista niei 0 zi tara medicamente. La statui meu a luat eele 6inghititun de eeai din radacina de obligeana ~i in trei zlle I-au pieri! oriee dureri; nlci nus-au mai repetat de atunei.

o alta femeie din Austria inlerioara a suterit ani de-a rindul de ulcer duodenal.Pentru a putea suporta durerile, trebuia sa ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloehrana salida, n-avea, oricum, niei pofta de mincare. Indicindu-i-se radacina de obli­geana, a luat zilnic eele 6 inghilituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cincisaptarnlni au trecut comptet, i-a revenit apetitul ~i a putut suporta, ca l?ieeilalti membriai familiei, 0 mincare de casa slmpla dar conslstenta.

Un barbat mai in virstA a suferil ani de zile de diaree. Se invAlase cu gindul ca nuva scapa nieiodatA de acest chin. Luindu-se dupa sfaturile mele din carte, a inceput sabea zilnic din acest ceal. In scurt timp, intesllnul i s-a vlndecat.

Un bruelel care avea mereu diaree in eiuda unul regim allmentar sever a scapat deea dupa 6 inghlfituri din acelasl tip de ceai, recapatindu-l?i potta de mincare l?1ingra~indu-se cu cileva kilograme, spre fericirea mamei sale.

Zece am s-a chinuit un bArbat cu dlaree cu singe, de 30-40 ori pe zi Prietenul saumi-a povestit ca omul vesel, plin de viala de odinloara se transtormase, este firesc,intr-unul vesruc tnst, Tot ce incercase in acesf ani daduse gre~. A fost pensionat re­latrv de tinar. Pe la Pa~tl a inceput, mai jntii deslul de sceptic, sA bea zilnic cite 6inghi~ituri de ceai din radAcina de obligeana, pe linga care lua ~I 2 cesf cu ceai defilimica oparita. Mare rni-a fost mirarea cind rnl-a serls sotla lui ca la inceputullunii iuniea aoeluiasl an omul ~i-a reluat lucrul.

39

Papadia se numeste In limbaj popular ~ibuha, cicoare, crestatea, floarea-rnalaiulul,flori-galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa­gainii,pui-de-qisca.Aceastaplanta,vazutapepailsti si toate Intinderile de iarba 9i con­sidsrata de multi 0 buruiana suparatoare,reprezintapentruomenireasuterinda0 plantade leac deosebit de valoroasa. fnfloreste fnaprilie-maipe toate pa9unile,lizierele,ci'mpiile~i orice supraf~a cu iarba - un covor floralgalben care ne emuziasmeazaan de an.Plantaavita locurUefoarte ude. Are doua pro­priet~i remarcabile:Ajuta In bolile biliare ~iIn cele hepatice.

Inaintede inHorirese colecteazafrunzele,prLmavarasau toamna radacinUe.iar tulpinile

in timpul Infloririi. Intreaga planta are efeet tarnaduitor, Euinsami mi-am creat un obicei din a pune, cum sa faceprimavara.intreaga planta pe masa In forma de salata sau dea prepara la cina 0 salatade papadie arnestecatacu cartofi 9igarnisita cu oua cteioase.Clnd am lost fn lugoslavia la cora,pacientiiprimeau zilnic la masa, pe linga alte felun de salate

proaspete, i?1un castronas cu salata de papadie. Medicul, un renumit specialist inbolile de ficat, a raspuns la intrebarea mea reteritor la aceasta problema ca papadiaare a influen!acit se poate de beneficaasupra ficatului.Astazi ~u ca tulpinUeproas­pete, cfincare se consurna5-6 pe zi in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronies(durerefoarte acutapina sub omoplatuldrept). Elesint de folos ~i in diabet. Diabeticiiar trebui sa maninceacestetulpini, pina la 10 pe zi, atit timp cit papadia este inflorita.Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aceea se indeparteaza floarea 9i sernesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust arnarui, este acrisoara sizernoasasl se aseamanacu andivele.Oameniipermanentbolnaviciosi, care se simtabatu~9i obosip, ar trebui sa taca 0 cura de 14zile cu tulpini proaspete de papadie.Se vor minuna de etectullor extraordinar.

Ele ajuta rnsa si in alte afeetiuni. Ne seeps de mlncarlml, eczeme si eTup-tii,imbunat~esc sucu) gastric 9i c'urata stomacul de tot -lelul-d-e SD6stantecare-se­eliminagreu. lJjele proaspetepqt dizolvl'!.!aradureri calculul blllar, ele stimuleazaac­tivitatea hepatica sfbiliara. Pelinga saruriminerale.papadia con~neSuDstan!ec.::rra:­tive 9i de slnteza foarte importante pen!ru Inlaturareatulburarilor de metabolism.Datoritaefectului sau depurativ, ajuta9i in artrita 9i reumatism; inflamatille gangli­pnilcr se relrag, daca se tine pina la sfir9itcura de 3-4 saptaminicu tulpin! proaspete.In icter 9i inatectiunile splenice, papadiase totoseste,de asemenea,cu succes.

Radacinilede papadie, mincate crude, la fel ca 9i cele uscate servite la ceai aueteetdepurativ, de stimulare a digestiei, sudorific ~i diuretic, preeum~i stimulant.~lefac singele foart!LfI~id, fiind considerate un mijloc excelen! contra singeluimgrosat.

Vechile ca~ despre plante medicinaleistorisese ea femeile foloseau ca produscosmetic intuziapreparatadin oparireaplantei9i a radaeinii.Obisnuiausa-si spele cuea ochii si fata, sparind sa capete astfelun "chip mai luminos".Papadiaface parte dinaeeleplantecare nu •hlberneaza", ei Ie cresc frunze~i Inanolimpul rece.

pAPADIA (Taraxacumofficinale)

40

Prepararea cealulul: Se pune peste noapte 1 IIngurita (eu vir!) de radaclni in1/4litru de apa rece, se inc~ze~te a doua zi pina incepe sa fiarba lii se til·treaza. Aceasta cantitate se bea, ingh~itura cu i'nghilitura, 112ora inaintesi 1/2.or8 dupa micul dejun.

Salata: Din frunze ~i radacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respec­tiv de text).

Tulpini: A sa mesteca bine ~i a se minca zilnie 5-10 tulpinl crude, spalate.Prepaiarea siropului: A se vedea fragmentu.1respectiv de text!

MODURI DE FOLOSIRE

in fiecare primavar~ imi prepar un sirop din tlori de papadle, care are un gust ex­celent, fiind in aoelasi timp ~i fn profitul sanatayi. La turta dulce pe care 0 fac deCraciun, folosesc numai sirop de papadie.

Mama mea s-a Int1lnitodata cu 0 femeie care-si umpluse ~ol\ul cu flori de papadie.intrebind-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararea deliciosulul slrop depapadie, pe care, la nndul meu, 0 transmit mai departe:

Se pun de 2 ori cite 2 milni pllne de flori de papadie intr-un IItru de apa rece. Sepune la foc mic pina i'ncepe sa flarba, se lasa sa dea citeva clocote bune, se ia oala depe foc iii se lasa totul sa stea peste noapte. A doua ~I, se golelite continutul intr-o sita,se scurge, lar florlle se storc bine cu ambele miini. Sucul se amssteca cu 1 kilogramde zahar nsrafinat, la care se adaugs a jumatate de lamile taiata felii (coala se aruncadaca a fost tratata cu substante chimice). Mai muita lamne acreste prea tare. Oala sepune fara capac pe masina de gabt. Pentru a se pastra loate vitamineIe, se da la foculcel mai rruc, Astlel, IIchidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la racit 0 data,maximum de doua orl, ca sa I se poata stabili adevarata consistenta N-are voie sadevlna prea gros, caci soar zaharisi dupa 0 pastrare mal indelungata, dar nici preasubtire, caci atunci ar incepe sa fermenleze dupa un timp. Trebuie sa deVlna un siropadevarat, vi'scos, care, uns pe chilla sau pilnea cu unt de la micul dejun, este absolutdelicios.

Odata lucra la noi un timplar caruia ii pregatisem pentru cina un platou cu hranarece, tn timp ce familla mea se delecta cu telii de piine cu unt unsa cu acest sirop depapadie proaspat preparat, $i timplarul nostru a avut potta sa guste. Crescator de at­bine fiind, AU rn-a crezut ca am facut singura .mierea". A fost ineinta! ~i mi-a spus casiropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabila. A~ dori sa mai remare cabolnavii de rinichi nu suporta bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siropul depapadie este mai sanatos ~i Ie prieste.

Aceasta planta medlcinala valoroasa ocupa un loc insemnat in medicina populara.Din pacate, ea este cunoscuta gr9l?it de cea mal mare parte a populapei ~i con­siderata 0 buruiana incomoda

intr-o procesiune de Joia Verde rn-a trapat un flacaia:;;care era stegar :;;iavea fatedesfigurata de acnee. l-am atras mamei lui atenpa asupra efectulul depurativ al urziciilii papadiei. Mama nicl nu litia care-i papadia, de~i era departe de a f 0 locuitoare dernstropota. ea tralnd i'n oral?elul nostru. Ci'nd l-am expllcal despre ce planta este yorba,mi-a declarat revoltata ca doar n-o sa·i ofere fiului el asemenea buruieni.

41

,: PM.glno 00 numo,I.1n 11mb.Off",MA Wag.rlch (n. ".).Wogo - dnJmurl tn gorman4, do gc\l'Jltcub fbtmn wog"ln veehee germon6 do .u'. odlcA fn dlallctel. din audul Germ.nlef.

dln1ro 0011750911050 (n. u.),

Astazieste la tel ca atunci.Raulstrabatetara~i avemnevoie de plantemedicmalecum este patlaglna-ingusta - inb1nita~i sub denumirile de iarba-taieturii.hrnba-cii,limba-bal~lor.limba-broa~tel,pellUagina-, mull apreciatain vacbilecarti despre plantemedicinale. pentru a combate acest rau. Ruda sa, patlagina sau patlagina-Iata(Plantagomajor) - care mal este cunoscuta:;;ica larba-grasell-de-grelldina.larba-buber,larba-rnare,Iimba-boului.limba-oli.rnama-padurfi, plac,inlica-vacii-, nU-1este cu nimicmal prejos ~i se totoseete exact la fel. Ambele crese pe toate cimpiile, marginile dedrumurl de lara. pa~unlle,povirnil?urile,lizierele, in ~anluri I?ipe terenurile umedenecultlvate,fiind practlc rasplndltein intreagalume.

Patlaginasa folosaste in primul rind impotriva maladllior aparatulul respirator,mal alesin cazul unor secretll abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulslva,astm pulmonar, ba ehlarin tuberculoza pulmonara. PreotulelvelianKOnzle,medieulqaturtst popular ~I cunoscatorul marii puteri de leac a plantelor noastre, serie:"Intrebuinlaregasel?teintreaga plitlagina in toate varietli~leel, cu rlidacina, tulpina,floare ~i saminlacu tot. Ea curala stomaculca nici 0 alta plantli, este de aceea indi­cata pentru acei oameni care au singe pU1insau prost, ficat ~I rlnichl bolnavl,injatl~are pallda. care tac eruptii, eczeme, care mal ~i tusese pupn. sint ragu~i!l,slabl ca ni~teoqari, chlar daca l-ai baga In unt. Ea-iajuta sa se pun~ pe picioare pecopiii firavl, bolniivlclolfl. care nu se dezvoltaca lumeain cluda uneihranebune.·

Eu insami am putut Ii de ajutor multor persoane sulennd de astm pulmonar ~ibronsic. prescriindu-IepMagina-ingusta arnestecetaeu eimbru in pa~ egale (a sa

.I;li tu, patlagina,Mama a plantelor.oescnea caIre est.putemlcll in Interior.Peste tine huruie cllru!e,peste tine au c<1ll1rittemei,peste tine au calMt mirese.peste tine au sforllit taun.Tuturor le·al rezlstat,

~E:::':::~~~lll te-al impotrivit.Rezlstll decl ~iotravtl,~i contagiunii.~I rdutulcare strllbate lara!'

Din mareaaoundenta a plantelor noastremedicinalevoi alege in continuareuna­care pare sa Ii fost la fel de raspindila in vremurile lndepartate cum este~iin zilelenoastre si care s-a bucurat de-atune! incoace de un renume remarcabil.Termenul

, german* este format din wege + rich. Ultima sllaba, aserna­natoaresirbescului.reiks'',se Inrudsste cu c'{):intullatinesc.rex"= rege. Decl patlaginaera regele drumurilor * ~i a crescut incadin timpuri stravechl spre binele ~i binecuvintareaomenirii. 0

. '" rugaciuneanglosaxona,care avoca nouellplante ~i se gase~teintr-un manuscris datind probabil din secolul al XI-lea, seadrsseaza ~ipatlaginii:

pATLAGINA-INGUSTA (Plantago lanceolata)

42

vedea .Moduri de toiosire"). 0 astfel de Infuzie este toarte recornandablla !?iin bolilehepatice ~i vezicale. Pentru a combate cu efect extraordlnar bronsita, astmul pul­monar ~i bronslc. ceaiul se prepara dup~ cum urrneaza: Se pune la'tiert 1 ceasca cuapa rece cu 1 felie de lamite (daca aceasta a fast tratata cu substante chimice - atuncitara cosja) l?i 1 linguri\a plina de zahar candel mara, se lasa sa dea 4-5 clocote, se iade pe foc ~I abia dupa aceea se adauga 1 Iingur11aplina din amestecul de plante. Selasa 1/2minut in repaos. In cazurile mai grave, ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5ori pe zi. Sebea, inghititura cu inghititura, cit se poate de fierbinte.

Dupa cum se poate cltl l?i in vechile carti despre plante medlcinale, saminta depatlagina combate formarea calcululul, daca se lau 8 grame zilnic.Alaturi se bea ceaide ~Uaglna. Siropul de patlagina-ingustacuraVi singele de Impuritati,toxine l?ivirusi.Ar trebui utilizat penlru 0 adevarata cura, luindu-se zilnleinaintea flecarelmese cite 1lingura (copiil - cite 1 Iingur~a). (A se caota prepararea siropului la .,Moduri defaloske".)

Printre taranl estecunoscut cli patlaginaeste inca din tlmpurl ;ndepartateun foarteapreclat leac contra ranllor. Odata. un laran s-a ranlt la cimp cu 0 unea1t8;spreuimireamea, a luat frunze proaspete de patlagina, Ie-afarimqat!ii l?iIe-apus pe rana.Del?ifrunzeleerau nespatate,locul nu s-a inflamal.Frunzeleproaspete, tarim~ate,aJutain crapiituri, taJeturl, inlepaturi de vlespe, ba chlar in mu~caturi1ede cline turbat,de animaJeveninoase !?iserpl, peptru ultlmii numai in caz de necesitate,daca nu seafta nlci un medic la tata locului. Intr-o veche carte despre plante medicinale scrie:"Daca ° broasca sste rnuscata de un palanjen, se grabel?tela patlaglna. Aceasta 0ajuta."

Frunzeleproaspete, frecateintre ambelemiini, amestecatecu ceva sare si aplicatela gil vindeca de gu~a. Frunzele de patlagina puse in pantofi vmdeca ba~lcllepricinuite de prea mull umblat sau plimbat. 0 tumoare, fie ea chiar mallgna, trece,daca esta tratata cu frunze proaspete farim~ale. Frunzele ajuta, aplicate pe Iocunlebolnave, !?iin bolile canceroase de glande. In aceste cazuri este fnsa bine sa sepuna maghiran prcaspat (In cazurl urgente se poate folosi ~I maghiran uscat) lamacerat in ulei de masiine, Se introduce maghiranul intr-o sticla, se toarna ulei deasu­pra l?ise lasa sa stea 10 zile la loc calduros. Uleiulde maghiran obpnut se unge inzona glandalor.bolnave, se pun !runzelefarimitatedeasupra ~Ise leag~ locul cu ° bu­cat~ de pinza. In scurt timp se va simti0 ameliorare.

Cu ocazia unei prelegeri tinute la biserlca parohiala a orasutul Unz am aratat cafrunzelefiir1milatede patlagina ar putea vindecaorlce ranil, chlar oaca ea ar ft vechede zece ani. Cind am vorblt, cinci luni mal tirziu, in sala l?coliide calugarite din Unz, 0femeie a cerut cuvintul: "La vremea respectiva am pus la indoiala atlrmapa dum­neavoastr~ ca frunzsle de patlagina vindeca oriee rana, oricit de veche ar fl. Vecinameaaveade 17ani ulcer varicos la picior, din cauza caruia nu mai putea de mull saiasa din casa, Chiar a doua zi t-arn adus frunzele ~I i le-arn pus, dupa indrumariledurnneavoastra,pe piciorul bolnav. Trebuie sa-rnl retrag orlce dubiu: Rana s-a inchisrepede !?inu s-a mal deschls in celecinci luni care au trecut,"

Un alt exsrnplu: Un invalidde razooi cu 0 protsza la plcior capataserani deschlsepe bontul plciorulul amputa1,care s-au datorat unei canicule prelungite.Acestea nuvoiau sa se vlndece nici cu alifii, nici cu raze, nicl cu injectii. Clnd l?i-aaplicat frunzelede patlagina-ingusta,ranile s-au inchis peste noapte l?iomul a putut sa-~ivada iaral?ide ritmul normal al muncii si vietiisale.

Euinsamim-arnajutat odat~ rapid cu suc proaspat de patJaglna-ingusta.Cu ani inurma, nepotelul meu, care avea pe-atunci un an ~i pe care-l lineam in brate, m-amUl?catdin neastimpar de obraz, deasupra coltului gurii. Locul mu~ciituril mi-apricinuit citeva zile ni!?te.dureri foarte marl. L-am tamponal din cind in cind cu asenlade patlagina-ingusta. Imi !ikeam griji sa nu se formeze intr-o zj 0 intaritura

43

Infuzie: 1 linguri!a (cu vfr!) de plante la·1/4 litru de apa - s.e opareste, se lasaPutin In repaos. .

Amestec de ceaiuri: 1 linguri\a de frunze de patlaglna cu cimbru in parii egaleeste oparita cu 1/4litru de apa (a se vedea fragmentul rsspectiv din·text).

Compresa de frunze: Frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau depatlagina-Iata slnt spalate ~i zdroblts pe un fund de lemn cu un sucitor detailel, pma se torrneaza un terci care se aplica local.

Sirop, reteta nr. 1: De ~ orl 2 milni pllne de frunze de patlagina spalate se treeprin maslna de tocat carne. Se adauga acestul tercl de frunzs pulina apaea sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat ~i 250 grame demiere. Se lasa totul sa fiarba la foe rnlc, eu amesteeare cSl[1tinua.pma cindse torrneaza un IIchid viscos, care se toarna fierbinte '81 borcane ~i sepastreaza la frigider. •

Strop, relata nr. 2: Frunzele spalate se pun in straturl cu zahar nerafinat mtr-y,nborcan de muraturi ~i se apasa ea sa se lndese, Astlel, totul se va aseza. Inzllele url1)atoare punerea m straturi se repeta, pfna nu mal incape nlmic inborean. Intr-un loc ferit in gradina se sapa a gaura. in care se introducebarcanul bine astupat cu 3-4 straturl de celofan. Se a~aza deasucra asclndura ~I se pune 0 piatra pe ea. Totul se astupa cu pamint. Scfndura ~Ipiatra trebuis sa ramma Insa vizibile. Datorita ealdurii constante, zaharul ~ifrunzele termenteaza. tormlnd un sirop. Dupa cca. 3 lunl, borcanul sescoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fruete (nu prlntr-o pinza), sepuns sa dea eiteva clocote ~i se trage In boreane foarte bine astupate.Cine nu poate eteetua acest fel de fermentalle sa lase borcanul in soaresau in apropierea sobei, pfna ce siropul se a~aza la fund. $i acest sirop sepune sa dea crteva clocote bune.

MODURI DE FOLOSIRE

canceroasa La sfi'r~itullui aprilie, am participat cu sotul meu la 0 sesiune In Frelstadt,Oeodata am slrntit pe vechiulloc al rnuscaturii un nodul intarit. cit un bob de rnazare,care se formase In timpul noptii. Imediat mi-am cules de pe paji!?te un pumn de trunzede patlagina-ingusta. Ie-am frecat Intre aratator ~i degetul mare 9i am tampon at de maimutte ori in acea zi locul respectiv. Seara, Intaritura de-abla se mai slmtea: in dlmlneataurrnatoare disparuse complet. spre bucuria noastra. Nu este deci 0 exagerare atunciclnd preotul Kneipp afirma m scrierlle sale ca pentru tiecare boala a crescut 0 planta,Cu cit ma adincesc mai mult fn .alnela fitoterapiei. cu atft traiesc mai multe miracole.Multi oamenl mor anual In chinurl din cauza unor astlel de abcese canceroase, deslexlsta remedi! sub forma plantelor medicinale. Am putea fi cu toti! mal sanato~i si maibucuro~i de viata, daca am arata mai multli Intelepciune tala de plantele noestre deleac. Blnemteles. m ochii nsstlctorllor ele sint doar nlste buruieni. lncepett sa vaocupan mai mult de aceste plante ~I yeti scapa treptat de tot ce va supara.

Aceste rfnduri ale mele trebuie sa dea curaj ~I mfngfiere tuturor batnnllor caresutera de ani de zile de ulcer varicos la plclor. Ranlle lor se vor inchide curino ~I sevar vindeca prin aplicarea frunzelor de patlaglna. Vlrsta nu conteaza aiel. Daca exista~i a umflatura puternlca, atunci pieiorul se fmbaiaza in extract rece de nalba sau in In­tuzie de coada-sorlcelulul. Marginile ranii SEj ung dupa bale cu alifle de filimidi (a secauta la "Rlimica", la "Maduri de tolosire"). $1 pentru combaterea trombozei se reco­manoa cu caldura trunzele de patlagina.

Aceste exemple arata clar: Ne mal putem bizui pe tarmacia Domnulul - farmaciaverde - ~i atunci clnd bolnavul s-a rssernnat in legatura cu orice posibil ajutor medical.

44

Pedicuta este numita In limbajul popular br~di~or, brinca-ur-sulul, brlul-vintului, bunceag, chindicuta, coada-alor-de-vint,cornatel, cornlsor, crucea-pamintulul, netota, pcelsca. piciorul­lupulul, pratul·strigoilor, talpa-ursului. Acsasta planta, aserna­natcare mu~chiului ~i vesnlc verde, se tira~te pe solul padurii cunlste vrejuri lungi de 1-2 metri, avind radacini micute, fine l?isubjlrl. Din vrejuri cresc niste tulplnits lungi de 7-10 centimetri,mol la plpait ~i ramificate, care seamAna cu larba-neaqra, darau trunzele mai moi ~i mai dese. Clnd planta are patru ani,tormeazA vara pistiluri galbui care contin polen, numit si !aina·vrAjitoarei. Aceasta taina se inlrebuinleaza homeopatic, to cazulportiunllor de piele rease ~i ranite. •

Pedicuta este 0 planta de leac continind radiu, Ea poate fideosebtta usor de celelalte soluri de muscbl datorita vrejurjlorlungi, asemanatoere unor slori !ili a polenulul galben al pistilu·rilor el. Creste numai Tn lizierele padurilor l?i in padurile tnaltedinspre nord, de la 0 altiludine de 600 metri in sus. Dupataierea copacilor (defri~an), planta se usuca l?i dispare ih eeledin urma de 101, caci I!?ipierde puterea de viatA sub actiunea di­recta a soarelui.

in Austria !?iGermania, pedlcuta este strict ocrotlta de lege. Recomand de aceeaca necesarul de plante sa fie procurat din farmacii !?imagazine specializate in plantemedicinale. Comertul cu plante medicinale aduce pedicuta din tarile nordice, asa inciteste garantata 0 calitate bunA.

Pentru reumatici ~i bolnavil de artrtta, chiar l?i atunci cind prezmta deja modi­ficar; ale formelor articulatiilor (incheieturilor), precum !ill in caz de constipatiecronies !?i hemoroizi, recomand cu cea mai mare caldura ceaiul de pedk:uta Per­soanele care sutera de diaree trebuie sa intrebuinteze rnsa ceaiul cu multa prscautie,ca sa nu Ie provoace spasme intestinale. PecI1cutan-are voie sa fie fiarta, ci dearopar~ cu apa in clocot. Ceaiul se rntrebuinteaza 9i in toate bollle cailor urinare si aleorganelor genltale, la dureri sl tumefieri ale testiculelor, la formarea nlsipului larinichi !?l la collclle renale. In hepatite, la tumori ale tesutulul conJunctival ficatu­lui, chiar daca sint deja maligne, pedicuta este indlspensabila. Ea·1ajuta pe convales­cent sa se puna repade pe plcioara cu forte deplins.

SOlul.unel feme~mal in virst.§ pe care 0 cunosc a suferlt ani.de z..e de 0 grea In­suflclenlii resplratdrle in tlmpul noplii. tratata ca astm cardiac. Ii era lot mal rau, pinace s·a dus Intr-o zi lar la doctor .• Daca nu incetati lucrul imedlal, in opt zile sinteli unom mortl" Medlcull·a trlmis sa se interneze la spitalul Grlesklrchen. Am afiat de la souaboinavului ca avea ciroz8 hepatica In ultimul stadiu. Cu ciroza hepatica merge mina inmina 0 insuficlenla respiratorle nocturna. Dupa citva limp, omul a fost trimis acasa cafiind pe moarte. La statui meu, sona sa a tacut rost de pediculA, care sl-a facut rapidefectul. Nu considerati !?i dumneavoastra 0 minqne daca va spun ca dupa primaceasca cu ceai de pedicula omul a scapat de sufoca!iile curnplite din timpul noptii cucare se chinuise ani de-a rihdul?

Daca 91~iih cercul dumneavoastra de cunostnte un caz-de ciroza hepatica, chiarde este tara speranta, dali curai aoelui om 9i indreptati·1 spre pedicuta noastra alit deimportanta in frtoterapie. Chlar 9i oamenii care au boli grave de ficat pot Ii redall viellidatorita pediculei.

PEDICUTA (Lycopodium clavatum)

4S

Intr-o excursie CI:I scop dldacnc pe cafe am tacut-Q prin padure in Austria supe­rioara cu un mic @rup, l-am atras atentia insotitorulul meu, botanistul dr. Bruno Wein­meister, asupra tamaduitoarei pedicute In rnaterie de ciroza hepatica si cancer la neatDrept care mi-a povestit urrnatoarea Intimplare: Student fiind, a facut cu cqiva prietenio excursie in munti. In dnirnul spre cabana a gasrt printre jnepeni un vrej de pedicuta,pe care l?iI-a infa~urat amuzat in jurul palariei. Cind au ajuns sus la cabana, unul dintreprieteni a facut un circe I la picior, alit de dureros ~ide puternlc, inci! piciorul i s-asucit din incheietura genunchiului. Degeaba au incercat ceilal!i sa-I ajute. Cabanierul aadus rachiu de drojdle l?i piciorul a fost masat cu el fara nid un succes. Deodata,tinarul Weinmeister a avut Inspirajia sa-!?i ia vrejul de pedlcula de pe palane ~i saInfal?oare cu el piclorul, de jos pina sus. Piciorul sl-a revenit pe loc la pozi\ia norrnaiaDr. Weinmelster s-a gindit ca ar fi yorba de 0 colnoloenta. Poate drcelul ar fi trecut $1fara pedicuta. In drum spre cas a a cules pentru gazda lui, care avea des circei lagamba, un pumn de pedicuja. Aceasta a scapat-o imediat de circei. Dupa ani de zHe,dr. Weinmeister i-a relatat unul medic specialist acsasta intimplare. De la el a atlat capsdicuta este 0 planta care coniine radiu. De atunci au fost vindecaf mul~ oameni deastfel de crampe musculare cu ajutorul unor perne umplute cu pedicuta.o cunostinta de-a mea a fost internata la spital, nemaiputind urina. Braml era dejaputernic umflat de la umar la cot. Cind a iel?it din spital, starea ei era aceeasi calnainte. Din fericire, tocmai ayeam niste pedicuta in casa, caci soacra mea de 86 deani suferea deseori de circei la gamba. Supozj~a mea ca ar putea fi yorba la aceacuno~tinta de un spasm vezical s-a confirm at in momentul in_care i-am pus un saculetcu pedicLI!a uscata in regiunea vezicii urinare ~i dupa doua minute a putut urina iarii~inormal. A mai purtat acest siit:ulet cu pedicuta citeva zile in regiunea vezicii: edemeJede pe brate s-au retras treptat. _

Eu Tnsami am suferit ani de zile de hipertensiune artertala, In cele mai rnulte {cazuri ea provine dintr-o hiperfunctie renala. Deci mi-am pus la un moment dat pestenoapte un sacule] umplut cu pedicuta in regiunea rinichilor. A doua zi, tensiunea meaarteriala scazuse de la 200 la 165. De atunci, im! aplic din dnd in cind in zona rinlchl-lor l;!nsacule! umplut cu pedicuta proaspata.

In cazul circeilor la qarnba, pedicuta se pune Intr-o bucata de pinza care se leagein jurul gambei. Se pot face insa ~i bai la picioare, iar pentru spasmele vezlcale bai desezut, folosind pedlcuta (a se vedea .Bai de sezut", la .Partea generala·, pag. 8).

Dupa leziuni de pe urma razboiului sau a accidentelor ramin adesea clcatrtcscare provoaca spasme. Un invalid de razboi avea pe spate 0 cicatrice in care puteaisa bagi mlna de adinca ce era. Acsasta cicatrice Ii provoca tot mereu spasmedureroase, care aveau drept consecmta valuri de transpirane pe intreg corpul. Durerilese intindeau pine la pielea capului. Dupa 30 de ani de grea suferinta, l-am putut eliberape acest om de chin prin perne umplute cu pedicu!a ~i bai cu pedicu!a

Faina-vrajitoarei (polenul de pedicuta) Ii ajuta pe cei gray bolnavi care au facut es­care sa Ii 59 inchida leziunlle in timpul eel mai scurt. Falna-vrajitoarei se presara, dis­tribuind-o cit: se poate de fin si cu mults grija pe locurile cu rani deschise. De obiceiapare 0 usurare simtitoare chiar dupa prima utilizare. (Alte vindecari reusite cu ajutorulpedicutel pot f citite in brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparutii la editura WilhelmEnnsthaler, A-4400 Steyr, Austria.)

Dace cineva este atit de stnns legat cum slnt eu de plantele de lsac ~i obtine prinele succese tot mal multe ce ating aproape miracolul, nu poate sa nu 59 gindeasca laCreatorul universului, care ne a9terne toate aceste minuni la picioare. Din pacate, mul!ioameni se impieclicii de ele fiira a Ie acorda nici 0 atentle ~i nu simt niciodataatolputernicia Cerului.

46

Denumil 9i bruscanis, brustan, brustur-alb, brustur­de-riu, cenusoara, gaJblnele, gu!;>a-gainii,limba-vecinei,h!lpo!;>el.papalunqa, podbeal, rotungloare. Atunci cindc'impiile !fi pov'irni9urile noastre n-au inca nici un pic deveroeata de primavara, iar ochlul de-abia daca re­cunoaste cite 0 umfiatura foarte timide. de mi!i90r desalcle, podbalul este primul care-si scoate la lumina lainceputul primaverii potirele galbene.

Pe solun umede. povirnl!;>uri plasuve, cariere depietri9, pamint inlelenit, ogoare parllginite ~i grohoti9uride panta se gasesc perne intregi de fiori de podbal,care apar din pamint cu mult inalntea frunzelor. La elei~1cauta a1binele ~i alte insecte prima lor hrana. Pod­

balului ii prieste numai pamintul argilos, lutos, el reprezinta, ca sa zieem a~a,earacteristica solurilor de argila 9i lut. Slnt primele flori pe care ni Ie putem eulege pen­tru provizia de iarna. Datorita proprietatilor lor expectorante f,liantiinfiamatoril, Ie putemfolosi cu mare succes la bron!?lta, laringita, faring Its, astm bron~lc !?i pleurezle, bachlar la tuberculoza pulmonata inclplenta. Cei cu tuse rebsla ~I ragu~eala chinul­toare ar trebui sa bea de mal multe orl pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cumiere.

Ma; ti'rz;u, in luna mal, cind apar 9i frunzele li'noase, verzl sus f,li alb-arginti; pepartea de jOs, Ie utilizam, din cauzacontinutulul lor bogat in vltamlna C, ea verdealapentru supa ~i salata de prlmavara. Intrucit frunzele contin mal multe substante activedecit florile, slnt eulese 9i pentru a se putea tolost un amestee de fiori si frunze la pre­pararea eeaiului. De la medici; naturi9ti ai antichitii~i !il; pina la preotul Kneipp, podbaluleste preltJit In mod unanim. Frunzele sale proaspete ~i spalate. puse pe piept ca unterei, .ajuta in orice boala grea de piamini, In erizipel ~ileziuni ale tesuturucr cuumflaturl vinetii si chiar in inflamatli ale bursei sinoviale. Rezultatele acestor com­prese cu lerei 5ini uimitoare. Cornpresele cu infuzie concsntrata din frunze de podbalsint utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cit 9i de la frunze,trebute inhalati de mal multe orl pe zi in pazul bronsltelor cronlce cu accese dese 9i ininsuficienlli resplratorle 8ufocanta. In eel mai scurt timp se va resimti 0 mareusurare. Picioarele umflate ar trebui scaldate mai des lntr-o flertura preparata dinfrunze de podbal.

PODBALUL (Tussllago tartara)

Prepararea ceaiulul: 1 Iinguriia rasa de pedicula se oparsste cu 1/4 litru deapa In clocot, apol se las~ sa stea punn. Se bea numal 1 ceasca pe zi, ~ianume dlrnineata pe sJomacul gol, 1/2 ora inalnte de micul dejun.inghilitura cu inghljltura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatic,se beau zilnic cite 2 cesti,

Perna cu pedlcuta: Cu pedicula uscaia (In functie de dlmensiunea locului cuspasme sau circei se iau 100,200 sau 300 grame) se umple 0 perna carese pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna 'i9irnenpne eficacitatea limp de cel mult un an.

Baie de sezut. A se vedea .Partea generala". pag. 8.

MODURI DE FOLOSIRE

47

Alte denumiri: catarnbuc, cocenasi, colibas, cucuruz, girni:?or, malai, papusot,penche, tenchiu, tengherl. In ultima vreme s-a raspi'ndit foarte mult cultivarea

PORUMBUL (Zea mays)

Prepararea cealulul: Se toloseste 1 linguri!a (cu vir!) de !lori (mal tirziu, clndapar 91frunzele, se pun frunze 9i flori amestecate in parti egale) la 1/4 litrude apa, se opareste doar ~I se lasa pupn in repaos.

Comprese: Frunzele proaspets se zdrobesc 9i se freaca pina iese un terelcare se apliea sub forma de comprese.

lnhalatle: Se opareste 1 IIngura (cu vlrf) de flori 9i frunze 91se mhaleaza vaporiisub 0 cirpa. Se repeta de mal multe ori pe zl.

Bal de plcloare: 2 mnnl pline de frunze de podbal. se fierb intr-o cantitate deapa corespunzatoare: se las~ sa stea pUlin. Durata bail - 20 minute.

Suc proaspat: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu ajutorulstorcatorulul electric de uz casnic.

Sirop ~iamestec de ceaiuri contra tusei ~ia ragu~elii: A se vedea fragmen­tele respective de text.

MODURI DE FOLOSIRE

Daca vretl un ceai expectorant, arnestscaf florl ::;1frunze de podbal, flori deluminarica, cuscrlsor (num1tl?1mierea-ursulul sau pluminarica) 91frunze de patiagina­i'ngusta in parti egale. Din acest amestec de plants se lau 2 lingurqe la 1/4 litru de apa9i se oparesc, Se beau zllnic, calde, inghiptura cu inghi\itura, 3 cesn cu acest ceaiindulcit cu rnlere.

CEAI PENTRU TUSE

Siropul pe care ni-l putem fabrica dIn frunze de podbal se dovedeste toarte bun inbronsite ~.i·alte afec!iuni pulmonare. Intr-o oala de lut sau un borcan de muraturi seintroduc alternativ un strat de frunze si un strat de zahar nerafinat, se lasa sa se aseze~i se umple Plna ce nu mal e loc in vas. Apoi se leaga cu 2-3 strawn de celofan ~I sepune In gradina, la loc ferit, Intr-o gaura facuta tn pamint. Se asaza 0 scindura deasu­pra ~i se acopera cu pamint. Caldura constanta stlrneste un proces de fermentape.Dupa 8 saptamini se dszqroapa iaral?ioala sau borcanul, iar siropul de podbal astlelobpnut se lasa sa dea 1-2 clocote. Dupa ce se race~te, este turnat In slicle mid, cugnul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de aparare eel mai bun in limpul iernii ~i aIeplqeminor de gripa. Se ia cu lihgurl\a.

In astm, in afectiuntle permanents ale bronhiilor ~i ale fumatorilor sint de marefolos, prirnavara, 2-3 lingurile de suc de podbal proaspat stors turnale inlr-o cana cusupa llrnpede de came sau cu lapte cald.

Pentru cbmbaterea flebitelor se poale prepara 0 rnasa alltioasa din frunze proas­pete zdrobite ~i smi'nti'naproaspata, care se aplica pe portiunile inflamate ~i se leagauser cu 0 bucata de cirpa. Sucul stors proaspat din frunze de podbal si picurat In ure­che este eficace in durerlle de urechi.

48

Am primit ooata 0 scrisoare de la un lata de familie fncare scrie textual: "Va implor cu miinlle impreunate !?i ridl­cate, poate iml mal puteti indica un drum mapol spresanatate i?1darui familiel mele, etare sutera din greu alaturide mine, un tata sanatos." Inainte fmi evoca drumulsuferin1ei sale: in anul 1961 devine acuta 0 prostatita

~'I."'''lU.l~ cronies (inflamalle cronies a prostatei) din cauza imbaierilI . '\\1\l~ lntr-o apa care continea radiu. A umbla! din spital m spital,

,;:>01';" dar nici un medic nu I-a operat; era dlsperat La fiecare.~\~~Kseaun elimina singe i?1 puroi. Din cauza numeroaselor'41 /~~ medicamente a capatat ulcer duodenal i?i0 atectiune grava

la ficat, iar Hora intestinala i-a lost distrusa. Era mal aproapede moarte decit de via!B i?i a trebuit, la Indica!ia doctorulul,sa suspende oriee medlcarpent, Apoi a fost operat, dupacum serie, pe cale electrlca, In ciuda operatiei, inflama\liIe auramas pina astazl. Medlcamentele ~i injectlile i-au inrautatitdin nou starea. A recurs la ceaiuJ de urzici si la ceaiul diu­retic care i-au ameliorat boala In asa masura, incit astazipoate lucra din nou. De acest drum chinuitor ar fi fost

probabil crutat mult incercatul taUi de familie oaca ar fi stiut de pufuli1a-cu-flori-micicare poate vindeca din temelle bolile de prostata,

Putulita-cu-ftori-rnici, nsconoscuta pina acum ca planta rnedlclnata !?inementlonataIn nici 0 carte obi~nuita despre plante medicinale, a intrat abia prin prezentarea din

PUFULITA-CU-FLORI-MICI(Epilobium parviflorum)

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (eu vir!) de matasea-porumbuluicu 1/4 litru de apa fierbinte. Sa lasa pupn in repaos, nu se indulC89te.

MOD DE FOLOSIRE

porumbului. in timpul infloririi, din tecile lungi !?Iascupte ale frunzeloratirna in alara stigmatele sale iililorme. Ele se numesc !?i matasea­porumbului !?i constituie partea cea mai curativa a plantei. Perloadade inflorlre se intinde din iunie pin!'! in august. Matasea-porumbuluieste taiata inaintea polenizarii !?iuscata rapid la umbra.

Dace aveli nevoie de un produs diuretic confirmat, atunci be~iacest ceai de matasea-porumbului, care este !?iun miJloc de slablreeficace ~i inofensiv (actual pentru oumercsll supraponderali din so­cietatea bunastarii). Daca rnatassa-porumoului este depozltata limpmai indelungat larA a fi complet uscata, atuncl r~i pierde efectul diu­retic !;ildevine laxahva

Ceaiul de matasea-porurnbolul este la fel de eficient in bolile callorurinare cu formatle litiazlca (formare de calcul), in edeme ~I ana­sarca (edeme generalizate), ca i?iin nefrita, catar vezical, artrlta sireumatlsm, EI poate " folosit cu succes impo!riva lnccntlnentel url­nare la copll !?ibatrini ~i a colicilor renale. In toate aceste boll se ia lafiecare 2-3 ore cite 1 IIngura plina de ceai de rnatasea-porumbulul.

49

prima edqie a brosurf male ,,sM~tate din farmaeia Dom'1ulu~' intr-un adevarat marstriumfal ca planta rnedicinata contra bolilor de prostata. In eel mai scurt timp a de­venit cunoscuta in intreaga Europa ~i in afara e.i,nu.in ultima instanta din cauza ca aajutat deja mu~i oameni in maladiile susmenponate. In ultima vreme apare 9i in cartiledespre plante medicinale ~i revistele de specialitate.

Din cauza numeroaselor varietati ale aeestei flori s-a ivil insa 0 anumita ineertitu­dine. Dintre subspeeiile cu actiuns tamaduitoare trebuie in~irate urrnatoarele: cirligeisau racitoaiea (Epilobium roseum), pufuflta-cu-florl-mlci (Epilobium parvifiorum),pufullta (Epilobium montanum), numita I?i fata-n-fala, pufullta-verde-lnchis(Epilobium obscurum), pufulita lanceolata (Epilobium lanceolaturn), putulita-de­colina (Epilobium coiiinum), pufuli1a-de-mlastina (Epilobium palustre), Pufuli1a-de­pletris (Epilobium fleischeri) ~i pufulita-a1pina (Epilobium anagallidifofium). Varietapletamaduitoare se recunose toate dupi:i florile lor mici in culori rosletice. roz pal sau aI­bicioase. Ele stau ca baMe-n cuie pe silicvele (truct capsula) lunguiete, inguste, dIncare t1~nesc la plssnire semintete pavoazate cu peri a1bi,asemMatori bumbacului. InTirol, pufulita este cunoscuta in mod surprinzator sub numele de .Frauennaar" = parulfemeii.

Din varieta~le enumerate ~i care au putere lecuitoare se colecteaza fntreagaplanta, deci tulpina, frunze I?Iflori, cu grija ca planta sa fie culsasa din mijloc - dealtfel, ea se rupe foarte usor -, pentru ca sa poata forma noi ml~d~e lateraIe. Geea ces-a cules se taie cit este in stare proaspata. Din ceaiul de plante se beau, ~i in cazurileeele mai grave, numai 2 eel?li pe zl, ~i anume 1 ceases dimineata, pe stomacul gol, ~i1 ceases seara. Acest lucru nu inseamna insa cil se poate renunta la controlulmedical. Oricum, statui medlcului trebuie cerut in oriee boala grea.

Doua subspecli de Epilobium, care pot fi doar eu greu confundate cu celelaltesoiuri cu flori mici, nu au voie sa fie colectate. Este yorba de eea nurnita rascoaqe,lirnbricas, puful~ sau sburatoare (Epilobium hirsutum) 9i de sburitoare (Epilobiumangustifc~um). La prima dintre ale, florile ajung de rnarimea unghiei degetului mare ~istralucesc purpuriu. Ea se 9as89te adesea in stocuri mari, stufoase, pina la 150 eenti­metri in8J!ime, in ~i rrnga apele pu~n ad'inci; tulpina ~I trunzele sint carnoase ~iacoperite usor cu par pe partea inlerioara, Cunoscutul botanist austriac Richard Will­fort, care conostea foarte bine puful~a ca planta de leac, nu 0 mentionsaza in carteasa. Ar putea, dupa cum a suspnut el, .sa fie confundata cu rascoagele (Epilobium hir­sutum); acestea au, insa, spre deosebire de puful~a-cu-flori-mici, ni~te flori cel pupn decinci ori mai mari, tije I?i frunze mai carnoase, 0 inallime sensibil mai mare ~i de­clanseaza un efect contrar. - Sburatoarsle (Epilobium angustifolium) crese inalte de150 centimetri ~i prefera lumini~urile, lizierele ~i veclnatatea tuli9urilor de zrneura.Fiorile mari, de culoarea purpurei, sint dispuse in ciorehini lungi, piramidali, neindesafpe 0 tulpina rosietica la baza, Fiorile aeestei varieta~ foarte des i'ntJlnilestralucesc intimpuJ i'nfloririi, formind ni9te supratets r09ii ca focul. Denumirea germana populara.Unholdenkrauf' = iarba-diavolului este, cred, un indieiu destul de elar ca nu poate fifelosita contra prostatltel.

Eram femeie t1nara cind socrul meu a murit in puterea virstel de hipertrofie aprostatei, deci de 0 marire patologidi a prostatei. Un vecm care era expert in materiede plante medicinale rm-a aratat aceasta pufulila-cu-flori-mici,. spunindu-mi: "Dacasocrul dumneavoastra ar f baut ceai din aceasta planta, astazi ar mai fi fost in viata­Tine~-o minte! Sinte~ femele t1nara~i put~ ajuta multi oameni cu ea.· Dar dupa cumsa intimpla cihd 89ti tinar !?isenates, nu rn-a mai preocupat acsasta plants. Nu la fel a!acut !?imama! Ea a cules-o in fiecare an ~i a ajutat multi oameni suferinzl de vez.icaurinara 9i de rinlchl. Forta sa curativa este atit de mare, incit adesea inlAturafulgerator toate supararlle ~i durerile legate de bollle de prostate. Au existat cazuricind oamenii se aflau in preajma operatiei ~i nu puteau urlna deeit picatura eu

50

picatura; 0 singura ceasca a Iill adus 0 usurare. Cealul trebuie baut, blneimeles, maimult timp, pentru a obtine 0 reala insanato9lre.

Mi-a relatat odlnioara mama mea despre un pacient care suterise deja trei opera1ilde cancer vezical - cancer vezical dovedit clinic - 9i care se gasea intr-o stare lizicafoarte proasta, L-am statuit sa bea ceai de puful~a. Am atlat ulterior de la medicul sauca s-a vindecat. Era pe vremea clnd inca nu ma ocupam de plantele medicinale.Aceasta vindecare rn-a impresionat profund. Mama mea rn-a rugat deseori sf! nu uitniciodata sa culeg aceasta planta rnedlclnala clnd ea n-o sa mai lie In viara. In 1961,de ziua Intrarii Malcli Domnululln bisertca, a murit mama mea cea drags !?ieu am uita!In vara aceea sa adun pufulile.

Tn cabinetul de consultatii al medicului meu am aflat ca un barb at pe care-Iccnostearn zacea tara sperante in spitalul nostru, bolnav de cancer vezlcal. "Nu', amexclamat, .acest barb at vrednic n-are voie sa rnoaral" M-am glndit la puful~a. Medicul,desl avea 0 .atitudine pozitiva fata de plantele medlcinale, a fost de parere ca In acestcaz nu mai putea ajuta nimic. Eu nu culesesem insa pufur~e !?ini-am glndit cu groazaca la mijlocul lui octombrie totul 0 fi ofilit 91uscat, M-am dus totusi sa caut. $tiam unloc unde infloreau in tlmpul verll.

N-am mai gas it, ee-l drept, decit citeva tulpinl ve9tejite, pe care le-arn cules totusi,le-arn taiat rnarunt !?iIe-am trimis sotiei bolnavului. I-a dat ~ bea 2 ce9li pe zi, una dl­minsata Iili una seara, 9i dupa 14 zile am aflat de la medic, pnntr-un anun; teletonic, cain starea bolnavulul .survenise 0 mare schimbare In bine. Mi-a spus rizind: "Deciplantuta ta ajutal" De-atunci am putut ajuta sute 9i sute de oameni, 89a cum lrnispusese ooinloara batnnul din locul meu natal: "Tine!i minte aceasta planta; pute~ajuta mu~i oameni cu ea."

Un tarmacist din MOnchen rni-a aratat intr-o carte veche !?igroasli de tarmacie 10-. cui in care in jurul anulul 1880 pufulita mai era consernnata in mod olicia!. Medicamen­tele chirnice au izgonlt-o total. Prin prEllegerile mele, drumetiile in scopul descopeririiplantelor medicinale 9i publicatiile mele, pufuJ~aa devenit din nou cunoscuta in toaterlndurile populatlel. Indrumarile mele gasesc ecou puternic in sufietele multor oameni.cacl pretutlndenl unde ajung cu sotul meu In drumetiile noastre, fie in rnuntl, pe dru­muri de pltdure, la marginl de pirale, fie in lurnlnlsurt vedem, spre bucuria noastra, ca afost culeasa numal mladita centralli a pufulitei, in scopul de a creta planta. Oricinecunoaste aceasta planta rnedlclnala 0 apreciaza 9i 0 apara de pieire, culegind-o astfelcu multa bagare de searna. Planta mal creste, dupa cules, inca de 2-3 ori. Daca ri­zomul rlimine in pamint, atuncl va ,nmugurl din nou in primavara urrnatoars.

Aflu cu bucurie din scrisorl ca in multe gradini pufulita-cu-flori-mici crests acumprintre capsuni, legume 9i arbusf decorativi. inainte era smulsa din pamint ca oriceburuiana suparatoare. Citor suferinzl le-ar If putut aduce in acest rastimp vindecare 9iun nou curaj de a infrunta vlalal De curind am avut posibilitatea de a ajuta un preotcare era conslderat de medici Incurabll, avind cancer la prostata ~i la vezica 91carese dedica astazi din nou cu intreaga putere de rnunca protesiei sale.

o scrlsoare din Schwarzwald: "Cumnata mea a fost tratata de un cancer al or­ganelor pelvlene cu raze care I-au daunat, provocindu-i 0 tisurA in inteslin 9i in vezicA.A capatat asemenea durerl vezlcale, incit medicul a fost nevoit ~-i prescrie morfina.Atunci am cautat dupA ilustra~a dumneavoastra din <<farmacia Domnului» pufulitB­cu-flori-mici, am descoperit-o ~i dupA 0 saptaminA de cura cu ceal, toate durerile audlspArut. Acestea Slnt minunlle din tarmacia Domnuluil" - Despre alte vindecariobtinute puteti cill in bro~ura "Maria Treben's Heilerfolge", aparutA la editura WilhelmEnnsthaler.

Multi dintre cel care sutera de prostata se pot in~natolili cu ajutorul pufulitei-cu­flori-mici, deseori chlar tarA eli mal fie nevoie sa se opereze. Daca operatia s-a efectuat

51

Pufuli!a ajuta (de dr. Dirk Arntzen, Berlin)

o scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician, anlropozof: .La bazaurmaroarei evocan sta 0 in!elegere a plantelor, al?acum a lost ea stimulate de RudolfSteiner i'ji dezvoltata in continuare de difer~i biologi i'ji botanisn, Aceasta intelegereeste de tapt 0 imagine 91se nurneste: <<.()mul invers triartlculat». Asta inseamni:i caradacina corespunde organizarii nervi-sifl1\uri, deci mai ales capului omului, zona frun­zelor - sistemului central, ritmic, iar zona flori-fruct, parlii metabolism-membre.

Aceasta reprezentare, ca toate lucrurile vletii, nu se poate aplica mecanic. Ea tre­buie prslucrata i'n mod individual pentru liecare plant1:lin parte 91invers. i'jl pentru fie­care paclent in parte. Dar, odatA existenta, chiar dadi este inleleasa mai intii doar pebaza oitorva exemple, ea olerA un fundament solid, temelnic pentru inlelegerea«rela~ilor» dintre om i'ji planta, care allfel ramin intotdeauna pulin neclare.

Principiul acestui procedeu va Ii ilustrat pe baza unul exemplu. Sa luam Hamamelisvirginica. AiGi. florile apar iarna direct din scoarta, Nu are loc legatura normala prinfrunza. scoerta trebule oonslderata ca apar\inind zonel mlnerale a radacinil. Avem decio situa~e i'n care «principiul metabolic» al floril de direct de <.principiul nervi-aimturi»­al radAcinii i'jl scoartel, tara a trece prin echilibrarea <<sAnatoasa, normalA» prlnfrunza. Aceesta situatie exista sl la om (~i natural, la animal), de exemplu in cazul rAnli.dar mai ales in zona anala. Hamamelis este un model pentru rana, pentru hemoroizi.Aceasta plant a poate trai cu acsasta situape 0 viata i'ntreaga. fara sa i'nsemne ea seimbolnave9te; soar putea chiar spune ca ea traie~te din ~i prin aceasta situatie de ex­ceptia, De ace ea. planta poate devern un mijloc de leac pentru not cad ne arata cumputem jongla 0 viala intreaga cu 0 situatie anurnita, care sxlsta, fara a ne imbolnavi. $iintrucil aslfel de «siluafii» sint realitati ale vietii, deci deja ceva spiritual, nu este atit demult vorba de materialitate, de substan\8, ceea ca poate da 0 explicape pentru etectuldiluarilor homeopatiee (potente),

$i acum releritor la Epilobium, pututtta Mariei Treben. Aceasta planta se carac­tenzeaza mal ales prin faptul ca ceea oe aste conslderat la incaput drept 0 tulpina •

Pre para rea ceaiului: Se opareste 1 Iinguri\a (cu vir!) de plante cu 1/4 Irtru deapa i'ji se lasa sa stea Putin. Numai 2 cssti pe zi - prima, dimineata, pestomacul gol, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de cina.

MOD DE FOLOSIRE

deja, ceaiul de puful~a inlatura usturimile ~i celelalte Inconveniente care se ivesc demulte ori ulterior. Trebuie consultat insa in orice caz medicul.

Un barbat vlndecat de 0 boala a prostatei scrie din Coburg: "Puful~a-cu-flori-mlcirn-a ajutat in durerlle mele de prostata. Zaceam in spital in Coburg, bolnav de Infarctmiocardic. Pe IInga aceasta, aveam dureri de prostata ~I nu puteam fi operat dincauza starii proaste a inimii. Mi s-a spus ca mi se va pune 0 sonda permanenta, dacasnuatia mi se va inrauta1i. - Am aflat despre minunata pufulila-cu-flori-miei care a ajutatpe ati\1ain suferlnle asernanatoare Am incaput sa beau cite 3 cesti pe zi: in eiteva zileam scapat df! oriee dureri de prostate. Aeum mai beau pentru ca sa ma relae cite 2~! pe zi. - 11rnolturnesc lui Dumnezeu din toata inlma. Va doresc, doarnna Treben,sa mai ajutali cu pufullta-cu-flort-rnlci rnultl oamenl care sutera de aoelasl chin. Esle In­credibil ca plantele medlclnale ale Domnului aduc - cl'nd medlclna nu mai are solulii -un ajutor atit de mare."

52

ROSTOPASCA (Chelidonium majus)

Alte denumiri sint: al-oe-padurs. burulena-de-cele-sflnte, bu­rulana-de-peclnqine. buruiene-sfinte, calce-rnare, crucea-volnlcu­lui, galbinele, iarbi!!-de-negi, iarba-rindunlcii, laptiuga, negelarila,oiasca, paparuna, slIlalea, sci'nteilll, tlltarcele. Daca ne gindim lafaptul ca rostopasca se intTIn99teadesea in vechile car1J despreplante medicinale sub numale de ,buruiana-de-cele-sfinte· sau..buruiene-sfinte·, ne putem imagina de ce prestigiu se bucuraodinioara in popor aceasta planta medicinala eonsideratll astllziadesea drept 0 buruiana otrllvitoare. Aversiunea epocn noastremoderne fala de rostopasca rnl-c pot expllea dear prin faptul ellla inceputul industriel medicamentelor au lost condamnate 9i rs­negate cu hotllrire toate plante Ie medlclnale valoroase, pentru aindepllrta poporul de plantele de leao 9i a-I indrepta spre lea­curile pe bazll chimica.

Rostopasca se dezvolta ramlficat, atlngind 0 inaJtimeintre 30-80 centlmetri. Ea inflore~te, incepind din luna mai, pe tot

parcursul veril 91pina in toamna. Frunzele sale sint znntate 91se asearnana cu eele destejar. Din tulplna 9i rizom rzvoraste 0 seva galben-portocalie 9i destul de vtsccasa.Rostopasca prefera vecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohoti~urilor de panta, pre­cum ~i livezlie sud ice. Oricit ar Ii vara de sscetcasa ~i marginile de sud ale padurilor deuscate, din planta tot va curge sucul gros, gaJben·portocaliu, in cantitati suficiente. Dar

florala mica ~i nevinovata este in realitate un oval' de fruct hipogin care, asa cum enormalla un fruet, se umfla sen sibil dupa inflorire, se decoloraaza 9i creste in lungime.Toamna sint ellberate apoi ssmlntele inconjurate in abundenta de burnbac. Pu!ulita intoate varietaille sale este 0 planta relativ raspindita. Planta inflore9te si rodsste destulde puternic, adica se desla~oara destul de puternic in aces! domeniu; frunzele, tulpina~i radaclna devin in schimb mai pulin importante, mal nelnteresante in cornparaue cuaeeasta Totul raportat la om fnseamna' Putem cauta electul principal in partea de [osa omului, din care lac parte in mod esenttaJorganele urinare ~i de reproducere. Prina1te reflectii se poate oarecum exdude zona intestinala (aeestea sint mai eu seamllplantele eu gust arnar).

Ovarul de fruet ea parte esenliala, batatoare la ochl se alii!! spre inauntru. Prinacest lucru sa poate inlelege faptul ei!! ih else vede clar un raport pozifional euprostata, Dezvoltarea Iructului toamna te duce eu gindul ~i la toamna omulul, om­nlprezenta sa - la 0 <<boala» cam la fel de frecventa.

Ceva !oarte asemanator se intTIne9tela pepene, la dovleac: oval' de fruel hipoqm,manre uria~a dupa inflorire sl, ca si!! spunem 898, in mod necesar, actione asupra or­ganelor urinare. La fel ~i la parll (Pyrus). $1 pentru speciali~tl: Hypoxis rooperi are totovar de fruel hipogin.

Oemn de remarcat este fenomenul eli anumite plante urogenitale importante, caplopul, ca bumbaeul (Gossypium), prezinta l?i ele 0 Iormatie cu aspect de bumbacputerniell, blltatoare la ochi. Explicalia acestui fenomen inca nu s·a gasit.

Cea mal eflcace, asa cum scrie 9i Maria Treben, este prepararea ceaiului. Acestmod de preparare arornat, apos da puterilor tarnaduitoare 91directia specialll clltrepartea de jos a omului eu aparatul sau Urinal'.

$i, ceea ce este cel mai important, pufulita alula! Multe mu~umiriredescoperitoarei aeestei plante medicinale din farmacla Domnului, pine acumneglijate.·

53

?i In timpul iernii, cind zapada acopera tot, putem gasi rostopasca daca ne-am Intipc3ritIn minte locul unde creste.

Planta aceasta este depurativ8 (deci curata singele) :?ihematopoetlca (deci ajutala formarea singelui). Eu a~ recomanda-o, asociata cu urziclle ?i mladitele de soc, inleucemie. Numai ca trebuie sa se bea minimum 2 IIlri pe zi din acest amestec decealuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune.

Rostopasca este un leac de Incredere tn bolile hepatice grave, dacA se totcsestsin forma homeopatica. Curalind' atit singele cit :?i ficatul, ea are 0 influenla dintrecele mai bune ?i asupra metabolismulul. Acsasta planta medlcinala este folosita cusucces In ateetlunile biliare, renale ~i hepatice. Pusa in vin (30 grame de rostopascairnpreuna cu radacinile se lasa 1-2 ore In 1/2 litru de yin alb), Inlatura foarte rapidicterul. Este indicata 9i in tratarea hemoroizilor care dau arsuri In zona anusului, i'ncombaterea in~epa!urilor ?i a eenzatiel de ucL4iteuin timpul urinarii, ca 9i contravijiitului in urechi. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cesti cu ceai (care nu seprspera prin fierbere, ci doar prin oparire) pe parcursul zilei, in Inghitituri rnici. Acestaeste folosit extern contra bolilor de cancer la piele, contra bataturilor, a verucllor(negilor) 9i a eczemelor care nu vor sa se vindece. Cataracta 9i petele pe corneedispar treptat. Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei 9i a dezlipirii de retina. Seia 0 frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zorobsste Intre degetulmare ~i degetul aratator umezite in prealabil. 2eama astlel obtinuta este unsa cuaratatoru', lintnd ochii bine Inchl~i, i'nspre coada ochiului. De~i nu este pusa direct Inochi, actiunea ei se cornunlca totusl ochilor. Acest lucru se poate incerca penlru atrata cataracta, vederea slaba ~i in mod preventiv pentru ochii sanato:?i dar supraso­IIcitatt Eu lnsaml ii resimt efectul blnetacator cind trebuie adesea sa stau pina noapteaiirzlu ca sa rezolv corespondenta. Cind sint istovita, iau 0 frunza de rostopasca dingr-aCliina?i Ii aplic zeama catre coada ochilor, in modul pe care l-am ararat mai sus. Ampe fiecare data senzatia deosebit de aqreabila ca mi s-ar fi tras un val din tala ochilor.In medicina homeopatlca se prspara din aceasta planta 0 tlnctura din care se adminis­treaza, in cazul afecliunilor rnsntionate mal sus, de 2-3 ori zllnlc cite t 0-15 picaturi inpulina apa

Cu citiva ani in urma mi s-a povestit despre 0 femele care avea pe pleoapa infe­rloara dreapta un abces rosu de marlmea buricului degetului eel mic. Oculistului lacare s-a dus ca sa-i prescrle 0 releta psntru ochelari nu i-a olacutce-a vazut - aveaabcesul deja de 7-8 ani fara s-o fi suparat vrecdata -?i a trimis 0 proba la analiza. Eracancer de piele. Pentru tlnara femeie a fost - dupa cum va puteti imagina - un soccumplit. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cuncennte, am putut sa rsco­mand rostopasca. Era luna februarie ~i, din lericire, 0 iarna bli'nda. Rostopasca trecebine peste iarna ?i ramine verde. Statui meu a fost sa scoata planta din pamin! curadacina cu tot :?i s-o planteze Inlr-un ghiveci, pentru a 0 avea la indernlna. Femeiaurma sa-?i tamponeze de 5-6 orl pe zi locul bolnav cu seva galben-portoealie. Cumabcesul era plasat pe pteoapa, l-am atras atenpa ca seva nu era noclva pentru oohl.Am mal sfatuit-o sa mearga 0 data pe luna la tratamenl cu raze Rontgen, asa cum Iipres.crisese medicul, desi acaste iradieri nu alunga tumorile maligne, ci se maiIntimpla sa distruga portiuni de epiderma inca sanatoasa, ba adesea chiar ~i oasele.Scurt timp inainte de sarbatorile de Craciun am trait marea bucurie ca abcesul can­ceros sa dispara. Femeia mi-a racut 0 vizita ~i mi-a sarit de gil chiar de la u~a. Mediculoftalmolog la care !usese ?I i'nainte a Intrebat-o mirat ce facuse. La raspunsul ei: .Lunarla Linz pentru raze", doctorul a spus: "Daca asta a reu~it Rontgen-ul, e Intr-adevar unmiraco!." Mi-a mai marturisit ca nu ar Ii rezistat suflete~te vazi'nd felele mincate pina laos ale celorlalte paciente pa care Ie rntnnea Ia raze, daca nu a~ fi inarmat-o eu cu atitacuraj, credinla i'nDumnezeu ~i incredere i'n sine.

54

Cileva denumiri ale Salviei officinalis: 'cilvie, jale, jale!?,[ales-bun, jale~·de-grlldina,salvie, salvle-de-qradina, salet, salvtr, sertal. Salvia, cunoscuta ca 0 planta din familialabiatelor, provine din Europa de sud 9i se cultiva la noi in gradlni. Planta atinge 0fnalpme de 30-70 centime!ri, florile ei violete sint dispuse verticilat, decl in cerc, in jurulunei axe comune; frunzele sale opozite, alb-linoase sclipesc argintlu 91ernana un par­fum usor amar, aromatic. Salvia·de·gradina trebuie sa aiba partea ei de gradina il)tr-unloc ferit, insorit. Pe parcursul iernii, eu 0 acopar user cu crengi de molid, deoareceeste deosebit de sensibila la ger.

SALVIA, JALEl?UL (Salvia officinalis)

Intuzie: 1 lingurifcl rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar.Suc proaspat. Frunzele, tulpinile ~i florile se spala ~i se trec \'n stare umeda

prin storcatorul electric (pentru folosirea externa).nncture: A se procura din farmacil, fiind un prsparat homeopatlc.Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca

cu radacini cu tot ~I se lasa sll stea 1·2ore, apoi se filtreaza ~i se bea ininghitituri mlci

MODURI DE FOlOSIRE

$i acum ruqamintea mea pe care 0 adresez tuturor celor care cilesc acesterinduri: Ajutali ~i dumneavoastra jntr-un caz similar ~i cfU1ap-iastfel pe semenii dum­neavoastra de un sfir~lt cumplit! In timpul nostru atlt de poluat se ingramadesc cazu­rile in care din negi Tnro~111~i care incep deodata sa creases se torrneaza cancerulplelli. .

Firele de par de pe obraz ~i cresterea exceslva a parului pe brate ~i picloare lalemei indica 0 tulburare renala. Locurile respective se ung cu suc de rostopasca,obtinut cu ajutorul storcatorului electric (sucul se mantlne proaspat in lrigider maxi­mum 1/2 an); este lasat sa actioneze cileva ore, apoi locul se spala cu un sapunemollent, iar pielea care s-a uscat pulin se trateaZ? cu alilie de lillmica, ulei de mu~elelsau sunatoare (a se vedea "Modurl de lolosire"). In alara de aceasta, trebule facute 0cura de ceai de urzici - cel pulin 3-4 ce~tl pe zi -, precum ~i bal de sezut cu coada­calului pentru 0 irigare mai buns a rinichilor (a se citi ~iarticolul despre IICoada·calu­lui").

o cuno~tIn\a din zona ora~ului Mainz lolosea in tlmpul plimbarilor sale zilnice sevade rostopasca asa cum am aratat. Un cline lup destul de batrin n era lnsotltor credin­cios. Odata l-a dat in gluma ~I lui cu pulina seva pe ochi, ceea ce se pare ca I-ar IIlacut foarte bine ciinelui, caci de-atuncl se oosta de fiecars data rugator in fatastap'inului sau, cind acesta lolosea rostopasca.

Intr-o parohie din Austria supsricara in care am pnut 0 prelegere in luna noiembrie,am recut cunostmta cu un paradisier care purta ochetari. Cind m-am lntors in februariela aeeea!?iparohie, paraclisierul nu mai purta ochelari; dupa cum singur mi-a povestit,numai datorita faptulul ca din noiembrie rnl-a urmat zllnlo statulteqat de cura cu zearnade rostopasca. In plus, acum vedea mult mal bine decil inainte cu ochelarl. Fiindiarna, trebuia sa-si ia frunzele de rostopasca de sub patura de zapada. Menlionezacest lucru numai pentru a sublinia ca anumite plante medicinale pot f gasite proas­pete chiar ~i in anolimpul rece cind mai orice vegetalie pare a f moarta,

55

o alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscutasub denumirile de buruiana-milcedului, coada-vacn,gava!, jale, jalel?, jales-salbatic, [ales-de-cirnp, [ales­de-padura, salvle, salvie-de-cimpufi, salvie-salbati­ca, sa gasel?te pe povi'rni~url, pSliIuni ~i cimpii. Dedeparte se vad stralucind florile-i albaSlrui-violelecare raspindesc 0 rnlreasrna plina de arome. De laaceasta specie se folosesc fiorile, de cele mai mulleon numai pentru gargara sau pentru labricareaotetulul de salvie - 1 pumn plin de Ilorl esle lasalla maceral in otst natural - ~i acesta seinlrebulnleaza ca Ireqle blnelacaloare in timpulunel boli mal lungi in care se sla la pat. Frunzele secolect~aza inaintea panoadei inftoriril, in mai liIIlunie. Intrucil plantele dezvolta in zJlele insorite l?iuscate uleiuri eterice, frunzele slnt eulese numai insoare, prelerabil la ora amiezll l?i apoi sin! puse laumbra ca sa se usuce.

Mai curativa declt Salvia pratensis este i'nsa• Salvia officinalis, citata mal sus l?i de care ma voi

ocupa in cohtinuare pe larg. Inca de pe vremea strabunllor nostrl, salvia era 0 plantamedicinala deosebit de li3udata ~i preluita. Un versulst din jurul anului 1300 spunea:

"De ce sa moara omul,Gind in gradina creste salvia?"

Chiar si numele oglinde!,>temarea apreciere de care s-a bueurat aceasta planta deleac din partea oamenilor inca din timpuri indepartats. Denumirea de salvia deriva dincuvii1tullatinesc "salvare" {a vindeca, a insanato~i}.

Dintr-o frurnoasa carte vache despre plante medicinale reiese cit de mult era sti­mata pe vremuri salvia: "Cind Malca Domnului a trebuit sa fuga cu copilul Isus in falalui Irod, a rugat toate florile de cimp 5-0 ajute; dar nici una nu i-a olerit adapost, Atuneis-a indinat catre salvie l?1iata, alci a gasrt refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare,s-a ascuns pe sine insl:l~i ~i a adspostit pruncul in tata aprozilor lUI Irod. Acestta autrecut pe li'nga el lara a-t vedea Dupa ce pericolul a lost depa~lt, Maica Domnului ale~it din asconzatoare ~I a vorbu aleC!Uos salviei: <<Deazi inainte ~I pins in vecii vecilorvei Ii 0 Hoare prsterata a oamenilor III dau putere sa vindeci oamenl! de orice boala:salveaza-i de la moarte, cum ai facut ~I cu mine»." De-atuncl, salvia inflore~te orlslclndintru salvarea ~i ajutorarea oamenilor. - Cind ai Iscut ani de-a ri'ndul experiente cuplante medicinale ~i ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea ~I ajutorul multlubitei $finteFecioare, atunci sim!1din credinla adinca ~i i'ncredere adevarata cum j~i inlinde miinlleocrotitoare peste plantels noastre medicinale.

Ceaiul de salvle, bl!.ut mal des, tortffica intregul organism, ne fere~t~ de atacuri deapoplexie ~i are un elect foarte tavorabil asupra parallzlllor. In combatereatranspirapei nocturne este slngura planta medicinala, in atara levan~cH, care vineoamenilor in ajutor; ea vindeca maladia care provoaca aceasta transpirans in timpulnoppi ~i indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea sllibiclune care inso!e~eboala. Multi doctori au recunoscut proprietaPle remarcabtle ale saMei: ei 0 adminis­treaza in spas me, atecttunl ale maduvei spinaril, dereglari glandular~ ~itremuruJmembrelor (tremuraturile extremitatilor] cu cele mai bune rezultate. In ateetiunilemenponate mai sus, se beau 2 cesf pe parcursul zilei, i'nghilitura cu inghi!itura. Ceaiulare un etect benefic si asupra ficatului bolnav, inlaluri'nd balonarile si loate indis­poz~iile legate de dereglarile lunClionarii ficatului. Are actiuns depurativ~, elimina mu­cozit81i1e prea abundente din aparatul respirator !ili stomac, stirnuteaza potta de

56

Este numlta in limbaj popular si ftoare-botereasca, noare-buiaca. manunchl,srneoalca,splinarl\a,varqa-de-aur, Aoeastaplantamedicinalase gase~tela margini depaourt, in 9an\uricu apa, pe povirnisurl91locuri defrisatede padure. Tulpina,stutoasa,preserata cu lujerl cu 1I0rigalben-aurii, ajunge la 0 inal~me de cca. 80 centimetri.Fiorile se pot aduna din iulie pfna in octombrie. Se utilizeazain bolile ~i hemoragiileintestinale. Splinuta este apreclata rnsa cu predilecpe ca planta de leac impotrivabolilor renaIe.

Fiorile91frunzele cresaza0 senzatieraooritoare9iintrucil plantadeshidrateaza,eaeste recomandata in afectiunile renale si vezicale. Marele medic naturist. preotulKUnzle,istorlsests 'i'nscrierile sale despre 'un barbat de 45 de ani care suterea de 0boala grea de rinichl ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi.$i celalalt rinicl1iaveapurol 9i nu mal putea funcponanormal.Atunci omul s-a pus pe 0cura cu splinuta.A amestecatsplinuta,dragaica (sinziene)9i urziea-moarta-galbenain. -

SPLINUTA (Solidagovirga-aurea)

Infuzle: Se oparests 1 IIngurltade plante cu '(4 litru de apa 9i se lase sa steapulin.

Otet de salvle: Se umple 0 slicla pina la gft (taraa 0 fndesa) cu nori de salvie­de-ctmpurt Oale),se toarna deasupra otet natural in a9a fel incft saacopere florlle91se lasa sticlasa stea 14zlle la soare sau la ca.ldura.

Bellde sezut. Se pun de 2 orl 2 mitnlpline cu frunzepeste noapte in apa recela maceral. A doua zl, totul se incalze9tepina de in ctocot, tar extractulincalzlt se adauga la apa de bale (a se vedea 9i "Baide sezur' la .Parteagenerala").

MODURI DE FOLOSIRE

m7ncare 9i combate tulburarile intestinale ~i diareea. - Pe in~epaturile de insectese aplica frunze de salvie farlmqate cit de marunt,

Ceaiul de -salvia se recornandaextern In mod deosebit In amigdalite, boli de glt,abcese (focare de puroi) dentare, inflams!1i ale faringelui 9i cavitatii bucale. Lamulti eopii 91adul!i nu soarfi ajuns la operatiede amigdaledaea soarfi intervenit la timpeu salvie. Oaca lipsese amigdalele, care In calitatea lor de politi9ti ai organlsmuluiopresc substantele otravitoare 91Ie prelucreaza, aeestea se i'ndreapta direct catrerinichi. 0 Infuzie de salvie ajuta 9i dintii care se llJi~ca, gingiile care slngereaza,desosarlte (retragerea gingiei), abcesele dentare. Se clatsste gura, se face gargarasau se aplica tampoane de vataimbibate in infuzie.

Foarte important.ar fi pentru oamenii slabl de nervi 9i femeile care sutera deafecliuni ale organelor pelviene sa faeadin clnd in clnd cite 0 baie de sezut cu salvie(a se vedea "Maduri de loloslre"). .

Pe linga foloslreacu rezultalebune a salvieica plantamedicinala,ea nu Irebuie ui:tata nici in calitatea sa de planta arornatlca (mirodenie) foarte gustoasa Sel'otrebuin\eaza1'0 portii foarte mici, asemanatorcimbrului, la minearurigrase, cum ar fifrlptura de pore, de giscji sau de curean. $i vinatul devine mai gustos prin adaosulunel frunzulitede salvle. In prepararea brlnzsturilor amestecatecu verde\Uri(cu miro­denii) 9i asosurllor condimentatear trebui sa ne gl'odimla salviemacar dinmotive desanatate. In anumite zone se coc "prajituri 9i cozonaci de salvie·.La coca se adaugafrunze de salvie taiatefoarte fin, asemeneaanasonului.

Aceasta planta care inllor6l?te la margine de drumuri l?ipaduri, pe dealurl ;>icimpii,din iulie pina in septembrie, se mai nurneste in limbaj popular l?i buruiana-de-nadut,burulana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor. floarea-Iui-Ioan, hernei-de-parnlnt,lemnie, inchegatoare, osuHepurelui, pojar, pojarni\a, sburatoare, sunaica, l?Qvirvam,a.

Planta atinge 0 inaltime de 25-60 centimetri, are 0 tulpina lunga l?i ramificata l?iinflorel?te in cime galben-auriL Pentru a 0 recunoaste sigur, zdrob~i 0 floare completdeschisa, va eurge astfel din ea 0 seva rosie. Planta inflorita este culeasa pentru a sepregati din ea ceai l?i bai, in timp ce pentru uleiul de sunatoare se foJosesc numaiflorile.

Credinta populara veche punea seva de culoarea stngelui 9i cu aqiune balsarnicaa Horilor in legarura eu singele ;>i ranile Mlntuitorului. Tntr-adevar, uleiul de sunatoareeste eel mai bun ulei pentru rani, caci are efect calmant, antiinflamator 9i cicatrizant. 0legenda despre aceasta planta povesteste: "Cind apostolul preferat al Fiului Domnului

57

SUNATOAREA (Hypericum perforatum)

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (cu vir!) de splinu\a' eu 1/4 litru deapa l?i se lasa sa stea putin. - Din amestecul de ceaiuri deja mentionatse ia tot 1 linguri\a (cu vir!) l?ise pregatel?te ca mai sus.

MOD DE FOLOSIRE

parp egale, 9i-a pregatit din ele un eeai 'l?i a baut 3-4 eesti intimpul zilei, in inghipturi rnici, drept care boala i-a trecut Com­plet, dupa cum singur a declarat, in 14 zile.

Splinuta are etect irnpreuna cu draqaica 9i urzica-moarts­galbena sau alba chiar 9i in scleroza renala, in irigarea re­nala si la racor.darea la rinichiul artificial. In toate cele treicazuri am putut obtlne succese prin tratamentul fttoterapeuticindica!. Astfel, un barbat in virsta de 52 de ani, considerat dedoctori a avea scieroza renala incurabila si pensionat deboala, a venit gffiind ;>iasudind la mine, dupa ce a urcat scaraplna la etajul intii 9i s-a trintit - rasuflind din greu - intr-un fo­toliu, Dupa numai 0 saptamlna in care a baut zilnic cite 3 cestidin amestecul de ceaiuri menponat, i-a mers deja vizibil m'aibine. Folosea insa toate plantele proaspete, din natura. Dupaa treia saptamina nu-l mai supara nimie.

Toate incordarile nervoase de pe urma diverselor starisufletesti-ale omului se descarca prin rinichi. De aceea, dupaun soc de ordin afectiv, fie moartea sublta a cuiva apropiat l?idrag, fie orioe alta nenorocire, se 9tie eli rinichiul este cel caresutera mai mult. Splinuta se doveceste.a Ii0 planta medicinala

care influen\eaza cit se poate de pozitiv viata ate.cliva. Ca atare, ceaiui de splinu\a artreb,!Jiconsumat neaparat in cazul urror deceptii si al alter stari sufletesti stresante.

Ingerul pazitor al plantelor medicinale se glisel?te In imediata apropiere a splinutet.Simtim etectul ei de echilibrare in stari ernotionale grele, asemenea unei miini caremin§iie, consoleaza l?icalrneaza. Deja privelil?teasplinutei in mijlocul naturii actionaazaasupra noastra lini9titor. Ar trebui sa fim recunoscaton eli sum in apropierea noastra 0planta care aduce atita iningiiere.

58

• in limba gccmana. 6uoitoarea: ee "UI1"t0910JohanniskmcX, _dice 'plMta sinzienck)(. f4t tlUI de Sinzl-en., JohiJlJfIlstag. Anu seteee in Ilmba rom8ni QOnfutie cu plama car. poarta fi denumfroa do sinziono. caro 9$to drlgl'c&. ache-ll,Gafium' (n. tr.).

se alia sub cruce, mihnit de moarte, a adunat cu grija plan­lele stropite cu singele stint, spre a Ie darui ca aminlirescumpa creomctosnor evlavlosi la moartea M"mtuitorului.·Seva rosie a aromatei plante lasa Lainic impresia ca in sub­stanta purpurie a florilor galben-aurii ar trai ascuns unstrop' din singele Mintuitorului nostru.

In zi de Srnziene, simbolul 10r1elorslinte ale luminii ~icaldurii, sunatoarea stralucsste in toata splendoarea ei flo­rala unica. Pe vremuri, fetele impleteau din ea coronite, iarcine dansa in jurul focului in noaptea de Slnziene trebuia ~poarte 0 cununqa din sunatoare - coroana de Slnziene. Inaceasta noapte plina de mister, fecioarele presaraurarnurele de sunatoare pe apa, spre a vedea din rnHorirealloril_P(olir)tecum va f la anul cu peutorul lor.*

I" Austria supenoara, laranul punea, dupa un vechiobicei, planta intre doua felii de piine ~j 0 dadea vitelor cahrana, pentru ca animalele sale sa fie crutate de boli. Din

pacate, aceasta tradttie nu mal este urmata astazi decit izolat, in anumite familfi credin­cioase.

Din cele spuse rezulta cll de apreciata a fost sunatoarea inca din timpuri stravecru,Ceaiul de sunatoare se foloseste in leziuni nervoase sl boll nervoase de tot felul, Inrani de pe urma unor lovituri '!;Iivatamari prin ridieat. 'EI este rnsa si un leac excelentat diareei.

Nevralgia trigemenului poate Ii ~i ea combatuta cu sunatoare, daca se beau zit­nic 2-3 cesti cu ceai de sunatoare ~i se Ireaca (exter~ cu ulel de sunatoare limp maiindelungat locurile afectate. Ne putem face singuri 0 tincture de sunatoare care areefect in boll de nervi, nevroze si astenie Insotita de insomnii. Tinctura este fotosita,extern, ca frecpe, iar intern, se jau 0 data pe zj 1'0-15 picaturi intr-o lingura cu apa,

Tutburarlle de vorbire, somnul agitat, aecesele de isterie, somnambulismulsint vindecate cu a)utorul sunatoarei, la fel ~i incontinenta urinara liIi depresiunile.Din practica mea am observat ca in toate aceste boli, in alara Intrebuintarii interne aceaiurilor, pot aduee un ajutor elicaee ~ baile de sezut cu sunatoare (a se vedea"Moduri de folosire·). 8e se lac 0 data pe saptamina, liind urmate de 6 bai de picioarein eelelalte zjle ale saptamlnii. Aceasta cora se recornanda in starile nervoase de oricetel.

Fetale tinere, aflate la virsta de crestere, ar trebui sa bea penlru un timp cite 2 cesticu ceai de sunatoare zilnic; el sprijina dezvoltarea organelor genitale la lemei ~i ajuta lafnlaturarea dereglarilor ciclulul.

Un leac natural foarte laudal esle uleiul de sunatoars. N-ar trebui sa lipseasca dinnlei 0 gos,podarie. Poate f preparat loarte usor in casa (a se vedea .Moduri delolosire"}. I~i rnenpne puterea curativa timp de doi ani ~i este utilizat cu succes nunumai in Ingrijirea ranilor deschise, a ranirilor proaspete, a hematoamelor, a infta­rnatlilor gangJionilor l;li a tenului aspru, ci este ~i un produs eficace de fric!ionare incazul durerilor de spate, de lumbago, de sciatica l;li reumatism. Pentru a avea faindemina un leac casnic contra arsunlor ~ a oparirilor, se ~n florile in ulei de in, Acestulei se foloseste si Ia arsurlle de soare.

Sugarii cU dureri de burta (colici) se lin~esc daca burtica Ie este rnasata cu uleide sunatoare. - 0 lBranca pe care 0 cunosc vindeca toate ranlle, chiar ~i pe eele aleanimalelor ei de casa, cu acest ulei. Barbatul sau aJost odata ranit grav la mina de 0unealta. Compresele cu ulei de sunatoare au inlaturat curind toate durerile, lar ranile i

59

TATANEASA(Symphytum officinal e)

Este denurnita In limbajul popular !?i barba-tatei, bo­raeioc, iarbii-i'ntiiritoare, iarba-Iui-Tatin, gava!, larba-tatii,tarba-neaqra, lutatinA, nadat, plo!?niloasa, radacina­neagra, tacin, tatana, zlac, iar in engleza comfrey.Aoeasta ptanta de leac este una dintre eele mai bune !?iindispensabile pe care ni Ie pune natura la dispozltie.Creste pe cimpii unde este umezeata. la margini de cimp,in !?an1Uriumede !?ide-a lungul apelor. 0 putem gas! !?ipe lingA garduri !?ipe grohoti!?uri de pantii, inflorind pe totparcursul vern. Frunzele sint aspre ~i foarte ascuute la virt,Riidiicina eare traie~e mal mulli ani - i'n exterior este rna­ro inchis plnil la neagrii, in Interior albil pine la galbuie -are grosimea degetului mare, lar daca 0 desfaci esteloarte clsloasa, unsuroasa !?' lipieioasa la pipai!. Fiind 0planta cu radaeini adi'nei, tataneasa nu prea poate fi dis­trusa. Radacinile sale sint smulse din parnint prlmavarasau toamna. Li se poate veni de hae doar cu ajutorul uneicazmale ascutlte, Planta proaspata este culeasa inainte :;;i

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingur~a (cu virf) de plante cu 1/4 litru deapa !?ise lasa punn sa stea.

Ulei de sunatoare: Fiorile culese pe vreme insorita se introdue Intr-o sticlutapine la gft lara a ss indesa !?ise toarna ulei fin de masline peste ele. Uleiultrebuie sa acopere norile. Sticla, bine astupata, se lasa dleva saptamlni insoare sau in apropierea masinli de gatlt. Dupa citva timp, ulelul capata 0culoare rosle, Se filtreaza printr -0 bucata de tilon, se store,bine resturile l?iulelul de sunatoere se trage in stlcle de culoare lncnis6. In cazul utillzariisale la arsurl, se poate recurge pentru macerare la ulei de In tn loc deulei .de masiine. .

Tinctura de sunatoare. 2 mlini pline de flori eulese In soare se pun intr-un litrude rachiu !?isticta se lasa 3 saptamlni la soare sau alta sursii de caldura.

Sal de sezut: 1 galeate piinA cu sunatoara (tulpina, frunze !?iflori) se lasa pestenoapte in apa rece. Inaintea baH,contlnutul se da in clocot !?ise adauqala apa de baie. Durata baii - 20 minute (a se vedea .Bai de sezut' din.Partea generala").

MODURI DE FOLOSIRE

s-au vindecat fara probleme. - Un alt laran a tratat cu succes 0 rana externa grava dela piciorul calului sau cu ulei de sunatoere.

Un doctor a constatat la 0 fetilB de 8 ani 0 inflamare a gangllonilor limfatici ab­domlnali. De fiecare data clnd Ingul actlona asupra fetei, Intern sau extern, ea aveadureri de burta, In cele din urma zilnic, in special clmineata. Mama ei a cltit in brosuraca uleiul de sunatoars poate Ii folosit cu succes in inflameri ale 9angllonllor. A inceputsA frece burta copilului de liecare datA clnd se valta de dureri. In scurt limp, acesteaI-au trecut.

60

in timpul perioadei de inflorire. .TInctura de tataneasa, pe care v-o putap face usor singuri. ascunde in sine 0 fOl'la

minunata. Bolnavii care au fost tratati ani de zile impotriva reumatlsmului ~I a in­flamatiilor artleulare cu tot felul de leacurl excelente, tara a se vlndeca, gasesc unajutor 'rapid in tlnctura de tataneasa.

o femele care ds-abla se mai putea servl de bratut drept (i'ncheietura umarulul eraaproape intepenita, iar medicul constatase deja 0 pareza) ~i-a freeat zilnlc, la sfatulmeu, incheletura ~i bralul drept cu aceasta tinctura. Din zi in zi a simlit oum i se alinasuterintels. Astazi artlculatia are mobilitate normala ~i femeia se poate ocupa iar degospodarie. Dar !ili Irunzele tatanesei, oparita !ili apllcate ca terel cald pe membreleparalizate, ajuta peste noapte, atunci clnd maladia provine din surmenaj, luxatie,entorsa sau apoplexie.

Matul?a sotului meu a fost trintita [os pe strada de un rnotocicilst. S-a internat inspital cu fractura coxo-temurala La operatie i s-a bagat un cui si a fost tri.misa acasadupa ce s-a lacut bine. Cuiul trebuia scos peste un an. Dupa ce s-au potolit durerile !ilia putut merge iara~i normal, a negUjat eonsultul medical prevazut dupa seurgereaanuluL Totul parea in perfecta ordine, pina ce s-a trezit intr -0 Zl eu niste dureri in­suportabile. Abia acum s-a dus sa-sl scoata cuiul !?Is-a constatat ca se formase deja?stelta (purol la os). De!?iInjectiile au calmat temporar durenle, supurana n-a trecut.In acest stadlu a venit la noi in vizita, !iind un munte de disperare. Pot spune, lara aexaqera: Comprese calde cu terci din falna de tataneasa au ajutat-o peste noapte. Adoua zl, femela putea deja sa stea al?ezatasau intinsa, lara a avea dureri. Avind in ve­dere ca in magazine nu se gaseau decil radacini taiate rnarunt, matu~a a avut inspi­ratia sa Ie usuee in cuptor, dupa care le-a rnacmat cu 0 n~nqa veehe de cafea. $i-apus aceste comprese cu terei (a se vedea "Moduri de folosire'] pina ce locul n-a malsuparat-o,

$i tumefierlle la glezne ~i la incheieturile milnilor se retrag eu aJutorul acestuiterei. A~ vrea sa atrag atentia in mod deosebit asupra faptului ca aeeste comprese potaduce alinare chiar l?1in caz de paraplegle. Compresele calde cu lerei ajuts l?iin ulcervarlcos, in tumefieri reumatiee ale muschllor, in noduri de artrltli, in umfliiturl, indureri in ceafa, in inflamatll ale pielli plclorulul l?1calmeaza durerile de dupa am­putarl.

Din radaeini se poate pregati l?i un ceai care este falesit intern in bronslte,atectiunl ale aparatulul digestiv, hemoragii stomaeale ~i pleurezii. Se beau pestezi, ingh~itura eu ingh~itura, 2-4 cesti, Pentru a combate ulcerul gastric se recornandaun amestec de plante pentru oeai: 100 grame de tataneasa, 50 grame de filimica $i 50graTe da troseot (a se vedea ..Moduri de tolosire").

Inca 0 data vreau sa rnenponez tinctura de t~itaneasa.Se utilizeaza cu cel mai bunrezultat sub forma de comprese la leziuni externe ~I interne, raniri de tot felul, con­tuzii, hematoame si frecturi.

Frunzele tatanesei se intrebuinleaza nu numai pentru comprese, ci l?1ca adaos labaile complete in caz de durerl reumatlee, artrlta, dureri de oase, tulburlirl aleIrlgallel sangvlne ~I dlscopatle. Totust, pentru tulburarlle lrigatlel sangvlne a pt­cloarelor, pentru varlee !?ipentru tratamentul suplimentar sau postoperator al frac­turitor, se lac bai de sezut (in cada) cu adaos de tatltneasa.

In anumite zone geografice se moaie frunzele de tataneasa in aloat de clatite,dupa care se coc, beneficiind in acest mod tcata familia de substantele active aleacestei minunate plante medicinale.

61

Aoeasta planta mediclnala foarte valoroasa, care se intilne:;;tepeste tot pe drumuri.cimpll, paminluri inlelenite, ogoare paraginite, santuri, povimisuri, cimpuri ~i gradini dezarzavaturi, este consloerata in general 0 buruiana mcornooa. De-abia se aduna un­deva 0 movila de pAmint - mai ales cinp se construiesc case - :;;i lmedial apare,aproape peste noapte, traista-eiobanulul. In lirnbajul popular I se mai zice ~i arior, bu­ruiana-de-frtquri, coada-pisicii, pasalel, paseuta, pastele-casor, punga-babei, punga­popii, punguli\a, rapan, stralta-popil sau ta~cuJita.Frunzele zimlate neregulat torrneaza- asemanator papadiei - 0 rozeta, Tulpina ajunge pina la 0 inallime de 40 eentimetri.

TRAISTA-CIOBANU LUI (Capsella bursa-pastoris)

Prepararea cealulul de riidiiclni: Se pun peste noapte la rece 2 lingurile der~d~cinl taiate marunt in. 1/4 litru de apa, dlmineala se incAlzesc usor ~i sestrscoara, Se beau fnghllitura cu inghilitura.

Amestec de plante pentru ceal (Ia ulcere gastrice): Se folosests 1 IInguril~(cu virf) din amestecul respectiv la 1/4 IItru de apA, se opareste eyise lasa,n repaos 3 minute. Se beau 3·4 cesti pe parcursul zilei, calde, ingh~ituracu inghititura.

Comprese cu terci: R~dacinile bine useate sint macinate fin, sint amestecaterepede intr-o ceases cu apa foarte fierbinte eyieiteva picaturi de ulei ali­mentar pina se formsaza un terei, aeesta se inhnde pe 0 budiliea depinza, se aplica local in stare calda eyise leaga.

Comprese de trunze (proaspete): Frunzele proaspete sa spala, se zdrobescpe un fund de lemn CU un sucitor de tailei, se pun pe locurile ateetate slse leaga.

Comprese de frunze (oparlte). Frunzele de tataneasa sint opante cu apa clo­cotita eyisint apllcate calde.

Adaos la baile complete: 500 grams de trunze proaspete sau uscate detalaneasa se lesA peste noapte la rece in cea. 5 litn de apa, A doua zl sepune totvl la fiert, iar lichldul se adauga in apa baii (a se vedea "Bai corn­plate", la "Partea generala").

Adaos la bilile de sezut: La tel ca la baile complete, insa numai 200 grame defrunze.

Tinctura de tataneasa: Se spala radacinile de lalaneasa eyise curala cu 0perie, se taie marunt eyise introduc intr-o sticla P!M la gil fAra a se !ndesa,se toarna rachiu de secara sau de fructe si se lasa 14 zile la soare sau inapropierea masmu de gali!. Rachiul trebuie sa acopere rAdAcinile.

Alifie de tataneasa: 4-6 rAdAclni (In funqie de marme) de tataneasa proas­pete Iili spAlate sint tAiate foarte fin, pr~jite iute in cca 250 grame de un­tura curata din intestine de pore, lasate sa stea peste noapte, incalzite adoua zi, apoi filtrate Iili presate prlntr-o bucata de pinzA. Se introduc ime­diat in recipiente miei :;;icurate eyise pastreaza la trigider. Pomada poate fiintrebuinlata in locul unel comprese eu terei. Este indispensabila intratarea ranilor la oameni eyianimalel

Vin de tataneasa: 2-5 rad~cini proaspete eyispalate sin! taiate fin ~ilasate 5-6saptamini lntr -un litru de vin alb natural. Un mijloe excelent ,n tratareabolilor de plamini!

MODURI DE FOLOSIRE

Perioada de inflorire: martie-noiembrie. Florife, foarte mici.de un alb murdar, sint umbelifonne, aJciituind 0Inflorescenta in forma de ciorchine; de tufpinitefe subtiriatirn1i micifa pastai (fruct capsula) sub forma de inimioare. ~i amint!nd fa pipait de piefaa pretocrata. Orataniile au 0preferinta speclala pentru tralsta-ciobanulul. Imediat cezapada se topeste l$ivremea sa lncalze~te. aceasta plantarasare proaspat~ ~I verde.

Ceaiul de lraista-ciobanului, din care se consuma zllnfc2-3 cess, se intrebulnleaza cu mare succes in toate tipurilade hemoragli, ca de exemplu in hemoragllle nazale,stomacale, lntestlnqle ~I in metroragll (hemoragiiuterine neregulate). In cazul rlinllor singerinde, la caresingele nu vrea sa se opreasca, Intulla de traiSla-ciObanu­lUIare un etect hemostatic uimitor.

in cazul menstruatlllor abundente, se beau, limp de8-10 zile inainte de venirea cicfului, zilnic cite 2 cesti ~eceai, folosind 1 lingur~a (cu vi'rf) de traista-ciobanului la 1ceasca. Acest ceai .serve~te ~i la reglarea cicfului pe par­cursul puberti'itii. In timpul menopauzei, de asemenea,fiecare femeie ar trebui sa bea 4 saptamini de-a rindul cite2 castl ' zilnic, sa intrerupa apol pentru 3 saptamini l$i sa

repete periodic acest tratament.Pentru hemoroizii care singereaza. se fac mici clisme intestinale, bai de sezut sau

spalaturi cu imuzie caldula de tralsta-clobanului. Mamele care au sinll umflati in timpulalaptatului ar trebui sa-!?ifncalzeasca la aburi (intr-o sita) tralsta-ciobanulul proaspata.s·o puna intre pinze ~isa sl-o aplice local calda, sub forma de comprese. Se reco­manda cu succes in cazul hemoragiilor renale 2 cesu pe zi cu un amestec de ceaiuridin traista-ciobanului ~I coada-calulul rn parti egale.

Tralsta-ciobanuhn este insA - asemanator visculul - ~i0 planta medicinala care re­gleaza circulatia singelui, fiind mdlcata deci in mod deosebn ati\ la hipertensiune cit ~ila hipotensiune arterialli. Spre deosebire de ceaiul de vise, care se face lasindu-seviscul peste noapte in apa la rece, acest ceai se pregate~te opArind traista-ciobanului.Se iau 2 cesti pe zi ~i se intrerupe consumul de ceai atunci cind circulalia s-a normali­zat. Un etect curativ la leI de bun ca 1$1 viscul n are traista-ciobanului in hemoragiilemenstruale. ~i in aces! caz, ceaiul se bea numai 0 psrloaca de timp.

Aceasta planta medfcinala de mare vatoare este de un real ajutor la toate bolitemusculare externe. Este interesant ca despre acest lucru nu s-a scris nimic inaproape nici 0 carte rnodsrna de plante medlclnale. Acum citiva ani, un domn batrinmi-a daruit 0 carte veche de plante medicinale, cu gravuri 1$idesene unice. Dar, asacum se intimQla cind ziua ~-e plins de dlmineata ~i pina seara, n-am putut rasfoi carteadecit 0 data. Intr-o noapte, catre ora douasprezece, am sarit deodata din somn; mi s-aparut ca 8l? fi fost trasa usor de umeri. Brusc, mi-a trecut prin minte ideea: .,Ai aceastacarte de plante medicinale deja de 0 jumstate de an l$iinca nu te-ai ocupat serios deea niei macar 0 singura datal" M-am trezit ca lumea din somn, m-am sculat din pat,am luat cartea 1$im-am asezat mai comod in camera de zl. Am oesctus-o !?imi-au sari!imediat in ochi citeva rinduri: .Atuncl cind nimic nu mal ajuta in atrofia musculara, luafiurmatoarele: traista-ciobanului talata marunt se lasa 10 zile cu rachiu de sscara lasoare sau in apropierea ma~lnii de gatit, se fri~ioneaza locurile respective de citeva oripe zi, iar intern - 4 cesf cu ceal de cretlsoara." Ca ~I cum tot ce-rnl doream ar fl fostsa citesc aceste citeva rindurl - atuncl nlci nu rnl-am dat seama de asta -, am Inchiscartea, am pU&O la loc, rn-arn bagat in pat !?icurind am adormil. Citeva zile mai tirziuam lost sunata din Viena: "Ma putetl aluta? Am 52 de ani. sinl de prolesie asistenta

62

63

Prepararea ceaiului: Se oparsste 1 lingurili'i (cu virf) de plante CU 1/4 Irtru deapa ~ise lasa sa stea pupn,

Bai de ~ezut: A se vedea "Sai de gezut" la .Partea generala·.

MODURI DE FOLOSIRE

rnedicala ~i sint pensionata medical de doi ani. Sint complet neajutorata din cauzaatrofiei musculare!" l-am recomandat reteta mentionata, iar cind a venit insanatositadupa trei saptamini Ia mine la Grieskirchen, am aflat ca la data la care lusesem trezitadin sornn in miez de noapte, ea lacuse un pelerinaj la Maica Domnului la San Damianoin ltalia. La intoarcere, in autobuz, un domn, vflzind-o atit de neputincioasa, a trirnts-ola mine. Curind dupa aceea s-a simtit am de refficuta ~ intama, fncit si-a putut reluaserviciul.

Un alt apel telefonic, de data aceasta din Steyr, Austria: .Am 62 de ani. Din cauzaunei relalSsri a sfincterului am facut anul trecut un prolaps intestinal 9i am lostoperata In aceasta toarnna treaba s-a repetat; dureri neintrerupte, zi 9i noapte,intinzindu-se de la buric spre ambele solduri, ca 9i cum as fi fost taiata de unfierastrau. Medicii din spital au respms ideea unei a doua operapi, suspnind ca nu maieste nimic de tacut." M-am gindit pe loc la tralsta-ciobanului cea trimisa de Dumnezeu,am statuit-o sa ia zilnic cite 4 cesti cu ceai de cretisoara, care intareste musculatura ininterior, iar extern sa se friqioneze cu tinctura d~ irrusta-ciobanului, din care sa puna 9iin ceaiul de crepsoara de 3 ori CIte 10 pici!ituri. In rastimpul celor 10 zile necesare pre­parMi tincturii de traista-ciobanului, am indemnat-o sa-sl puna comprese cu ierburisuedeze. Mare mi-a lost uimirea cind femeia rni-a telefonat dupa un timp ca n-o maijena nimic. Prolapsul intestinal se retrasese complet, mu~ii sfincterului funcponauiara9i normal, iar dure~le chmuitoare din solduri incetasera chiar a doua zi dupainceputul tratamentului. Intrucit la telefon imi pierise, de uimire, glasul, femeia a venit lamine doua zile mai tirziu pentru a-sl manifesta direct bucuria.

Nu se poate spune decit am: Ce mult ajutfl plantele din farmacia Domnului! Cineface astlel de minuni? Este numai ~i numai indurarea Creatoruluilo femeie din Austria inferioara, din apropiere de Karlstein, scrie: .Dupa 0prelegere, v-arn cerut statui in legatura cu 0 hernie inghinalS. Aceasta era lunga decca. 10 centimetri, groasa ~ lata de 3-4 centimetri. Pina ce traista-ciobanului a fostgata, am pus comprese cu ierburi suedeze. Dupa aceea am inceput sa ung locol,frecindu-I cu tinctura de traista-ciobanului si am baut zilnic 4 cesti cu ceai decreP90ara, timp de 6 saptaminl. Fiind agricultoare. nu rna putearn menaja - eravremea secerisului -. a98 ca am purtat la lucru un corset. Dupa 12 zile de tratament nuse mai vedea nimic din hernie, ihsa tot mai aveam dureri. Dupa 2 luni mi-au disparut 9iele, Hernia inghinala am putut s-o vindec lara operatie."

Rapos~tul medic-gel dr. ROhling, fost director al sanatoriului biologic din Mitten­wald de linga Garmisch/Savaria supenoara, care mi-a lacut odata 0 vizita 9i a citit cu.acea ocazle scnsoarea respectiva, a fost vizibil impresionat. Mi-a spus ca herniileinghinale nu au putut fi vindecate pina acum cu mijloace medicale decR prin operape.

4 C99ti cu ceai de creP90ara (intern) 9i fraqii cu tinctura de traista-ciobanului(extern) aJuta si la histeroptoza (prolaps uterin). (Friqionarea trebuie sa inceapa inacest caz de la vagin 9i sa se continue peste pintece.) Subliniez in jnod deosebrt caaceasta tinctura trebuie preparata din traista-ciobanului proaspata, In boli musculareaUtde grave nu ajuti'i rapid 9i sigur decit plantele proaspetel

64

Poarta !?idenumirile: asprisoara, boitoreana, buruiana­de-friguri. canlpoala, coada-racului, cornatel, dumbravnlca,lipiGi.matcula, scaisor, turila. Prin turita-mars avem la dis­pozitie 0 planta medicinaia magnifica, nurnita in germana.regele tuturor plantelor". Ea creste in locuri [nsarite, us­cate, pe margini de drumuri, cimpuri ~j paduri, pepovirnlsuri, dealuri 1?ipante, in lurninisurt ~i printre ruine.Fiorile mici, galbene alcatuiesc, ca ~i I? luminark:a, 0 inllo­rescenta in forma de ciorchine lung. Intreaga planta esteacoperita cu peri mot, frunzele mari pot atinge 0 lungimede 10 centimetri ~i sint penate. Planta ajunge pina la 0inaltime de 80 centimetri ~i aparpne aceleiasi familii ca ~icreli~ara. Turila-mare este culeasa in timpul infloririi, intrelunile iunie ~i august. lstoria acestei plante medicinaledateaza, ca ~i la multe altele, din treeutul indepartat. Eracunoscuta inea de pe vremea vechilor egipteni. Turita-'mare poseda un puternic efect curabv pentru toate

inflamalille gitului !?i ale gurU; deci la ea ar trebul sa ne gindim in caz de anghlna,faring ita, stomatita ulceroasa sau alte inftamatli ale mucoasei bucale. Oameniicare, datorita profeslunii, vorbese sau cinta mult ar trebui sa faea, preventiv. in fiecsrezi gargara eu ceai de turita-mare. Frunzele au un elect excelent in anemie, rani, reu­matism, lumbago, tulburart digestive, ciroza hepatica, in scaderea activita~ii he­patice, precum sl in bolile splenice (de spllna). Se pot bea zilnie pina la 2 ee~i eueeai. .

Fieesre ar trebui sa-~i dea osteneala sa faca 0 data sau de doua on pe an 0 baiecu adaos de infuzie de turita-rnare (a se vedea ..Maduri de folosire"), iar copiii scrofu­lo~i ar trebui sa faea zilnic 0 astfel de baie.

Turita-mare este una dintre plante Ie noastre medicinale eele mai bune, datoritaefectului sau astringent !?ia componentelor curative. Dr. Schierbaum spune: ..Cite 1oeasca cu eeai de 3 ori pe ZI vindeca emfizemul pulrnonar, cordul marit. dilatareastomaculul ~i a intestlnelor, apoi boille renale l?1vezieale, daca remediul este folositun timp mal indelungat." Alifia de turqe-mare se recornanda calduros in varice ~i ul­ceratlile gam~ei (a se vedea .Moduri de folosire') l?ise Intrabulnteaza asemanator ali­fiei de filimica. In bolile hepatice se foloseste un amestee de ceaiuri de plante, astfel:100 grame de turMge<Ke, 100 grame de dri!igaica !?i100 grame de vinam,a (numita !?i\

In:'a~a-padurii).-g-e ~a zilnie ~imine8\a, ~s.lQmacuL9QJ_ cite Leejjes, iar in restul..zil~ beau 2 cesti. Ineetul eu lncetul, I

TURITA-MARE,(Agrimonia eupatoria)

Comprese cu aburi: Se pun 2 milni pline de traista-<:iobanului. oaca se poateproaspata, intr-o sita care se pne peste abur: Planta muiata la abur sebaga intr-o bucata de pinza care se apnea local sub forma de cornpresa,

Tinctura de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspata, cu flori, frunze.tulpina!?i pAstai. se taie rnarunt ~i se introduce intr-o stida pina fa git, setoarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40% (plantele safie acoperite) !?ise lasa sa stea 14 zile la scare sau la caldura.

65

Un medic a aratat odata rntr-undiscurs la radio caurzica- numnasi urzica-creata,urzica-rnaresau urzica­oe-padure - este una dintre cele mai bune plante deleac pe'care Ie avem.Oecidaca oamenii ar ~ti ce electtamaduitor are, n-ar mai cultivadecit urzici. Din pacatesint foartepupnieei care cunosc aeest lucru.

Urzicaeste curativa ineepi'nd de la radacma, con­tinulndcu tulpina~i frunzele~i terrmnindcu florile.

Inca din antichitate se bucura de multa apreciere.Albrecht Darer (1471-1528) a pictat un inger carezboara catre tronul Atotputernicului !in!nd urzica inmina.PreotulelvetianKunzlearatain scrierilesaleca ur­zica ar Ii lost distrUsade muttdaca nu soarf autoaparaturziclnd; insectelesi alte animalear Ii facut-ode mult sadispara. .

Am putut statui odala pe a mama a sapte copii,care de la ultimanasteretot facea eczeme,sa bea ceaide urzici. in scurt bmp acestea au dlspamt, I~ lei !?i

. durerile de cap care a chinuiau !?Iele tot de-atunciincoace. Intrudt urzica aJutain cazuri de nisip la rinichi ~i in urina, iar eu am oresu­pus ca lel"Reiaar avea dupa ultimanastere problema cu rinichii, am slatuit-o sa beaacest ceai. Minain mine cu bolile renale merg adeseadurerile pulernice de cap. Inscurt limp au disparut alit eczemacit 9i migrenele.Eczemele,avind de eelemaimulteori a cauzamterna,trebuie tratatedin interiorcu plantecareCUra!asingele.

Urzicaeste cea mai buna plantade leac depurativa si hematopoetica. Avind !?iainfluen!a poziliva asupra pancreasului, ceaiul de urzici scade nivelul glicemiei (alzaharulul din singe). EI vindeca !?ibollle !?ilnftarnatllle cailor urinare, precum !?ire­tentia urinars palologlca. Avind in acela~i limp !?i elect usor laxativ, este reco­mandabilmaicu seama pentru a cura de primavara.

Declnd am aflatce elect curativau urzicne. mi-amcreat unobicerdin a face a curade patru saptamini cu ceai de urzici, pnrnavaradin plantele tinere ~I toamna dupaotava, cind rasar iara91fire linere pretutindeni. Beau dimineata pe stomacul gal 1ceasca, 1/2 ora inainte de micul dejun !?I1-2 ce!?tipe parcursul zilei, inghilitura cufnghi!itura. $i ceaiul dlnainteamicului dejun trebuie baut ln inghilituri mici, pentru a-i

URZICA (Urticadioica)

Prepararea ceaiului: Se totoseste 1 linguri!a de plante la 1/4 litru de apa, seoparests ~ se lasasa stea pulin.

Baie de plante: 200 gramede plantepentru 1 baie cornpteta(a se vedea IlBaicomplete",din .Parteagenerala·).

Amestec de ceaiurl contra bolilor hepatice: Turita-rnare,dragaica sl vinantasint amestecatein parti egale. Se foloseste 1 linguri\a (cu virf) la 1/4 litrude apa, se oparests~i se lasasastea pulin.

Prepararea alifiei: 2 milni pline de Irunze, flori !?itulpini taiate rnarunt la 250grame de untura de porc (a se vedea ..Preparareaa1ifiilor", la .Parteagenerala"l.

MODURI DE FOLOSIRE

66

mari efeclul. Dupa 0 astlel de cura de ceai rna sirnt extraordinarde bine ~i am de fie­care data senzatia ca pot realizade trei ori mai multe lucrurl ca pina atunci. Familiamea ~Icu mine n-avemnevolede ani de zilede medicamente,lar eu rna simt pllnademobllitate ~i tinerete. De alttel, ceaiul nu-l deloc r~u la gust. Se bea fara zahar. C~isensibili pot insa adauga ceva rnusetel sau ment~ pentru imbun~ta~reagustului. Inmedicina populara, cura cu ceaiul de urzici este propusa pe 0 durata de mal multesaptaminiin atsctlunile hepatlce, billare ~I splenlce (chlarin oazultumorilia apuna).la secretil abundente ale stomaculul ~I aparatulul respirator, la crampele ~i ul­cerele stomacale, la ulcerele Intestinele ~i bolile de piept. Pentru a mentine valo­rcaselesubstanteactive,ceatulse prepare doar prin oparire, Camljloc profilacticinsa,se bea 0 singura caasca cu ceai de urzlcl zllnic, tot tlmpul anulul.Estede mare ajutor~i in vlroze ~i infeell1baeterlene.

De Ie0 anumlt6 virstillIncolo se dimlnueazilleentltatea de fler din organism, Aparde aceea starl de.obosealli, chlar epulzare, omul se simte billtrin ~i cu mal putinaputere de rnunca.In acest caz, urzica proasplitli, care conpnefier, poate fi folosita cumare succes. Ea ne ajute sa depa~im acest punct critic. Dupa 0 cure de urzlcl nestrntlm,relativ repede,maibine din punct de vedere fizic,energla (;1iputereade rnuncane revin,renastern~Iinflorimvizibil.o tinara femeledin Urfahr a venit odata la mine, anemica, bolnavade stomac ~ivezlcula biliara. Ca fenomen secundar permanentmanifestadureri putemice de cap.Am sfatuit-o sa recurqa la ceaiul de urzici. Dupa un timp am intilnit-odin nou in modintlmplator, Aadlind de fericira, mi-a povestit ce repade 0 ajutase urzlca. Intreaga eifam~ias-a indreptat de atuneispre aceastaplanta rnedicinala.

In hldroplzii, urzlca ajuta prin extragereaputernica a apei din lesuturi ~Icavita~lenaturaleale corpului. Datoritasubstantelorsale active hematopoetice,este de tolos ~iin cloroze, anemii ~i alte boll grave ale singelui. Asoclata cu alte plante medicinale,urzica este foloslta cu succes ~i contra leucemiel (a se vedea artlcolul despre.Leucemle",pag, 118). Celor ce sutera de orice fel de alergle (~Iguturaiul de fin intraaiei), Ie recomand sa bea ceai de urzlci0 penoadamal indelungata.

Urzica anihileazapredlspoz~ia la rlicell ~icombate afecllunlle artrltlce ~ireu­matice. 0 doamna din Eichstatt a stat limp de tral ani sub tratamentmedical, avindsciatica l?idurerl putamice. Tndecursul a jumatata da an a scapat de durerl, dupa caa tacut 6 b81completede urzlcicu cita 200grama da plante.

Cu cwa timp in urmaam facut cuno~inta cu 0 femaiade circa 50 da ani cara Ira­bula sa poarte peruca din cauza parulul foarte rar. I soarfl distrus astlel ~I ullimelaradAc1nide par. Am sfatuit·o sa se spete pe cap cu Infuzieda urztcl proaspete ~i su­pllmanlar cu infuzia din radaclni de urzlcl. MI·a urmat sfatul (;11s-a putut vadea pesaptaminaoe trecea cum pillruls-a regenerat,Incepind sa creasca~isa sa indeseascadin nou. Foarte binefacatoarepentru crice par este tinctura de urzica, pe care ne-eputam face singuri din radaclni de urzicl scoase din pamint prlmavarasau toamna (ase vedea ta "Moduri de foloslre": "Spalatul pe cap" !,II"Tincturade urztca").Eu insamlImimasezzilnic pieleacapulul cu aceastatlnctura,pe care 0 iau cu minechiar ~i in ex­cursii sau dnd cala!orescca sAtin pralegeri.Efectuleste evident:pielea capului n-aremaITeata;parul este des ~imatasos,cu un luciu frumos.

Urzicaajutaexcelent~i in arterita, Mullioameni sufarindde aceastaboala ar puteasa scape de 0 amputarede piclor daca ar face la tlmp bei de plcioare cu radacini deurzici (a se vedea"Moduride lolosire").• Orice spasm, indiferentde unde provine, induce tulburari ale irigallei sangvine.In aceasta situ~e se recomandaspaJaturile~i baile cu infuziede urzlei.Acela~ilucruestevalabilliii In cazul special al stenozei mitrala. Se apleaca bustul deasupra cazil,se spalaregiuneainimilcu infuzlecaldu\a de urzicl,masindu~orin acelal?itimp,

67

o femeie din Bavaria in virsta de 51 de ani a suferit timp de 28 de ani de pe urmaunei fistule. Profesorul consultat a considerat 0 operape ca fiind problematica, intrucitfistula era plasata pe obraz, pe oaut molar. In anul 1978, aceasta femeie nefericita s-aadresat unui tamaduitor, care I-a aratat mai ales foarte muM inlelegere. I-a prescrisalimentalie ~egetaria~a cu tructe ~I legume crude sl gimnastlcli r,!3splratorie.Starea el adevenlt mal suportablla, tara a fl Insa yorba de 0 insanlito~lre. In mal 1979, a inceputsa adune primsle urzici proaspete, bind zilnic 3 csstl cu ceal ameslecate de liecaredatli cu 1 linguri~ade bitter suedez. A scrls: "Dupa exact 14 zile, fistula mea din obrazse vindecase ~i nu mal aveam nicl 0 durere. $i asa a ramas pina azl" (28.11.1979).

Aud tot mereu cu bucurle despre cit de multi oamenl au cunoscut ~i sim~ asuprapropriului lor organism puterea lecuitoare a urzicii. Astfel, rni-a scris de curind 0 femeieca lunl de-a rindul a baut zilnlc ceai de urzici. Nu numai ca a scapat de orice senzapede oboseaJa, de epuizare, in cluda muncii grele de zi cu zi, dar i-a disparut si 0batatura purulenta, care Ii pricinuise niste dureri ce 58 intindeau pina in coapsa,' decare n-avusese insa timp sa se ingrijeasca din cauza muncii excesiv deirnpovaratoare; la tel ~i 0 cluperca la unghii, la a carei indepartare prin operape nu seputea decide. Da, asa poate ajuta buna urzica depurativa ~i hsmatopoetica, pe careoriclt as recomanda-o, tot n-ar Ii suticient. 0 alta temeie mi-a scrls cs urzica a vinde­cat-o de 0 eczema care 0 chlnulse ani de zile. Astfel de scrisorl sint raze de lumina invtata mea. Ele-mi arata cli ne putem baza pe bunele noastre plante de leac, oriundele-arn lolosl.

Odala a venit la mine, plirlgind, un barbat mal virslnlo. CU Irel ani in urma seimbolnavise de gripa. De atuncl, urlna sa era mara inchis ~I suferea de nlste durerl decap Insuportabile. Nu I-au loloslt nlel numeroasele medica mente administrate, nioi in­jeolille (in ultimul timp in regiunea oapului). Dimpotriva, mlgrenele au devenit tot malaoute, incit omul era in pragul sinuciderii. t-arn dat cura), indrumindu-I spre urzicileproaspete. Urma sa bea 21/2 litri de ceai, repartizati pe parcursul intregii zile. Dupa pa­tru zile rn-a anuntat telefonio ca durerile de cap ii trecusera total. Ceva mai tirzfu mi-atransmis printr -0 femeie ca se simte mai bine acum decit inaintea gripei. Folosip sidumneavoastra urziClle proaspete, linere, in special prirnavara, ~i Iscep cu ele 0 curadepurativa! Va veti minuna de electullor binefacator.

o, calugafi1a din ordinul Elisabetinelor din Klagenfurt rnl-a urmat, de asemenea,sfaturile ~i s-a mirat de rezultatul obnnot. Pete, care nu voiau ~ase vindece.l--~eJn '{regit,!_l1eaabdominala Iii lornbara ~I (nsolire as minc8r1ml puternlce, au dlsparut in tim­pul oel malscurt, dalorltA ceaiulul de urzlcl Iii a unel dlete pentru flcat. $i la alt cazasemanator ajulase rapid cealul de urzlcl.

Dlntr-o scrlsoare din Dellaoh In Karnten aleg urmatoarels rinduri: "Va multomsscdin toata lnlma ~i Dumnezeu sl!l va albl!lin Pa,?apentru ajutorul Inestimabil de care amavut parte datorita sfaturilor dumneavoastra. In decursul bolil mele care a dura! 19 aniam fost internata prin toata Austria in multe clinici de neurologie. Nici un medic nu mi-aputut spune ee am de fapt, darmite sa-mi tie de vreun lolos. 0 sl!lptamina ihtreaga ambaut ceai de urziel ~i ca printr-o minune boala a trecut de parca niei n-as ti avut-ovreodata." Din laplele mentionate reiese cit de repede ne pol ajuta plantele noastremedicinale. Este aoevarat ca aici nu este suficienta 0 ceases pe zi, ci, in bolile grave,trebuie sa se bea minimum 2 litri in timpul zilei, in ingh~ituri mici.

Un om de alaceri mi-a povestit ca-~i ia in excursii ~i call!ltorii de alaeeri ceai de ur­zici intr-un termos, caci se increde orbeste in pertormantels sale ~i in ajutorul sau Nunurqai ca-!i taie eel mai bine setea, dar te Iii irwioreaza ~i-ti alunga orice obosealii.

Inca 0 indicatie deosebitl!l: In sclatlcl, lumbago, nevrlte la brate Iii picioare, seIreadi f 0 a r leu Ii 0 r locurile dureroase cu 0 urzloa proaspata. La sciatioa, deexemplu, se atinge foarte incet plclorul cu planta proaspl!lt1i, fncepind de la glezna, pepartea exterioarl!l pinA la ~old, lar pornind de aioi, de-a lungul pal1ii interioare a

68

Infuzie: A se folosi 1 lingurilil (cu virf) la 1/4 litru de apa: a se opari doar :;;ia salasa sa .traga" putin,

Tlnctura de urzica: Radacinile, scoase din pamint primavara sau toamna, sintspalate cu 0 perie ~i taiate milrunt. Se umple cu ele 0 stlcla pmil la git Setoama deasupra rachlu de secara de 38-40% ~I se lass sa stea 14 zile laloc calduros.

MODURI DE FOLOSIRE

piciorului pina la calcii. Acest lucru este repetat de 2 ori, iar in incheiere se trece urzicade la sold in jos peste sezut. Se procsdeaza la fel :;;icu alte portiuni afectate. La urrnase pudreaza pielea pe locurile respective.

Nu trebuie oare sa multumlm Domnului pentru indurarea LUI de a ne fj daruit 0 ati!de miraculoasa planta medlclnala? In vlata lor traita rapid, oamenll trec pe lingil eanepasator, preferind sa recurga la calmante :;;i sedative, care sint luate excesiv. Daradesea nu pot ajuta In mod real decit bunele noastre plante de leac, cazute din pecatein uitare.

In final as vrea sa mal adaug 0 inti'mplare care rn-a impreslonat in mod deosebit. inora:;;elulnostru am tacut cuno:;;tinta cu 0 batrina care mi-a povestit ca medicul consta­tase ca are tumorl canceroase la stomac. Nu se putea decide sa se opereze dincauza vfrstei inaintate. Atunci cineva a sfatuit-o sa bea ceal de urzici. Clnd s-a dus lamedic dupa un timp, acesta a lntrebat-o mirat .v-ap operat? Dar nu se vede nici 0cicatrice!" Excrescen1ele dlsparusera complet :;;ifemeia a mal putut beneficia de unamurg sanatos aI vie~i. Nu trebuie sa ajungem atiI de departe. Niciodata nu se poateforma ceva malign, daca pe lingil faptul ca 0 prstulm pe buna noastra urziea, iiaSir1)ilamputerea minurata, in intervale reguJatede limp, sub forma ceaiului.

Inca un sfat bun: lnoepef chiar astezi 0 cura de urzicl. Planta uscata 0 gasiti inorlce magazin speclalizat. Invitali plantele noastre medlcinale iar in casal Echipa!i-vaprlrnavara cu loarfece :;;1manu:;;1~I ie:;;itl la aer fiber, in natura lui Dumnezeul Este 0mare placere sa culegi urzlclle slngur, sub cerul liber al Domnuluil Cu cit sint utilizatemal proaspete, cu alit mal mare este, conform experlentel, rsustta curative. Gindili·vAatunci ~I la 0 provizie pentru larna, in vederea careta ar Ii eel mai bine sa culegeliurzlcile de luna mal. Bucurati-va sa putati face asttel slngurl ceva in fol05UI saneta!lidurnneavoastral

Un cititor din Westfalen scrle: "Vecinul meu utilizeaza urzlca ~I pentru stirpirea in­sectelor :;;ia daunatorilor din grad Ina sa Pune 0 cantitate mai mare de urzici roo-unrecipient cu apa, care are in jur de 300 litri (dar se peate muia ~i 0 cantitate mai mica)~i lasa urzicile la maceral mauntru ceva mai mult timp. Cu aceasta apa de urzici i:;;iudeapoi tot mereu plantele, pe care Ie poate avea astfel tara daunatori, tara a intrebuintasubstante chimice. Nici in morcovi nu mai intra atunei viermiil"

Daca vrep sa va informall in legatura cu alte utilizari eficiente ale urzicii, citiliorosura "Maria Treben's Hellerfolge", aperuta la editura W. Ennsthaler.

Pe de alta parte, exlsta azl unil agricultori care stropesc cu dlferite solU\ii pentrusli'rplrea buruienilor urzlclls care eresc pe margini curate, inverzlte de paduri ~icimpii,departs de sosele ~i alte medii poluante. Otravurlla noelve pentru om ajung deci pinam coltunls neatinse ale pAdurllor. Nlcl nu se gmdesc aceste persoane ca dlstrug astfel,simultan, pasari ~I insecte. Mulli tarani nu-sl mai gasese timp pentru a cosi urziclle cusecera. Cit de orbi am devenit nol, oameniil

69

URZICA-MOARTA-GALBENA(Lamium galeobdolon)

Aceasta planta poarta 9i numele de galbinita,sugel-galben, urzica-qalbena, urzica-moarta, zeorea.Ea crests in 'paduri umede ~isantur], sub tufisuri, 11ngaqarduri 9i garduri vii, priritre darfmaturi, pe loeuri

~~[h umede, umoroase sl pretutindenl unde se Intilnests siurzica.lnflore~e in'lunile aprilie ~i mai, iar In zonelernuntoase chiar 91 mai tirziu. Rizomul vivace (caretraieste mai mutt de un an) forrneaza ·tulpini verticale,inalte de pina la 50 centimetrl. frunzele slnt disp,useincrucisat In serii la niveluri diferite, avind forma unui ou9i slnt crete, florile stau intr-un verticil fals la subsuoarafrunzei. Se colecteaza frunzele si florile.

Ca ~iurztca-rnoarta-qatoena, urzlca-moarta-elba(Lamlum album) - purtlnd in limba) popular 9i numele

de Iata-mitei, rnlerea-ursului-cu-tlori-balal, sugel-alb, urzica-alba, urzlca~ereata, urzica­moarta - este 9i ea 0 planta mediclnala rernarcabila. Ea inflore:?te ca burulana din malpine in octombrie pe drumuri, prlntre dArfmaturi ~I terasamente -ce cale teratA. Seculeg 9i frunzele, Insa in prlmul rind florlle. Cealul preparat din ele aluta in bolile greleale organelor pelviene 9i in tulburarlle ~i durerlle menstruale, dace se iau 2 cesti peparcursul zilei. Are ~i elect depurativ, combate Insomnia pe baza nervoasa 9i este unremediu eficace In cele mai diferite maladii ale femeilor. Femeile cu vesnice afectluntale organelor pelviene 9i fetele tinere ar trebui sa aprecieze mult acest ceai.

Fiorile 9i frunzele urztcil-rnoarte-qalbens se folosesc in maladll asemanatoare, malales in retentte urlnara, boll ale .callor urinare, usturiml la urlnat, boli renale grave~i anasarca. Fiorile sint indicate in tulburarl digestive, scrofutoza ~i eruptli cutanate:In acest scop se bea 0 cana cu ceai dlmineate. Contra utceratnlor !?ia varlcelor ajutacompresele cu infuzie. . .

Urzica-rnoarta-qalbena este recomandata impotriva paraliziei vezlcale la oameniibatnni, in raceille vezicli urinare 9i in nefrite. 0 baie de 'sezut GU adaos de urzica­m0C!rta-galbena este deosebit de binefacatoare.

In scleroza renalii incurabila, irigare renala ~iracordare Ia rlnichi artiftclal, urzl­ca-rnoarta-qaloena, arnestecata in parti egale cu dr8i:!aica si splinufa, adoce rezunate

'. "

Bai de picioare: Cite 2'milni pline de radacini bine spalats ~i periate 9i de ur-. zic1proaspete (tulpina ~I flori) se lasa peste noapte In 5 litri apa ~i se

lncalzesc a doua zi pina dau In clocot. Se introduc picioarele In baiafacuta el1:de fierbinte sa suporta 9i se tin 10 minute. Urzicile ramln in apaIn timpul baii. Aceasta bale de picioare poate fi folosita Inca de 2-3 ori,daca esta reincalzita.

Spalat pe cap: De 4-5 ori cite 2 milni pline eu urziei proaspete sau uscate sepun intr-o oala de 5 litri cu apa rece 9i se lncalzesc Incet, pe foc mlc, pinala fierbere. Se !rage oala deoparte ~i se lasa sa stea 5 minute. Daca sefolosesc rAdacini de urzlci, se pun 2 miinl pline de r~dacinl sA stea pestenoapte In apa rece, se incalze~te totul a doua zi pin!! da In clocot 9i selasa sa stea 10 minute. Pentru spalatol pe cap ar trebui Intrebuln\at Inaeest caz sapun medicinal.

70

Clnd rornanii au ocupat oolnloara tara in care se stab i­lisera germanicii, au facut cunostmta prin ba:;;tina:;;icu plantamedicmala cea mai aprsciata la germanici, veritrilica. Ea eranumite .Jsacul lunda mental al tuturor relelor' ("Grundheil allerSchaden"). $i romanii trebuie sa- se Ii conyins de marea saputere curativa, dupa cum am citit odata lntr-o carte vechedespre plante rnedicinale, Daca voiau sa taca un complimentmai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci Ii spuneau caare la fel de multe caliHiii ca ji foarte apreciata ventrillca.

Mi-am amintit de aceasta yorba intr-o zi cind un domn rni-arelatat despre concentratla crescuta a colesterinei in singelesau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori Inspital. l-am indicat oeaiul de venlrilica, 2 cesf pe zi. Mare rnl-atost bucuria clnd mi-a povestit, 0 jurnatate de an mai tlrziu, citde mira\i au lost medicii, nernaiqaslnd, la un consult recent,colesterolul crescut.

Venlrillca, nurnita :;;i buruiana-de-pent, burulana-de-cel­perit, matrtce, stratorlci:l, :;;oplrlalli:l, ventricea, vlndrllica, crestsin padurt, pe locurl defrtsate, IInga marecini:;;urj, tuti:;;url, gar­duri :;;i :;;an\uri, pe drumuri :;;iIn liziere. Are 0 lulplna paroasa,care se tlra:;;tepe pamint, frunze mlct, zlmtate, cu un luclu ar­

gintfu, care se terrnma In spice ce stau in sus, avind flori de la albastru deschis pfnillaviolet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de fnflorire: din rnai pina In august. Secolecteaza lnflorascentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrale). Oele mal eli­-ciente sint acele plante care crese la margini de paduri :;;isub stelarl,

Aceasta planta rnediclnala mostenita de nol din timpurile stravechi .constituie unadaos Indragit la ceaiurile depurative :;;ieste de ajutor, fmpreuna cu virfurile proas­pete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil(mlnciirimi de batrine,e) n-as mai Inceta sa recomand vElntriliQ?Persoanele care sintslabite ~i sensibile 0 suporta intrucit este un leac bun pentru stomac, avind 0 acpunet:lllndii, care stimuleaza :;;i digestia. Ea indeparteaza secretiite stomacale abundente,precum ~i tulburarlle intestinale.

VENTRILICA (Veronica officinalis)

Infuzie: 1 lingurita (cu viii) la 1/4 litru de apa - a se opari doar, a se lasa putlnIn repaos.

Comprese: 31ingurile (cu vlrf) la 1/2 IItru de apa - a se oparl, a se lasa putln inrepaos. A se umezi cirpe cu infuzie :;;ia se aplica asHelcomprese calde.

Adaos la bala de sezut: A se vedea "Bai de sszut" la .Partea generala" (setotosests Intreaga plantal).

Amestec de cealurl: A se amesteca urzica-moana-qalbena, dragaica !iiisplinuta In parti egale. A se opari 1 Iingurita (cu vlrf) din acsst amestec cu1/4 litru de apa. A se lasa sa stea pulin.

MODURI DE FOLOSIRE

lecuitoare dintre cele mai bune. Dace nu poate fi procurata urzica-moarta-qalbsna,atunci se poate adauqa si urzica-rnoarta-alba.

71

Prepararea eeaiului: A se folosi 1 lingurqa (cu virf) la 1{4 litru de apa.. a se opart·doar, a se lasa sa stea putin.

Sue proaspat: Se spala intlorescentele proaspete f?ise preseaza inca umedeprin storcatorut electric de uz casnic, se toarna sucul in sticle mici !ili sepastreaza la frigider.

Tlnctura: 2 miini pline de plante inflorite si taiate marunt se pun lntr-un litru derachiu de secara de 38-40% ~i se lasa 14 zile la soare sau in apropiereama9inii de gatit.

Amestee de eeaiuri: 1 lingurila (cu vir!) la 1{4 litru de apa, Se opareste coar !ilise lasa sa stea putin.

MODURI DE FOLOSIRE

Af?dori sa accentuez mai ales iaptul ca ventrilica are un elect vlndecator excelentIn combaterea nervozitattl care provine din suprasolicitare intelectualii. 0 caascabauta seara. Inainte de culcare, face adevarate minuni prin acnunea sa linistitoare.Preotul elvetian Kunzle rscomanda celor care trebuie sa depuna 0 activitate intelec~ 1 /tuals deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. EI da 0 memorie ~i.V1!lc;1~pJ!(teazasenza!iile _de_~m~t~als. Amestecat cu radacin~de \eliM. -irllalura de­billtatile nervoase ~i startle melancoliee. Chiar si in cazul ieterulul, al nisipului inurina, al durerilor artieulare reumatiee !fi artritice, ventrilica da un rezultat grozav.

Un preot mi-a declarat: .Lapsusurue mele mari au disparut in 14 zile in mod sur­prinzator datorita ventrllicii amestecate cu coada-calului (in parti egale, 2 cesti pe zi).Chiar In timpul predicilor imi scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur 5i nervos.Plantele m-au ajutat incredibil de repede." .

$i la bronsitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiulpectoral se folose!ilte un amestec de cuscrisor (numit f?i mierea-ursului saupluminarica), !runze de podbal, patlagina f?iventrilica Tnpai\i egale, care se lndulcestecu pulina miere sau se oparesc plantele cu apa In ctocot in care a fost dizolvat zaharcandel,

Contra lcterulul, ca !ili a afectiunilor hepatice ~i splenice recomand urmatorulamestec de caaiuri: 50 grame de r~daeini de papadie, 25 grama de flori de clcoare, 25grame de vinarila (numita !ili mama-paourn] ~I 25 grame de ventrilica. Se amestecablne aceste planta. Sa beau Incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti nefndulcite (Ia 1/4 Ii­tru de apa - 1 IIhgurita cu virf de plante).

Din planta inflorit~ sa poate prepara !ili un sue proaspat, indieat in bolile croniee 'de plel!Wllai al~s la a~JT:1e (a se vedea "Moduri de lolosire"). Se ia din acest sue de2.:'3orl pe zi cite 1 lingur~a P1rnll.

Intruclt ventrilica este laudata In cai\ile vechi despre plantele medicinale !ili ca 0planfa care vlndeca ranile, 0 recomand pentru lezlunile inflamate ~i care se vindecagreu, in specIal in apropierea tlbiei (a fluierului piciorului). minUe sint clatite mal intii cuo infuzie; apoi se pun in timpul noP1ii peste rani comprese imbibate in preaiabli cu unceai proaspat preparat !ili se invelesc ca sa ramina. calde.

Bolnavil de reumatlsm 51 artrita ar trebui sa incerce 0 data tinctura de ventrillca,pe care sl-o pot prepara usor singuri (a se vedea .Moduri de preparare"). Aceastatinctura se folose~te extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cite 15 picaturi inceva ape. sau ceai.

Beti neaparat In tiecare an 0 perloada de limp ceai de ventrilica proaspat culeasalEI nu reduce numai arterioscleroza, ci 0 previne f?ida organismului 0 noua elasticitateprin efectul sau depurativ. De aceea, rugamintea mea: Tine~ seama de acest stall

72

ViSCUL(Viscum album)

Cine nu cunoaste aeea ptanta care traie~te casemiparazit pe foioase ~i conifere, fixa!s cu ajutorulrMaeinilor sale suqatoare ~i impra~tiate ~ipe care n-omal putem Indeparta din viala noastra gra~e puteriisale tamaduitoa(e? Ea creste sfede pe ramurile plan­tei-qazda. Frunzele vssnic verzi sint pieloase. Fructele,in forma unor bobhe, sint albicioase, pujin sticloase, inInterior viscoase ~i lipicioase. Pasarile rasplndescsaminta cteioasa, frecind-o cu ciocul de crengi saueliminind-o nedigerata in excremente. Numai asa esteposibila inmultirea plantei, cael s-a dovedit ca samintael nu alunge sa incolteasca niei pusa in apa, niei tnpamint. .

Viscul se mal intnne~te in popor ~i sub alte denumm, cum ar fi; stoletnic, vase,vase-de-par, vase-de-brad

Viseul a fost 0 plantil de leac ~i farmece inca de pe vremea stramol?i1ornostrt. Esteinvaluita de mister. Drulzii (preOlif celli) 0 considerau 0 planta sfintA, un leac universalce putea sa inl~!ure orice rau. Preoli 0 taiau cu cu~te ~i secen de aur in cadrul unorceremonil festive. Vechll medici naturlsti foloseau viseul ea un mijloc exoelent ~l cuacliune slgura in eombaterea epllepslel, AeeastA fOl1il lecuitoare straveche 0 re­cunoaste ~i adeptul lui Knelpp, cr. Bohn. In zilele noastre el rscomanda viscul contraspasmelor cronlce ~I a acceselor de Isterie.

Frunzele ~I tulpinile micute, care se taie marunt pentru a II uscate, se euleg numaide la i'1ceputul lunli cctomone pins la mijlocul lunii decembne ~i in lunde martie l?1aprille. In celelalte luni viscul n-are putere de leac. Plantele cu cea mai mare fol1acurativa sint considerate cele de ~ stejari ~i plopi; dar ~i cele de pe prazi, pini l?ipomifructJferi au putere vlndecatoare. Inca 0 indicape legata de cules. In lunile martie l?iaprilie, viscul nu prea are bobile Pasanle i Ie-au cUlguht pe timpul iemiL Deci 58procsdeaza mai user la tillatul frunzelor l?i al tulpin~elor, intrueit se scapa deeolectarea bobitelor lipicloase, care din luna octombrie pinA in decembrie mai sint pevise.

Am fost adesea rntrebat~ de ee laud atit de mu~ viscul, cind de fapt se spune ca arfl ctravltor. Viseul - adlca frunzele ~I tulplnile - nu este deloc otravitor, insa bobilele,admlnistrate Intern, slnt. Dar daca sint amestecate eu untura de pore pina se torrnsazao alilie (a se vedea ..Modurl de folosire·), care se intrebuinleaza extern clnd ru ingheatasau degera 0 parte a corpulul, ele aJutll foarte mull. • "

Une! femel n inghets nasul in fiecare iaroil. In lunile cu ger de-abia se malfneumeta sa iasa din casa cu nasul ei vesnic vinal. AceastA situa~e s-a inrautati! an dean. Am sfatuit-o sa puna peste noapte pe nas un tero proaspat din boblte de vise,Chlar daca suna aproape incredibil, Irebuie sa certific totu~i ca in citeva zile nasul is-avindecat.

Viseul influenleaza pozitiv functionarea intregului silltem glandular !?i reaiizeazapertormante excelente tn stlmularea metabofismului. In acela~i limp, actiunea saasupra pancreasulul este atit de buns, incll la 0 cura continua de ceai de vise dia­betul i!ill pierde cauza aparitiei, Oamenii care suferll de tulburart cronice de metabo­lism ar trebui sa faca 0 data incercarea de a bea in mod regulat limp de cel putin 0jumatate de an eeal de viscoDapa avsf tulburari hormonale, recurgep la vise - vetiobtine un rezultat extraordlnar. In acest caz se prescriu minimum 2 cesn pe zi, unabauta dlmUieaia!ili una seara.

73

Viscul est'e un leac exceotional contra arteriosclerozei, este foarte aprsciat ~i re­comandat in apoplexie, la care rareori soarmai fi ajuns daca s-erf baut lnaintein modregulat eeal de vise. Daca s~aajuns totusi la un atac de apoplexie, sa beau timp de 6saplamTni zilnic cite 3 cesti, timp de 3 saptarnlni zilnic cite 2 cesti l?itimp de 2 saptaminizilnic cite 1 ceases, 9i anume prima ceasca inainte ~i dupa micul dejun, a doua csascainainte l?i,dupa masa de prinz, iar a treia ceasca inainte si dupa eina, de fiecare datanumai cite 0 jurnatate. '

Ceaiul de vise este folosit !?Ica mijloc hemostatic. Tras rece pe nas, oprestehemoragiile nazale, consuma! ca ceai opreste hemoragiile pulmonare sl intestinaledin timpul tifosului sau al dizenteriei. '

Viscul este leacul cel mai stimulant al functiunli cardiace ~i circulatorii. Tngravetulburarl circulatorii nu poli inceta sa tot recomanzi VISCUI. Intrucit viscul are sub­stante active care normallzeaza functlonarsa intregului or.ganism, el produce inimagi­nabilul- adica scade tensiunea arteriala la hipertensivi si 0 creste la hipotensivi.

Se calrneaza astfel inima agitata !?i'se fortifica activitatea cardiaca, viscul avindetect cardiotonic. Toate tenomenele sscundare legate de 0 tensiune arteriala anor­mala - cum ar fi congestia cerebrala, senzatiile de arneteata, vijiitul in urechi sl tul­burarile de vedere - sint indepartate. Viscul contracareaza, In acelasi timp, 'toateatecthmlle cardiace, asa ca se poate afirma pe drept cuvint ca este de un ajutor~ndispensabil In toate tutburarlle ca(_d.l~~clrculatoriLEpoca noastra contempo- Jrana, Irn~are seTaie!?te mtr-un ritm rapid, care Impune oamenilor cele mai mari so­lieitari l?i n streseaza cu 0 criza de tirnp vlolenta, are realmente nevoie de astfel deajutoare.

Din multe scrlserl oe-ml slnt adresate reiese ca oameni cu hipertensiune arterials,tulburar! serioase ale circulatiei singelui, rnoleseala, tutburar] cardiace, deci 9i cutulburar! In rltmul actlvltatll cardlace, vertlj, IIp'sa de chef de munca au scspat rnscurr limp de aceste suparari gratie viscului. S-au simtit iara!?ibine, recapatindu-!?i bu­curia de a muncl, Zilnic 3 cestl cu ceai de VISCpreparat in asa-nurnitul extract rece ~ibaut lncatul cu Incetul va vor normallza ~i inima, 9i circulatia singelui, realizind astfel 0putere mai mare de munca, De altfel, ar trebul stectuata macar 0 data pe an 0 cora de6 saptamlnl cu ceal de vlsc, astfel: Se beau timp de 3 saplamini cite 3 cesti pe zi, limpde 2 saptamini cite 2 cssf pe zl 91timp de 1 saptamina cite 1 ceasca pe zi, Circutattaslngelul !?i tensiunea artsrlata s-au refacut in aceste 6 saptamini. Pentru ca starea bunasa se mentina constant, ar Ii propice ca limp de un an sa se bea in continuare in fie­care dimineata cite 1 ceases cu ceai de vise.

Un dornn din regiunea Malnzului suferea de ani intregi de hipotensiune artertala.care se manilesta atit de acut in anumlte zlle, Incit de-abia putea sa mai taca lalamuncH sale ea morar. Consultase medici renumitl nu numai din Germania, cl si dinElvetia, rnsa fara rezultat. A primit plln de scepticism afirmatia mea ca viscul este celcare ar mal putea ajuta dnd este vorba de tensiune, fie ca aceasta este scazuta, lie caeste rldlca!!!. Eram tocmal in luna aprilie ~i viscul, detlnind inca forte de leac, putea Iiluat din copaci. Citeva lunl mal tirzlu, la una din prelegerile meIe dlntr-un ora~1 dinAustria supsrioara. morarul nostru din frumoasa zona a Mainzului s-a asezat in primulrind l?ia relatat fntregulul auoltoriu ca tensiunea lui, altadata atit de joasa, se normali­zase total datorita visculul.

$i femeile ar trebul sa apeleze la eeaiul de visc. Normalizarea circulaliei singeluiaduce dupa sine 0 Incetare a dereglarilor menstrua Ie, mal ales a menoragillor (ahemoragillor lJlenstruale puternice), precum l?i a metroragillor postpartum (dedupa nastere). In cadrul indispozitiilor din timpul menopauzei, insolite de palpitatii,stari de 'agltatie, anxietate sl Ins'uticienta resplratorie, ceaiul de VISCar trebui ad­ministrat ciliva' ani la rind. Toate aeeste stari neplacute dispar l?i femeia nu mai aresenzatia ca se alia la menopauza. Sucul proaspat de vise poate inlatura sterilttatea

74

'in Joe d. oIoe pol '01001,I .6Oklnl de gen~an6 seu praI de poRn (n a.)."Eslo vol toIooe-.'l door eaniolUl natul1ll(n. 0.).

10 grame de aloe'5 grame de srnirna0,2 grame de sofran

10 grame de lei de sena (siminichie)10 grame de camfor"10 grame de radacina de revent (rabarbar)10 grame de radacina de curcuma (sofran-de-lndia)10 grame de mana10 grame de Theriak venezian5 grame de radacina de lerr.nul-Domnului

10 grame de radacina de anghelica

MICUL BIITER SUEDEZ

IERBURILE SUEDEZE

Prepararea ceaiului: Ceaiul de vise se pregate~e doar ca extract rece. Sepune peste noapte la macerat 1 lingufi1a (cu viii) de vise in 1/4 litru deapa, dimineata se incalze~le usor ~i se filtreaza, Daca este nscesara 0cantitate mai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebul sa fie pllstral intr -un ter­mos clatit in prealabil cu apa fierbinte sau sa lie incalzit de fiecare data inbain-marie.

Tinctura; Picaturi de visc gata preparate se pot curnpara de la larmacie.Suc pro asp at: Frunzele ~i tulpinile proaspete sint spalate ~i presate in stare

urneda cu ajutorul storcatorului electric.Prepararea aJifiei: Bobitele proaspete, albe ale viscului sint amestecate (Ia re­

ce) cu untura de pore, pina ce sa formeaza 0 alifie (se Ioloseste extern ladegeraturi ).

MODURI DE FOLOSIRE

lemeii. Viscul trebuie spaJat bine !?i presat, cit e mea In stare urneda, cu ajutorulstoreatorului electric. Se iau din acest suc cite 25 picaturi in pU!ina apa, dimineata pestomacul gOl, 1/2ora inainte de micul dejun, si seara inainte de culcare.

Cu citva timp in urma s-a publicat in presa 0 comunicare din Londra in legatura culaptul ca trei grupe de oercetaton au ajuns, independent unele de altele, la concluziaca la femeile in virsta de peste 50 de ani se torrneaza intr-un procent mare cancer lasin daca au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale 0 perioada Indelungatamedlcamente pentru scadersa tensiunii. De ce sa ne asumarn acest risc dnd avemminunatul visc?

De scurta vreme, viscul se utilizeaza !?imedicinal ca un mijloc ce previne cancerul~i combate cancerul. Experienla arata tot mereu ce elect depurativ ~i profilactic auplantele medicinale. Recurge~ la aceste ajutoare, pentru ca sanatatea dumneavoastrasa se consolideze !?isa sa men~na pentru totdeauna!

75

lerburile suedeze se pun Ia maceratin 11/2Iitru de rachiude secarasaude rachiubunde fructede 38-40"A., intr -0stida de 2 litricu gitullarg ~isa lasssa stea 14zila in soaresauin apropierea~nii de g~ Sa agrrazilnic,de asemeneainaintede filtrareai'ntr-o sticlamica sau inainte de intrebuintare.CealaJtacantitatepoate ramine timp nelimitatpesteplante.Se toarnalichidulin sliclemlcicareseastupabine~ise pastreazala rece.AstlelsepoatepastraacestelixirmuiVanI.Cu c1\stamaimult,cu atitestemaieficace.

Reletaa fost gasita dupa moartea renumitului.medic suedez, rectorul Facultatiidernedlcina, dr. Samst, printre scrlsorile sale. Dr. Samst a murit rnlr-un accident decalarie la virstade 104anI.Parinlll~ibunicillui atlosesera~Iel0 vlrsta venerabila.

Suna aproape ca 0 poveste ~i totu~i s-a lntimplat lntocmel: Pe cind eram femeietinara, am ajuns foarte grav bolnava In apropiere de Lembach. Filnd izgonlt1l dinpatrie, m-am imbolnllvit intr-un lagar bavarez de tilos abdominal, 0 lntoxlcatie cucarne, la care s-au adau!i!atun icter ~i 0 ocluzie Intestinalli. Am zacut peste 0jumatate de an in spital. Clnd sOlulmeu ne-a adus pe mine, pe copllul nostru ~i pemamele noastre in Austria, de-abia ma Vneampe picioare. Noaptea incepeau durericare parca iml strapungeau organismul cu 0 sabie. In acele momente,nu puteam sastau nici pe scaun, nici intlnsa,nici in plcloare,nici sa merg; concomitentse osclansauvarsaturl sl dlaree. Eram0 adunaturaneajutoratade oase. Medicul a recunoscut aicidureri ulterioare tlfosulul, care de mutts orl se continua inca ani de zile. {ntr-o bunazi, 0 femeie straina mi-a adus 0 sticluta cu un 'lichld marc inchls, cu rnlros puternic.Aflase de boala mea ~ivoia sa ma ajute. Mi-a.spus ca aceste ierburi suedeze 0salvasera~i pe ea de la 0 boala grea. A adus ~i copia unul "Manuscrls vechl" in carese explica In 46 de puncte cum vindeca aceste picaturi orice boala. Releta proveneadin mostenireaunui renumitmedic suedez.Dupa cum scrie acolo, tOlimembrii familleisale au atins 0 virsle. neoblsnult de inaintate..Bitterul suedez vindeca, conformpunctului 43, !?i.buboaiele ~i pustulele de ciuma,chiar daca Soarafla deja in gft". Maiintli am bagal picaturile in dulapiorul de medicamente.Pur ~i simplu nu rni-a venit acrede ea aceste ptcatun modeste mi-ar putea reda sanatatea, atunci clnd insu~idoctorul nu-ml mai putea aduce nici un ajutor. Dar curind am afiat ca nu era niei pedeparte a~a.Tocrnaisedearnlinga un cos cu pere rascoapte carora trebuia urgent saIi se gaseasca intrebuinlare, crnd am fost cuprinsa de 0 noua criza. Cum fusesemasigurata ca picaturile puteau Ii folosite nu numai intern, c[· ~iextern ca nlstecomprese, n-am stat pe ginduri !iliml-arnpus 0 bucata de veta umezita cu picaturi -peste care amaplicat un sacule!de nallen- sub formade cornpresape burta, am trasdeasupra portjartierul clorapului ~i rn-amapucat iar de treab{t. Peste corpul rneu s-arevarsat0 senzatle calda, placutli ~i deodatli am avut Impresiac{t cineva ar trage dintrupul meu cu 0 singura rnlsoarede mina tot ce era bolnav.Va asiglJrca am scapat cuaceasta cornpresa unica, pe care am purtat-o toata ziua sub portJartlerulciorapululmeu, de toate durerile ~i indispoziliileultlmelor lun!. Boala a zburat, ca suflata de vint,~iniciodati! n-a maisurvenit0 nou~criza.

Clnd fiul nostru avea 6 ani a fost atacat de un cnne lup ~i muscat ingrozitor deobraz, Ni~tecicatrioe rosu-lnetusl-au aparut mai tirziu pe fala de la nas in jos inspregura. In .Manuscrisulvech?'se poate citi la punctul 33 ca picaturile indeparteazatoateclcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor l?i taieturile, daca aceSlea sintumeziteeu ele pina la de 40 de orl. Prinurmare, am umezit zilnic cicalricele fiului nos­tru, seara inainte de culcare. Foarte curind au disparut fara urma, chiar !iii eele careajungeaupina adinc in nas.

Avi'ndaceasta experienta, am sosit In anul 1953 la Grieskirchen. Faclnd 0 vizltaintr-o gospodarie taraneasca,am intilnit laranca tinara, mamaa dol copii mici, la mulsin grajdul de vaci."Dacama pui la pereta,ma las pa loc i'mpu~catlide tine",mi-a spus

76

tn lac de salut. Avea de saptamini intregi dureri de cap insuportabile ~i, cum mediculuiIi era teama de 0 tumoare la cap, trebuia sa piece la Linz sa faca raze Rontgen. L-amtrimis chlar in aceeasi saara pe flul meu la ea cu 0 sliclula de bitter suedez. ca sa liemacar noaptea eliberata de durerlle de cap cu ajutorul compresei cu picaturi. Cil desurprinsa am fost cind m-am trezit la ora sapte dirninsata cu sotul ei la Ulla. lICe i-altrimis nevestii-ml? Dupa ce lli-a pus vata urnada a scapat in dOUBminute de durerllecumplite de cap. Dimineata s-au scurs apoi prin nas ih gil doua dopuri marc-roseate.groase cll degetul mic." Era 0 sinuzits frontals neglijata care a fost inlaturata printr-osingura compress. Aoeasta tarancA se iflCl"ede ~i astazi orbests in bitterul suedez. Aputut s-o scape cu ani in urma III pe letila ei de 0 pneumonie foarte urlla cu ajutorulcompreselor respective III are grija sa nu ramina nlclodata lara acest leac in casa,o femele a sulerlt mai multe luni ln llir de 0 slnuzita frontals purulenta duraroasa.Respiratul prin nas era imposibll. In paralel avea durerl de cap insuportabile. Antibioti­eele puternice ~I razele n-au alutat-o. Sl-a aplicat atunei peste noaple comprese cubitter suedez pe Irunte, oehl ~I nas. A slmlit 0 usurars inca de la prima utilizare. Dupa 3comprese puse in nop\ile urmatoare, cAile respiratorii is-au dastupat, iar prin nas s-auscurs dopuri mari cu puroi.

Cunosteam din vedere 0 femeie linara care dupa nasterea eelui de-al saselea copilparea a Ii umbra celel de altadata. Am abordat-o ~i astlel am allat ca momentan numat pules 511manince nimlc. A fost nevoita sa-;;i dea copiii cuiva in ihgrijire. Amstatuit-o sa incerce cu ierburile suedeze. Aproximativ trei saptamini mal tirziu amrevazut-o; era iara~i 0 femeie sanatoasa, proaspata. Mi-a spus ca picaturila au tacutminuni. Putea din nou sa manince tot ~i-;;i adusese coplii iar acasa, ,A lost de parca arf sarit un animal din mine", ml-a afrmat 9i mi-a mai povestit ca mama ei era in spitaldin cauza unui piclor umflat foarte tare ~i ca umbla deja de mult cu baston. 75 de in­jec!l1 n-au lost in stare sa dea nici un rezultat. l-a trimis mamei sale manuscrisul,statuind-o sa recurga la bitterul suedez care si-a facut loarte rapid etectul. Piciorul estedin £IOUnormal ~i bastonul a devenit de prisos.

Intr-o zi am primit 0 scrisoare din Germania in care 0 cuno!?f:intama ruga sa portsufleteste de grlja. nepoatei ei care era in momefltul acela la cura in Gallspach. Cihdtinara a venit pentru prima data la mine la Grieskirchen, m-am speriat foarte tare. Afost rldicata din mafiina, Is-au impins sub orate doue cirle, iar corpul Infirm tot a avutnevoie, in cluda sprijlhulul, de peste un sfert de ora pina la loculnta mea aflata la elajulintii. Articulaliile arnbelor picioare erau detormate, degetele mnnilor crispate ~i incapa­bile sa tina ceva. in timpul mersului picioarele erau t1rile, lar partea superioara a corpu­lui aruncata in fata cu smucituri. Stateam in usa apartamentului cu miinile apasate peinima ~inu am putut amcula decll: .Cum ati ajuns dumneavoastra, femeie tlnara, la 0astlel de boala i'ngrozitoare?' .Pes1e noapte, dupa al patrulea copil' rn-a raspuns.Brusc, ca sa zioem asa "peste noaple", femeia aceasta tinara ;;i dragutA a devenit In­firma. A fost dusa in Germania din doctor ih doctor, nimeni n-a putut 5-0 ajute. Veneade patru ani, periodic, de doua ori pe an, la Gallspach la dr. Zellels, care a trebuit sa-lspuna ca putea doar sa-i alenueze starea, nu s-o vlndece. Halul ih care arata cihd aapucal eea!?ea de calea cu laturile exterioare ale miinllor el schiloade ml-a strapunsinima. Am sfatuit-o sa ia bitter suedez, care se putea procura atunci ih Germanla subdenumirea de "Crancampo". Ast8zi tin multe farmacii ~i drogharii bitteruJ suedez dupareleta indlcata. I-am spus sa sa agate de ef ca de un pal. Asta a fost in februarie 1964.In luna septembrie a aceluia~i an am primit un telefon din Gallspa~h din partea tinereifemei, rugihdu-ma sa vin 5-0 iau ih Grieskirchen de la autobuz. Intii am ramas per­plexa. apoi extraordinar de mirata cind din autobuz a cobori\ a femeie tinara, rlzihd !?inuma! sprijinindu-se in baston. Crisparea ~ischilodlrea milnllor disparusera, la fel ~io mare parte din deformarlle de la picioare. Numai la plciorul sting mal aveagenunchiul ~i glezna umflate. $1 aceste umflaturi s-au retras total pine pe 3 august

77

1965, deci un an mai tjrziu. A venit atunci pentru ultima oara la Gallspach, tara baston~i complet refacute. La nastersa celui de-al patrulea copil, suferisera ~i rinichii ~i eideeiansasera peste noapte aceste delormari ingrozitoare. Pusese de 3 ori pe zi 1lingure de bitter suedez in putine apa caldula ~i n bause repartizat in pOf\iI, inainte ~idtJpe fiecare rnasa, in inghilituri mici. De!?iierburile erau macerate in rachiu de secara,rlnichil au suportat alcoolul.

Vreau sa mal in!?ir ~i alte rezultate ale ao!iunil lncrsdlbite a bitterulul suedez, Amallat de la sora mea care treie!?teIn Germania ce 0 cuno!?tinla din Leipzig sl-a petrecutdeja 15 ani in scaunul cu rotile. Aceasta a locult in timpul razboiulul ta Praga ~i In 1945a fest gonita In pivnila casei - soarta a mii de germ ani. Acolo a trebuit sa faminasaptarnini Intregi tara sa aiba paie sau altceva de pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cusotul ei la Leipzig. Curlnd is-au ivit niste deforrnarl foarte grave ale arttculatiltor.Pi'na la urrna nu i-a mai rarnas decit 0 viala dusa in scaunul rulBnt. Am aftat de aceastatragedie abia atunci clnd berbatul ei a murit bruse, lasind-o pe sarmana paraliticasingura; femeia a trebuit sa-~i paraseesca locuinta ~i sa sa mute intr-o alta camerarnobllata. Nu este permis sa se trimrta din Austria In R.D.G. plante medicinale sau alteproduse asemanatoare unor medicamente. Trebuia deci sa predau de fieeare dataierburile suedeze catre Leipzig dintr-o localltate bavareza de granila, 0 data la doualuni. Curi'nd am primit scnsort pUnede incredere. Bolnava lua de trei orl pe zi in putinaapa cite 0 IIngura de solulle repartlzata inalnte ~I dupa liecare rnasa, fncet-fncet, de­formarlle au Inceput sa se retraga i?iIncheieturile au devenlt mal mobile. Ne rugam luiDumnezeu, ea din Leipzig i?1eu din Grieskirchen. Dupa trei slerturl de an schimbareaa fest de asa natura, Incit cea care odlnioara era imobile, iar acum in convalescentslenta sl-a parasit pentru prima data lccuinta dupa 15 ani de scaun cu rotile. SeIndrepta spre bine. Putea din nou sa-~i spele singura geamurile ~i sa se ocupe de altetreburi zilnice pe care prna atunci i Ie facusera diversi oameni santort C~e mare afost increderea sa in Dumnezeu in timpul bolii cumplite arata urmatoarea Intimplare:Un tei din fata ferestrei a devenit In timpul bolii bucuria vie~i ei. inverzirea ~i inftorireapomului, ingalbenirea frunzelor I?iagita~a vesela a pasarelelor printre ramurile golal?ein vreme de iarna i-au lost 0 sursa de mare bucurie. l-a mullumlt vesnlc Domnului pen­tru aceasta mila a SA.

Faceam ocata baie in Offensee I?iir),trebulntam 0 bucata de lemn lunguiata I?i cucanturi pentru a ma aseza pe ea la mal. Intr-una din zile, aceasta birna era sprijinlte de!:In gard care imprejmuia 0 pal?une. Lasasem sacosa de bale in Imediati!l apropiere.Inalnle de a porni spre casa, mi-am rindull In ea, indolte din mijloc, lucrurile de baie.Daodata parca m-ar Ii lovlt trAsnetul: birna eea grea fmi cazuse direct pe plcior. M-amInvinetit de la genunchi in jos I?imi s-au format dO\.Jaumflaturi marl cit pumnul. Am fostcarat~ plna la rnasina ~i apoi pine sus in camera. Sotul meu a vrut sa cheme mediculdin Ebensee. eu insa l-am rugal sa-ml taca 0 comprssa cu ierburi suedeze. Dupaaproximativ 0 jumatate de ora am putut coborl iara~i singura treptele pins la sala demese, iar in ziua urmatoare pielorul era neled ca tnainte. Nu se vedea nici cea maimica porttune echtmozata (vineta). iar umftaturile mari ell pumnul disparusera ~i ele.

A mai avut loe un necaz eit am slat la Offensee. 0 fellta de 4 anisori a fost intepatala brat in limp ce se scalda de 0 specie de viespe mare, f<;,>arteveninoasa. Bratul s-aumflat. devenind diform. M-am dus sa iau bitterul suedE!z. Inalnte ca parinlii ~i copilulsa Ii apueat sa se irnbrace, am I?ivenit cu compresa. In Ilmp ce fatita mergea spremal?inA,I-am pus vala umeZlla pe locul umflat. Cind am aJuns la mal?ina - aproximativtrei minute de mers -, umftatura scAzuse deja. N-a mal trebui! consultat medicul.

Culegind odata zmeura, m-a inlepat la degetul mare 0 insect~ venlnoasa. Degetuls-a umfia! p.eloc, devenind gros cit un drnat. Ducindu-ma la cumparaturi, 0 doamna aremarcat Tngrozita: "Mergeti imediat la spital. 0 astfel de intepetura va poate fi fatala."

78

Peste noapte rrs-arn pus 0 vatA urnezita cu bitter sueclez ~I d m&neata ciegetul eraiar~1 normal

Am avut odata mare ghinlon pe cind ma aflam in spaJiUone Era pe vremea cind~ina de spAlat spAla farA a IImpezl. Rutele destul de incilette intre ele trebuiauscoase cu ajutorul urun ba! de lemn. Felul meu este sll Ie rezolv pe toate rapid ~i cumull elan. CI~tele a alunecal ~i rn-a pocni! cu 0 putere extraordinara direct In ochluldrepl. innebunltA de durere ~I pe JumAtate orbltA, am bijblit pinA Ia etajul intii Cum ampus pe ochl compress udatA cu bitter suedez, au ~Iineatat duranle cumpllte. 0 clipAmal tirzlu rn-am ultat in ogllndll sa-rnl admir Isprava. Ochlul era lnconlurat de vinetAI.nnlnd 0 vata umeda pe ochl, izoiata cu un sacula\ de ptasuc ~ilegata cu un baticImpAturrt, rn-ern dus dupA un sten de ora lar fn spaJatone. Ci\eva Zlle la rind rnl-am puspeste noapte comprese cu bitter suedez ea sa impiedie sa se poata forma ceva rllu infundul ochiului

Anual merg Ia cura la bAile Kneipp din Muhllacken. in timpul uoeta dlntre sederl,sora-seta mi-a adus 0 femele, care a intra! in camera in urma ei, cocoseta de durere.Se chinula cu crize billare puternlee ~i VOla sa-I dau un slat Numeroasele medica­mente administrate nu-i fusesera de nici un ajUlor ~ medJcul j·a recomandat sa seopereze neapArat. Am rugat-o sa se dezbrace !?i i-arn aplicat 0 compresa cu ierburisuedeze pe reglunea blhara; la astfel de comprese, plelea trebule unsa in prealabil cuunlura de pore sau cu alifie de filimlCA. intruc!'! altfel alcoolul ar usca pielea, Se pun 0bucata de valli umeZltA ~i bme stoarsa pe locul durer os, una de vat{l uscata ~Iuna deplastic deasupra. pentru a aslgurs Izola;la termlca ~i se leagA cu 0 cfrpil. DupAscoaterea compresei. plelea trebule pudratli, pentru a evrta 0 inro~lre sau minciirlml!Tocrnai votam sA'1trag femell portjartlerul peste compresA, cind s-a indreptat din ~ale,axelamind' ..MI-a trecut once durarel" A seApat in timpul cal mal scort de tot raul. Maltirziu a folosi! pl~urile nu numai sub formli de comprese. Q ~I Intern, ~Ianume luindde 3 orl pe ZI ci\e 1 Iingunl~in popna apli sau pU\in ceal de plante ~I criza nu s-amalrepetat

Aveam de ant de ZJIe grijA de 0 femole singurli. NumaJ ~ i"lelegerea noastra eraingreunatA de auzul 61 slab in, Manuscrisul vechi" scne .• Ele readuc ~Iauzul pier­dut." Decl, la cennta mea, a Irebuit sA·~i umezeasca in mod sistemauc urechea eubitter suedez. Degetul arlit~tor urnezit cu pi~turi este introdus in urect1e. Nu trebuieTnsa nlei uitat sa se peure in repetate rinduri pu\Jn ulei in ureche, pentru a evitaminearimile. Femela ~i·a umezit concomitent ~l pof!iunile din jurul pavlhonulul urechii,din jurul ochilor, apoi timplele ~i fruntea. Deodata a inceput sa auda iar~i ~i,In ace'a~ilimp, obrazul i-a intinerrt., capAtind prospepme. Rind odatA trinutli Ia coborirea dintr-unautobuz ~Idind cu Iala de pamint. tot lerburile suedeze au lost aeelee care au pus inordlne obrazul vinat La 1 februarie ~I·aanlversat'a 89·a zj de na~tere Acum aude dinnou ~ine putem inlelege blOe De atilea on imi relateaza oamenl! care·mi ascu~prelegerile ca datoritli brtterulul suedez ~i·au puM I~sa deoparte aparatul audltiv, cAciaud iara~i normal Picalurile ajuta deci in caz de auz slab ~Ipesle lot acolo unde, fie In·tern. fie extern. spar duren 0 irigalle sangvina bun~ realizatA datantA acestor picAturiinlalura fcarte raptd durenle din zonele bolnave. De aceea este Ind,cat sa Ii se apllceeplleptlcllor comprese cu bitter suedez pe regiunea oCCtpttalA Cauze crizelor deepilepsle rezlda ades8a in primit ani aI vlell!; peate Ii yorba de 0 ~dere In cap sau deun !iCC din copilane.

eu ocazia unei prelegen linule la Gallspaeh a venit la mine un tinAr care suferiseun accident de ma~ina groaznlc - Iractura dublli a baZet cranlului. Dupli vlndecarearanilor a fnceput sa aj~ Zlinic citeva crlze de epilepsie. L·am sMtult sA.~i puna com·prese eu bitter suooez in regiunea oeclpi!alll ~isa bea zilnic 4 ce~ti cu ceal de urziei in

79

care sa toame 2 linguri de bitter suedez. in crizele grave de epilepsie este importantca pe linga aphcarea compresetor in regiunea occipitala sa se bea ~i eeai de urzici.

Clteva luni mai tirziu, tinarul a trecut prin fata casei mele ~i rni-a spus de la gardulgradinii ca scapass total de crizele de epilepsiel

Menlngitele, ranile la cap prin lovire sau cazaturi, bilbilala ~I tulburarlle de vor­blre se trateaza cu succes prin comprese cu bitter suedsz puse in regiunea occipltala.Aceste comprese se pot lolosl ~I in Intlamatla bursel slnovlale. Nu esta necesar samai subliniez 0 data faptul ca in toate aceste boll grave trebule consultat mai intnmedicul. .

Oupa cum reiese din scrisori, compresele cu ierburi suedeze recomandate demine au avut 0 acnune benefica asupra ochilor in caz de dezllplre de retina,singerare a retinel ~i retina poroass. Toti acesn oamenl se aflau in prag de orbire.Compresele se apllca zilnlc timp de 1 ora pe ochii inchl~i. Nu trebuie neglijat rnsa sa sepuna profilactic aceste comprese ~i pe ochli sanato~l, mai ales pe cei suprasolicltatl,Inplus sa sa unga pleoapele dirnlneata ~i seara cu bitter suedez, sa se plimbe bitterulsuedez concomitent spre coada ochilor cu aratatorul. Se poate menline asttel 0 ve­dere buna pina la 0 virsta inaintata.

Deoarece bitterul suedez este de un ajutor atit de extraordinar pentru sanatatsanoastra, n-ar trebui sa lipseascll in nici 0 larmacie de casa. Pldlturile n-ar trebui numaisa fie mereu la indemina, pregatite in sticlute, ci sa fie luate ~i in clilatorii ca insoptoarecredincioase la drum. Uneori mincarea din alara ne deceptlonsaza, avem nevoie deceva pentru inviorarea stomaculul ~I a bilei, alteori ne simllm slablli, Istovi~i siametiti - in toate aceste situatil, bitterul suedez actloneaza ca un adsvarat elixir. Se iao ingti~itura diluata cu putina 'apa, iar extern se freadi timplele, fruntea, portiunile dinjurul ochilor ~ieele din spatele urechilor !?iindata se va ivi 0 senzatis de revigorare aintregH conditii fizice.

Daca ne trezim brusc cu un guturai cu toate electele lui secundare nsplacute caoooseala, lipsa de putere, senzatie de presiune in regiunea fruntii ~i a stomacului, estesuficient sa ~nem ta nas un tampon de vata umezit cu bitter suedez ~isa inspiramadinc. Imedial vom simp 0 usorare in zona frun~i ~i a nasului. Oaca rliceala este maiavansata ~i au fost deja atacate bronhl!le, se inspira picaturils cu gura deschisa, $1 inacast caz se va resirntl rapid un ajutor. In timpul epidemiilor de grlpli se ia zilnic 1 lin­gurqa, uneori poate chlar 1 lingura de picaluri cu pUlina apa caldula; asttel, devenimimuni la gripa. Oriunde apar durerl, lerburila suedaze ajutli, luate intern sau folosite ex"""""tern ca frectii ~i comprese.

Cu c~iva ani in urma m-arn trezit cu a colicli renala. Am chemat medicul, dartocmai era la consultatll, 1n asteptarea lui, ml-am pus 0 compress cu bitter suedez inzona renala ~i clnd a soslt, durerlle imi trecusera. ~ram destul de stlngheritli ca-~Ipierduse timp pretios venind degeaba pina la mine. Insli el a vrut numal sli ~tie cumde-ml trecuse colica alit de repede. Cind a auzit ca mli ajutase compresa, ml-a spus:"Exeelent, atunci n-are rost sll-ti mai fac injectie!" $i el era un adept al ierburilorsusdsze. intotdeauna cind mergeam la el in cabinet. fmi spunea numai atit: ,;fle nu-tiprescriu nimic, doar 81 lerburlle tale suedeze!" EI a lost ~i eel care rn-a ajutat sacunosc mai indeaproape multe alte plante meoidnale sl lnsemnatatea lor.

A venit odata la mine 0 femeie batrina care mergea de mu~i ani in baston. Eracomplet strirnba din cauza artritei sl a reumatismulul, nu-t mal folosea nici un me­dicament, era la pamlnt din punct de vedere nervos. A baut de 3 ori pe zi cite 1 lin­gur~a de bitter suedez in ceai de urzici sau de coada-calulul ~i dupa trei saptamini amauzit cii putea deja sa mearga tara baston.

Este cunoscut faptul ca cele mai multe recviemuri sinl in jurul zllei Intrarii MaiciiOomnulul in biseridi. 0 dntareata din cor s-a ranit odate la patinaj cam in aceasta pe­rioada Fiind numai putine In cor. TI resimteam lipsa foarte tare. Dupa biserica. am

80

infl1nit-oin oras Mi-a spus ca·i era imposibil sa urce scara abrupta de la cor din cauzagenunchiuJui intepenit. Pupn mai tirziu m-am dus la ea cu echipamentul meu pentrucomprese. Cum era sotie de medic, mi-a privit sceptic pregatinle; is-a schimbat rnsaparsrea Clteila clipe mai tlrziu, cind a putut sa-l?i ihdoaie genunchiul tara etort, iar adoua zi a putut urca scara abrupta de la cor tot tara etort. Lpsea insa, din pacate, 0alia ctntareata care fAcuse 0 entorsii la glezna practicind ~I ea alit de sanAtosul nos­tru sport de lamA. Se ~tla deja cA era InternatA In spital pentru tratament. Ceaproaspat ihsAnAto~itA Inslsta s-o ajul ~ipe cealalta, Am IAcut-o lArA tragere de inimadin cauza tratamentului ei clinic, insA in cele din urma a contat laptul cA as Ii rAmas inzlua urmato~re probabil slngurAla cor. AAnita ssdea intinsA pe sofa cu glezna purer­nlc umflatA. In spital tusese stAtultAdoar sA-~itina piclorul ridicat pe ceva. Avea durerimarl. Compresa cu bitter suedez l-a adus imediat 0 usurare. A deua Zl a venit la cor.de~i pe strazi era un polel cumplit. Durerlle dlsparusera, glezna umflatA era norrnala l?irecviemul nostru salvat.

in timpul unel vizite in MOhlviertel am remarcat intr-un restaurant, la masa dealatun. un client care statea chircit de durere. Mai avusese de multe ori astfel de crize,medicamentele nu-l ajutau cu nimic. Am adus plpaturile mele, am turnat 0 lingura plinade bitter in puJina apa calduta l?i i le-arn olerit. In timp oe golea paharul, is-a coloratfata l?iabia a puM sa Inleleaga cum de l-au Incetat durerile pe Ioc. 0 jurnatate de anmal tirziu, m-am reintors in aceasta zona. Incidentul imi iesise din minte, cind am fostabcrdata de u~ domn care ml-a mul!umit plin de exuberanta. Era vizibil intinerit cunlste ani buni. lsi preparase ierburile suedeze 9i)e luase. Toate supararile provocatede pancreas 9i de gastrita acuta Ii trecusera, lntrucit aceste picaturi vmdeca pan­creasul, ele sint reoomandate 9i diabeticilor. Semnele din nestere, alunitete, negii,pete Ie, chiar 9i hemangloamele ~i seboreea dispar daca stnt umezite cu aeestepicaturi, la tel se intimplA ~I cu biltaturile ~I hemoroizii. Bitterul suedez 1'nlaturavijlltulsl tiuitul in urechi, prin introduce rea unui mic tampon de vatA umezrt in urschr, Bitterulsu9dez intareste memoria, daca se urnezaste de mal multe on cu el vertebra cervi­calli, curafa stngele ~I stlmuleaza circulatia slngelul, inlaturA colicUe ~i digestiaproastii, durerile de cap, toate afecllunile gastrice ~i billare, hepatlce ~I renale(chlar d~ ar Ii interdic1ie de alcool). in tromboze 9i fleblte se unge locul cu alifie defilimica intr-un strat gros cit muchia cutitulul ~i se pun comprese cu bitter suedezdeasupra. Dupa vindecare se tac bal de picioare cu urzicl pentru 0 buna irigaresangvina. Picaturile inlAlurA lenevla intestlnalii, amelelile, Q.achiar paraliziile. Aducun ajutor pretios in toate bollle; chiar 91in bollle de cancer. In caz de crize acute dedurere, se ia 1 lingura cu picaturi in pu!ina apa sau infuzie de plante. Daca se ia de 3ori pe zi, dimineata, la prinz 91seara, cits 1 Ilnguril8 in ceva apa sau ceai de plante, sapastraaza sanatatea ~i forta creatoare pina la virsta cea mai inaintata. Intrucit aeestepicaturi se folosesc, tara excepne, in toate bolile, se poate vorbi aici despre 0menpnere a sanatatii omenesti la modul general. Ele trezesc l?i ridica puterile de viatade care avem 0 nevoie alit de stringenta in epoca actuata. Pastrali-va cu ajutorul aces­tui elixir minunat sanatatea, puterea de munca ~ibucuria falA de munca dumneavoas­Ira grofesionala, tala de familia durnneavoastra 9i fala de semenii dumneavoastral

In flmpul unei vizite la 0 gospodarie fc!raneasea an:! aftat ca fiul in virsta de 1'2ani alproprietarului se alia inalntea unei operapi la ureche. In spatele tlmpanului se tormasein urma unei inflama!ii un focar de puroi. Eu eram impotriva unei Opera!II,pentru ca inalte cazuri asemanlitoare s-a intimplat ca bolnavul sA-~i piarda auzul. La indrumareamea, s-au imbibat tampoane micl de vata in bitter suedez ~iIs-au pus baiatului in ure­ehe. A ie~it in acest tel zilnic am de mult puroi din ureche, incil curind durerile au pierit91operapa n-a mai fost neeesars.

Intr-o boals incurabila de cancer intestinal - era vorba de 0 tinAra mama a cincicopll ~i medicul nu-i mal dAdea decil citeva zile - am recomandat comprese in zona

81

bolnava, tn asociatie fnsa cu radacini de abngeana care se lasa peste naapte lamacerat (1 lingur~a rasa de radacini de abligeana la 1 csasca de apa - se ia cite 1inghititura inainte si dupa fiecare rnasa) ~i cu ceai depurativ de .tllilllici, coada:~~ricel!:!!~i urzici amestecate in parti egg_~,din care se beau incetul cu incelul minl­mum_2IitrLrep-.~rtiz~ pe_parcursul zilei. Astazi femeia se simte deja alii de bine,i'nclnrepoate conta pe 0 insanato!?lre cornpleta,o femeie din Heilbronn/R.F.G. relateaza: .Nepotut meu de 41 de ani rnl-a scris cuaproximativ zece lunl in urma din Sacramento/California ca are zllnic hemoragii In­testinale pulernice !?idlegnosticul medical este, fara nlcl 0 eznare, cancer Intestinal.Se impunea deci 0 cale de scapare laterala. I-am trimIs Imediat brosura dumneavoas­tra <.Farmacia Domnului», ca !?i bitter suedez, radacinl de obllgean!! ~i alte plantemediclnale cum ar fi filimica, coada-sortcelukn si urzica. A urmat indlcatlile din brosuradurnnsavoastra. Dupa un an. nepotul meu a fost iara~i apt de munc~ la intreaga sacapacitate. Hemoragiile Intestinale putemice au incetat in a patra zi dupa ce a inceputsa i~ plantele enumerate. Au incetat !reptat ~i oboseala !?iscadarea in greutate."

In cazul unui barbat de 52 de ani tratat de astm cardiac de zeoe ani - care trebuiasa inghits zilnic cile opt pastile, care nu mal putea dormi de ani intregi decil sezind !?icare-si arunca la flecare pas bratele in sus pentru a iua aer, horci!ind insa in acetasltimp de ~ se rupea inima - am fost de parere: ca insuficlsnta respiratorie nu-l provinede la inima, ci de la ficat. l-am pus omulul pe regiunea ficatulul 0 cornpresa cu ierburisuedeze. Intern, a trebuil sa ia incepind de-atunci diminelile ~I serlle cite 1 csasca cuceai de pedicuta cu 1 lingurlla de bitter suedez puss In~untru. Cit de corecta a fostsupozltia mea s-a vazut chiar din prima noapte. A putut In sfir!?lt sa doarma iara!?iintins. Greaua insulicienta respiratorie nu-l mai lasa de ani In !?irea faca nici rnacar unpas in fata u~ii easel, Bitterul suedez ~i pedicuta au realizat 0 ameliorare atit de rapidaa starii sale, incit Irei zile mai tirziu a putut sa umble de doua ori pe zi in juru! gradiniicasei sale. Acum se indreapta incet spre vindecare.o rana care nu voia sa se inchida dupa operape s-a inch is peste noapte clnd pa­cientul a luat 0 ihghiptura zdravana din slida cu bitter suedez. Acsasta unlca inghipturaa avut drept urmare Inchiderea ranil deschise de trei ani, care trebuia Ingrijita de maimulte ori pe zi.

Alte inflamatii Indelungate cu supuratll purulente, provocate de multe ori prinaccidente declansate de operatii si punctii, au tost inlaturate, cum ml s-a relatat, dupaapllcarl de comprese ~Juzul Intern al bitteruJui suedez;

Menajera unel case parohlale din Burgenland rnl-a povestit cA nepoata el In vlrstade 23 de ani are un defect de auz din nastere, La un consult in cllnica unlvsrsltara Is-a explicat cA In cazul bolll ei 0 operalie nu avea sanss de succes. ~i.a sf~tultnepaata sa toloseasca bitterul suedez, adicA sA ~i-I Introduci! In ureche. Tof au fostfoarte mirali clnd, In urma acestul tratament, nepoata a auzit dupa 14 zlle normal.

Nu vreau sa va t~inuiesc, dragl cititorJ, 0 serisoare din Graz, din zona Steier: "Dinintimplare sau poate mal blns-zls din vola Domnulul, am purtat 0 dlseulle In autobuzcu un barbat foarte fenelt, in virstl1 de 74 de ani, care si-a rec~patat brusc, graliebitterului suedez, auzul pe care ~i-I pJerduse in 1944, in urma unel grave lezJuni cere­brale din timpul rAzboluluil Si-a pus de trei on in urechl tampoane de vata umezita eubitter suedez.· - (Astfel de fragmente citate pot f davedite prin scrisoril)

Un damn din Bavaria supertoara relateaza: "Un accident rn-a ranit la minadreapta, Bitterul suedez rni-a calmat repede durerile insuportabile. La 0 ureche surdas-a realizat cu 0 dubla tamponare aproape un miracol: Dupirl aproximativ zece ani desurzenie am auzit din nou tic-tacul de~teptatoruluil" - Cili surdomu!i pot Ii totu~i ajuta!iin acest mod! $i de ar Ii doar unul singur care ~i-ar rec~pata astfel auzull

Dupa 0 prelegere am aflat de 'a 0 ascultatoare ca sutera de dol ani de 0 relaxarea sfincterului intestinal. Doctorii considerau boala ireparabilirl. Bltterul suedez, asocial

82

1. Dadi se miros sau se trag pe nas mai des, se urnezeste vertebra cervicala, sepuhe 0 clrpa umeda pe cap, ele alunga durerea sl ameteala. intaresc memoria91 creierul. '

I •2. Ajuta contra ochllor tulburi, inlaturindu-Ie roseata 9i toate durerile, chiar cind ochiiI I sint injectatl, impaienjeniii. Ele alunga_ chiar petele 9i cataracta, daca seI umezeste coada ochilor la tim~ sau se pune 0 cirpa urneda pe ochii inchi9i.~3. -Pustulele de varsat ~I eruptille de tot felul, de asemenea crustele din nas sau

fle oriunde pe trup sint vindecate, daca sin! umezite des 9i bine.4. In caz de dureri de dinli, se pune in putina apa 0 lingura plina cu acsste picaturi

~I se tine citva timp acest lichid in gura sau se urnezeste dintele dureros cu 0 bu­cata de cirpa. Durerea dispare 9i infectia se retrage treptat.

5. Ba~icile de pe IImba sau alte leziuni _careapar pe limba sint umezite sistematiccu aceste picaturi, drept care se vor vindeca in scurt timp.

6. Daca gitul este infierbintat sau ranit, l'ncft cineva numai eu gre~ poate inghilimincarea ~i bautura, sa ia dirnineata 9i seara din picaturi. sa fie lasate sa alunecs9i ele vor lua fierbinteala ~i vor vindeca gitlejul.

7. pine are crampe stomacale sa ia la 0 criza 0 lingura plina.8. In collcl sa se ia trei linguri pline, incet, una dupa alta, curind se va simii alinarea.

jl) 9:(lr Picatorile risipesc in organism gazele _~ipotolesc licatU), izgonesc toate bolite destomac sl pe cele ale matelor ~~ i~st!ea~.

10. Sint ~i un leac excelent pentru stomac, daca acesta digera prost 9i nu pastreazarnincarurile.

11. Tot .asa ajula 9i in durerile veziculei biliare. Zilnic dimineala 9i seara 0 linguraplina, iar noaptea compress cu picaturi ~i toate durerile vor pieri curind.

12. In caz de hidropizie sa se ia 9ase saptamini ta rind dlmineata ~i seara 0 linguraplina 7nvin alb.

"MANUSCRIS VECHI"(transcrlere a puterii lamaduitoare a ierburilor suedeze)

cu tratsta-ciobanului (aceasta se pune la maceral, taiata rnarunt,tot Intr-un rachiu bun-~i se lasa ro zile la loc calduros: vindeca atrofla muscotara ~i bolile muscular6-grave),~4 cestl cu ceai de crettsoara ~i 6 radaGini de obligeana, au rezolvat problema In cneva'zile!

Am primit un telefon din Viena, la care 0 voce feminina rni-a spus: "Va multumescpentru lerburlle dum n e avo a 5 t r a suedeze!" Mi-a povestit ca atunci clnd avea12 ani a fost lovita din gre~eala cu bocancul In obraz, in timpul unei excursii cu scoalain munti, de catrs 0 fetila care mergea in fala ei. Din aceasta intimplare au rezultat indecursul a 40 de ani vesnice supuratil maxiiare purulente, soldate cu peste 16opsratii la maxilar ~I punqil repetate. A fost nevoita sa-~i intrerupa studiile, n-a putut .imbra~~a profesiunea dorita ~iconducea 0 gospodarie straina avind permanentedureri in regiunea maxilara. Dupa 40 de ani. fiind in virsta de 52 de ani, a citit despreierburile suedeze, sl-a pus comprese in zonele maxilarelor 9i este in sfir~it eliberata detoate durerlle.

Sint mereu intrebata oaca bitterul suedez poate f utilizat sl in caz de interdictiesevers a alcoolului. Conform unor cercetari de laborator dernne de incredere, ier­burile invJng alcoolul 9i sint considerate un medicament. Deci pot fi luale ~i aici faraa oauna. In acest caz trebuie sa se inceapa cu 1 linguri\a pe zi ~isa se puna mai descomprese cu ierburl suedeze in regiunea ficatului 9i a rinichilor (a se vedea "Moduri deloloslre" la sfir9itul acestui articol).

83

13. La durerile de urechi ~I la vijiitul in urechi sa se umezeasca un tampon mic ~isa se vire In ureche. AjutA foarte bine l?ireaduce chiar l?iauzul pierdut.

14. Oaea 0 femeie are dureri postnatale sa i se dea trei zila la rind dimineata 0 lin­gura pllna in vin rosu, sa fie pus a sa taca dupa 0 jumatata de ora 0 plimbare,dupa aceea poata sA rnanlncs de dirnineata, dar sa nu ia lapta. Sa nu fie luatepicaturile dnd se bea lapte.

15. Daca se ia in ultimale 14 zlle de sarcina dimineata ~I seara 0 lingura, se grabe~tenasterea. Pentru a scapa mal usor de placenta, sa da lauzel 0 data la doua oreo lingur~a plina, pins ce placenta esta expulzata fara dUreri.

16. Oaca dupa nastere apar Inflamalil la venlrea laptelul, ele sint indepartate rapidpnn aplicarea clrpelor umede.

17. Be izgonesc varlcela din copii. sa se daa copiilor in funqie de virsta din acesteplcaturi diluate in apa. Cind bubulitele incep sa se usuce, sa fie umezite mai descu picaturi, atunci nu vor ramine semne de la varsat,

18. Picaturile folosesc oopiilor!?i adu~ilor impotriva viermllor, chiar ~i tenia este aiun­galA de ele, numai ca ele trebuie administrate copiilor In functie de virsta. Sa selege 0 cr"rpaumezita cu picaturi pe buric, sa se tina mereu umeda.

19. Toate supararile provocate de ieter sint date curind deoparte, daca se ia de treiori pe zi 0 lingura din aceste picaturi l?ise pun comprese pe ficatul umflat.

20. Oescongestioneaza to\1 hemorolzii, vindeca rinichii, elimina IIchidele ipohondricedin .organism fara alta cora, indeparteaza melancolla ~i depresiunile !?istirnuleaza apetltul ~I dlgestla.

21. Se descongestioneaza hemoroizii ~i pe dinauntru, daca slnt urneziti la incaputmai des l?isint rnulau prin administrarea interna a picaturilor, in special fnainte deculcare. Sa se puna extern un mic tampon umed cu plcaturi. Face surplusul desinge sa curga l?iajuta contra usturimilor.

22. Daca cineva a lesinat, i se deschide la nevoie gura, i se toarna 0 lingura depicaluri l?ibolnavui il?iva reveni.

23. Prin administrare interna, acest mijloc gonel?te ~i durerea convulsillor!spasmelor), asa ca vor inoeta cu timpul.

24. In caz de tuberculozli pulmonara sa se ia zilnic aceste picaturi pe stomacul gol9i sa se continue cura timp de sase saptamini.

25 Oaca 0 femeie itili plerde clclul lunar sau acesta este prea abundent, ia acestepicaturi lrei zile till repeta asta de douazeci de ori. Ele vor potoh ce este prea mult!?Ivor echilibra ce este prea pUlin.

26. Acest leac ajuta ~I contra poalel alba.27. Daca cineva suferA de epllepsle, trebuie sa'i se dea Imedlat plcaturi. BolnavuJ sA

ia apoi exclusiv acest leac, caci el fortifica atit nervii atacali eft !?i organismul l?iinlAtura toate boille.

28. Ele vindeca parallzllle, alungA ametelue ~i greturlle.29. Vindeca l?ivariola, l?ierizlpelul.30. Oaca cineva are febrli - friguri mari sau intermitente - l?i este total lipsit de vtaga,

sa i se dea 0 lingurA cu plcaturi ~i bolnavul, daca nu si-a impovarat trupul cu a1temijloace de leac, i~i va reveni curind. pulsul va fncepe sa bata normal ~i, oricit demare ar fi tost febra, el se va simti curihd mai bine.

31. Picaturile vindeca si cancerul, pustulele vechi ~i negli, mTInilecrapats. Daca 0rana este veche l?i purulenta sau are excrescente (mugurl). atunci sa se speletotul bine cu vin alb, dupa care sa se puna pe ea 0 cirpa umezitA cu plcatun, Eainlatura umfleturlle ~I durerlle, ca si mugurii !?irana fncepe sa se vindece.

84

Din punctele "Manuscrisului vechi" enumerate mai sus reiese marea ~i minunatapulere tamaduitoare a acsstel cornpozidl de plante. Se poate spune pe drept cuvi'nt caabia daca mai exista vreo boalii. la care ierburile suedeze sa nu ajute; in orice caz, elesint considerate drept baza pentru arice tratament.

Important: Toate cantitatile indicate ar trebui diluate cu ceai de plante sau apa.

32. Vindeca tara alt pericol toate ranile, ca ar fi fost tacute prin Iovire sau in!epare,daca sin! umezite de mal multe ori cu aeeste picaturi, Se ia 0 cirpa, se inmoaie inele ~i se acopsra ranile cu ea. 8e inlatura in scurt timp durerea, nu permit niei ar­sura, nici necrozarea i?i vmdeca ~i ranile vechi ~patate printr-o ranrre prinimpuscare. Dadi exista i?igauri, atunei sa se pulverizeze picaturile In rana carenu trebule'neaparat cura\ata inainte. Prin sistematica aplicare cu 0 cirpa urnezita,vlndecarea va veni curind.

33. Ele Indeparteaza toate clcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranilor ~italeturtle, daca acsstea sint umezite cu ele pina la de 40 de ori Toate ranile caresint vindecate cu ajutorul aeestor picatur] nu lasa cicatrice.

34. Vindeca din lemelle E;iloate fistulele, chiar daca par ineurabile; raul poate IioriCJlde vechi.

35. Vindeca toate ranile de pe urma arsurilor, de-or proveni de la foe, de la apalierbinte sau de la grAsime incinsa, daca ranile sin! umezite srsternatlc. Nu setorrneaza nici bai?icl, lierbinleala este trasa ata,ra, chiar ~ bAi?ieilepurulente sintvindecate complet.

36. Sarvesc contra umflliturilor ~I vinatailor, chiar daca provin dintr-o lovitura saubatate,

37. Daca cineva nu poate sa manince cu pofta, Ii readuc gustul plerdut.38. in anemle puternlca, readuc i?i culoarea pierdutA, dacA Slnt luate 0 vreme ol­

rninsata. Cura\ii singele ~I torrneaza unul nou, it stimuleaza i?1clrculatia. .39. Durerile reumatlce din miidulare sint indepartate, dacA se lau picaturi diminea\&

i?1seara i?1se pun cirpe umede pe locurlle dureroase.40. Ele vindeca milnile ~I plcloarele inghelate, chiar daca ar exista rani deschise. Cit

se poate de des, insa mai cu seama noaptea, sa se aphoe ci'rpe umezite cuaceste picaturt,

41. Pe bataturl sa se puna un mle tampon urnezit cu aeeste picatun, iar Ioculsulerind sa se ~na mereu umed. Dupa trei zlle vor cadea de la sine sau vor puteaIi indepartate tara durere.

42. Daca sint ingh~ite, vlndeca i?imu~caturile clinilor turbal' i?iale altor animale, cacilamaduiesc tot i?idistrug toate otravurile. Sa se aplice i?10 cirpa umeca pe rani.

43. In caz de clumll sau alte bali contagioase este bine daca se ia in timpul zilei demal multe ori din aceste plcaturi, clici ele vindecli buboalele ~I pustulele deciuma, chiar daca soarafla deja in git.

44. Cine nu poats dorml bine noaptea ~ ia din aceste picalurl Inalnte sa se duca laculcare. In caz de Insomnle nervoasa, sa se puna pe Inlma 0 cirpa umezita cuplcaturi dlluate.

45. Un om beat poate Ii trezlt pe loc din be~e cu doua linguri de picaturi.46. Cine ia zilnic aceste plcaturl dimineata ~i seara n-are nevoie de alta doctorie, caci

ele fortifica trupul, lmprospateaza nervii i?isingele, inlatura tremurul miinilor ~ialpicioarelor. Pe scurt, gonesc absolut toate bolile. Trupul ramine viguros, abrazultiniir sl frumos.

85

in carticlca "So heilt Gott" (A~a vindeca Dumnezeu - Mediclna Sf. Hildegard vonBingen ca nou proeedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la edituraelvellana Christiana-Verlag, Stein pe Aln, care n-ar trebui sa lipseasca din caminul nieiunei famllii crestlne, a fost prezentata printre altele 0 releta extraordinarli pentru car­diacl, care da rezullate cu totul neobtsnuite,

Stareta Hildegard von Bingen a trait eu 800 de ani in urma (1098-1179), a muntdeer la virsta de 81 de anI. Ca asa-numita mlstica, n aparea cind era complel trsaza unfel de televizor cerese in tata ochllor. A!?acum expllca ~i alesta in mod expres la fineleoperel vietii sale, toats scrlerile sale - tot ce a scds vreodatli - provin exclusiv dinaceste imagini !?ieuvinte cerssn, toate bolile numite ~i medicamentele descrise ii sinldezvliluite de Dumnezeu.

Papa Eugen al III-lea a pus sa fie exarnlnat darul de profelie al lui Hildegard ~i r-arecunoseut din punct de vedere biserlcesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au

VINUL PENTRU INIMA

in ciuda imboldulul din mal multe parti de a include iara~i in br~urci ~icompozi~a marelui bitter suedez, nu m-am putut decide, intruci't toate reusitelemele tamaoultoare prszentate au fost obtlnute cu micul bitter suedez. Reletamarelui bitter suedez 0 inclusese primul editor al brosurll, fara sa ma consulte~i sa m~ in!?t1inleze!?ipe mine. S-au consemnat rnsa ~i utilizari pline de succesale marelui bitter suedez.

MARELE SinER SUEDEZ

Intern: Profilactic se ia dup~ indicana "Manuscrisului vechi" dimineata ~iseara~e 1 lingurila. diluata, In caz de indispozitie de once fel se pot lua 3 lin­gur~e dlluate. In boille maligne se iau 2-3 linguri.pe zi oupa cum urrneaza:Cite 1 lingL!ra se bea diluata cu 1/8 litru de ceai de plante, distribuite fiind1/2 ora inainte ~i 1/2 ora dup~ flecare rnasa,

Compresa cu ierburi suedeze: In functie de marimea locului se ia 0 bucatamai mica sau mai mare de vata sau celofibra. se umezeste cu bittersuedez ~i se apnea pe locul care trebuie tratat ~i care a fost uns ~i freeatIn prealabil cu untur8 de pore sau alifie de filimica. Se pune deasupra 0bucata de plastic ceva mai mare ca sll nu se pateze rulele. Abia apoi seleaga cu 0 bucata de plnza sau se infa~ara cu un pansament.

Compresa se lasa, in lunetie de boala, sa-~i faca elect intre 2 !?i4 ore.Daca pacientul suporta, compresa se poate pne ~i peste' noapte. Dupaindepartarea ei se pudrsaza pielea. Daca se ivesc tOM;)i iritalif ale pielii lapersoanele senslblle, atunci compresele trebuie lolosite limp mai scurtsau trebuie renuntat la ele pentru 0 vreme. Persoanele alergice trebuie sarenunte la bucata de plastic ~i sa lege deasupra numai 0 pinza. Sa nu seuile in nici un caz ungerea pieUicu grasimel Dacii a aparut dela 0 eruptiecare stirneste rnfncarlmi, sa fie tratata eventual cu aUfiede filimica.

MODURI DE FOLOSIRE

86

Se incepe in primavara timpurJe cu primele flort de podbal i?1 se continua culesul incele trel anotimpuri eu ceea ce natura ne darule~te in blnecuvintarea ei:

Un excelent AMESTEC DE CEAIURI penlru masa de familie

Dr. Hertzka afirma: .Este totuna ce yin iel, ca e rosu sau alb. Numal ali fie natural...Numaj sA respeC)i ordinea: Mlerea se adauga abia dupa primui frert 9i Irebuie sa fiarba9i ea cu restu!. NU-li fie teamA de lierbere ... Fierbe-ti linl91itvmul tAu de patrunJel-mierepentru inimal'

Mai incolo, dr. Hertzka explica: "Daca se inlimplill ooata sA-Ii slmli mirna, ia ° IIn­gura, doua linguri sau chiar Irei linguri pline pe zi, 9i oriee in!epaturl la inlma (dincauza schimbillrii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie In nici un caz sa Iii ingustin vederi si speriat, mndca nu po] sa-~ faci nici un rau cu acest vin. Dar nu numai incazul durerilor cardlace Inclpiente, ci 9i in adevarata insunclentii cardlaca 9i alteboll cardiace Ie vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest yin de patruniel-mlerepentru inima, poate chiar te vei insanat09i odata."

Pe 21 ianuarie 1980 am primit ° scrisoare de la 0 doarnna din landul Salzburg,scrisoare pe care a9 dori s-o redau aiei. Femeia scrie: "Va comunic ca mi-am preparatvinul pentru inima 9i cli am putut obtlne rezultate uimitoars. Am fost operata acumzeee ani. Mi s-a spus ca am 0 insuficienta cardlaca 9i deei voi avea intotdeaunadoreri. N-aveau cum sa mi Ie ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma rnvat cu aceastaidee. Dar datorita vinului pentru inima, durerile mele au dlsparut dupa doua luni de tra­tament Nu ma mai simt nlci slabita.'

10 tulpini proaspete de piitrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru deyin natural, curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din Yin. Se lasatotuJ sa fiarba 10 minute la foc mic (Aten~e, face spumal). Dupa aceea se maiadauqa 300 grame de mlere pura de albine 9i se lasa inca 4 minute sa fiarbausor. Vinul fierbinte se liltreaza 9i se trage cit este fierbinte In sticle care au fostclatite cu p~n alcool tare. Se astupa binel Oepunerile care se tormsaza nudauneaza :;;ipot Ii baute 9i ele lara problsrne. - La aceasta releta as dori saadaug ca flecare in parte poate decide daca sa fiarbill mierea sau nu.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA

lost recunoscute de catre medicina modems l?i revelapile sale medicale ca fiindcorecte.

Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee litoterapeutice de vinde­care, profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozllie acum prin cartlclcasa "So heil! Gott" citeva dintre relelele lui Hildegard.

Releta .vinului pentru Inlma" a dat rezultats foarte buns in toate lnsuficientelecardlace l?i boille adevarate de Inlma ~I ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, unspatiu larg in cadrul practicil sale medlcale zilnice. Eu insaml am dat aceasta relela declteva ori mai departe ~i rauslta a lost surprlnzator de buna, ~i in anghlna pectoralavinul pentru inima a produs 0 ameliorare simutoare.

87

Plantele se usuca de fleeare data foarte bine SI se amesteca toamna tlrziu intr-unceai excelent, sanatos, aromat 91 foarte gustos. Va va imboga\i iarna cina 91va vaamintl de frumoasele are estivale petrecute in natura libera a Domnului. Se folose9te 1linguri!a cu vir! din amestecul de plante pentru flecare csasca (1/4 litru de apa) , seopareste dear 9i se lasa pu~n in repaos.

podbal (non, ceva mal tlrzlu 91frunze)chrbotica-cuculul (capitula florale)viorele, violete, toporasl ( flori 9i frunze)mierea-ursului (capituia floraia)macri9ul-iepurelui (flori)silnic (foarte pU\in, doar pentru condiment - capitulele florale superioare)urzlcA (primele plante prcaspete de primavara)creti90arii (frunze 91flori)ventrllica (flori, tulplni 91frunze)frunze de cap9unl, virfurl de tufe de mure 91de zmeura (mladile)soc (mladile, mal tfrzlu flori)paralutetei (florl- culese in soare)mUgelei (cules in soare)barba-popii (flori)fllimlca (florl)vlnarlta (fiOri,tulpini si frunze)cimbru (flori. tulpini 9i frunze)roinita (fiori, tulpinl, frunze - se poate si fara fiori)menta (flori, tulpini, frunze - se poate 9i tara flori)coada-sorlcelulul (culeasa In soare, Insa numai dteva)luminiirica (flori - eulese In soare)sunatoare (flori -culese In soare)maghiran (salbatic - f10ri 9! Irunze)putultta-cu-tlori-mlci (lrunze, tulpin! 9i florQvirfurl de molid (muguri, adica mlad~e foarte tinere)dragaicii (flori, frunze sl tulpini)frunze de trandafiri de toate culorile (trata~ cu Ingra9aminte biologicel)

Trebuie inceputa mal intii 0 cud! de vise. Se beau zilnic timp de 6 sap!6mini CI'\e3cesti, limp de 3 saptamini cite 2 cesf !iii limp de 2 saptamini cile 1 ceasca cu ceal devisc. 1 lingur~a (cu vir!) de fisc se lasa peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa rece,dimineata se i'ntalze~te user si se strecoara, Pentru a evita ca acest ceai sa tot fierefncalzit pe parcursul lilei, se toarna i'ntr-un termos clatit cu apa fierbinte sau seIncalzeste in bain-marie.

Sunatoare, ventrillca, levantlca, roini!a (matacina). rozmarin ~i salvie saarnesteca in p~ egale. se opareste 1 lingurita cu vir! CU 1/4 litru de apa fierbinte ~i setasa sa stea putin. Din acest csal sa bea in timpul diminetii ~i al dupa-arniezii cl\e 1ceases.

Compresele cu bitter suedez pe regiunea occlpltata au griJa de Irigarea ~iinvlorarea celulelor cerebrate, Partea suferinda a organismulul este friction ata cuesente revigorante de coada-sorlcetulul, sunatoare, tralsta-ciobanului sau clmbru.$i frectiile cu ulei de clmbru si sunatoare tacute pe zonele paralizate se pot reco­manoa' carduros. Se umple 0 siicla pinli la git cu plante ~i se teams deasupra pantruesente un rachiu natural de fructe sau secara de 38-40%, iar pentru uleiurile de planteun ulei de mAsline presate la rece. Ambele trebuie sa stea peste plante timp de 10 zilein scare sau in apropierea rnasinii-de glitit.

In plus. se fac bal de sezut cu coada-soricelului ~i coada-calului cu 100 gramede plante ~i bai complete de cimbru cu 200 grame de plante la 1 bale. Pentru bai selasa plantele in apa peste noapte, se incalz~e apoi totul a doua zi~ise toarna in apade baie. Durata baii - 20 minute; la bala cornpleta, inima trebule sli stea in atara apei.Apa intrebulntata mal poate fi turnata de 2 ori peste plante ~11'ncalzitapentru alte bal.Sa se folossasca saptami'nal numal 0 singura specie de plante pentru bai.

Pol1iunile paralizate se i'nvioreazA cu comprese de frunze calde de tatllneasa.Frunzele sint opartta, invelite eft sint calde intr-o pinza ~iaplicate local. Noaptea. bot­navul poate sta jntins ~I avind sub cap 0 pema umpluta cu frunze de ferlg1l useate,lAra tulplni. 0 sa-i simta efectul foarte binefAcator. .

Sunica noastra, i'nvirstli de 94 de ani. a suferit un user atac de apoplexie. Cind s-atrezit, nu mai putea vorbi, iar pleoapa stinga atirna pina pe mljlocul ochiului. t-arn pus

88

APOPLEXIA (dupa un atac de apoplexie cu fenomene de parallzle)

Este categoric 0 boala de pubertate ~Ieste partial legata de un rinichi dereglat. Dinacest rnonv trebuie svnats mi'ncarurile puternic condrnentate ~i sarate, salatele preaacrite ~I bauturile acidulate. Salatele ar trebui preparate cu iaurt. Pentru a combateacneea se bea zilnic 1 litru de ceai de urzici (oparite). i'ncetul cu incetul, repartizat pei'ntreaga zL

Uz extern: Dimlneata si seara se apliea pe tata uda otet de hrean si se lasa sa-9ifaca efectull0 minute. Hreanul ras se introduce intr-o sticla si se toarna deasupra otetde vin sau de fructe. Otetul trebuie sa acopere .hreanul. Maceratul este lasat sa stea 10zne intr-o Incapere cu temperatura modsrata. Intrucil aeesta esta folosit direct din sti­cia, fara a varsa otetul, ar trebul lasat Intr-o stich'i de plastic dezlnfeclata, CU capacgauri!. Hreanul ia din taria otatului, otetut din cea a hreanului. Se tormeaza 0 esenla deotet slaba. pe care 0 peate suporta orice ten.

ACNEEA

SFATURI PENTRU DIFERITE BOll

89

Indrumarile urrnatoare sint valabile !,ii pentru inflamatiile articulare, detormarile ar­ticulare ~i tenornenete de uzura, Acestea sint vlndecabile, durerile dispar incetul cuincetul, chiar !?i deformarile se retrag treptat intr-o perioada de unul pina la doi ani.Bolnavii care merg in baston sau in cfrje Ie lasa larA!?ideoparte dupa un limp relativscurt. Se bea diminaata, 1/2 ora rnainte de mieul dejun, !,iiseara, 1/2 ora inaint~ de cina,1 ceasca eu ceai de -coada-catutut (coada-calului este oparita !?ilasata 1/2 minut inrepaos), lar in timpul zllei se consuma 4 cssti cu ceai de urzlcl (~I urzicile se oparssc!?ise lasa lntr-un scurt repaos de 1/2minut). Din aceste 4 cestl se scoate de 3 ori cite1/2 ceases !?Ise toarna de tiecare data 1 lingura de bitter suedez inauntru. Cantitateasa qea, repartizata in portil, lnaints si dupa fiecare masa.

In orice regiuni ar apArea dureri, la genunchi sau alte incheieturi, se pun compresecu bitter suedez !?ise lasa timp de 4 ore. A nu se uita: pielea trebule unsa in prealabileu untura de porc saw alilie de lilimic~, iar de fiecare data dupa tratament se pudreazaca sa nu apara mlncarimi. Se calca cu l1erul de calcat frunze de varza creala (varzanermeasca) sau de varza alba, se apliea pe ineheleturile dureroase l?i se leaga cu 0bucata de pinza pentru a sa pastra calde; vor aduce alinars.

$1 Iriction~rile fncheieturilor cu esen~a de tataneasa ajuta ca sa devina durerile rnaisuportabile. In caz de inflamat" articulare sint Indicate compresele cu aburl decoada-calulul (a se vedea la pag. 20).

Pe linga frunzele de varz1!se recomanda cu caldura mal ales compresele cu frun­ze de brinca-ursului (Heraeleum sphondylium), numita popular ~i crucea-pamintului,taJpa-ursului sau urechea-porcului. Acsasta planta se gase~te pretutindeni pepOvlrni!?uri, pante, cimpii, ea ~i in padurile rare, umede, de foioase sau de foioaseamestecate cu conifere sau in zavoaie, crescind ca buruiana. Planta are umbele mari,plate, aeoperite 1ntr-o nuanta verzulie sau roz-pal 9i sare Tnochl pe d'mpii !,iipante da­torlta marlmli ei deosebite.

ARTROZA, ARTRITA, COXARTROZA

Semne vlzibile ale acestei boli sint nelinistea, arneteala, teama, lata desfigurata sihalucinaliile auditive. in aeest caz, medlcul trabuie chemat urgent! Se'recomanda maicu searna ponderare in mincare !?Ipllmbari ince'e In .aer liber. Alcoolul de orice fel(exceptle 0 tormeaza bitlerul suedez), lumatul !?iconsumul de cafea naturala sint strictinlerzise. Se recomanca viscul preparat ca extract (maceral) rece - drnineata !?isearacite 1 csasca !?IInfuzia de salvie - 2 cesn in timpul zilei, ca !?icompresele cu lerburlsuedeze pe regiunea renala !?icompresele reci ~i umede pe inlma.

Este Indlcat l?i urrnatorul amestec de ceaiuri: rOdocini de anghelic[. coada­raculul (Iarba-gi~tel), riidacinf de odolean, clncl-dsqete, flori de 'evanl'ca,maghiran, ~tevie-de-munte, mart'!?or (cerentel), rozmarin, salvle, vlorea-cu-mlros­placut ~i Isop: plantele se arnesteca in paJ1i egaJe: 1 lingurita cu virf din amestecul deplante se oparsste cu 1/4 litru de cidru clocotit !?ise lasa sa stea 3 minute. Aceastadoza, proaspat pregatita de mai multe on pe zj sl bauta, poate fmpiedica un atac deapoplexie care a fost intuit dupa simptomele susnumite.

APOPLEXIA (metode profilactice)

irnediat de trei sau patru ori comprese reci pe frunte l?iochi dupa metoda Kneipp; cinda venit medicul, totul era iaral?iin ordine La prinz a primi! °hrana usoara in pat, iar ci­na a luat-o din nou la masa cu familia.

90

Se amesteca in parii egale silnic, salvie i?i coada-sorlcelulut Infuzia calda dinaceste plante se intrebuinleaza pentru clatlrea urechllor, Dar se recornanda ~I bitterulsuedez, introdus cu un tampon mic de vata, i?iuleiul cald de cimbru, care se picura

80ALA ORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Multe femel avorteazs des, caei nu pot pastra sarcina pina la sfi'ri?il.Aceste temeiar trebul sa reeurga la ceal de coada-soricelului I;>i de cre~ii?oara, 2-3 cssf pe zi. Dar~i tinerels mlad~e de carpen, care se 'planteaza ca un gard viu in jurul caselor, aducajutor. V1'liuriletinere ale frunzelor, formate din trei frunzLJlile,sint fierte in lapte. Laptelese strecoara, se bate eu telul uh galbenu~ de ou, se introduce In lapte, iar la urma seadauqa un rinti'li?,usor, Aceasta supa trebuie servita cffeva saptamlni, chiar luni in i?ir,la eina. Rareori se va mal ivi un avert.

AVORTURILE

Tncazul atrofiei museulare s-au dovedit bune urmatoarele metode fitoterapeulice:Tralsta-clobanulul proaspat!rl ~i spalata este marunlila, introdusa intr-o sticla, satoarna peste ea rachiu de sscara sau de truete de 40% !?ise lasa 10 zile in soare sauIn apropierea masinii de gatit. Se trage dupa cele 10 zile intr-o sticluta i?1se toarnadeasupra cantitatea de alcool !ipsa. Cu aceasta esenia de ptante se frictioneaza de 3ori pe zi portiunile musculare bolnave. Intern, se iau 4 cesti -cu ceai de cretlsoara,repartizate in inghitituri mici, PElparcursul intregii zile; daca este posibil, atunei sa sefoioseascs plante proaspat culese (a se vedsa ..Traista-ciobanulur si "Cre~~oara").

ATROFIA MUSCULARA

Sunica noastra In virsta de 93 de ani a capatat brusc la genunchiul sting 0umtlatura spre dreapta eu dureri puternice. Cea care plna atune! se rnisca foarte usera trebuit sa recurga la ajutorul bastonului !?ide-abia putea sa rnsarqa ehiar ~i cu el.Timp de 2 saptamini i-arn pus ziua comprese cu ierburi sueoeze (4 ore) !?i noapteatrunze fierbinli de varza calcata. Ce-I drept, durerile au cedat pulin, dar slingherirea Inmers a rarnas. Atunei am luat frunze de talpa-ursului i?iam avut sucees eu ele chiar dinprima zi, Am spalat frunzele, Ie-am ~drobit pe un fund de lemn ~i le-arn aplieat pestenoapte direct pe genunehiul bolnav. In ziua urmatoare, greutatea in mers a disparut easuflata de vlnt. Numai umflatura se rnai vedea. Deei, in seara urrnatoare am repetataplicarea compreselor si astfel, spre bueuria noastra, a disparut si umilii.tura. Sunieanoastra, care intre timp a impllnit 94 de ani, merge In continuare lara baston. AuIneetat toate durerile !?ineplacsrje de la genurichi.

Foarte recomandabila ar fi 0 data pe luna 0 baie de sezut cu coada-calului, din1,00 grame de plante care se lasa in apa reee sa se meaie peste noapte; a doua zl, to­tul se inealzel?te; durata baii - 20 minute. Apa de baie mai poate fi turnata de 2 oriinapoi peste plante, reil}ealzita ~i tolosita pentru alte doua bai de sezut.

o ealugari~aserie: .In aprilie v-arn eerut statuI. Nu mai puteam dormi de ourere nieio noapte. La indicapa dumneavoastra, am oaot atunci zilnie cite 4 cesti cu ceai .de ur­zici proaspete, In care am diluat 3 lingur~e plus 1 lingura de bitter suedez. Trebuie sava eomunie cu bucurle ca acorn; dupa 0 jurnatate de an, nu mai am nlcl 0 durere Insolo i?ioperatia nu mai este necesara. Luerez intr-un carnin de b'atrini i?iam putut ajutamulli oameni virslnici cu aceste piante."

'91

Este interesant ca de acsasta boala sutera mai mult lamelle decll barbatii. Rigiialacu gust amar l?ivarsaturi puternice, care iradiaza inspre inima, ajunginQ pina in dreap­ta, sub coaste 9i ,nsotite de gre\uri mari - acestea sint simptomele. Intruclt avam ladispozltie atitea miJloaca de leac din farmacia Domnului, nu Irabuie sa se ajungaintotdeauna la operape,

o cura de 6 saplaminl cu .suc de rldiehi a putut ajuta in foarte multe cazuri, dacanu era vorba de anumite pietre care apar extrem de rar-sl nu se dizolva: Intr-o aslfelde situatie trebuie recurs la operatls. Ridichiile se preseazs cu un storcator electric deuz casnic. Se incepe dlmlneata, pe stomacul gol, cu 100 grame 1?ise creste indecursul a 3 saptamini trqptat la 400 grame, pentru a scadsa din nou In decursul a 3saptamini la 100 grame. In cazul unor persti stomacali l?i intestinali inflama!i nu estepermisa administrarea sucului de ridichil

Cit de rapid sint dizolvate pietrele biliare de catre sucul de ridichi 0 va arata poves­tirea urrnatoare. Sofia unul general din Trlent 9i-a lndepartat calculul biliar prinoperatie. Erau pietre mici l?imari pe care-i place a sa Ie arate la multa fume, pina ce apus sa-l fie rnontate pe minerul unui cunt. Intr-o zi cind tocmai curate cu el ridichi, i-avenit cineva in vlzita. Ajasat cu\itul in castron peste ridichi 9i s-a dus.tn cass sa stea deyorba cu musafirul ei. Cit de rnirata a fost dnd si-a apuoat, mai tirziu, cutftul! Pietrelebiliare din miner disparusera fara urma, dizolvate in zeama ridichiilor.

CALCULUL BILlAR

Sa arnesteca bine toate plantele l?i se pune 1 lingurita cu virf la 1 ceasca, Acestceai se lasa sa stea peste noapte ca extract rece, iar dimlneata se incalzeste. Zilnic,dimineata ~i seara, se bea 1 ceases. indulcfta cu 1 linguri\a de miere.

10 grame de scoarta de cru~in10 grame de alga-calenie10 grame de brustur (brusture, lipan)10 grame de coada-racului10 grame de coada-soricelolui1.0grame de fumari!a (iarba-fumului)10 grame de talpa-gi1?1ei10 grame de mUl?chi-irlandez (nu de

rnuschi-lstandezl)10 grame de oblige ana10 grame de osul-iepurelui10 grame de pir10 grame de roinita (matacina)

10 grame de coada-caknui10 grame de virnan! (ruta)10 grame de troscot10 grame radacina patrunjel-de-ci'mp10 grame de arnica30 grame de maracine (paducel)20 grame de vise20 grame de ceai-de-mate10 grams de taposnic10 grame de papadie10 grame de capsule de fasole10 grame de tralsta-clobanulul

BOLILE CARDIACE!jji CIRCULATORIl

'ntrucit infarctele miocardice au luat proportii In ultimil ani, transformindu-se paresintr-un tel de boala natlonala, va indic un amestec de ceaiuri care realizeaza succesesurprinzatoare in bollle eardiaee ~i eirculatorii:

inauntru inalntea blttetului suedez. Uleiul de crnoru se incalze~le, cufundind 0 flnguritaIn apa fisrbinte.si punlnd 1-2 picaturi de ulei in linqurita astfel incalzita. '

92

Se arnesteca totul blne. 5 lingurl rasede plante se oparesc cu 1/2 IItrude vlnalb care a tost inflerbintat pine la limitade flerbere. Aburul este I{lsat s{lactioneze asupra ochilor Tnchi~i.- Celmai bine este ca acest vin sa se toarneintr-o sticla ~is{l se preqateasca deflecaredate cu 0 cantitatemai mica devin0 baleproaspata de aburl.

20 grame de silur (burunlta-pemru-durere-de-ochi)

20 grame de odolsan (valertana)20 grame de musetel10 grame de sporiei (verbinili)30 grame de flori de soc

Glaucomul nu este numal 0 boala a ochilor, el provine mai curind de la 0 dere­glare a r1nichilor.Tncele mai multe cazuri, glaucomul merge mTna-nmTn~cu durerliereumatice ~i articulare. Dintr-un amestec de urzlca, ventrillcil, filimlca ,I coada­calulul in parti egale ar trebui sa se bea zllnic2-3 cestl, in care se pune cite 1 lingurltade bitter suedez. Pentrua se obtlns 0 ins{lnato~iregrabnic{l, planteIe ar trebui s~ tie,pe ~itposibil, proaspat culese.

In caz de cataraeta se ung de malmulte on pe zi pleoapelecu bitter suedez. Dinscrisori rezulta ca acest mod de fntrebuin\are a avut un efect bun Tn cataracta,Amanuntese pot citi Tnarticoluldespre rostopasca. .

Foarte importanta pentru glaucom este 0 bale de sezut cu coada-calului.Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendenta mai departe ochilor. Baile decoada-caluluiajuta la retragereapresiunii din ochHatectap.Ea exercita din atara 0 in­fluenla ati'!:de buna asupra rinichllor, Incil adesea este Inli'iturat~presiunea din ochilbolnavl chiar In timpul baii. Se iau 100grame de plante uscate sau cca. 1/2 galeata,adlca 21/2 iitri de plante proaspete. A~estease lasa peste noapte la macerat in aparece: apa trebuie sa acopere plantele.In ziuaurrnatoaremaceratulse incalze~te,se fit­treaz{l ~l se toarna peste apa de balecare trebule sa aiba 0 temperaturapotrivita, Du­rata bali - 20 minute. In timpul baHse adauqa din dnd Tn cTndapa fierblnte, pentru apastra 0 temperatura constants. Sala de bale trebuie sa alba 0 dildura 'placuta,apade baie sa acopere regiunea renara,iar inima sa fie Tn afara apei. Fera a se ~terge,bolnavul se invele~teintr-un halatde bale ~i transpire timp de 1 ora in patul incalzit dl­nainte.Aceastaap~de bale se tolosests, relncalzita,Tnaltedoue seri.

Cu ormatoarearetetase prepara0 bale de aburl pentru ochl:

CATARACTA!?i GLAUCOMUL

Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunjet­de-cimp, ledera, hamel, turita-mare, menta ~i pelln Inl~tura de aserneneacolicile ~i pietrele. Se pun 3 iinguri de plante la 1 litru de vin de mere sau cidru,se lasa sa stea la rece, se incalze~teapoi maceratulpin~.aproape de punctulde fierbere, se ia de pe toc ~i se las~Tnrepaos 3 minute.In timpul zilei se ia laliecare ora ctte 1 lingur~,in total cam de 8-9 orl. Deoarecelichldul trebule bautcald, esle pastratTntr-untermos.

93

Releta pentru clrnatul de smochine: Se spala 1f2 kilogram de smochine~i se trece prin rnasma de tocat, apoi se framinta cu 5 grame de foi desiminichie (sena) pina iese 0 coca. Se tormeaza cirnati, se infa!?oara in folii si sepastreaza In frlgider. Se ia zilnic, dirnlnsata pe stomacul gol, 1 bucata demarirnea unei alune - pentru copii 0 treime din aceasta oantitata - aula timppina ce se norrnallzeaza digestia.

Un medic a spus.odata la 0 prelegere \inuta intr-un eamin de bamni la care amparticipat si ~u: "Cu cit va obisrunti mal mult ou laxativele, cu atll mai rebel.a va deveniconstipatial" In plus, intestinul se subliaza prln perrnanenta cura\ire de mucozitatil

lnoercati sa oblineti reglarea digesliei dumneavoastra cu ajutorul a 3 linguri desemlnte de hi, luate la fiecare rnasa cu putln lichld. Smochlnele ~I prunele, muiatepeste noapte in apa rece, indilzite dirnineata ~i luate inainte de mlcul dejun sau ca rnlcdejun, dau ~i ele rezultate bune in aceasta prlvlnta. Daca se alia prin aproplere apaproaspata de tintina, este suficient sa se bea dimlnsata 1 pahar pe stomacul gol.Oeosebit de laxativ este eteotul clcoarei care, daca se bea din ea 1/2-1 ceasca pestomacul gol, rezolva chiar ~i constlpatia eea mal rebela.

N-a~ vrea sa va tainuiase 0 scrisoare din Bavaria: "Statui dumneavoastra de a beacicoare ~i de a minoa cirnat de smochine a ajutat-o pe mama sa aiba dupa 20 de aniiara~i un scaun compact ~I 0 digestie normala. Se resemnase deja eu ideea ca nl­meni ~i nimlc n-o va mal putea ajuta.·

CONST'PAT'A

OIArtrebui bauta mai des cne 0 ceasca eu ceai oroaspat de frunze de mur, atunein-ar exista nielodata nici un fel de inflamare a apendlceiui." Mi-am amintit de aceastaverba a unui batrin medic de casa din copilaria mea. atunei eJ'ndfiul meu in virsta de 7 .ani s-a trezit intr-o dirnineata Ct! dureri in zona apendicelui eyieu 0 paloare extrema Inobraji. Am anuntat rnsdicul, .dar i-arn pregatit imediat 0 csasca cu ceai de frunze demur. Chiar 1'ntimp ce bea ceaiul, i-a revenit euloarea in obraltDoctorut n-a mar pututconstata niel 0 lrltare a apendieelui.

COLICA APENDICULARA

Pentru a fj ellberat mal repede de durerile deseori foarte neplacute din ochi, bol­navul sa-~i apliee usor pe ochii inchi~i 0 vata muiatii In bitter suedez, dupa masa deprinz, timp de lora.

Se pot face !?i bai de ochi eu silur, Insii dear eu 0 infuzle loarte slabd, 0inrautatire a bolii de oohi dupa folosirea bailor de silur este un semn de supradozare.Se infuzeaza la 1 ceases maximum 1/2 lingurila de plante ~i sa lasa intr-un repaosfoarte scurt. Rscomand comprese pe oehi cu 0 astlel de infuzie usoara. Ceaiul trebuiepreparat Insa de fieeare data proaspat !?inu are voie Sa fie folosit decil 0 data. .

Dupa un scurt servlclu divin llnut pentru pelerlnil vestgermani intr-o biseriell dinAustria superioara, a venit la mine 0 femeie radiind de buourie !?i rni-a povsstlt.cascapase complet de glaucom datorita sfaturilor din brosura mea. 0 serlsoare rni-a re­latat ell ~i amesteourlle de eeai indicate au avut succes la glaucom.

94

Diabetul se extinde in zilele noastre devenind 0 boala care ccupa primulloc alaturide intarctul miocardic si de cancer. Hrana excesiva si nesanatoasa a multor oameni,mai cu searna a copiilor, este in majoritalea cazuriloi cauza acestei boll. Prin urmare,nu numai adu~il sint diabetici. cl, din pacate. eXlsta deja foarte multi copii care suterade 0 boala a panereasului 9i deci de zahar. Asta inseamna pentru ei sa stea departede toate bueurille eopilariei, sa tina regim sever. Sa-9i taca de doua ori pe zi injectii euinsulina 9i sa fie inca de la vlrsta trageda cu un picior in ~roapa. Numeroasele bolt aletimpului nostru ne arata ca bunastarea nu ne prieste intotdsauna. Trebuie sa mailalem din portii, sa reduoem masa prea imbel~ugata. In preajma marilor sarbaton, carese inlind pe 0 perioada de doua zils, se pot observa oameni care cumpara alimente inasemenea cantita!l. de parea ar trebui sa hraneasca un regiment intreg.

DIABETUL ZAHARAT

Se recornanda urmatorul tratament fltolerapeutie: scoerta de stejar, ereti~oara,troseot ~isalvle amestecale in parti egale !?ilasale peste noapte in apa rece. lei 1/2 Ii­tru de apa se rau 2 linguriIe (cu viii)' de plante. Ceaiul e incalzit dlrnineata 9i pus intr-untermos elatit eu apa fierbinte; se tac mai multe clalirl caldule ale gurH pe parcursul zuel.Gingia poate f masata cu 0 perlu!a moale de din\i muiata in acest ceal.

DE$OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) !ili DINTII MOBIL!

Gite 1 pumn plin de urzlcl proaspete ~i frunze proaspete de nue, rnesteacan 91soc 9i 1 tulpina de rostopasca se introdue in apa reee si se pun pe foc pina ajung tapunetul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal 9i jurnatate din canti­tatea de lichid obpnuta se spala bine parul. dupa care se clate~te cu aoa. Cealaltajumatate din eantitate este lasata sa actioneze citeva minute asopra parului si a pieliieapului. tara a mai cfati 0 data parul eu apa simpla.

CRE$TEREA (trumoasa a) pARULUI

~i inca 0 indrumare: Mi!?care zilnica in aer liberl Schimbarea alirnentatiei pe tructe!?ilegume de calitate supsrloaral

Acum as dori sa va mai istorisesc cum am ajuns la concluzla cs eieoarea ajuta inconstlpatie. De crcoare rna leaga unele dmtre cele mai frumoase amintiri din copilarle!?iadolescenta. Peste tot straluceau inspre noi, copili, stelUlele albastre ale aeestor floride pe margini de drum - 0 prlvelists vesela pentru 0 Inima vesela de coplll AiCI, inAustria euperioara, imi lipsesc aceste floricele albastre; se gasesc numai foarte rar. Cuatit mal rnlrata am fost intr-o zi, cind, de linga 0 constructls noua vizavi de casanoastra, rn-a salutat 0 cicoare cu sase floricele albastre. Am rarnas locului, amcompatlmit-o pentru aspectul prafuit ~i i-am spus: .De!?iarali jalnic. imi ')U acasa celesase flori ale tale!" Zilnic fac pentru familia mea ~i pentru mine !?asecssti cu ceai deplante. In ziua urrnatoars au intrat in el si cele sass flori de cicoare spalats. S-aintimplat ca toemai in ceasca mea sa nimereascii 0 floare. Ea a facut ca in acea zi saam dupa fiecarernasa. deci de trei ori, 0 digestie normala. abunderna, Acest lucru numi-a dat pace. Intr-o carte foarte veche despre plante medicinale am gasit solutiadilemei: Cicoarea da rezultate grozave in obezitate. La 0 astfel de digestie coproasa ~itotusi normals, imi pot imagina 0 scacere treptata a greutalll In cazul psrsoanelorsupraponderaJel

95

A~ vrea acum sa incerc sa indic pentru toii diabeticii leacuri care stirnuleazapancreasul ~i inlatura deci cauza de aparitis a diabetului zaharat. Marele medicnaturist elvetian Kunzle spune: .Diabetul zaharat se poate indeparta destul de rapidcu urmatoarele plante: 3 parii martisor (cerentsl:Geumalpina), cite 1parte frunze demur ~i afin, 3 parii scllpetl (Potentillaaurea), 2 paril caji (teci) uscate de fasaleverde." Se pune 1 lingurlla cu virf din acest amestec la 1/4litru de apa, se opareste ~ise lasa 3minutein repaos; cantitateazilnica:11/2-2 Iitri.

Efectul curativ al frunzelor de afln depinde de colectarea lor corecta, Ele au voies13fie culese numai inalnta de caacarea fructelar. Ele sint, adunate la timpul patrlvit,un leac experimentatclinic in diabet. Este dovedit ca mlrtllina continuta de frunza dealin inainte de coacerea Iructelor nu numai di scade glicemia (nlvelul zaharulul Insinge), ci poate sa inlature boala c'omplet.Mirtilina Irunzelor de alin se nurneste, pedrept cuvint, .•lnsulin13vegetala".In ciuda acestor proprietali extraordinareale frunzelorde alin, tratamentul curativ cu acest ceal nu are voie s13fie lacut decil sub controlulmedicului.Supraveghereamedicalatrebuiesa alba loc In orice caz,

~i tellna poate Ii recomandata pentru sdiderea conlinutului de zahar. Un leacvechi popular este Iillsucul crud al verzel acre, ca ~i consumul zilnic al marcovllarproaspetl: dar !?iceapa !?Iusturoiul puse pe piine contribuie ladiminuareazanarulul,

Un alt remediupopular: 4 linguri de frunze de afin (culese inalnte de caacereafructelar!) se lasa la maceratin 2litri de apa rece; se fierbe pina scade la jumatate; seia de 3 ori pe zi cite 1 ceasca. $i urzlclle au 0 influilnla destul de buna asupra pan­creasUlui.Deaceea,elescad ~i continutulde zahar. In acest caz se Iolosesteextractulde urzici care se procura din farmacii homeopatice.drogherii ~i magazinespecializatein aljmentenaturalebogate in vitamine. .

Intrucil radacina de obligeana vindeca aproape toate atectiunile pancreasului,ajuta ~i in diabet. Se lasa 1 cea~cacu apa rece pe timpul noplii cu 1 lingurila rasa deradacina de obliqeana, se incalzeste user a doua zi, se filtreaz13~i se bea cite 1fnghiiitura inainte ~i dupa fiecaremasa, adica 6 inghilituri pe zi. Aceste 6 inghi!iturl vorIi resimtitede catre fiecarediabetic ca binelacatoare. .

Frunzele~i rnladitalede soc sint !?iele indicate sub forma de ceai in diabet. Doarsocul este una dlntre plantelecelemalveohidin medicina populara,

La inceputul primaverii,cind papadia i~i face aparitia pe ogoare ~i cimpii, trebuietaiatapina la radikina, spalatabine !?ilolosita la prima salata,Atunci se vede ca.existaunele cu tulpina verde ca larba ~i altele cu ea galbui-Iaptoasa.Coa galbLlieeste malgustoasa !?imai fraged{l. Diabeticiiar trebui sa m13ninceprlrnavarazilnic aceastasalatade piipadie, atit la prinz cit !?iseara. Apoi, la sfir!?,tullui aprilie !?ila inceputul lui mal,cind papad,a este in phna floare, a venit vremea pentru orice diabetic de a-;;i reduceconlinutul de zahar prmtr-c cura de 4 saptamini.Se culeg tulpinlle cu tlori cu tot !?isespala, abla apoi se arunca florile. 10-15 tulplnl de papadle pe zl pot produce 0scadere tolala a nivelulul zaharului in singe. Tulplnlle au la inceput un gust putinamarut,care dispare ins~mai tirzlu.

~i viscul are 0 influenl{l dintre cele mai bune asupra pancreasului, asa incit dia­betul ilillprerde cauza apan\ieiprintr-un consumcontinuu de ceai.Visculse rasa in aparece peste noapte. La inceput se iau 3 ce~ticu apa rece ~i 3 lingurl\e (cu virf) de visc.Dupa clteva saptamini se scade la 2 cesti ~i iara~iceva mal tirziu la 1 cea~ca.0 pe­rioada de limp cura se intrerupe complet, ~ianume primavara, dnd se gasesc ailelegume proaspete pentru diabetici. Viscul are putere de leac de la inceputul lui oc­tombrie pina in deoembrie ~i in lunitemartie :;;iaprilie, deci trebu,e cules in acesle In­tervale. Fot1acea mai curaliva 0 au planteIe de pe stejari ~i plopi, dar ~i cele de pebrazi ~i pomi tructiteri sint tamaduitoare.Tulpinlle~i frunzele se taie marunt. Bobilelealbe n-au vale sa fie foloslte pentru prepararea ceaiului!

96

La mult timp dupa arnputarl. uneori ani de-a rindul, apar fenomene-Iantoma extremde dureroase. Experienla arata cirl aplicarea compreselor cu tataneasa (a se vedea

OURERILE DUPA AMPUTARE (durerlla plclorut-tantoma)

Deoarece i?i mult apreciatul nostru bitter suedez intluenteaza paricreasul in modlavorabil. ba n poate chiar vlndeca, se recornanda i?iaceste picaturi in diabet. Ele tre­buie luate de 3 ort pe zi, de flecare data 1 lingurila plina in putln ceai de plante. Dato­rita actlunli excelente in profunzlme a bitterului suedez ar Ii indicata lunar i?i 0 com­presa tinuta limp de 4 ore ps pancreas.

Radaclnlle de eieoare se pot oferi diabeticilor drepl zarzavatul de regim eel maibun. Sint muiate bine in apa ~i spa late. asernanator salatei de andive. psntru a mai taiadin gustul amarui. D~ alttet, ceaiul din flori ~i tulpim de cicoare se totoseste cu succes~i in caz de obezitate. Se beau zilnic 2 cesti din aceasta inluzie.

Sucul presat din castravetll proaspeti scade continutul zaharului din singe ~i estede aceea foarte indicat. . . .

Radaeina-neagra este ~i ea 0 leguma dietetica excelenta, asemanatoaresparanghelului. Datorita continutului scazut de hidra!i de carbon, aUIsparanghelul cit~i ri\dacina-neagra sint 0 mincare loarte buna pentru diabetici. Pot Ii olerite cu grasimesi pesmet de pilne alba tara ca sa oauneze bolnavului. Radacina-neagra este cultivatain gradini pentru a f folosita la gatit ~i nu aste identica cu cea care creste salbatic,numita ~i tataneasa sau iarba-Iui-Tatin.

$i prazul verde este exceient penlru diabetici, Taiat marunt pina la capelele Irun­zelor, el se puna zilnic la cina pe piine ~i se maninca. $i la prinz se recornanda salatade praz.

o baulura foarte gustoasa ~I sanatoasa: Peste 500 grame. de praz talat pina lavi'rfurile verzi se toarna 0,7 lilri de vln alb sec ~i se lasa 24 de ore acoperit. Se filtreazasl lichldul se toarna in sticle, Se bea dimlneata i?1seara cite 0 gura. Hesturile pot Iipuse pe piine ~i mincate.

Un medic practician din Austria superioara a ajutat 0 diabetica prin urmatoareareleta: Sa zdrobesc 3 capillini mari de usturoi, sa introduc inlr-p sticla de 1 litru carese umple apai cu rachiu de sscara ~i se lasa sa stea 10-14 zile. In fiecare zi inainte demic\;ll dejun se ia 1 lingur~a plina din acest maceral.

In aprilie 1977 am primit un telelon de la 0 doarnna din Viena care mi-a povestit caeste de 30 de ani bolnava de diabet.. M-a rugat s-o ajut. I-am indicat procedeele demai sus cu diverse plante. S-a luat exact dupa sfaturlle mele din brosura. La fnceputullui august mi-a comunicat bucuroasa ca din analizele medicale au rezultat valori nor­male de zahar, La sf]r~itul lui septembrie 1977 am Iinut 0 prelegere in parohiaHasenleiten din Viena. In timpul dlscursului, aceasta doamna a cerut sa vorbeasca i?iarelatat: ,Am fost 30 de ani bolnavirl de diabet. Am urmat sfaturile doamnei Treben ~iam acurn din august nivel normal de zahar." A fost aplaudatii furtunos de public.

o cunostinta din Gundellingen/Bavaria serie: .Un cunoscUl apropiat a lost bolnavde diabet ani de-a rindul i?i avea zilnic nevoie de iniectii, Acum a reusit cu ajutorulceaiurllor ~i plantelor din brosura dumneavoastra ca zaharul sa-i scada, Se afta,bineinteles, sub control medical curent. Doctorul a fost mirat de scadsrea zaharului."

Un inginer din Viena avea valoarea zaharulu! in singe de 280. A urmat sfaturileindicate in "Farmacia Domnului". La un control medical ulterior s-a constatat cs zaharula scazut la 130.. intrebuintarea tuturor aoestor plante de leac ca ~i a legumelor dietetice esteincununata de succes fireste doar In cazul in care se traiei?te exact dupa regimulalimentar diabetic prascris.

97

Frunzele proaspete de podbal sint spaJate, zdrobite ~i frecate pe un fund de lemncu sucitorul de tailei pina iese un tercl de frunze care se apuca pe portlunile inHamate

ERIZIPELUL

Un emfizem pulmonar se Iormeaza, ca ~i astmul cardiac !il boille glandel tirolde,in majoritatea cazurilor din cauza unui ficat dereglat ~i ele sint insolite de insuficien!aresplratorie. Presiunea ascendenta a ficatului contribule la umflarea, deci marireabronhiilor, a plaminilor !ii a inlmii. PresiuneC}perrnanenta a flcatului asupra tiraidei sen­sibile declanseaza mOdificari patologice. Inlr-un asemenea caz se bea dimineata 1ceasca cu ceai de pedicu!a, se apliea in timpul zilei 4 ore la rind comprese cu lerburisuedeze (a se vedea "Moduri de folosire", la articolul Jerburue suedeze"), iar in timpulnoplii comprese cu aburl de coada-calului. Se pune 1 pumn plin de 90ada-caluluiintr-o sit~ deasupra vaporilor de apa, pina se infierbint~ !ii se moaie. Invelite intr-opinza de in, plante Ie se apliea apai pe zona ficatului bolnav. Este tras~ astfel presiuneaficatului ~i treplat inceteaza ~i nelini~titoarea insuficienta respiratorie.

EMFIZEMUL PULMONAR

Se iau 2 lingurite pline de rlldllcini maruntite de osul-lepurelul la 1 ceasca cu apa!ii se lasa peste noapte la rece. A doua zi dimlneata, maceratul se Incalzeste user ~i sefiltreaza, Aceasta csasca se oea repartizata 1/2.ora inainte si 1/2 ora dup~ micul dejun.

o a douaposibilitate de a face edemele sa se retrag~ se realizeaza prin scoartatrunchiului de soc sau a crengllor de soc. La 1 ceasca se ia 1 lingurita rasa descoarta de soc (intruci"tcantitatile mai mari decfanseaza diaree sau varsaturi, trebuiedozat 'toarte slab) ~i se lasa peste noapte la race la maceral. Aceasta ceasca cuscoarta de soc rnacerata paate Ii subtiata cu inca 1/2.ceasca cu aoa, Se bea ci"te 1/2ceasca usor incalzita dupa fieeare din eele 3 mese principale.

EDEMELE sau UMFLATURILEdin cauza retinerii de lichid In tesuturi, ,

.Moduri de folosire" la 'articolul despre tataneasa, pag. 61} aduc alinare, iar durerilepier treptat.

Efect excelent are ~i esenta de ceapa, care se cump~r~ din farmaciile homeopa­tice sau din magazinele speclalizate in alimente naturale bogate in vitamine, dar sepoate prepara usor ~i in casa. Cepele taiate rotoooale se introduc intr-o sticla pina lagit, se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40%, se lasa s~ stea 10 zile in soaresau la loc calduros, apoi se trage in sncte, Cu acest preparat se unge apoi bontul am­putat.

De mare ajutor este ceaiul din radiicini de stinjenel (Iris) care se scot din pamintin octombrie, se spal~ cu 0 perie !ii se usuca prin atirnare. R~d~clnile uscate se rna­cin~ pin~ devin a pulbere, cel mar bine cu ajutorul unei ri!inlle uzate de ri~nit cafea,mac sau pesmet. 1/2 linguritll din acest praf se las~ peste noapte la macerat in 1/4 litrude ap~; se beau in timpul zilei 1-2 cesn. in ingh~ituri miei.

Cioturile amputate ar trebui imbaiate de 3 ori pe sllptllminll in bal de cimbru(prima baie poate Ii incalzitll incll de 2 ori). Se pune 1 pumn plin de cimbru Ia 1 baie.$i pernele cu clmbru ~i pedicuta puse peste noapte ca ni!ite comprese ar Ii de re­c:omandat. Cite 100-150 grame din plantele numite sint introduse intr-o perna dinpinza de in.

98

Gargara frecventa cu frunze taiate rnarunt de buberic (iarba-neagra) sau dedragaiea face sli dispara gLli?8,crsscuta fie i'n interior, fie in exterior. BubE--icul se

FORMAREA GU~EI

Se ia intern de 3 ori pe zi cite 1 lingurita. in cazuri deosebit de grave cite 1 lingurade bitter suedez In inluzie nelnduleita de musetel. Extern, se fac spalari cu 0 infuziecaldu\a de silnie, eoada-calulul Ifi linarita (gura-Ieului.de·cimp galbena) In partiegale. dupa spatare se tamponeaza eu bitter suedez sau se apliea local 0 vataumezlta cu aeeste picaturl. Sa se faea bai de sezut eu coada-ealului. iar pe timpulnop!li sa se puna comprese cu aburl de eoada-calului (a se vedea "Moduri defolosire" la subcapltolul .Coeda-calolul").

o femeie din Bavaria. in virslli de 51 de ani, a suferit limp de 28 de ani de 0 fistulafaeiala la osul molar. Imi relateaza: "Nu pot sa descriu cit am tras in acesti 28 de ani!Am lost sfatuita sa ma operez, ceea ce fnsli n-am facut, cliei profesorul avea dubii inprivin!a reusitei, Am glisit alinare abia la un lamaduitor, care rn-a trecut pe alimentauevegetariana cu fructe crude lii pe mi~cari de gimnastica respratone - nu m-arn vinde­cat insa. Primavara am luat din natura primele urzici proaspete ~Iam inceput sa beauzilnic 3 cesti cu eeai de urziei, de fiecare data CU 1 lingunla de bitter suedez. Dupaexact 14 zila, fistula mea faciala s·a vindecat ~i n-am mai avut nici 0 durere. A fast pen­tru mine ~i toli cei ce ma cunosc ca un miracot,"

FISTULELE

Dupa dr. Dirk Arntzen. medic la Berlin, exista 0 metoda de a trata fimoza la copiicu ajutorul bailor. Se iau 10-20 mililitri de solutie 10% de sulfat de potasiu (preferabilsi:! fie proaspat preparata de catrs farmaeist) pentru 0 baie calda de copil, deci decca. 50-70 titrt, ~i se trage user inapoi prsputul. Se lac 1-2 bai pe saptamina. Adesease vad rezultatele deja dupa 4 bai; dar mal mult de 10 bai nu-si au rostul. Virsta fa­vorabua pare a Ii intre 4 ~i7 ani, i'nsa baile mai pot f faeute chiar ~i baie!ilor de 10 ani.Mul!i baieli au seapat astlel de operate. La batrini, aceasta metoda nu mai este efi­cienta, din pacate. $i baile de nalba dau psrtormante bune. Pentru 1 baie de copil - 1pumn plin de nalbe, Ii:!satepeste noapte numai in apa la macerat; pentru adulti - cca.100 grame pentru 1 baie de sszut.

FIMOZA

unde s-a localizat erizipelul. Din frunze se poate prepara insa ~i 0 infuzie (se taie frun­zele rnarunt, se oparesc cu apa clocotita. se lasa sa stea pulln) ~i folosi ca 0 com­prssa, dupa ce se raceste, Tot la fel se pot intrebuin!a ~i frunzele de varza, spaJate ~izdrobite. Ele inlatura orice inllamalie provocata de erizipel. Foarte emolient si beneficeste efectul sucului frunzelor carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum).Trecindu-Ie prin storcatcrul electric de uz casnic, se obline un sue cu care se ung usorpol1iunile inflamate sau se taie de-a lungul citeva Irunze de urachelnita ~i se pun pe 0larfurie, cu partea zernoasa in sus. Cu sucul care se prelinge din supratetelesecponate se ung zonele alectate de erizipel. Intern, se iau dlmineata, 1/2 ora inaintede micul dejun, 1 cea~ca cu infuzie de ventrttlca. iar pe parcursul zilei, incetul cui'ncetul, 3-4 cesti cu eeal de urziei, pina ce controlul medical constata disparitiaerizipelului.

99

In aceasta boata, slava Domnului rara, dau rezultate urrnstoarete plante: ventrilica,cretisoara, traista-clobanului, eoada-soricelului si coada-calului - amestecate inparii 'egale. Trebuie baute zilnie minimum 4 cesti, 1mpartite pe durata intregii zile. Estenecesara 1.lingurila (cu virl) de plante la 1/4 litru de apa; se oparests 9i se lasa 1 minutin repaos. In plus, se fae 14 zile bai de sezut cu aceste plante; se tolosesc 100 gramede plante pentru fiecare baie si se lasa peste noapte in ,apa rece; a doua zi seincalzeste 9i se toarna intr-o apa de baie de sezut de temperatura potnvita; durata baii- 20 minute. Apa de baie se mai poate turna de 2 ori inapoi peste plante sl, daca sereincalzeste, se poate folosi pentru inca doua bai de sszut.

HEMOFILIA

Frunzele cedrului sau ale chiparosului sint spalate, taiate marunt 9i se umple cuele 0 sticla pina la git; se toarna rachiu de secara de 38-40%; se pune sa stea 10 zileIn soare sau in apropierea masinii de gatit. Cu aceasta tinctura se tamponeaza he­mangiomul de mal multe ori pe zi.

$i frunzele carnoase de urechelnita (Sempervivum tectorum) - numita 9i iarba­ciutei, urechiuge, verzisoara - taiate de-a lungul si despicate contribuie la disparitiatreptata a hemangiomului, daca acesta este uns cu seva ce iese din ele.

Seva tulpinilor carnoase de filimica, stoarse prin storcatorul electric de uz casnic,ajuta de asemenea la inlaturarea hemangiomului. Bitterul suedez folosit de mai multeori duce si ella disparitia acestei rebele boli de plels.

Sucurile 9i tincturile mention ate sint de mare ajutor 9i pentru a Indeparta alunltele,semnele din nastere, dereglarile de pigment, keratoza senlla (petele debatrinete], zonele albe de piele bine delimitate, precum 9i negii.

Un baielel de doua luni avea pe piept un hemangiom mare clt 0 jumatate de lintecare trebuia Indepartat prin operatie. Mama lui, ingrijorata, se temea de compficatil laoperatiasuqarului. A ineeput sa tamponeze loeul de mai multe ori pe zi eu bittersuedez. In eca. 6 saptam1ni, hemangiomul a disparul.

HEMANGIOMUL

Cum urzicile ajuta In toate alergiile 9i cum la guluraiul de fin este vorba de 0alergie, el va Ii taClIt sa dispara inlr-un limp relativ scurt, blndu-se ceai de urziei, 3-4cesti pe zi, ell cite 3 lingurile de bitter suedez care se dilueaza eu ceaiul.

GUTURAIUL DE FIN

gase~te la maluri de piraie, In santuri de padure ~i printre tutisurile care lin umezeala.Are flori marc-roseate tara stralucire ~i frunze verde-inchis, lunquiete, cu virt ascutit.Acestea au acela9i mires puternic ca ~i frunzele de soc; deci nu se pot confunda, ca­torita acestui miros, cu 0 alta olanta. In limp ce la buberic se cotecteaza numai frun­zele, cu care se tace gargara adinca, lara a se bea din lichid, draqaica se tolosesteintreaqa, cu tlori cu tot, se face gargara adinca 9i se bea din cind in dnd cile 0 gura. 0cunostinta din Viena a capatat in lebruarie 1979 0 gu~a destul de vizibila. Se temea deoperatie si, la statui rneu, a inceput sa Iaca gargara primavara, cind s-au ivil in naturaprimele dragaice. Dragaica se opareste 9i intuzia se Ioloseste calda pentru 0 gargaraadlnca, Ferlclta, mi-a povestit dupa un an ca sotol ei II adusese mereu dragaicaproaspata: inca de la inceput simtlse ca gU9a i se micsora treptat, pina ce a disparutde tot.

100

in cazul unei inflarnatii a patului unghiei se lasa 50 grame de nalba sa stea pestenoapte In apa rece la maceral; Inainte de a merge la culcare, se fac bai incalzile depicioare sau de mlini, cu 0 dura!a de 20 minute. Aceasta apa de baie poate, lasata larece, sa fie tolosita de 2~3 ori. In atara de aceasta, se unge alifie de fillrnica pestepatul de unghie inflamat ~i se pun deasupra comprese cu ierburi suedeze.

INFLAMATIILE PURULENTE ALE PATULUI UNGHIILOR -UNGHIILE friabile sau accidentate

Cili oameni sutera' mai ales In zilele ploioase sau la coborirea de pe munte de tap­tul ca nu-~i mai pot line urina ca lumeal In aceasta problema ajuta mai ales baile caldede 'sezut cu coada-sorlcelului ~i coada-calului, 100.grame de plante pentru tiecarebaie (a se vedea "Bai de sezur la .Partea generala"). In atara de aceasta, sa beau zil­nic 4 cesti cu ceai de cretisoara si se freaca regiunea vezicala cu esenta de traista­clobanulul care Invioreaza musculature dinspre exterior. Gasi\i la articolul .Traista-cio­banului" modul cum se prepara aceasta esenta. Simultan se recornanda insa si bai desezut cu traista-ciobanului. Se folosesc tot 100 grame de plante pentru fiecare baie.

Baile de sezut cu sare de bucatane ajuta intr-un mod unic. Intr-o apa de baie detemperatura moderata se introduce sare de bucatarie ~i se repeta baile saara deseara plna ce dispare incontinenta urinara.

INCONTINENTA URINARA

o mama tlnara se pilngea ca baietelul ei in virsta de 2 ani sufera de lipsa cronicade potta de mincare, este morocanos, obosit, de abia i1 pop scoate la plimbare !iliarecearcane negre adlnci sub ochi. Situatia s-a schimbat rapid cind si-a bagat copilul. lastatui msu, ·intr-o baie completa de clmbru, alcatuita din 50 grame de plante (se lasapeste noapte in apa, durata bail: 20 minute. inima tn afara apei, apa baii se toama inpoua seri Inapoi peste plante, in total se tac 3 bai din cantitatea respectiva de plante).In atara de aceasta, copilul a primit zilnic 1 ceasca cu ceai de urzici, bind ingh~ituracu inghititura. Mama sa mi-a povestit plina de bucurie ca baiatul ei nu mai era de re­cunoscut. A capatat potta de mlncare. are chef sa iasa la joaca !ili la I?limbare ~i esteamuzant cum micu\ul TIaminteste zilnic mamei de ceaiul lui de urzici. Ii spune mucalitca trebuie sa ia .rnereu doar o1nghititura!"

INAPETENTA LA COPII

Se beau pe parcursul zilei 4 cesti cu ceai de cretisoara, inghiyrura cu ingh~itura.Se pune 1 linguri\a (cu virf) ,de plante la 1/4 litru de apa, se opareste ~i se lasa sa steapunn, Se umple 0 sticla pina la git cu traista-ciobanului taiata rnarunt de la tulpinapina la tlori, se toarna deasupra rachiu de 38-40%. apoi se pune sa stea 10 zile insoare sau In apropierea masinll de gatit. Cu.aceasta esenta se unge de citeva ori pe zjpartea stinga a burtii. de la vagin In sus. In acelai?i limp. se fac 3 bai de sezut cucoade-soncetulul pe saptamlna: Se lasa peste noapte 100 grame de coada­i?oricelululln apa rece; se incalzeste a doua zi si se face 0 baie de sezut lunga de 20minute. Apa de baie se mai toarna de 2 ori inapoi peste plante, astlel Inci! din apapentru 0 baie se pot face trei.

HISTEROPTOZA (PROLAPSUL UTERIN)

101

Mirosul gurii nu este nsplacut nurnai pentru eel afectat, ci ~i pentru cei din jurulsau, Trebuie In primul rind stabilit medical de unde provine. EI poate avea cauze

MIROSUL GURII ~iLlMBA SABURALA (iNCARCATA) .

In caz de menstruatie foarte abundsnta se bea dimineata, pe stomacul gol, 1/2 orainainte de micul dejun, 1 ceases cu infuzie din urrnatoarete plante bine amestecate: 25grame de florl de arnica, 50 grame de radaclna de adolean, 25 grame de muschi­tslendez, 25 grame de rolnjla, 25 grame de coada-soricelulul ~i 25 grame de salvie.1 lingurila cu virf la 1/4 litru de apa; se oparsste; repaos - 3 minute. Ceaiul trebuie bautin continuare ~i atunci cind menstruatia s-a normalizat. Aoeste plante dau organismuluio senzatle placuta pornind din zona pslviana, impiedica aparftia Indispozlttrlor demenopauza, jar efectul plantelor dureaza ani in ~ir. Cu ani in urrna, 0 femeie rn-a rugatsa-i dau aceasta releta. Avea menstrualii foarte abundente !?ifacuse fara rezultat douaintsrventli in clinica fratelui ei, care era ginecolog. Ceaiul a ajutat-o la fel de repede casj pe mine cind am avut in urma tifosului hemoragii oe nu puteau Ii potolite cu nimic.Medicul cu care rna tratam a fost atunci de parers sa Incercarn cu plantele medicinale.Astfel a ajuns in milnile mete aceasta releta minunata. ,Am suferit peste un an sijumatate de menstruatli ee durau 14 zlle ~i ehiar mai mull. In exact 4 saptamini plantelem-au ajutat, normalizindu-mi ciclul, Am baut aeest eeai cinei ani fara fntrerupere.

MENORAGIILE (HEMORAGIILE MENSTRUALE)

Aici ajuta extraordinar alitia de dragalca; aceasta se prepara exact la fel ca alifiade filimica (a se vedea articolul despre filimica). Alitia se unge de jos pina sus de-alungul sirel spinarii. Importante mai sint ~i freqiile cu esenta de coada-sorlcelului siradacini de tataneasa (a se vedea "Tinctura - esenta", de la .Partea generala"} ~i con­comitent b!lIe·complete de clmbru ~i coada-soricelulul.

LEZIUNILE COLOANEI VERTEBRALE

Pentru a scapa de aceasta stare extrem de neplacuta, se amssteca 10 grame desllur, 10 grame de odolean, 15 grame de cul~orlta (numita ~i albeara, cerentel, cer­culet), 10 grame de florl de IIl1ac, 10 grame de crethiloara, 20 grame de musetel ~i 10grame de vlran] (rutA). La 1/2litru de apa se iau 15 grame de plante, se lasa'pe timpulnoptii la macerat la rece, iar a doua zi canlitatea se incalze~te pina la punctul de fler­bere. Se amestsca, se lau plantele de pe foc ~i se lasa sa stea 3 minute. Cind seracsste putin, se cufunda 0 bucalica de pinza in lichid ~i se pune calda pe ochiiinchi~i. Aceasta operatle se repeta de mai rrunte ori timp de ,/2 ora. Se acopera apoicu 0 bucata de pinza uscata~Ise sla petln cu ochli in repaos.

LACRIMAREA

Unghiile friabile (casante) sau accidentate sint unse cu suc de ceapa sau deplclorul-coccsului. Ceapa se taie in doua: cu jumatatile de ceapa se freaca unghiilede mai multe ori. Se poate folosi insa si ceapa stoarsa, Sucul piciorului-cocosului,care creste la margini de pad uri ~i cimpii, se utilizeaza ~i el cu succes. Se despicatulpina rotunda, grosu!a ~i se ung unghiile in repetate rinduri cu seva obtinuta. Cu 0singura ungere nu se reallzeaza insa nimic, ea trebuie rspetata timp mai indelungat.

102

Esenla de urzici intrebuintata in homeopatie, pe care 0 recomand cu cea maimare caldura, trebuie inghilita diluata. Aceasta esenta se gase~te in farmacii, inmagazine specializate in alimente naturale bog ate in vitamine ~i in drogherii. Esentaeste insotita de indica!ii despre modul de intrebulntare.

Cum s-a mennonat in articolul despre coada-calului, balle de ~ezut cu coada­calului, simultan cu care se bea ceai de coada-calulul, inlatura foarte rapid nisipullarinictti ~i cella vezica (=micii calculi vezicali), precum :?ipiatra (=calculul) la rinichi.

In vechile carti despre plantele medlclnale sta scris ca palaria-cueului (numita inIimbaj popular ~i pliscul-cucoarei sau priboi), precum :?ivioreaua-cu-miros-pliicut sau

NISIPUL LA RINICHllili LA VEZICA lili CALCULUL RENAL

Fiorile culese in soare ale musetelului, lumtnarlcll, cozii-soricelului sl elmbruluise introduc pe cit posibil proaspete sau user uscate intr -un saculel de' pinza ~i seaplica direct pe zonele afectate de nevralgia faclala. Se folosesc plantele culese insoare, in!rucit prin acuunea soarelu! ~I-au dezvoltat mai puterruc uleiurile volatile carestirnesc efectul curativ pozitiv. In plus, se beau din plantele mention ate 4 cesf zilnic,ingh~itura cu inghi~tura. (Se oparesc, se lasa sa stea putin.) Daca apar dureri spas­tice, se spala fala cu infuzie calda de urzici, se frictloneaza ~i se pune pe ea unsaculet de penzaumplut cu pedicuta taiata rnarunt, Aplicarea compreselor facute cubitter suedez (a se vedea la pag. 75) trebuie sa aiba loc neaparat in pat $i adminis­trarea interna a acestor picaturi - de 3 ori pe zi cite 1 lingur~a -, diluate in arnestecelde ceaiuri susmenponat, aduce alinare bolnavului.

NEVRALGIILE FACIALE

in aceste boli nu se recornanda numai ceaiul de rnatasea-porumbulul, macrlsul­iepurelui cules proaspat, urzlca-rnoarta-qatbena sau alba ~i bai de sezut eu coada­calului, ci se bea ~i lapte de troscot (3-4 cestl pe zi), care are un efect uimitor.Troscotul - 1 lingurila cu virf la 1 ceasca - este oparit ou lapte in clocot ~i baut foartecald, in inghipturi mici.

NEFRITA 51PIONEFRITA,

diverse: dintll stricati care trebuie tratan, abcesele in cavitatea bucala, amigdalitele,secretiile mucoasei nazale, dar ~i stomacul prost cu insuficient acid gastric sauconstlpatla. La ultima mantionata se pune mai ales problema realizarii unei digestiireg\/Iate.

In cazul abceselor din cavitatea bucala se face gargara cu ceai cald de dragalca,in oel al amigdalitelor, cu ceai de salvie, tot ceaiul caldut de salvie ajuta ~i la elimi­narea secretiei mucoasei nazale. Deseori slnt de folos in combaterea mirosului guriiciteva plcanm de ulei de ienupar care, turnate intr-un pahar cu apa dilduta, sint luateincet, in inghilituri rnici, $i mestecarea semlntelor de marar poate indaparta mirosulgreu. Daca el este provocat de tulburarl in cavltatea bucata, ajuta 0 gargara repstatacu 30-40 picaturi de tinetura de smlrna diluate in apa calduta.

Ceaiul de pelin este un mijloc exoelent pentru a combate IImba foarte inciircata~i mirosul neplacut al gurii. Parerea larg raspindita: "Pelinul este sanatos ~i nu poatedauna niciodats" nu este deloc corscta. Trebuie procedat cu economie in cazulpelinului. Astfel, la 1 ceasca cu apa se ia doar 1{2 lingurila de pelin.

103

Frunzele proaspete de macri~ul-Iepurelui, care acopera: asemenea unui covorintins solul padurilor noastrs de foioase 9i conifere, sint spalate 9i presate prinstorcatorul electric de uz casnic. Se iau din ora in ora 3-5 picatur' diluate In eesl decoada-eorlcelului, din care se prepara 4-5 cesti pe zi. Se toloseste 1 IInguri\a(cu vfrf)de flori de coada-serlcelululpentru fiecarecsasca, se oparsste, se lasa sa stea pulin.Diluareapicaturilor de macri~ul-iepureluitrebuie sa alba loc intr-o cantitate de cea! decel pulin trei or! mal mare. In acelasl timp se fric\ioneaza 91raspinaril cu sucul demacri!?ul-iepureluiproaspat obnnut, dar alternativ91cu tinctura de coada-soricelului.Fiorilede ooada-sortcelolui culese fn soare se lasa,la maceralfn rachiu de secara saude fructe de 38-40%9i se pun 14 zile la soare. Pe parcursul zilei se aplica timp de 4orr pe regiunea occlpitala comprese cu bitter suedez (a se vedea articolul .Jerburilesuedeze",pag. 74), cu care se poate umbla prin locuinta.

Dacape Irngami9carilede tremur survine !iii0 oarecare rigiditate a rnembrelor,seefectueazabai complete de cimbru din 200 grame de plante. Dinapa unei bai se potface, prin reincalzire:;;irefolosire, in total 3 bai (a se vedea "Bai complete" la .Parteagenerala~,pag. 8).

PARKINSONISMUL (Boala lui P.arkinson)

Se recornandade maimulte ori pe zi bai fierbinli de musete], durata baii - cite 1/2ora. Imediat dupa aceea, trebuie pus un bandaj de lut, sub care se unge cu 0 alifiepentru abcese. - "Usturoi fiert in lapte si se scalda mlna 1/2 ora in acest Iichid",spuneun vec]1i leac babesc. Oaca degetul face puroi, se pune 0 cornpresa cu terei deseminte de in. Dacaatunciabcesul se deschide,sa se taca ladeget 0 baie cu ceai dernusetel.La urmase pun compress cu uleide sunatoare.

Un al doilea leac vechi de casa se obtine amestecindfn parti egale patrunjel-de­clrnp, nalba-mare (nalba-alba], radacini de feriga 9i flori de soc. Se pun 15 gramede plante la 1/2 Iitrude yin alb, se lasasa stea peste noapte In apa rece, iar a doua zicantitatease incalze9tepina ajunge la punctul de flerbere. Se introduce degetul timpde 2 ore fn vinul caldu! de plante,se razulenistepraf de la 0 creta, acest praf se aplicalocal 91se leagadeasupra 0 buca\ica de plnza.

PANARITIUL (SUGELUL)

strugurii-ursului indeparteaza calculul renalintr-un mod rapid si cert. Contlnutul inaltde substante tanante al strugurilor-ursului nu este Intotdeauna bine suportat de catreunii oameni. Survin atunci varsaturi, greWri, precum ~i lipsa pottei de mlncare. Dinaceasta cauza se pot recomanda In locul strugurilor-ursului 9i frunze de par cu perezemoase, de must, care constituie in acest caz un Inlocuitor perfect.

Turita-mare cu flori galbene, care creste pe li'nga drumurile forestiere, la liziere, pepante, dar ~i in razoare, terenuri nectJltivate ~irnaluripietroase de rlu, ale carei flori -asernanatoareunui spic galben<:uriu- se gasesc din iunie pina in septembrie, da unceai excelent contra nlsipului9i pietrei la rlnichi, ca 91contra afectiunllor legate de cal­culul billar. Nu degeaba se nurnesteacsastaolanta in popor "HellallerWelt" (=Ieaculintregii lumi) sau "K~nigallerKrlluter" (=regele tuturor plantelor).Un amestec a efte20grame de turita-mare, osul-iepurelui, tralsta-eiobanului 51frunze de mesteacaninregistreaza pertorrnanteexcelente.Fire9leca plantele se lnfuzeazadoar 9i se lasaapoi sa stea 1minut.

Se amesteca bine toate plan­tele, se ia 1 lingurita cu vir! pentru1 ceases, se opareste 9i se lasasa stea 3minute. Ar fi bine sa sefoloseasca pe cit aste posibilplante proaspete. Din acest ceaise beau pe parcursul zilei 11/2-2litri, inghititura cu ihghijitura. 'Fie­care inghijitura este asimilataimedial de organism 9i prelu­crata,

104

10 grame de scoarta de stejar30 grame de scoarta de salcie40 grame de barba-popii20 grame de fumarica20 grame de coaja de nuca30 grarne de rostooasca50 grame de urzici30 grame de ventrilica30 grame de filimica20 grame de coada-soricelulul

Amestecde

ceaiuri

Din toate colturlle Austriei ~i Germaniei Yin sa ceara ajutor oameni suferind. depsoriazisul considerat din punct de vedere medical drept incurabil. Noi insa, cei carecredem in plantele medicinale din farmacia Domnului, stim ca Dumnezeu ne aduceajutor prin abundenta plante lor de padure ~i cimpie asternute la picioarele noastre.

Exista diferite tipuri ale acestei boli chinuitoare: asa-nurnitul psoriazis rosu, carese rnanifesta prin pete !oarte rosil, bine delimitate, un altul, la care pielea parca ar faooperfta cu solzi de peste ~ial treilea cu 0 pieJepergamentata, crapata, groasa, alecarei crapaturi se adincesc seara, se desfac ~i pricinuiesc omului chinuri mario Laacestea se adauga niste mincarirni foarte puternice, ceea ce insearnna 0 irnpovararenervoasa grea pentru fiecare bolnav. Pielea produce l?i indeparteaza zilnic 0 marecantitate de coji, la orice rniscare acestea curg pe jos.

Cu ani in urma am aflat despre 0 femeie de 38 de ani, a carei piele era de la git in.jos crapata !?i pergamerrtata, care il?i pierduse parol de pe cap ~i trecuse prin ni~esuferinte interminabile. In spital, chinurile i se domolisera pu1!n prin faptul ca fusesebagata pina la git intr-un sac de nailon. Astfel, pielea i se mai muia pu1!n printranspiratie ~i durerile se mai diminuau. De schimbat, jnsa, nu se putea schimba nimicin maladia ei. Atunci am realizat ca numai plantele depurative, dezintoxicante pot vin­deca 0 asemenea boala. Cihd a tolosit ceaiul alcatuit de rl}ine l?ia tinut regimul alimen­tar corespunzator, succesul a venit lntr-o jurnatate de an. In acest scurt rastirnp parull-a crescut din nou, iar pielea a redevenit neteda ~i tara pete. De-atunci am ajutat multepersoane bolnavs de psoriazis.

BoaIa ia nastere din cauza unei dereglari a funcponarii ficatului. Trebuie deci cape tinga utilizarea plantelor, sa se tina l?i 0 dieta stricta pentru ficat: Sa se evitemezelurile (in afara celor de regim), cimapi. afumiiturile, carnea de pore ca ~i supelelor, apoi toate felurile de acrituri, ca otetul, mustul, vinul, lamiile, portocalele,grapefruiturile, fructele de padure ~i sucurile lor, ~i coacezete negre sint incluse aid,merele crude, cafeaua naturata. ciocolata, cacaoa si mierea de albine, caci aceastadin urrna tormeaza acizi pe care ficatul bolnav nu-i suporta. De evitat sin!, de aseme­nea, toate tipurile de peste de conserve, pestele afumat, camea de conserve, fructeleunicarpelare (pastaile) ca mazarea, fasolea ~i lintea ~i once fel de aloool, Permise sintmincarurile cu lapte, laptele l?iprodusele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea usoaraca cea de vitel, de pasare, cea fiarta de vaca, pestele proaspat sau congelat, legume Ieusoare ~i zilnic mult compot de mere ca lnlocuitor al fructelor proaspete.

PSORIAZISUL

105

Pielea trebuie unsa de 2 ori pe zi cu osinza. Daca este yorba de un psoriazis cucruste care acopera intregul corp, atunci se stoarce prin storcatorul electric de uzcasnic rostopasca proaspata, bine spalata ~ se prepara prin frecare 0 alifie in pro­portia pe 50 grame de asinza la 5 grame de rostopasca, Pomada se pastrsaza la frl­gider. In acelasi mod soar putea folasi pentru pregatirea alifiei sucul de nalba proaspatstors.

in afara de aceasta, se recornanda bai cu adaos de infuzie de palaria-cucului(prlbol). La alinarea mincarimilor ~i la ins~ato~ire contribuie ~i bilile complete denalba ~i coada-calulul (plantele se arnesteca in pal1i egale ~i se pun peste noapte lamacerat in apa reee - 200 grame pentru 1 baie, durata bail: 20 minute, inima in ataraapei). - Toate aceste procedee ajuta ~i in neuroderrnlta.

Doi copii dintr-o familie se imbolnavisera de psoriazis. Fet~a de 12 ani aveapsoriazis de Ia 2 ani, baiatul de aproximativ trei sferturi de an. Pann~i au incercat totul,au fast cu tata Ia nenumarati doctori, ~i in Elvepa, tara sa fi reu~it a ameliorare a stariiei. Cu ajutorul plante lor pe care copiii Ie-au cautat cu multa bucurie in timpul verii, auputut f scap81i de aceasta boala, Mama a povestit ca fata are acum 0 piele neteda caun bebelus. Continua sa bea ceaiul in cantitati mici.

intr -un all caz, psoriazisul rosu a desfigurat intreaga fata a unei fet~e de 12 anisuferind de aceasta boala de pe la 2 ani. Parin~i disperati incercasera ~i ei totul pen­tru a scapa copilul de boala, Dupa a lntrebuintare de 4 luni a retetei meIe pentru pso­riazis, am revazut copilul cu a piele normal a pe tata.o doarnna dintr-o localitate din Austria superioara avea corpul acoperit pe mutteportiuni cu psoriazis rosu, La statui meu, a urmat cele explicate mai sus ~i un rezultats-a vazut deja dupa 4 saptamini. Treptat, petele rOl?iiau disparut complet. - Un cazassmanator la un morar din apropiere de Mainz: Aplicarea procedeului de mai sus atacut ca psoriazisul rosu sa dlspara in scurt limp.

o calug~ care se chinuise 30 de ani cu psoriazis a inceput in primele zile ale luioctombrie cura de ceai insotita de dieta. De Craciun mi-a comunicat ca boala i-a trecutde tot •

in octombrie 1972 am aflat ca 0 femeie tinara, mama-s trei copii, sUferea deaceasta boala cumplita. Se irnbolnavise dupa un icter l?i am presupus ca boala eifusese provocata de 'a dereglare funcponala a !icatului. linara femeie era absolutpeste tot acoperita cu cruste. Nici pielea capului nu fusese crutata. Parul is-a tot rarit,pina la urma a trebuit chiar sa poarte peruca, pentru a putea sa apara printre oameni.La !iece rniscara cacea pe jos 0 ploaie de matreala ~i de cruste. Seara, pielea incepeasa lucreze l?ise formau crapaturi adinci. Femeia, care de obicei avea de cusut pentrucopii pina la miezul noppl, iar ziua i~i ajuta sotul in munca sa de tapiter, de abia maiavea fol1a inainte de culcare pentru a se unge cu ulei, a se inveli intr-un cearsat ~i a sebaga in pat. in citeva rinduri a petrecut mai multe saptamini in spital. Singura aJinaregas ita acolo a fost aceea ca pielea i se muia prin transpiratie, atunci dnd era bagatalntr-un sac de nailon legat la git. Plantele depurative in combina~e cu regimul alimentarindicat au reul?it l?i in acest caz 0 vindecare completa dupa 0jumatate de an. De lainceputul lui decembrie i-au trecut orice epuizare si obossala. Inainte de sarbatoareade P~ din anul urmstor, pielea ii era iar~i neteda, parul ii crescuse din nou normal sifrumos.

o scrisoare din MOnchen: .in septembrie 1977 v-am cerut statui in legatura cu fiulnostru Martin care avea atunci 13 ani. Diagnosticul medicilor: neurodermlta. TImp de13 ani am fost cu el de la un medic pediatru la altul, de la 0 clinics derrnatoloqica laalta, de la un tamaduitor la altul - fara rezultat Medicii prescriau tot mereu cortizonul.La 7 ani a fost doua luni la Davos. Doctorul de-acolo ne-a explicat ca baiatul nostruavea aceasta boala din nastere, ca nu exista vindecare ~ica la fiecare puseu trebuia

106

o mama mi-a povestit dlsperata ca baiatul ei de 12 ani este total lipsit de interespentru scoata; cadrele didactlce i-au comunicat la 0 ~edlnla cu parinlii ca baiatul numai line deloc pasul la invalatura l?ica nu mai !?tiuce sa se faea cu el. Copilul, inainterareari bolnav !?ibun sportiv, era acum palid !?iavea caarcane adinci sub ochi; dupaparerea mea, trebuia sa fie bolnav. Am sfatu~-o sa-l dea zilnic 2 oestl cu ceal proaspatde urzicl cu 2 linqurite de bitter suedez. In scurtul interval de 6 saptamini pinf! laurrnatoarea ~edinta cu pikin!ii, au survenit surprlze pentru teats partile: pentru pro­fesori, pentru parinti ~i in final chiar pentru copil. In aoeasta psrloada scurta,

REZULTATELE !?COLARE SLABE (Ia co pi i)

raspuns cu cortizon. Ceea ce s-a intimplat in saptaminile ;;i anii de dupa aceastasedere la cura a fost cumplit. Puseuri de temperatura pe banda rulanta, focare depuroi de pe !alpi pina la glezne, puroi in palme, rani deschise pe nuca genunchiului,pe lobul urechii, git !?ifala. Cele mai rele dintre toate erau mincarimile permanente ~iganglionii illghinali mari cit un ou de porurnblta, care faceau ca orice pas sa-I fie lnsotltde dureri. In septembrie 1972, starea i s-a inrautatit atit de mult, incil a trebuit sa-I in­ternarn in spitalul din Schwablng. Medicii vorbeau de 0 septicemie cutanata. Dupa untratament Intenslv cu cortizon a facut apenolclta cu puroi. Medicul ne-a spus atunci:<.sa fili fericiti ca a fost apendicele, alii copii capata ulcer gaslric dupa un asemeneatratament.» Din tesle rezultase ea Martin era de curind alergic la toate ierburlle, bulbii,peril, ciupercile ~i tipurile de polen. Din februarie 1973 pina in iulie 19~8 a fost desen­sibilizat (adica s-a incercal inlaturarea sensibilitatii lui tata de ele). Insa tot nu s-aobpnut nici 0 ameliorare. Din septembrie 1977, Martin bea, la statui durnneavoastrabun, 11/2 litru pe zi din ceaiul contra psoriazisului despre care scrlef in brosura dum­neavoastra, La inceput a baut ceaiul foarte recalcitrant, ceea ce nu ne-a mirat; doarincercase deja atitea in vanl Pur ;;i simplu nu mai avea sperante, Prima sa constatare:<<Mami, fac foarte mult pipil» Dupa 14 zile am intrat olrnineata in camera copiilor casa-l trezesc ;;1 mi-a spus: <<Mami, nici nu m-am bagat bine in pat ~i am ~i adormitl»Mersul la culcare era pentru Martin - se poate spune de cind era sugar - un cosmar:minca~iml ~I scarpinari, nu putea sa adoarrna, statsa treaz ore in l?lr, chlar jumatali denopti, Incepind cu acest prim adormll usor, Martin a fost convlns ca cealul Ii face bine~is-a stradult zilnlc sa-l?i goleasca stlcla. Starea pielii a inceput sa se amelioreze inmod substantial. Ici ~i colo se mai scarpina, dar n-a mal ajuns la nlci 0 infectie de cindbea ceaiul. Uneori nici nu putem concepe acest lucru. Din ianuarie 1978 esle fara pan­samente si rnanusi de bumbac. Martin esle acum in clasa a IX-a a unui liceu de filolo­gie rnooema. Anul scotar 1977/78 a fost penlru el primul in care n-a zacut bolnavsaptamini ~i luni in ;;ir. Nu va puleti imagina cum a infloril in acest an! Din seplembrie1978 p.articipa iara~i, dupa 0 intrerupere de circa patru ani, la orele de sport ~i estetericit. In iulie s-a incheial procesul de desensibilizare. Medicii de la spital n-au nici 0explicatie pentru ameliorarea starii pielii sale."

in vara lui 1979 a fost la mine un medic din R.F.G., speclaltst in boli interne, cu fiulsau de 21 de ani, care sufera de neurodermita de la nesters. linarul trecuse in tOliacesti ani prin nlste chinur! cumplite. Cind a inceput sa fOloseasca plante Ie mediclnaleproaspete a avut ni~te reactii puternlce, ca nas infundal, presiune in zona capului.Balle de coada-calului au fast bine suportate, cele cu priboi mai putln bine, del?iele in­fluenlau pielea in mod favorabil. Contra uscaciunli pielii s-a folosit alifia de Hametum cuun amestec de suc presat de nalq_a,ceea ce a avut un efect benefic. $1 in acest caz seremarca periodic 0 ameliorare. In primul rind, convingerea ea se va vindeca s-atransmis si pacienlului. La mijlocul lui octombrle 1979 ~i-a reluat studiile juridice.

107

1 este in Austria nota maxima, cchivafind cu 10 de la noi (n. tr.).

$i pentru aceasta boala conslderata lncurablla poate exista ajutor din farmaciaDomnului. Este adevarat ca se progreseaza doar pas cu pas, Tnsanu trebuie sa serenunte pentru nimic In lume !;1inici sa se plarde credlnta !;ll inorederea in plantelemedicinale, un dar al Creatorului nostru catre omenirea bolnava. Atrag inca 0 dataatentia asupra faptului ea lntr-o boaUi alft de grave ar trebui folosite pe eft posibilplante proaspete. Pentru provizia de iarna rnsa, ele se usuca,

Traista-ciobanului se spala, se taie manmt, se pune intr-o stiela pina la git 9i setoarna deasupra raehiu de secara sau de fructe de 38-40%. Apoi se lasa 10 zile insoare sau in apropierea rnasinii de gatit. Cu·aceasta esenla se friqioneaza de 2-3 oripe zj portiunile museulare bolnave. Intern, se adrninistreaza zilnic 4 cesti eu ceai deere!l!;1oarii 9i 2 cesti eu eeal de salvie, luate inghititura cu inghititura pe parcursuli'ntregii zile. Frunzele proaspete de macrisul-Iepurelul se spata 9i se preseaza i'n stareumeda prin storcatorul electric de uz casnic. Se iau zilnic, 6 ore consecutiv, din ceas \'nceas, 3-5 picaturi diluate in ceai. Un efect favorabil ~ au !;li fnctionarlte cu ulei desunetoare, de musetel !;1ide cimbru. Peste florile culese Tnsoare, puse separat dupasoi In clte 0 sticla, se toarna ulei de mashne presate la rece (uleiul trebuie sa steadeasupra florilor) si se lasa 10 zile la soare sau la loc calduros.

Fiorile culese tn scare ale sunatoarel, musetelului sl cozii-sorieelului se lasa lamacerat exact a!?aca traista-ciobanul.n. Su aceste esente se trictioneaza sira splnarli,incheieturile 9i !;loldurile. Se recornanda 1i 0 freclie cu radaeini de tataneasa spalate,periate, marunlite !;li puse la maeerat cu rachiu de 40%. Daca rezulta 0 anchiloza par­nita de la !;lira spinarii, atunci se aplica faina de tataneasa sub forma de compresacalda cu terei pe regiunea sacraia. Faina de tataneasa este amestecata cu apa pinase formeaza un terci; ca acesta sa poata Ii uns mai usor pe bucali de pinza, seadauga citeva picaturi de ulei. In plus, se bea drnlneata 9i seara cfte 1 ceasca cu eealde coada-soricelului, se iau 3 linguri de bitter suedez diluate in ceai de plante, iaraceasta ra~e se consurna incetul cu i'ncetul, repartizata pe parcursul intregii zile. Sintindicate !;li compresele cu ierburi suedeze pe regiunea occiplteta, puse mai des !;litinuta cite 4 ore.

Nu trebLJieuitate baile de sezut cu virfuri de molid, sunatoare, museter, salvie,coada-sorlcelului, eimbru !;li eoada-calului, fiindca toate aeeste plante au un efectbun ln paralizii. Se calculeaza 100 grame de plante pentru 1 baie. Se lasa pestenoapte in apa rece, se incalze!;lte totul a doua zi !;li se toarna i'n apa de baie. Apa debaie !rebuie sa acopere rinichH,durata baH- 20 minute, sa se transpire pe urrna 1 orai'n pat. Aceasta apa de baie mai poate f folosita de 2 orl, turnindu-se inapoi pesteplante !;liincalzindu-se. Tntimpul unei saptamini artrebui utilizata 0 slngura specie deplante. Deosebit de indicate ar f baile complete de cimbru, care actioneaza asupramuschilor' !;li a tesuturilor, dar nici baile complete de urzici, cu irigarea sanqvina mi­racutoasa pe care 0 stirnesc, nu sint de neglijat. Se folosesc 200 grame pentru 1 baie;sint pregatite exact la fel ca baile de sezut; si aici se poate intrebuinta de 3 ori la rindaceeasi aoa de baie. Inima trebuie sa stea in atara apei.

SCLEROZA iN PUCI (SCLEROZA MULTIPLA)

clasificarea sa in sus s-a accelerat in salturi: Unde avusese Tnainte note de 4 si 5, auaparut acum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolare brusc ameliorate au stimulat copilut larealizari tot mai bune la scoala.

Cauzele nereusltelor scolare nu trebuie sa fie Tntotdeauna numai lenevia copilului,ci rezultatele slabe pot Ii deseori generate de crestere sau de dereglari organice, dupacum arata acest caz. Cets mai simple plante au ajutat foarte rapid!

108

o experienta noua ~i buna 0 reprezinta compresele cu frunze de brlnca-ursului(Heracleum sphondylium), puse pe tot corpul, Frunzele de brinca-ursului (numna inpopor ~i crucea-pamintului, talpa-ursului sau urechea-porcului - este considerata eelmai bun nutret pentru iepuri) se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitorde tailei ~i se presara pe 0 pinza in care este invellt bolnavul, care va f apoiimpachetat cu un prosop de baie pentru menpnerea caldurii ~i lasat asa 0 noapteintreaga, Daca se remarca 0 nelinlste sau 0 indispozitie in locurile deosebit de sensi­bile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insa, el simte actiunea Iortelortamaduitoare care pornesc de la frunzele de brinca-ursului !?iadoarme bine. Foartedes survine 0 ameliorare vizibila. Vreau sa atrag atentia !?i asupra unei schlmbart inhrana in cazul sclerozei multiple, care da !?iea rezultate remarcabile.

o releta de leac deoseblta a acestei boli considerate incurabile ar fi laptele deiapa. Tntrucft cresterea cailor incepe sa fie astazi din nou la moda, ar fi posibila procu­rarea unui asemenea lapte. 0 cuno!?linta mi-a scris ca cnise cu ani in urma ca un cio­ban batrin ajutase sa se vindece cu laptele de iapa un sir de bolnavi considerati in­curabili.

Tncontinuare, relatarea unei bolnave de scleroza multi piA, cu afectiuni museu­lare ~I pelviene: "Sfalurile dumneavoastra de a friqiona spatele seara cu esenta decoada-soricennul, iar picioarele dimlneata ~i seara cu esenta de traista-ciobanului si dea pune comprese cu ierburi suedeze pe regiunea pelviana Ie-am urmat zilnic. Beau,de asemenea, ceai de pufulita cu bitter suedez, dlmlneata, pe stomacul gol, 0lumatate de ora inainte de mlcul deJun. Dupa aproximativ patru luni pot sa spun casfaturlle dumneavoastr!! sint foarte bune !?itratamentul cu plante medicinale a inceputsa-l?1taca efectul. Spasmele cumplite din picioare cedeaza treptat l?inu mai sint atll dedureroase. Sint anumite zlle cind pot deja sa tac c~iva pa!?iprin loculnta, tara sa ma tinde mobile l?i pereli. Vezica funqioneaza iar~i normal. Ciclul Imi vine la 3-5 saptarnini,dar nu mai dureaza decil 3-5 zlle. Este 0 reafizare pentru mine, chlar daca e una mica.Scleroza multipla este 0 boala foarte indaralnica l?i are multe fenomene secundare.Beau bitterul suedez zilnic in cantitati mici, pus in eeai de urzici, de coada-sonoelulul l?ide creti!?oara. Am facut experienle bune l?icu rostopasca. Sub ochlul sting aveam deani de zile 0 crustA groasa, care incepuse cu timpul sa tot ereasca inspre ochi. Amfolosit tot felul de medicamente prescrise de doctor, dar nlci unul nu rn-a ajutal. Amincercat atunci cu sucul de rostopasca (rostopasca pusa la macerat 10 zile in rachiude secara). Acum crusta aproape ca a dispanrt. Ma bucur atit de mult de eel mai micsucces care ma stimuleaza sa continui zilnic. Pentru iama, mi-am facut 0 provizieb09..atade plante.

In legalura cu discurlle Intervertebrale am citit intr-o carte de medicina a parintilormel ca este Indicat sa se rada bulbi de bujori !?isa se faca baie cu intuzia lor. Se pareca bujorii sint buni pentru coloana vertebrata ~ pentru creier. Am facut deci doua bai:Am pus la macerat bulbi de bujor in rachiu de .secara ~i am turnat si din aceastassenta in intuzia in care m-arn imbaiat 20 minute. In ziua urmatoare nu mai aveam nicio durere de discopatie. Au trecut de-atunci 3 saptamini ~ durerile nu s-au repelat."

La 0 prelegere ,inuta de mine in RendsburgjRF.G. se suie 0 doamna pe podium ~ipovesteste ca acum Irei ani era inca in scaun cu rotile. Urmind toate indicapile din.Farmacia Domnului", starea i s-a ameliorat am de vizibil, incit poate sa rnearqa iar~inormal si se simte un om sanatos. N-a avut cum sa culeaga plantele proaspete dinnatura, ci le-a curnparat in stare uscata, Admiratia pentru etortul depus de ea ~i pentruvolnta de a nu ti cedat a tacut sa lzbucneasca in saJaropote de aplauze.

Mongoloizii sau copiii paralizatl cu spasme, respectiv handicapati sint tratati cuaceleasi plante pe care Ie 9asili aici in tratamentul topirii substantel osoase si alaclsrozei multiple. N-am deslule cuvinte ca sa recomanq frectiile cu esentelernentlonate ~i mai ales baile de plante datatoare de viata. In multe cazuri, cauza

109

Ca leac de casa contra transpranel nocturne se foloseste din vremuri indepMatemult apreciata salvie. Ea este oparita ~i bauta dimineata, pe stomacul gal, 0 perioadamai lunga de timp. Va extfage din organism acele substante care declanssazatranspiratla in timpul noptii. In vechile ca~ despre plante medicinale se gasel?te caleac babesc eficient impotriva acestei indispozitii urmatoarea cornpoztie de plante:cite 20 grame de salvie, creli~oara ~i coada-calului. Se oparesc, se lasa sa steaputin l?ise bea 0 perioada mai lunga 1 ceasca din acest amestec de ceaiuri inainte demicul dejun. Plantele fortifica Intregul organism l?ii'nlatura astfel transpirapa nocturna.

Cind am fast pentru ultima oara la cura la baile Kneipp, rn-a abordat 0 doarnnabatrina, spunlndu-mi cit sufera din cauza transpirauei nocturne l?i intreblndu-rna cepoate face. I-am indicat ceaiul de salvie, 1 ceasca seara, inainte de culcare. Dupac1tevazile am intTInit-o la plimbare. Nu-i venea sa creada cum de scapase de aceasta

TRANSPIRATIA NOCTURNA

Saminia pulverizata sau rnacinata a schindufului da rezultate bune In caz detopire a substantei osoase, la fel ~i In caz de umflaturi la os sau 05t~omlellta(Inflamalla mliduvel psoase). Se beau zilnic 2 cesti cu ceai de ccada-scrtcelutul,repartizate in 4 portii, In doua jumata~ de cesf se pune de fiecare data 1/2 lingurita dessmlnte de schinduf. Bai complete de coada-sorlcelului din 200 grame de plante, du­rata baH- 20 minute, inima in afara ape] (apa de baie, reincalzita, mai poate fi utilizatade 2 ori); a se folosi 0 data pe luna. In atara de aceasta, trupul se unge zilnic cuesenta de coada-soricelului. Se umple a sticla cu flori culese In soare, se toarna pesteflori rachiu de 38-40% ~i se lasa sa stea 10 zile la soare.

TOPIREA SUBSTANTEI OSOASE,

Un ceai neindulclt din ssmlnte de marar este un leac placut i?i prompt in sughit. 1lingura de ssmlnte de rnarar la 1/4 litru de apa; se opareste: repaos - 3 minute.

SUGHITUL

Cind copiii se agita In timpul somnului, rasucindu-se dintr-o parte in alta fara a gasillniste, ajuta imediat, in masura in care locul culcusului nu se afta sub influenta ra­diatiilor, 0 bale cu flori de tel. Se umple 0 galeata ceva mai mare cu flori de tei pina lajumatats ~i se lasa sa se moaie peste noapte In apa rece. A doua zi, se incalzeste i?ise toarna In apa de baie; durata baH - 20 minute. Acsasta baie cu flori de tei se maipoate folosi de 2 ori daca se reincalzeste, Fiorile de tei ar trebui culese in soare, dacaacest lucru este poslbll. •

SOMNUL NELlNI~TIT (Ia copii)

paraliziei cu spasme la copii rezida In comportarea mamei In timpul sarcinii. Pe linga!igari, alcool, droguri, si.cateaua naturala ar trebui evitata fn aceasta perioada. $i copiiicu tulburari de vorbire ar trebui supusi acestui tratament. Important este In toate celepatru cazuri sa se aplice comprese cu ierburi suedeze (a se vedea articolul "Ierburilesuedeze") pe regiunea occipitala.

110

Se pun intr·un litru de apA race 4 linguride plante bine amestecate, se lasa pefoe pina aproape de fierbere; sa ia de pefoc ~i se lasa sa stea 3 minute. Cu infuziacalduta se tamponeaza locurile bolnavede mai multe ori pe parcursul zilei. Res­turile plan1elor se apllca peste noapte,user rncalzite !?ipuse intr-o bucaliea deprnzape locurile afectate de zona zoster.

25 grame de scoarta de stejar10 grame de creji;;oara20 grame de ovaz10grame de mu~lel25 grame de salvie10grame de sulfina-alba (trifoi·mare)

Sucul emollent al urschelnltel (Sempervivum tectorum) inlAturA foarte rapid dura­rile adinci provocate de zona zoster. Se desplca taind de-a lungul 4-5 din frunzelecarnoass !?ise pun pe 0 farlurle. Seva care iese la suprafata se unge de cileva orl pezi pe locurile suferlnde. Sucul poate Ii stors din Irunze ~i cu ajutorul storcatprulul elec­tric de uz casnic. Bolnavul slmte deja dupa prima ungere efectul benefic. lntr-o cartevache des pre plante medicinale se gase~te urrnatoarea releta:

ZONA ZOSTER

Dintotdeauna, sernintele de dovleac au fost considerate de mare ajutor contraviermilor. In caz de oxiuri la copii, se dau zilnic 10-15, iar la adult! 20-30 sernlnte dedovleae decojite, pe care cOjila (pielila) lina, suonre trebuie sa rami'na neaparat ~i caretrebuie mestecate foarte bine. Dupa aproximativ 1 ora se ia 1 lingurila de ulei de ricin.$i pentru 0 cura contra teniei se recornanda cu caldura sernintels de dovleae. La 0dieta severa se mesteca bine in 4 pol1ii 80-100 ssmlnte de dovleac decojite (cojita fina,adica pier~a, raminel) !?idupa lora se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca ar trebui, incaz de 0 prima nereu~ita, sA se Ineerce inca 0 data acesasl cura, nu apar fenomenesecundare daunatoare. Contra limbricilor ajuta leacul babese cu morcovi sl sfecla­roste. Nu numai sucul crud de varza-acra poate duoe la eliminarea limbricilor, ci ~iconsumul hreanului ~i al cepel. $i usturclutfiert ih lapte aduce un ajutor rapid.

VIERMII

Pentru aceasta boala se pun 50 grame de sunatoare, 20 grame de poromrc(untul-vacii), 20 grame de clubotlca-cuculul ~i 10 grame de boabe de lenupar, curachiu de secara sau de frucle de 38-40% 14 zile in soare sau in apropierea marinil degMt. Se iau din ora-n ora 15-20 picaturi puse in cealul de plante ce urrneaza, din carese beau zilnic 3 ce!?ti (Ia 1 ceasca - 1 linguri!a cu virf). Cornpoaltta cealulul este: frunzede frasin, flori de sunatoare, coada-sortcelutul, salvie ~I coada-calului cite 20grame - totul se amesteca blne. In afar~ de aceasta, se fac bai de sszut cu virturlproaspete de molid, sunatoare, coada-sorlceluful sau clmbru - pentru 1 baie desezut se iau 100 grame de plante. Intrueil actiunea externa a plantelor accelereazareusita. se fae 3 bai de sezut la 14 zile (a se vedea "Bal de sezur la "Partea generala").

TREMURUL MEMBRELOR

transpiratie nocturne dupa ce bause doar 4 cesti cu ceai de salvielArn rnsa impresia·,i-arn spus rizind. Ileatrebule totusi sa credeti cil plantele aluta rapid '"

111

1 lingurita rasa de radacini de obliqeana este lasata peste noaple cu 1/4 litru deapa rece, dirnineatase incalze9te9ise strecoara.Dinacest lichid se ia cite 1 inghiliturachiar inaintesi imediatdupa fiecarernasa- adica 6lngh~ituri pe zi, nu maimult!

CANCERUL INTESTINELOR

Se umple 0 sticia pina la git cu maghiran din ultima recolta, se toarna ulei demasline ~i se tasasa stea 10 zlle in soare sau in apropierea rnasinil de gatit. Se ungganglionii bolnavi cu acest ulei de maghiran, precum i?1cu allfie de flllmica sau ulelde sunatoare (a se vedea articolele"Filimica"~i .Sunatoarea'),

Frunzele proaspetede patlaglna-Iata sau pmlaglna-ingusta, de brusture (numitst captalan, frunzele sale marl ca 0 palarie se gasesc pe pante de piraie ~i marginiumede de padure), dragalca proaspata sau tulpinile ~i frunzele proaspete defillmlca sint spalale~i zdrobite pe un fund de lemn cu sucitorul de taitei. FrunzeleIre­buie zdrobite cit sint umede, pentru ca apa ajuta ca seva sa fie sxtrasa din frunze.Apoi se apllca alternatlv terciurile de frunze pe gangllonli IImfaticiatectatl. Bolnavulinsui?iva srn] celmaibine care tereide frunzeare efectmai benefic.

Dacaopsratla a avut deja loc, se pot pune pe linga terciul de frunze proaspete ~icomprese de 4 ore cu bitter suedez - se pot face ~i frictionari cu el -, precum !?icomprese cu aburi de coada-ealului, stind cite 2 ore in pat (a se vedea pentru am­beIecomprese "Partesgenerala").Interntrebuiesa se ia nsaparat, in inghitituri mici peparcursul zilei, 11{2-2 litri de ceai dintr-un amestec obtinut din 300 grame de filimiea,100 grame de coada-calului, 100 grame de coada-sortcetulut si 100 grame de urzici- 1 lingur~acu virf la 1/4 litru de apal Gele3 linguri de bitter suedez indicate 9i in tra­tamentelecetorlalteboli canceroasen-ar trebui neglijatenici in cazul de fala.

la bolile maligne ale ganglionilor limfatici se ajunge foarte frecvent la umftatur!intarite de brate 9i de picioare, la asa-numitulelefantiazis. Bralele sau picioareleincep sa se urnfleputernic,devin insensibile9i tari, bolnavulare il1']presiaca membrelesuferinde atirna de trupul sau asemeneaunor bucati de lemn. In acest caz se potaplica toate compreselecu terci de frunze enumeratemai sus, incepind de la gangli­oni, dar terciul poate sa acopere ~i portiunile umflate. Unice sint rnsa In aceastasltuatie frurizele de brtnca-ursulul, 0 planta umbelifera vivace, l}!Jmitain. popor ~icrucea-pamlntului, talpa-ursululsau urechea-porcului,care este raspindita pe cimpii,grohoti~uri, pasunl, razoare umede ~i prin cringuri umbroase ~i care straloceste.cuflorile ei albicioase,uneori roz deschis.Plantadomina cu frunzelesale cu cinci sau maimulli zimti ~i asemanatoareunor gheare, unor labe restul vegetaliei de pe cfmpii ~ipa~uni. FrunzeleSlntfoarte cunoscute~i ca nutre; excelent pentru iepurl. Laptareasamea rnl-a povestit ca vacile f~i cauta totdeauna In fi'nulproaspat intn aceste frunzemarl. Frunzelese culeg In cantlta\imai mari, se spala, se zdrobesc in stare urneda, seaplica local peste noapte i?i se leaga blne. Aduc bolnavului ca prlntr-o minuneusurareain starea sa lipsitade sperante,

$i nalba, lasata sa se moale peste noapte in apa rece, aduce alinare prin Inter­mediul bailor. Acestea contribuie la retragerea trsptata a umflaturilor bratelor 9i pi­cioarelor. Plina de promisiuni este si ungerea acester umflaturi tumefiate cu sueproaspat de macrlsul-iepuretul (a se vedea"Macri9ul-iepurelui").

CANCERUL GANGLIONILOR LlMFATICI

SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA

in afara de aceasta, este necesar urmatorul amestec de ceaiuri: 300 grame ,deflHmicl, 100 grame de coada-soricelului !?i 100 grame de urzici (amestecate bine).Se-ia de-aici pentru prepararea ceaiului 1 lingur~a cu virf la 1/4 litru de apa. Ratia pen­tru 0 zi este de 11/2-2 litri de infuzie.: Bolnavul bea exact dURa ceas la fiecare stert deora sau 0 data la 20 minute cite 1 inghititura; in acest mod, ceaiul este bine acceptatde catre stomac, Experisnta arata ca datorlta acestui ceal inapstenta bolnavului esteinlaturata rapid. .

Mai departe, se scoate din ralia zilnica de ceal cite 1/2 ceases dlrnlnsata, la prlnz i?iseara lhainte de fiecare rnasa, se adaugs cite 1 lingurs de bitter suedez i?i se beaaceasta cantitate de fiecare data pe jurnatate, rnghilitur~ cu inghi\itura, 1/Z orll inalnte i?i1/2 orll dupa fiecare rnasa, Dacll bolnavul nu suporta cantitatea. de bitter suedez,adaosul se poate reduce la cite 1 IIngurita de bitter suedez.

Cealul trebuie pastrat cald intr-un terpios. in atarll de aceasta, se pun compresecu lerburi suedeze pe tot abdomenul. ·In acest scop, se ia 0 bucata mare de vata,care se umezsste cu picflturi; ea se intlnde in strat sublire peste burtll. $1compreselecu aburl de coada-calului usureaza durerlle, De aceea trebuie apllcate cit se poatede des, eventual cite 2 ore dimineata ~i dupa-amlaza in pat ~I apoi peste noapte (a sevedea pentru ambele comprese "Partea generala'~.

La 1 octombrie 1979 a venit la mine din Hamburg_cuplul Helmut !?IBerta E. sa-mirnulturneasca pentru ajutorul primft prin brosura mea "SlInatate din tarrnaclaDomnului". Doamnei Berta E., in virsta acum de 53 de ani, i s-s.format, dupa 0 cad erepe scara, 0 tumoare petvtana, insotita de dureri puternlca. In ianuarie 1977 a fostsupuss intr-o clinica hamburgheza unei operatii, al carel diagnostic a sunat asa:Tumoare inopsrabila din cauza sxcrescantelor mar£! Dup? 7 saptamini de spital !?I0cad ere totala a parului, a fost externata in februarie 1977. In acel moment, doamna B.stia deja ca este bolnava de cancer. In noiembrie 1978, bolnava s-a internat din nou inacslasl spital pentru tratament. De data acaasta s-a efectuat 0 Ulietura abdorninala pepartea dreapta, lara~i a fost tratata sapte saptamini in spftal. La un tratarnent ulterior,in februarie 1979, s-a constatat in partea stinga aodornlnala supsrloara 0 tumoarechistica mare cit un cap de copil. La 20 martie 1979, femeia a fost operata din nou.Medical s-au constatat, fara nlci un dubiu, metastaze. Pacienta a fost hranita artificialtimp de 5 saptamini, dar nu s-a lhregistrat nici 0 amellorare a stllrii ei. Chiar l;ll hranapasata era varsCjtadupa scurt timp. .

In aceasta perloada, medicii i-au comunicat sotulul ca sltuatla sotlel sale era farascapare. Seaderea rapida a greutalii de la 80 la 62 kilograme era ~i ea concludenta, inacest moment, domnul E. a primit cadou bro~ura mea "Sanalale din farmaclaDomnulul". $i-a facut rost urgent de citiva litri de blttsr suedez, de ceai de fillmica, deurzica :;Ii de coada-soricelulol, ca l;ll de radacini de obllgeana dintr-o farmaciehamburghez8. Cu acordul medicilor care 0 tratau lh spitalul din Hamburg, bitterulsuedez a fost aplicat sub igl!!18 de comprese pe rntregul abdomen, asa cum estedescris in brOl;lura. Doamna Berta E. a 5atrt-cealt:lrile-aeplante ~"'cele 6 inghilituride qeal din radac1ni de oblige ana.

In decursul a 48 de ore dupa folosirea cursnta a celor de mai sus, a survenit 0schimbare in bine pe care n-o mai spera nlmeni ~i care a surprins extraordinar intregulcorp medical !;iipe tof cei implicali. Dupa 10 zile, la 24 aprilie 1979, pacienta a fost ex­ternata pentru a fi tratata in continuare ambulatoriu, fiind considerata de medici Intr-o"stare a saniUa\ii relativ buna", Doamna E. a fost insa dupa externare atit de slabita,incit limp de cileva saptamini a trebuh sa stea la pat Tratamentul fitoterapeutic a fostcontinuat cu constiinciozltate. Starea generala is-a imbunata!it din saptamina insaptamina. Pofta ei de mincare putea fi din nou considerate drept buna, iar crestereain greutate progresa continuu. Domnul Helmut E. a relatat mai tirziu intr-o scrisoare din8 august 1979 ca acest .rniracol" s-a infaptuit doar de catre mlha binecuvintata a'Of) I>t!vki- .112

113

Se beau zilnic 4 cesti cu ceal de ccada-eorlcelulul. intruclt aceasta planta are unefect favorabil asupra maduvei osoase mai ales prin actiunea sa hernatopoetica. Laaeeasta se adauqa 2 cesti cu ceai de filimici si 2 cesti eu ceai de urzici ca mijlocdepurativ (plantele sa fie pe cit posibil proaspete!). La 1/4 litru de apa seintrebuinteaza 1 linguri!a (eu virf) de plante. Se adauqa la 1 ceases eu eeai 1 lingurape bitter suedez 9i se bea 1/2 ora lnaints 9i 1/2 ora dupa fiecare masa clte 1/2 ceases.In acelasi timp, se fae de mai multe ori pe zi frectii eu tincture de ccada-sorlcehnul (a

CANCERUL OASELOR

Di~qaica proaspata 9i rnaruntita este oparita 9i lasata in scurt repaos. Se calcu­leaza 6-8 cesti pe zi, pentru 1 ceases se toloseste 1 lingurita cu virf. Se clateste !iii se[ace gargara pe tot parcursul zilei cit se poate de adinc, dupa care ceaiul este scuipat.In intervalele dintre 2 gargare se bea din cind Tn cind cile 1 inghi!itura de ceai.l.)mflaturile se retrag rapid, durerile cedeaza adesea Inca din ziua a patra sau a cincea.In majoritatea cazurilor nu mai sint necesare razele. Prin gargara, clatit si baut de ceaide dragaica, pacientul se va sim!i Intr-un timp surprinzator de scurt eliberat de oriceatectiune. .

CANCERUL LlMBIl

Pentru aceasta boala este nevoie mai ales de nalbe proaspete. Nalba 19ipierdeprin uscare 0 treime a fortei ei curative. Sa fie deci neaparat proaspete plantele careSE lasa peste noapte in apa rece. Sint necesare zilnic 4 cesti cu ceai pentru baut sl 6cesti pentru clatit sau gargara, adica in total 21/2 litri. Se calculeaza 1 lingurita (cu virf)de' plante la 1 ceasca. Se pun plantele seara In apa rece si se lasa sa stea pina in dl­rnineata urrnatoare, apoi totul se lncalzeste, se filtreaza 9i ceaiul se pastreaza intr-unterm s clatit cu apa fierbinte sau se incalzeste de fiecare data In bain-marie. 4 cesti cuceUI _'nt baute inghilitura cu inghilitura, 6 cesti sint intrebuintats pentru gargara ~iclatirf.

Aceste 10 cesti fac ca boala maligna existenta a laringelui sa se retraga curind,chiar !iii atunci dnd ea se afla deja in ultimul stadiu. Resturile de plante de dupa pre­pararea zilnica a ceaiului se lasa In ibric !iii se incalzesc seara cu putina apa, Plantelese arnesteca cu faina de orz (care se poate procura de la mori sau de la magazinelespecializate In alimente naturale bog ate In vitamine) 9i se incalzesc din nou. Terciulcald este intins pe 0 bucata de pinza cu care se intasoara zona laringelui. Se maileaga separat deasupra si 0 bucata calda de pinza. Dupa prima cornpresa, bolnavulsimte deja 0 usurare, iar adesea Ii revine in a patra sau a cincea zi vocea pierduta.

Acelasi tratament ca In cazul cancerului laringian se aplica in cancerul esofagului.Pe linga compresele calde cu terci de orz se p0n noaptea si comprese cu aburl decoae'a-calulul (a se vedea pentru compresele cu aburi .Partea generala" 9i .Coada­calului") 9i se face gargara adinca tolosind dragaica proaspata (a se citi 9i .Cancerullimbii").

CANCERUL LARINGELUI

Domnului. Mulli dintre prietenii, cunoscutii 9i rudele lor au devenit prietenii plantelormedicinale din cauza acestei intimplari. Helmut E. scrie In final, printre altele: IISopamea 9i cu mine autorizarn in mod expres publicarea <<CaZului nostru», pentru a redaastfel speranta oamenilor care cauta ajutor."

114

Daca este vorba despre 0 boala maligna Inca inchisa a pielii, atunci locul afectateste tamponat de mai multe ori pe zi cu seva galben-portocalie de rostopasca.Oamenilor care n-au posibilitatea sa-9i ia din gradina sau din natura frunze 9i tulpiniproaspete Ie recomand plantarea rostopascai intr-un ghiveci. Daca boala este deja 0rana deschisa, necrozata, cu secretle rau mirositoare, se fac spalari 9i imbaieri

CANCERUL PIELII

Aici se aplica acelasi tratament ca la "Cancerul intestine lor" (a se vedea la pag.112).

CANCERUL PANCREASULUI

Se preqatesc zilnic l1i2-2 litri de ceai dintr-un amestec de plante din 300 grame defilimica si 300 grame de coada-scricelutul. Pentru aceasta slnt necesare 6-8 linqurite(cu virf) de plante. Ratia de ceai se bea Incetul cu incetul, pe parcursul zilei. 3 linguride bitter suedez slnt diluate cu ceai 9i luate in portii repartizate inainte 9i dupa fiecarernasa.

In plus, se fac saptarninal bai de sezut cu coada-scrtcetufu! (a se vedea .Moduride folosire" la .Coada-sortcelulor'). Apa de baie de la prima baie de sezut este turnatainapol peste plante si, remcalzita, mai poate fi folosita de 2 ori. Saile de sezut cucoada-sortcelulul pot fi facute insa 9i zilnic daca bolnava Ie suporta. In caz de crizedureroase ar trebui aplicate in plus comprese cu aburi de coada-calului ~i compre­se cu bitter suedez (a se citi descrierea lor la .Turnori").

lata 0 scrisoare din partea unei femei din R./R.F.G., din 4 februarie 1980: .Simt ne­voia sa va scriu l?isa v~ rnultumesc. Din decembrie 1978 am zacut patru luni la pat qudoua vertebre rupte. In acest interval v-am putut studia brosura pe indelete. Infebruarie 1979. cumnata mea a fost trimisa acasa din spital ca fiind fara sperante, caciavea cancer la organele genltale. Medicii i-au spus fratelui meu ca sotia lui ar maiputea trai vreo patru saptamini 9i ca nimic n-o mai putea ajuta. Nu mai era in stare nicisa rnanince, iar in camera plutea un miros de putrefactie. Atunci a incercat cu plantele,conform brosurii durnneavoastra. A baut zilnic 21/2 litri dintr-un amestec de plante, 9ianume coada-scricelulul, urzica ~i filimica, iar dimineata, la prinz 9i seara dilua cite 1linqura de bitter suedez intr-o ceasca cu ceai. $i-a pus 9i comprese cu ierburisuedeze pe zona organelor genitale. In scurt timp i-a revenit apetitul, al?a ca a pututminoa din nou, iar mirosul de putretactie a disparut. Au fost eliminate din vagin nistebucati mari, negre, de care s-a speriat la inceput foarte tare. Dar asta a fost de taptcuratlrsa. Astazi i9i vede din nou de gospodarie, gate9te si merge la plimbare. Mediculei curant, care a primit raportul spitalului, n-a mai pomenit niciodata asa ceva. Noi fnsastirn ca sint minunile din farmacia Domnului."

CANCERUL ORGANELOR PELVIENE (GENITALE) -bolile canceroase ale ovarelor si ale uterului.

se vedea .Moouri de folosire" la .Coada-sorlcelolul"). tlnctura de tataneasa (a se ve­dea "Maduri de folosire" la "Tataneasa") si bitter suedez.

Oaca s-a constatat totusi 0 tumoare la os, atunci se urrneaza tratamentul de la.turnori maligne". Daca dursrlte de oase provin de la metastaze, trebuie tratat fiecareloc de unde porn esc metastazele.

115

in acest caz se ia un ceai de plante recomandat de medicul elvetian, preotulKOnzle, pentru scleroza renala: splinuta-de-padure, dragaica, urztca-moerta-alba

CANCERUL RINICHIULUI

Se beau zilnic In inghitituri mici 4 cesti cu ceai de ccada-sorlcelulul 9i in plus cite1 ceasca cu ceai de coada-calului dirnineata, pe stomacul gol 9i seara, 1/2 ora inaintede cina. In timpul zilei se rnesteca radacini de obijgeana. Uchidul se inghite cu putinceai de coada-soricelului 9i rarnasitele se scuipa. In caz de crize de durere se aplicapeste noapte comprese cu aburi de coada-calului, iar peste zi timp de 4 ore com­prese cu ierburi suedeze (a se vedea pentru ambele comprese .Partea generala") peregiunea pulmonata, eventual 9i pe spate.

CANCERUL PLAMINULUI

alternative cu infuzie calduta de coada-calului si cu ceai de nalba obtinut In extractrece. Marginile ranilor sint rnai Intii unse cu suc de rcstopasca 9i, cind acesta a intratIn piele, cu alifie de filil'TItca (a se vedea articolul jfillmica"). Frunzele de patlagina­lata ~i de patlaglna-ingusta-;- spalate, zdrobite 9i frecate plna se tormeaza un tercl defrunze, se pun direct In rana deschisa. Daca bolnavul nu suporta la inceput acest tercide frunze din cauza presiunii sau a tractiunii puternice, terciul este dat deoparte; sespala locul din nou 9i se incearca iarasi aplicarea terciului de frunze, plna ce bolnavul iisimte efectul binefacator. Se pot pune 9i peste noapte compres . fuzie decoada-ca'ului sl nalba. Intern, trebuie luate pentru curatirea slngelui zilnic 4 cesti cucea' de urzica, ventrtllca, filimica ~i coaoa-soncefutui, amestecate in parti egale. Setoloseste Hingorita cu virf din acest amestec pentru 1/4 litru de apa, Plantele seoparesc si se lasa sa stea pupn.

Se Intl'mpla uneori dupa indepartarea prin opsratie a unor alunite sau a unor micinoduli tari pe piele sa se formeze boli de piele deschise, purulente 9i umede, care aucaracter malign. Aici se apllca acelasi tratament ca la raniIe deschise, necrozate, cusecretil rau mirositoare pe care Ie-am rnentionat mai sus. Oaca suprafetele deschiseslnt raspindite pe tot trupul, atunci se fac bai com.£!ete cu coada-calului ~i nalba, .1Bolnavul este infa9urat peste noapte intr-un cearsat pe care s-a presarat terct defrunze de patlagina-Iata~ patlagina-ingusta. Se inmultesc bolile maligne de pielecu pete bine delimitate, inchise la culoare, asemanatoare unor cruste; ele pot fi unsecu suc proaspat de dr!gaica (a se vedea .Modur' de folosire" la "Dragaica") de-malmulte ori pe zi, cu succes. Sucul, turnat in sticlute, poate fi pastrat la frigider.o mama tlnara, de 30 de ani, a fost operata de 0 alunita care i-a crescut brusc inapropierea zonei axilare. S-a constatat ca era canceroasa. Au fost necesare patruoperatii grele, cacl erau prinsi 9i ganglionii limfatici. Taieturile adinci ale operatiilor de lasubsuoara erau deschise 9i inflamate. Tinara femeie era incapablla sa se ocupe decasa si de copii 9i era disperata. A fost solicitat ajutorul unei surori de caritate.Compresele cu terci de frunze de patlagina-ingusta si lata (a se cauta reteta pre­pararf la .Moduri de folosire" de la .Patlaqina"), spalaturile cu infuzie caldula de nalba~i coada-calului, baile complete de cimbru din 200 grame de cimbru 9i ceaiul din300 grame de filimici, cite 100 grame de coada-sorlcelului ~i urzici (Ia 1/4 litru deapa se ia 1 linguri!a cu virf din acest amestec de plante), 9i anume 1 litru baut zilnic inInghitituri mici repartizate pe parcursul intregii zile - au adus un ajutor rapid. Dupaexact 0 luna ranile erau vindecate 9i tinara femeie a putut sa-si vada iara9i singura deqospodarle. Acestea sint minunile din .tarmace Domnului!"

116

lntr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburisuedeze timp de 4 ore; daca bolnavul este In stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sa Iepetreaca In afara patului. Numai sa alba grija sa-i fie compresele acoperite calduros.ca sa nu se creeze 0 senzatie de frig din cauza evaporarii. Se pun In timpul noptiicomprese cu aburi de coada-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste

CANCERUL STOMACULUI

Tratamentul intervine dupa 0 operatie, Se ung cicatricele plna la subsuoara cu ali­fie de filimica (a se vedea pentru prepararea alifiei articolul despre filirnica).Ramal?~ele de la prepararea alifiei pot fi aplicate local de 4-5 ori; In prealabil, ele seincalzesc putin. Ele singure fac ca pielea sa se netezeasca ~i sa capete 0 culoarenorrnala, Ungerea cu alifie de tilimica duce la dispartitia tensiunilor puternice care re­zulta dupa 0 astfel de operatie si radiaza plna In brats. Daca au suferit ~i ganglionii lim­fatici, se pune terci cu frunze de patlagina-ingusta sau ·Iata (a se vedea "Moduri defolosire" la "Patlagina-Ingusta") de mai multe ori ~i se procedeaza In rest asa cum estedeserts la "Cancerul ganglionilor limfatici".

In atara de acestea, este indicat un amestec de ceaiuri din 300 grame de filimici,100 grame de coada-soricelului ~i 100 grame de urzici - toate bine amestecate. Deaici se toloseste pentru preqatirea ceaiului 1 lingurita cu vlrf la 1/4 litru de apa. Ca ratie~ilnica se prepara 11/2-2 litrbd~ie~ se bea pe parcursul zilei in in b.iiituri mici.In plus.....se.scoate dio..aceasta P~ zilnic~Q!J _.1 ~ara inainte ~care rnasa 1/2 ceases, se toarna in ear Iingura de bitter ~i se bea aceastacantitate ~ jurnatate, de fiecare data 1/2 oraTrlainte ~i 1/2 ora dUQa fiecare rnasa, Intn9hiprurimici. -

Daca apar dureri, ar trebui puse mai des comprese cu ierburi suedeze ~c...QJIl.:_.1'''' prese cu aburi de coada-calului (a se vedea "Partea generala" pentru ambeIe com­

pre~e)-:-Toate tratamentele insirate sint indicate ~i In cazul unei/lOi formari de noduli.Intrucit sinii ~i organele genitale sint strlns legate intre ete, ar trebui luat In con­

siderare ~i efectuat ~i tratamentul care se gase~te la .Cancerul organelor pelviene".o femeie tlnara Imi relateaza: "La coua saptarnini dupa nasterea copilului am

capatat niste intarfturi in sin ~i 0 lnflamatie a sfircurllor, insotite de temperatura ~idureri puternice. 0 compresa cu ierburi suedeze a facut ca peste noapte sa-rni dis­para tot raul. Sint taranca. Intr-o zi am observat ~i la una dintre vacile noastre 0 infla­rnatie l?i Intarituri in uger. M-am glndit ca daca bitterul suedez ajuta atit de uimitor derepede la oameni, atunci asta ar fi posibil ~i la un animal. Am incercat acelasi tratament~i am fost placut surprinsa clnd am avut un succes asernanator dupa scurt timp."

CANCERUL SINULUI

~i galbena In pan) egale, 4 cesti pe zi, baute Incetul cu Incetul. Cite 1 linguri!a de bit­ter suedez se adauga in 3 dintre cesti. Slnt indicate baile de sezut cu coada-calului;100 grame de plante pentru 1 baie se lasa In timpul noptii la muiat In apa rece, a douazi Iichidul Incalzit se toarna In apa de baie, durata baii - 20 minute, apa de baie setoarna inapoi peste plante, astfel incit dintr-o baie de sezut se pot face trei. Pestenoapte comprese cu aburi de coada-calului, peste zi timp de 4 ore comprese cuierburi suedeze pe rinichi (a se vedea pentru ambele comprese .Partea qenerala"). 0pertorrnanta surprinzatoare 0 reatizeaza laptele de troscot, 3-4 cesti pe zi. Pestetroscot - 1 lingurita cu virf la 1 ceases - se toarna lapte clocotit, se lasa sa stea 1/2minut, se bea cald, In inghiiituri mici.

117

Se face gargara foarte adinca allernativ cu ceal de drllgalca ~i de nalba. Cuacelea!?iplante proaspete se pun comprese pe timpul noptll, Planteleproaspete sespala, se zdrobesc pe un fund de lemn eu ajutorul unul sucltor de tailei pina setorrnsaza un terel, se aplica local !?Ise leaga. La planteleuseate,resturllede la ceaiulpentru gargarll sint incalzlte cu pulinli apa, sint freeate cu falna de orz (care segase~e la mori sau magazine apecializatein alimente naturale bogate in vitarnine),sinl intinse pe 0 bucata de pinza, aplicate local ~ilegate. Pe parcursul Zliei se punvreme de 2 ore comprese cu aburi de coada-calului (se sta tn aeest timp in pat) l?ide 4 ore comprese cu lerburl suedeze (a se vedea pentru ambelecomprese .Parteagen~rala·).

In atara de acestea,trebuie sa se consume zunic, incetul cu incetul, 11/2-2 litri deceai dintr-un amestec de plante compus din filimica, coada-sorlcetulul l?i urzice inpaTtiegale (1 lingurila cu virl la 1/4 litru de apat). Din rattazilnicade ceai se scoate de3 on cite 1/2 cea~ca, se toarna in ea cite 1 linguritade bitter suedez ~i se bea de fie·care data 1/2csasca repartizata1/2ora inainte~i 1/2 ora dupa fieearemasa.

CANCERUL TIROl DEI

Se inlimpla din pacate tot mal frecvent ea pe linga barbalii adulti sa lie lovip deaeeasta boala maligna sl baietii de virsta scolara sau tinerii. Poate contribuie laaceasta boala eatastrofal~moda pantalonilorfoarte strimli la tineretuldin ziua de azi.Adesea apar decdata, la sapUimini(ntregidupa operape,dureri insolite de umflatuninatte loeurl. Cu toate aeestea, tratamentul trebuie faeut tara intrerupere pe Iocul deunde a pornit boala, deci in regiunea testiculelor.Se apllca acslasi tratament ca incazul.Cancerului ganglionilorhmfatlci"(a sevedes la pag. 111).

CANCERUL TESTICULELOR

comprese cu aburi ~i diminaata ~i dupa-arniaza cite 2 ore in pat (a se vedea pentruambele comprese .Partea generala").In plus fata de aceste comprese trebuie sa sebea incetul cu incetul 11/2-4 litri de ceal, pe cit posibil din urzici ~i filimici proaspete,amestecate in part] egale. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat stors almiicri~ului-iepurelui, 3-5 picaturl la liecareora, baute in cealulrecomandat.

Din scrisoareaunui participant la razboi, datata iulie 1979:"Dupa intoarcereameadin prlzonieratin 1947am avut cancer la stomac. Doctorilm-au trlmisacasadin spitalconslderlndu-rna Incurabil. Sillt de imprejurM, rn-arn indreptat cAtre natura mareluinostru Creator ~imi-am cautat plantele coraspunzatoare: urzlca, piipiidia, coada­scrlcelulut l?ipiitlagina, din al carqr suc am luat0 data pe ora cite 1 inghilitura. Dupanumai eitevaore am remarcatca·mi era mult mai bine, mal alesca stomaculpasira insfir~it pulinul pe care-t mal puteam minca.A lost salvareamea, De·atuncirn-arnocu­pat series de plantele medicinalecare-rrudevenisera atit de dragi !?iam avut cu elentste re~ile de vindecare minunate Cae.Creatorul nostru a pus puteri tamaduitoareenorme in naturaSA.

AcumYetiintelege ca masirntdeosebit de legal de fiecareom care irnphnestepnnplantelemedicinaleporunca draqostei lata de aproapele sau Iii Iraie!?lemiracol pestemiraco!. De aceea sa nu va lasati in nici un caz descurajata de ataeuri,care de taptsint produse numai de forte obscure. Marilebucurii legatede vlndeearileprin plante seridieacert peste loate neajunsurileornenesticare stirneseaSlfelde greutatil"

118 "rlJ""'"

Din aces! amestec de plante se ia 1 lingurqa ~u virf la 1/4 IItru de apa, In timpul uneizile se beau minimum 2 IItri de ceai TnInghqrruri miei. De mare irnportanta ar ~ ca plan­tele sa fie luate proaspete din natura, rnacar citeva din eels enumerate. Intrucil: inleucsrrue cauza aparillel bolli trebuie cautata in majoritatea cazurllor in splinii, mal tre­buie baute !?i 6 Inghl!i!uri de ceai din radacina de obligeana. 1 lingurila rass deradacina de obligeans sEl lasa peste noapte Tn 1/4 litru de apa rete, 'dirnlnsata seincalze!?!e ~I se strscoara. Se la inainte ~i dupa liecare masa cite 1 Inghi!itura. 3 lin­guri!e (se pot admlnistra pina la 3 linguri) de bItter suedez !lint diluate In 3 casf cuceal de plante. Aceasla cantitate se bea distribuita de fiecare data 1/~,or1l inainte ~11/2.ora dupa fiecare masa, Se recornanda compresele cu ierburl 'suedeze, timp de 4ore, pe regiunea flcatului ~i a splinei, precum !?i compresele cu aburl de coada­calului (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generals"). Ar trebui evitate toatealimentele aeide, ca portocalele, lamille, grapefruiturile, sucurile de fructe l?i fructeleacrlsoare, crude, la fel !?imincarurile foarte sarate ~I puternic condimentate, mezelurile9i carnea grasa. Compotul de mere poate Ii consumat in orice cantitate.

La inceputul lui noiembrie 1978 au venit la mine nlste partn!i disper.?ti inso~~ de unbaiat de 6 ani: Peter W. din N./R.F.G. avea leucemie in ultimul stadlu. Incepuse In mai1978 cu febra si dureri in picioare. Intrudt starea lui nu se i'mbunatalea, Peter a intrat lainceputul lui iulie 1978 pentru 11 saptamlni In spital la Mannheim. Nici dupa externarenu s-a constatat nici 0 ameliorare. Cind l-am vazut pentru prima data, Peter nu maiavea par, era foarte palid, obosit 9i fara apetit. Avea cearcane negre adinei sub ochi,se vedea pe el ca era foarte grav bolnav. Copilul s-a Inviorat imedial dupa prima qaiede cimbru {a se vedea "Moduri de folosire" la "Clmbru"} pe care i-au facut-opatinprla­sfatul meu. Apa de bale, turnata Tnapoi peste plante, a mal fost Incalzita de doua ori,asa ca s-au putut face trel baL Apoi a baut ceaiul de plante susmsnttonat. Copilul, de~iera a1l1 de mlcut, i!?i lua la fieeare sfert de ora inghilitura de ceai, uitindu-se exact la

Amestec de ceaiurl:20 grame de ventrilica25 grame de dragaica25 grame de coada-soricelului20 grame de pelin30 grame de mJadite de soc

30 grame de filimica30 grame de rostopasca30 grame de urzica15 grame de sunatoars15 grame de radacini de papadie25 grame de barba-popii

LEUCEMIA

2 cestl cu Infuzle de pediculi, una bauta dirnlneata, pe stomacul gol !?icealaltaseara, 1/2 ora inainte de cina, ajuta alit In caz de ciroza hepatica, cit !?ide boala rna­ligna a ficatulul. InsLificien\a respiratorie care survine la aceste doua. boli este astleleliminata dintr-un foc. La 1/4 litru de apa se pune 1 lingurila de plante. In plus, se iau 6ingh~ituri de ceal de rsdsclni de obligeana (a se cauta la artlcolul despre obligeana)~i 2-3 cesti cu ceai de urzicl. Ar !rebui sa fie puse pe regiunea ficatulul, pe parcursulzitei timp de 4 ore, comprese cu bitter suedez, iar compresele cu aburi de coada­calului (a se vedea pentru ambele comprese "Partea generala") sa fie aplicate pe citposibil dirnlneata ~i oupa-amiaza cite 2 ore, stind in pat, ca !?iTntimpul nOPliL

Toate compresele !rebuie acoperite cu buca!i calde de pinza, ca sa nu se producao ssnzatia de frig din cauza evaporeriil

CIROZA HEPATICA ~iCANCERUL FICATULUI

119

Preotul Kneipp atrage atentia in scrlerile sale ca minunata coada-calutul face sastagneze fieeare tumoars benlgna sau maligns ~i 0 dizolva incetul eu incetul. M-amputut convlnge singuri!l de acest lucru. De ce sint ati't de pupn luata in considerarescrierile lui Kneipp? Citor oameni bolnavl pe moarte Ii se poate oferi astfel 0 ~ss deviata ~i de cila suferlnla pot Ii crutali cei apropla]] lorl

Cercetarile mele au dovedit ca in toate tumorile compresele cu aburi de coada­catulul sfnt de cel mai bun ajutor. Se lau 2 mnni pline_cu coada-calutui, se pun plan­tele lntr-o sita i?isa atirna peste 0 cala cu apa in docot (se poate folosi i?i0 oala degatit sub presiuna - 0 oala-rnlnuoe). Coada-calului aburitfl, muiata !?ifiarbinta se puneintr-o pinza ~i se aplica acolo unde se alla tumoarea, umflatufa, abcesul, chlstul,adenomul, melanomul, tumoarea papllara sau hematomul. In caz de boli foartegrave sa ineepe inca de dimineala cu aplicarea compresei in pat I?isa lasa 2 ceasuripe locul bolnav. Dup~-amiaza se repeta punerea cornpresei tirnp de 2 ore in pat, iarpesta noapte ea este innoita. Bolnavul trebuie sa transpire ~i sa stea la caldl Aceeasicoada-calului poate Ii intrebuin\ata de 3-4 ori. La prinz se aplica limp de 4 ore 0 com­press cu ierburl suedeze. Locul trebuie uns mai intn cu unturs de pore sau alifie defIIlmics, apoi sa aplica 0 vats urnezita cu bitter suedez, sa pune deasupra 0 vata us­cats pentru izolatia terrnica, se acopsra cu 0 folie de material plastic ~i se leags cu 0bucata de pinza. Cu aceasta cornprssa, bolnavul poate sa umble prin casa sau sa!?ada. Dupa scoaterea compresei se pudreaza pielea, pentru a impiedica aparipamincarimilor.

in caz de tumori, abcese sau urnflaturl, care sint plasate extern, pe epiderrna, sepune terclul proaspat cu frunze de patlagina-ingustii sau lata 91brinca-ursului (ase vedea IICancerul gangiionilor Iimfaticl"). Urmind tratamentul in rncd regulat ~i con­tinuu, poate surveni inca din a cincea zj 0 ameliorare si dupa 10-14 zile un rezultat din­tre cele mai bune. Sucul proaspat al macri~ului-iepurelui (se spala frunzele ~i se tree

TUMORILE

ceas. $i la rnasa se linea de regimul dietetic prescris. La sfir~itul lui noiembrie 1978,parintii s-au dus cu copilul la spitalul din Mannhelm pentru analizele de singe. Pro­fesorului I s-a parut un mister, rezultatul anaflZelor fiind mult imbunatalit. La mijlocul luidecembrie paml i-a crescut din nou des si Peter s-a dus iarfu?i cu parintii la analize.Constat area a fost: .Hemoqrarna este mai puna decit cea normals .. Medicii nu stiaucum sa explice incredibilul, inimaginabilul. In aprilie 1979, Peter a venit cu parintii insala din Traunstein/Bavaria supenoara, pentru a asista la prelegerea mea ca un copiJperfect sanatos, Erau prezenti cca. 1800 de oameni, Proporponale au fost ~iaplauzele, cind t-arn prezentat pe Peter publicului i?i am relatat povestea suferinteisale. $i la slirl?ltul lui octombrie 1979, parln!ii lui au venit cu ella prelegerea ~nuta demine in sala Jahn din Pforzheim, Ia care au participat 2200 de persoane. $i alci am pu­tut arata publicului un copil cornplet sanatos. Peter mai bea cu sirg, dupa cum mi-ascris in 1979 de Craciun, ceaiul de plante, mama sa ii pune tot mereu cataplasme culerburi suedeze pe splina ~I git, it mai frlctioneaza :?icu ulel de maghlran (ganglioniide la gil fusesera I?Iei in suferinta). Mi-a desenat pe 0 foaie de hirtie cu creioanecolorateJilimica, urzica ~i coada-sortcelului i?ia scns dedesubt: .Salvatorii..meil", ceeace gasese absolut unic. ParintHII mai duc ~i acum din cind in cind la control medical,de!?iPeter este un baiat sanatos.

Consider controlul medical extrem de Important! $i coptinuarea consumarf ceaiu­lui de plante !?Ia aplicarii compreselor 0 socotese buna. II fere~te pe cel care a fostodata bolnav de cancer de 0 eventuala revenire a bolli.

120

i'n stare urneca prin storcatorul electric de uz casnic) atinge ~i el prin ungerea locurilorbolnave pertorrnante bune.

Intem, se prescriu olrnlnsata, 1/2 ora inainte de miculdejun ~Isaara, 1/2ora inaintede cina, cite 1 cea~ca cu ceai de coada-calului, lar pe parcursul zilei 11/2-2 litri deceai olntr-un amestec de plante din 300 grame de filimica, 100 grame de coada­sortcelulul ~i 100 grame de urzica (toate bine arnestecate). In acest ceai searnesteca.daca este posibil, de 6 on pe zi (de liecare data la un interval de 1 ceas)intr-o cana 3-5plcaturi de sue de macrlsul-tepurelul.

o femeiedin Bavariascrie: ,N-am scns de curind ca vecinul nostru, un barbat de48 de ani, tata a palru copH,a test tnmrsacasadin spital foartegray bolnav I?i disperat,avind 0 tumoara la cap si fenomene de parallzle. 0 jumatate a feteiera deja parali­zatil ~Idin cauza parallzielochiul din acea parte stalea complet inchis. Mediciiau spuscii nu va mai deschide acel ocrnniciodata Vaputeli imaginace ne-arnrnlrat~I bucuratcind, la pu):inezlle dupa ce a inceput sil intrebuin\ezeconform slaturilordumneavoas­Ira plante din -.,larmaciaDomnului», ochlul Is-a deschls din nou ~i omului jj mergeiara~imai bine. Cind medicul lamiliei a venit sil-I vlziteze!illa vazut ochiul deschis ~Istarea evident arnetlorata,a trebuil sa ia loc pe un scaun de atlta uirrure.A fost deparera ca asa ceva nu s-amal inti'mplatpina acum niclodatal"

Domnul Joachim M. din B./Aligause adreseazala 25 lunie 1979in scris redacflslunui ziar german: "Referltor la atacurile din presa germana impotriva doamnei MariaTreben ~I a brosurii sale <<5!!natatedin Iarrnacia Domnului» doresc sa va relatezcazul copilului meu: Daniela,nascuts pe 4 august 1973, a fost ingrijita de noi ci't sepoate de bine, ousa la toate examenelemedicale preventive,chiar ~i la cele mai micisimptome de boala mergeam imediatcu ea la doctor si totusl nici un medic n-a pututrecunoaste din timp amenintarea de moarte care plana asupra copilului nostru, ciabia ci'nd a fost prea ti'rziu.Abia la inceputul lui august 1978 s-a descoperit. Fetitanoastra fusese foarte vioaiepina atunci. Brusc a inceput sa decaos de la 0 zi la alta, adevenit tot mai apatica ~i vesnlc foarte obosita, Dupa noi consultalii meorcale,la carenu s-a putut stabill nicl un diagnostic precis, am internat-ope fiica noastra lntr-o clinicade copii de ling~Augsburg.

Dupa exarninari de zile intregl care suprasolicitau torta fizica a copilului, ni s-acomunicat ca fetila noastraeste bolnavade 0 tumoare lncurablla careianu i se puteaveni de hac cu mijloacelede azi. Sansade insanato~irea fost cotata la 2-5 procente,pentru a nu ne spulbera total speranta,S-a trecut apoi la inJecliicu cortizon, ca sa sernicsorezetumoareainlr-atit incit sa devinaeventualoperablla.

La inceputullui septembrie 1978s-a tOCul0 incercare de operare, care a trebuilincheiatil in stadlul Incipient, intrucil copilul nostru risca sa-!?ipiarda tot singele, inciuda tuturor transfuzlilor Tumoarea se extinsese in toata reglunea abdomina Is,napadlse complet organele celemai importante ca ficatul, vezlcula blliara, splina 111rlnichll, strangulaseaorta ~I arterele femurals, ceea ce ne explicade ce fetltanu malputea fugi. Abla aCUIn a inceput cu adsvarat perloadade chin pentru copl!. I se faceaumereu raze ~I InJectiicu cortlzon. Nu vii putep imaglna ce a fnsemnatasta pentru 00,parintii. Am stat in total sapte saptaminiZl de Ii la palul copilului nostru in Augsburg,iar in prezenta sa trebula sa ridem ~i sa lim veselLNumal acest lucru !ii solicita dejaputerl sufietefiltiImense. Inacelasltlmp trebuia sil privimcum fetila noastradeveneapezi ce trecea mal pulintica ~i decAdea tot mai vlzlbll. Din cauza razelor !?iinjeqiilor cucortizon nu mai putea sa manince aproape nimic. 0 sAplami'nadupa operape s-aimbolnavit de Icter, care s-a tot agravat. Lainceput, doctoril au crezut ca a fost cauzatde transfuziilede singe.

Dupa alte examinan repetate ce durau ore in !?ira fost clar ca tumoarea blocasescurgerea fierii; s-a propus 0 noua operape pentru a provoca 0 scurgere artificialaafieril. La intrebarea mea daca aceasta operatle era neaparat necesara, in loc de

121

raspuns rnl s-a pus 0 alta i'ntrebare - daca voiam sa las copilul sa rnoara din cauzanefunctlonarll fieatului. Ar f fost 0 incereare la care copilul meu probabil ea n-ar iisupravietult. S-a fntimplat ca exact in area perioada sala de operatie sa fie i'n renovare.Medicul care 0 trata a fost de parere ca. de9i operatla era urqenta, se puteau asteptaeele zece zile pina ce sala de operatie va functlona iaraeyinormal, intrucit acolo existauconditiile optime.

La loslstentele mele ne-am putut lua fente acasa pentru zece zite, cacl in acest limpnu se putea face nlmlc in plus pentru ea in spital. Asta a fost la stin;itul lui septembrie1978. De-abia asteptasem acest moment. Printr-o cunostlnta auzisem intre timp dedoamna Maria Treben carela apoi i-am telefonat. M-a slatuit la telelon sa iau pLanteledescrise in brosura «Sanatate din farmacla Domnului» la «Tumori maligne». In dis­perarea noastra nu mai stlarn ce sa ne facem, iar dupe parsrea noastra nu puteamfnrauta~ astfel nimlc, cl doar imbunata\i. Dupa cum am allat ulterior, copilului nostru Ise daduse sansa de supravietuire nv mai mult decit pine la Craciun. Doamna Trebenne-a spus la telefon ca dupa cinci zite ar trebui sa survina 0 ameliorare. Marea minunes-a intimplat.

in a clncea noapte, copilul nostru a inceput sa plinga, desi pina cu pulin inaintelipase inca foarte tare de durere. Oeodata am devenit oamenii cei mai rerici~. Ce seintimplase? Singele, care nu mal ajungea in venele de la plcloare din cauza stranqulariivaselor sangvine, a ajuns iarsey!acolo, declansind 0 senzatle de picioare amortite. Amavut astfsl contirrnarea ca plantele medicinale incepusera sa dea rezultat. La scurttimp inainte de termenul fixat pentru operatie am observat 0 dlsparltie treptata aicterului, drept care am contramandat operatia. Intre timp, copilul nostru 19ipierdusejnsa tot parul din cauza irijeC1ii1or.P~n inainte de Craciunul din 1978 am fost iara9i faun control in Augsburg, la care profesorul, 0 capacitate in acest domeniu, n-a maiconstatat niei 0 tumoare. Pe baza radiograliilor s-au mai eonstatat numai pete decalcifiere, ceea ce ne-a dat ocazia unor noi sperante. Totul s-a intimplat i'n cca. nouasaptamini. Copilul nostru se simte pina in ziua de az! foarte bine, este iara9i la fel cainainte eyiam putut, datorlta sfatului doamnei Treben, sa-I avem tinga noi pinf! acumdeja cu 0 jurnatate de an mai mult decit estirnasera medicii.

A9 dori sa subliniez faptul ca doamna Treben a ajutal in mod dezinteresat. Cu alitmai mirat sint cli. doamna Treben este atacata acum in presa germana. Acesta estemotivul pentru care v-am evocat eazul nostru. - Pentru a puna totul pe hirtle, ar trebuisa scriu un intreg roman. A~ dori sa-ml exprlm inca 0 data recunosunta lata de doam­na Treben pentru ajutorul sau altruist. Pentru ramllia mea s-a petrecul un mare mira­col."

Relatarea suna toarte promilator ~i se putea crede ca aici n-ar mal putea survenicompticetll. Tumoarea, care invadase toate organele vitale, amenlntind astfel viatarnicutei Daniela, se dizolvase 9i dlsparuss cu ramlficalil cu tot. $i totusi, copilul a muritdupa vreo jurnatate de an. Din pacate, n-am aflat aceasta veste de la parin~, ci intr-unmod foarte clnlc, printr-un reporter german, care s-a aliat intr-un chip nu foarte frumosmurmurului general elin presa germana Impotriva mea. Cum de s-a ajuns totusi laacest stireyitacum nsasteptat dupa schimbarea in bine survenita in starea bolli mortalea rnicutei Daniela? Tatal ei rni-a seris odata dupa cca. 0 jurnatate de an ca felita facusebrusc febra; rni-a mal scris atunci ca dupa rezultatele favorabile ale analizelor medicaleIncetasera tratamentul cu plante, .dici nu se poate torta un copil atit de mic sa beaceai de plante". Nu, asta nu se poate. Parintii ar f putut reusi lnse eu inteligen\a si tactsa convinge copilul sa bea ceaiurile de plante. Boala era rnortala, medicii n-au pututajuta Plantele din farmacia Domnului au fost cele care acusesera ajutor. Ar f ajutat eusiguranta eylmal departe. Citi!i, va rog, la "Leucemie" relatarea despre micutul Peter W.

122

Nu vreau sa scap ocazia de a prezenta cititorilor urrnatoarea propqnere excelentaa doamnei Eil<eBretschneider, din Erkrath/R.F.G., din 8 aprilie 1980: ..lntrucit sfaturiiedumneavoastra ne-au aju1at ati't de des ~i de bina ~i am putut sfatui 9i aju1a~I vecinii,vreau mai Inlii sa va multurnesc din lnlrna ca a~ transmis cunostmtele dumneavoastrainlr -un mod atit de pe intelesul tuturor,

Am primi! astazi brosura dumneavoastra <.Nlndec8ri» ~i cltesc pici ca sinteli deparers ca plantele mediclnale ar trebui pastrate prln congelare. - In congelator seschimba de exemplu continutul de zahar: mul~ medici naturisti Interzic paclerullor lorbolnavi de cancer allmentele congelate, asa ca nu consider recomandabil sa seincerca acest lucru cu plantele medicinale. Am rnsa 0 alta propunere: a conserve ~I apune la fermentat cu acid lactic, asa ca la varza, fasole, stecla rosie, castravetl acri.$tiu blna ca se poate, fiindca 0 cun~tinla a Incarcat deja cu papadiile, urzlclle !?ifrun­zele de latina. Vreau sa fac anul acesta astfel de muran prin fermentara lactica dintoata plantele medlcinale proaspete care-rnl sint la indemina; chlar ierl am luat dingradina noastra prelucrata biologic cite un borcan de cuscrtsorl, flori de p~padie $1radacini de papadie ~i Ie-am pus la farmentat. Este cit se poate de simplu: Sin! necs­sare borcane care se lnchld repede ermetic, avind deschizatura pe cit poslbll alit delarga, fnol mai tirzlu sa sa poata scoate user conunutul cu 0 lingura; borcane nu preamari, caci dupa prima deschidere nu mal ~n atit de mull limp (Ia frigider eca. 3-4saptamini). Plantele curate, taiate rnarunt sin! introduse in aeeste borcane r;;i sintapasate pentru a Ie indesa cit se poate de tare (ca la varza acral. Apoi se Introduce infiecare borcan 1 lingur~a de zer proaspat sau de zeama de varza acra, !acutebineinleles in casa, nu de conserve, ~i se umple cu apa, asa ca sa nu mai fie aer prin­tre plante. Tolul trabuie sa ajunga doar pina la cca. 2 centimetri sub buza borcanulul,pentru ca va fermenta. Apoi se lasa 2 zile la loc eald pina incepe sa fermenteze:Atenlie sa nu dea pe-atara: este necssara 0 farfurloara dedesubt - ~1dupa cele 2 zile,la pivn~a. Procesul de fermenta~ este incheiat dupa 5-6 saptamini. Cum produselefermentate lactic sint deosebft de indicate persoanelor bolnava de cancer, ~i plantelemedlcinale pastrate aslfel ar trebui sa fie de ajutor."

FERMENTAREA LACTICA

Cantitatea mare de eeai Indicata ar trebui rsspectata la oriee boa Is maligns.Cantitalea care bolnavului i se pare marqpoate fi biruita cu u~urin~a, luindu-se mereu,la liecare 15-20 minu1e, cite 1 inghi\itUra. Inainte ea stomacul sa prlmeasca urrnatoareainghilitura, cea dinainte este digerata. Oaca bolnavul nu mal are poM de mincare,aceasta revine curind dupa ce a incepu1 sa bea ceal. $i digestla fncepe sa fUnCjiOneZenormal. Consider ca toarte importanle balle complete de eimbru in cazul bo navilorlipsill deja de orice vlaga, mal cu seama atuno cind Ie creste ~i febra. Bolnavul slrnte 0revigorare surprinzatoare in starea sanalatii, oaca nu chiar 0 schimbare radicalit incazul multor boli de cancer Incurablle se tntimpla sa apara deodata ° puternica re­tentle de apa. Se intrerupe atuncl consumul cantlla\ii de ceal Indicate ~i se beau inschlrnb 5 zlle exclusiv 5-6 ce~ti cu eeal de coada-calulul, In inghiliturl micl repartlzatepe parcursul zilel. Daca insa retenna de apa sa retrage in zlua a trela sau a patra, serecurge iara~i la prima cantitate de ceai. Oaca dupa un limp apar din nou retineri deapa se apeteaza lar la ceaiul de coada-calului. Cea mai important a exigen\a in toateaceste boli este controlul medical regulat. Numai medicul poate recunoaete stareaexacts a sanatal"!

Stat important

123

Caloul (platrtt) 17.42,48• blliar 39.91,103-l'anaI18,I02- vszlcat 16.18.102

cancer'• al asolagulul 113- ailicatului 118- al ganglionllor limiatici 111• al glandei tiroide 117• al glandelor 42- allnlestinelor 37.80.81.111- allaringelui 12.27.113· allimbii 26.113- al oaselor 113- al organelor pelvlene 21,114- al ovareior 114• al pancreasului 114• al plelii 26,29.53,54.114- al plamlnulul 22,37.115- al prostatsi 50" al rrnichiulul 115

__:.al.sinuluI.2B.lta.,• al stomaculuI32.68, 116- al tcstlculelO( 117- al uterulul114- al vezleii urinare 50• mijlOCprofllacUc contra 19.74

catar vezical 48cataracta 53,92cadersa parului 35calc" cu strat cornos 18ceuacnte 36chist119cicatrloe 75,84• de pe urma operanet 29• de pe urma ranilor (semnele

ranllor) 75.64ciclu (menstrual Ie) 13,22,23,33.

62.69.73.83.101• in pubsnate 23,62• noregulat 21.58.73

clr'oza I1epatlcl! 44,64,118ciuma 84circel45• la plclor 45

ctoroza 25.36,66cojl35conca:- apandicutara 93• rer1ala44,48,79

colici 31.36.80.82- la sugari ljii copi;; mici 33.58

bronslta 11.42,46,47,60,71· cronlca 14,19.46

ale auzului datorate racelli 90• ale bronlllilor 47• ale cailor urinare 44.65,69• ale lumlltorilor 47- ale grngiel 35• ale glandelor 42ale laringeIui 35ale maduvei osoasa 22

• ale maduvel spinarll 55- ale mu,chlulul cardiac 24• ate organelor peMene

(genrta1e)23,33,44.56.69- ale pancreasului 94- ale singelui 66-ale Ulerulul (uterine) 26- aroculare (ale incheietunlor)

24.44.n- biliare (ale veziculel billare)39.

53.66.80- cardiace (de inima) 16.73,86,

91• cardiovasculare 32CIrCUlator. (ale Clrcula!lei

singelul) 91• cutanate (de plele)

25.26.27.31.53.71- croniee 31.32. 70.71

- de astm 47- bron~lc 14,41.42.46. catdl8c 81.97. pulmonar 41.42

- de gil 35,56- de gu\>a (ale glandelliroide)

25.26.97-de 0ChJ 22- de prostera 49- gaSlfice (de stomac) 60,82• gastro-Imestinale 29- hepatice (de ficat) 29.39.42.

53.64.65,66,71,80- intestinale 56- matigne (canceroase) 29.80.

83.122- musculare (ale mu~chller)

24.62- neMlaSe (de neIVi) 13.25.58- pulmonare (de plamini) 46,47.

66• renale (de rinichi) 17.26.53,

56.64.65.69.80- Spec1f1Celemeilor 24.69- splenice (de splinA)

39.64.66.71- vezicate (ale vezicii unnare)

17.42,56.64

INDEX ALFABETIC

Balonare 31.33.55- intestinala 36. stornacata 22,36

batatura 53,67,80,84betle 14.84bilbTIala79boli (aleC!iunl, maladil):• ale aparalului digestiv 60- ale aparatului respir8lo( 14,41

Abcese 11.17.24.53,119- ale cavil~!il bucale 56.I02- alo coapsel30- dentare 56acccso:- de lstene 58.72• de nCbunle 20

aclouata gastricll 38acnae 35,40,88acLlvltste:- billara 39- carcnaca 19.73- hepatica 39,64- lntesnnata 22- renata 22

adenom 119agilal'e 73alcool (InterdiC!le stricta) 82alergie 66.99- faclalll 11

alun~e 60.99,115amenoree33amigdalita I1.19,56.102amnezle 19anasarca 48,69anchiloza 20anemic 24,64,66,84anghina 64- pectoral1l22,86

anxietate 73apoplexie 14,16.60.88- atac de 55.88- metOde prorilactice 89

arsuri 10.24.28.59.64· de soare 58• la stomac (pirOzis) 22.32

arterioscteroza 19.31.71.72arteri1a 66artrita (guta)l 0,16,17.36.39.44.48.60,66,71,79,89

artroz1l89atrol'e rnusculera 14.24.62.63.90aUI slab 34,78,81avort 13.24.90

Hemangiom 29.80,99hematorn 29.58.60,119hematopoeza 22,53,65hematurie 29hemofibe 99hemoragn 17,18,62• dupa nastere (metrOl'agli

postpartum) 73• Intesttnale 56,62.73,81- mensrruale (mencra91~ 62,73,

101- nazale 19,22,62,73• pulmonare 19,22,73- renale62- stomacafe 19,22,60,62• uterine neregtJlate

(meucragii) 19,62

GaSltna 11.80gaze 82genunchl:• in!epenlt 80• umflal90

gmglvlta 19,35,56glaucom92greala 22,83gnpa (masuri profdactlce) 79guturai 34,79•de ron 66,99

excrescente ale carmi 83expulzare (mai ~a) a

piacente; 83extractle dentarli (dupa 0) 24

Fanngita 46,56,64l!!bra 10,24,33,34,83• din cauza leziunilor 24,33

ficat marn (umflat)83limoza98listula 18,19,28,84,98-faciaJa (pe obraz) 67,98

"ebita 11.28,30,47,80nux diuretIC 13focar de puroi,• in ureche 80• la dln!1 (abces dentar) 56

torrnarea:• de calcul (fcrmalle hliazica) 17,

4248- <19 noduli ,,6gWjet 98

fortUocaroalibrelor uterine 24fracturtl tl,60luruncule 25

Echimoza (vinataie) n,78,84eczema 29,32,39,41.53,65,67,70-la cap (Ia sugan) 35

edeme48,97emfizem pulmonar 11,14.64,97entorsa 10,14,60- a gleznei 80

epididimlla 33epilepsle 10,14,24,25,72,78.83epuizare 33,66erizipel 46,83,97eruP\ii cutanate 18,.32,33,35,39,

41,69,82escara 29,45

?'diabet zaharat 24,35,39,72,~diaree 30,31,33,38,56,58,75dilatarea:- intestlnelor 64• stomacuiur 64

din!i:-mobili56,94- stnca!l 102

discopatie 19,20,60,108dlzenterie 73dureri:- abdominale (de burta) 33,58• ale crganefor pelviene 14• ale testoculelor 44• articulare 71• armncs 17,60,71- biliare 82- eardlace Incipiente 86• de cap 16,65,67,76,80• de din!l 33,82• de dlSOOpalie20• de ochi 22,34• de prostata 49,51• de spate 22,58• de sromac 19,33,38• de lot le1ul19,52· de urechl 47,83- dupa amputate OapoclOrut·

lantom:!) 60,96· in ceera 60• ta inghqlt 82·18 case 60• menstruate 69• nevralglce 17·faclale 13

• postnatale 83• renale 44,48,79- reumattce 17,22.60,71,84- spastlce 17,83• veziCale 50

124

Debilitate nervoasa 71deceplii 57cetorman 44,76,ndegeraturi 28,35,37,72depresiune 14,20,31,58,83deregillri:• ale lieatulul 104• ale rinlchllor 20• de pigment 99• glandulare 36,55

dezlipire de retina 53,79desosars (retragerea gingieQ 56,

94

colit!! de putretacpe 35comedoane 25concentratia colesterolului (in

singe) 70congestie cerebral1l22,73conjunctiv~a 33consttpatta 31,35,44,82,93,102contuzii 14,29,60copil:- bolnavlcio~i, debili 14,24,41- eu tulburarl da vorbire 109- handicapal' 108- monqotolzl t 08- paralizall, cu spasme 108

cord m!!m 64coree 25coxartroza 89crampe:• abdomlnale14,33• menstruale 14• musculare 45• stomacalo 14,22,29,66,82

crapaturl ale plelll 42oresterea pllrulul:• exceslva 54• Irumoas!! 94

cnspars 13,16crlze:- biliare 19,78• de epilepslo 14,78• hepatica 19

crusta lt5• in nas 30,82·laochll08

cura depuratlv(l 16,30,31,67cura!lrea:• flcatulul 35,53- singelul (depuratle) 16,19,22,

28,29,32,35,39,53,55,65,69,70,71,80,113

· stornacului 35,36

125

Nas inghelat 72nefrita 32,48.69,102neliniste lnterloara 22,31nervozitate 71neurodermita 105,106nevralgie 17,34- tactala 13,102a trigemenului 58

nevrita 22,67nevroza 58nisip:-Ia rinichi 17,18,25,44,65,102- la vezlca (In calle urinare) 17,

18,25,65,71,102noduli 27,43- hemoroidali 18- mici ~i tari pe piele 115

Manii (idei fixe) 20ml1treall119melancolie 71,83melanom 119meningita. 79menopauza (indispozitii de) 21,

22,23,62,73,101metastaza 112,114rnlcoza (ciuperca):- in zona vaqinaia 29- la picior 29,30- la unghii 67

migrena 16,22miom22mirosul gurll1 01miini:- inghelate 84-reci37- umflate 11

mincariml:- ale pielii 18,39,67,70,78- vaginale 22

mole~aJ/'I73rnuscatura 42,84- de ciine 42,84de sarpe 42

mucoznatt 36,55

Iimbl1:- bl1~icipe 82- saburala (incarcata) 101

limbrici 31,110lipsa chefului de rnunca 73lumbago 58,64,67lupus 18luxalle 10,60

Lapsus 71laringitl1 11,12,35,46lacnmare 22,101ll1uzie83lepra 13le~in 83leucemie 53,66,118leucoree (scurgeri, poaia

alba) 19,21,23,35,83leziuni 24,60,71- ale coloanei vertebrale 101- ale lesuturilor 46,--cerebraIe 81- de pe urma razboiului 45- de pe urma unui accident 45- nervoase 58- postnatale 24- ulceroase ale sinului 28- ulceroase canceroase 10

Keratoza senna (pete debatrinete) 29,99

Junghiuri intercostale 25

inghelarea diteriteior parti alecorpului 72,84

ingrijirea:- (cosmetica a) tenului 33- parului 33,94

lntarirea:- facultl11iivlzuale (vederiQ29,

53,54- memoriei 31,71,80,82

inlepl1turi 24,53- de insecte 56,77- de vlespe 42,77-Ia iniml186

- la venirea laptelui 83- purulente ale patului

unghiilor 18,100insecte (prod use contra) 35insomnie 15,16,24,31,33,58,69,

84insuticierqa:- cardlaca 86- respiratorie 10,44,46,73,97

lntoxlcaus cu carne 75irigare:- renala 57,69- sangvina 60,66

isterie 25,58,72istovire 79 •

leter 32,35,39,53,71,75,83,120,121

- inteclios 28,29mapetenta (Iipsa portei de

mincare) 22,35,36- la copii 100

mconunenta unnara 19,21,48,58,100

mtarct rmocaroic 91infeclii bacteriene 29,66inflamalii:- ale bazinetului renal 18- ale bursei sinoviale 19,46,79- ale cavita~i bucale 56,64- ale caner urinare 65- ale colonului 29,30- ale faringelui 56- ale ganglionllor 29,39,58- limfatici 59

- ale gitului 64- ale rnaduvei osoase

(osteornletta) 109- ale sfircurilor 116- ale miocardului 16- ale mucoasei bucale 19,64- ale mucoaselor' 11,33- ale ochilor 33- ale organelor pelviene 24- ale ovarelor 21- ale pielii picioarelor 60- ale prostatei 48- ale traieetului stomacal ~i

intestinal 22- articulare 60- cu supuratii purulente 81- de tot felul 33

hernorotzi 18,19,22,34,44,53,62,80,83

hernostaza 17,19,22,73hepatna 39,44hernie 24- inghi~all1 24,63

hidropizie 16,18,25,29,31,36,66,82

hipertensiune artsnala31,45,62,73

rupertrona prostatei 49hipometabolism (metabolism

scazut) 36hipotensiune arteriala 62,73hipotonie (Ienevie):- intestinala 36- stornacala 35

- a organelor digestive 36- generala 19,55,79- rnusculara ~iarticulata 24- oameni slabi 36

somn nelinlstit 58,109somnambulism 58spasm 55,72,83,- al organelor genitale 14- vascular 22- vezical45

start- de epuizare 33,66- srnotionale 57- melaneolice 71- sunetestl 57- stresante 57

stenoza mitrala 66sterilitate 73stimularea circulatiel singelui 28,

80stomatita ulcsroasa 19,35,64sue gastric 38,39,102sughip09suparari 33supraponderali 48suprasolicitare intelectuala 71supuratii:- purulente 24,81- maxilare 82

sureseitare nervoasa 14surmenaj 60

slaoiciune:

seboree 80secarea secretiei lacrimale 11secretu abundente:- ale aparatului respirator 41,66- ale bronhiilor 14- ale mucoasei nazale 102- intestinale 36- pulmonare 11,31- stomacate 33,36,66,70

semne din nastere 29,80,99senzatle de apasare (Ia cap) 31sinuzita34- frontala 76- purutenta 76

singe:- fluid 39- ingro~at 35,39- prost 41

singerarea:- gingiei 19,56- retinei 53,79

sini urntlati 62

Sarcina 83scabie (me) 29,35scaun 22,93schilodire 76sciatica 58,66,67scleroza:- in placi (rnultipla) 14,24,107- rsnala 26,57,69,115

scrotuloza 32,35,64,69

Racordare la rinichi artificial 57,69rahitism 35raceata 14,22,66,79raceli vezicale 17,69ragu~eala 11,41,46,47rani:- care nu se vindeca 18- care se vindeca greu 31- de pe urma unei arsuri 84- de pe urma unei lovituri 58- de pe urma unei operant 29- deschise 42,45 ...58,81,114- de tot felul 11,24,25,29,30,42,

60,64- dureroase 28,33-Ia cap 79-Ia mina 81- necrozate 17,84,114- pe bonturile rarnase dupa

amputare 42- prin impuscare 84- purulente 24,30,83- singerinde 62- vechi 18,83,84- vindecari de 28,42,58,84

relaxarea:- organelor petviene

(genitale) 24- sfincterului 63

- intestinal 81retentie:- de apa 122- in pericard 18- in pleura 18

- urinara 25,65,69retina poroasa 79reumatism 14,16,17,22,32,39,44,

48,58,60,64,66,71,79,84- articular 34,60,71

rezultate scolare slabe 106rolii (coji) 35ruptura rnusculara 29

- de varsat 82

126

Paloare 41palpitatii 73panaritiu (sugel) 103paralizie 13,14,47,76,80,83,88,

120- a corzilor vocale 26- a membrelor 34,60- a vezicii urinare 69

paraplegie 60paratifos 29parkinsonism (boala lui

Parkinson) 33,103patima:- beliei 14- fumatului 36

paduchi de cap 35pecingine 18pete:- pe cornee 53,82- pe piele 29,67,80,99,115

picioare:- care transpira 19,35- inghetate 84- rarute de prea mult umblat 10- reci 37- umflate 11,46

pionetrtta (puroi la rinich~ 18,26,102

plagi usturatoare 10pleurezie 46,60pneumonie 14,76polipi 19precispozitie la racen 66prolaps:- intestinal 63- uterin (histeroptoza) 21,24,63,

100prurit senil (mlncartml de

batrinete) 70psoriazis 104- rosu 104

pustule 29,83- de ciurna 84

Obezitate 24,94,96oboseala 34,66,67ochi:- iniectati 82- slabili 36- suprasolicitati 53,79

ocluzie lntestinala 75ostena (puroi la OS) 60osteoporoza 17,18,22,30,35oxiuri 110

127

Cilrala "panta aldln se relarala prezentlinle detallate de facap~olele "Slatu(1 pentru dlfentebali' ~I 'Slaturi pentru bali denatura canceroasll'l

Zona zoster 110zone albe de plele debmltate 99

Varice 28,60.64,69varicelA 83vArsat 82vArsllturi 75• cu singe 17

vedere slaba 53verti! (ameleaIA) 22,31,71,73,79,

aO,82,83ver~lca(neg) 29,53,80,83,99vlerrnllnteslinali 29,31,32,83,110vlroza 29,66vijTItin urechl 53,73,80,83

· inlari1eale bratelar sau aleplcloarelor (elelantiazis) 111

-ta OS 35,109-vinote 35

unghil:• acclclentate 100· Iriabile (casalllejl 0'0• purulonte 18,35,100

uscaclunea:• gitlelulul, gurll ~Inasului 12gurll 11

• ochllor 12

Ulcer.- duodenal 38- gasmc (stomacal) 11,29,60.

61,66- intestinal 11,66- scrofulas 46vancos 11,18,28,30.42,43,60

ulcerat" 69- ale gambei 64-canceroase 10,18,26,27,29,

30,32- purulet1te29

umtlatun 14.19,29,60,n,83,119- ale genunchlului 90• din cauza re!]nerii de lichld in

lesutun 97

'Pull il urechi 80

tumelieri:- ale testiculelor 44- fa glezne 60la incheieturile miinilor 60

- (reumatice) ale rnuscnitor 60tumoare 119-Ia cap 120la organele pelvlene 112la spUna66

- la lesutul conjunctlv alfoea1ului44

- malignli 19,27.30,42,53,68,120paplJara 119

tuse 11,41.46,47- convulsiva 14,41

soc alectiv 57

TaJeturJ24,42,75,84len:- aspru 58- oillit 25

lenie 83,110tIIos 13,73,75topirea substantei osoase 109trsnsptrane nocturna 55,109lremurul membrelor 55,84,110tromboza 43,80tuberculi Intestinali 37tuoercutoza pulmonata 19,31,41.

46.83tulburari:- ale circulatiei singelui 22.73- ale iriga!iei sangvine 60,66- ale sistemului timlatic 25- cardiace 31,73- de metabolism 39,72- de vedere 18,73- de vorblre 58.79,109- digestive 32,35,64,69- hepatica 22,32- hormonaie 72-Intestlnale 37.56,70-In rftmul activitA!ii cardiace 73- menstruale 23,33.69- nervoase de tot lelul16- renale 18.20- stomacale 37

surzenie 81,83

Tiparul executal sub cda nr. 14511994.la Imprimeriade Vest RA. Oradea.sir Mare~alIon Antonescunr. 105.

Romani"

Coli de tipar:16.Format:8/61X86.HUNGAPRINT- Edituri ,i tipografie

Editorresponsabil:BarazMlkl6s- director.

ISBN 973·96136·0·8

Crell~oara(AJchemiJ/avu/gans)

Ccada-celutu!(Equisetum BNense)

Porumbul(lea mays)

Ciubctlca-cucuhn(primula officinalis)

Urzica(Urtica diolca)

PLAN$A III

Tataneasa(Symphytum officina/e)

Sunaloarea(Hypericumperioratum)

Urz,ca-moana-galbona(t.emiumga/eobdolon)

_-Miicn~ul-,epurelui(Oxalisacetosella)

Sphnula(Solidagovirga-aurea)

Vontrilica(Voronicaoll,cinalls)

II

Puful~a-cu-flori-mlci(Epi/oblumpar""lorum)

Mu~elelul(Matricariachamomilla)

PLAN$A IV

r:3dlturB

e'i c..~:,....te ril"':l,;ri va recomandam cartea Mariei Trsben 9i va dorim sa fitisanatr.:;;l

in vremoa din urrna apar tot mai multecart: ~i alte publicatii care, intr-un mod maimult sau mai putin direct; se ocupa de rnedi­cina naturista, pun In evidenta virtutileremediilor oferite de natura.

Aceste carti exprlma un protest implicitfata de mediul nostru social cuprins intr-unproces de accelerare reslmtit ca 0 goana de-adreptul saloatica, fenomen ce prezinta se­

rioase pericole pentru individul uman. Este un fapt dovedit ca starea noastra desanatate se deterloreaza continuu, ca slsternul nostru nervos e supus unei supraso­I!citari deloc lipsite de nocivitate.

Din pacate, nici drastica majorare a preturilor diverse lor stimulente de tipul drogu­rilor nu a avut, respectiv nu are efeet.

Se poate presupuno ca, printre altele, aici SG regaseste mobilul fundamental al r.e­orientarli mterestnui chiar ~i in cazul specialistlor spre m~dalitatile terapeutice natl::Jralementinute atita timp, ,?i Tara vreo indreptatire, lntr-un con de umbra. aproape uitate; sedescopera acum d:.-, nou, ancestrala putere curative continuta in florile padurii, alecimp·...!lui,:n lerburi ;'1aroori.

Cartea pe cai Fj ti-c oterlrn, draga Cititorule - ~i care s-a vlndut p;na acum In nu­meroase tarj ale (_t.::-ope:In peste 5 milioane de exemplare - e cestinata ."?iea acestuiscop. Autoaroa ~\;~r~aTreben, If'lCearCa, prin bogatele sale cunostinte, precurn ~iprintr-o rermr. "'.'Itt eXP8rienta.practica. sa se puna In slulba acelora care cred cusinceritate In :'}1,te--':-"2 ..meori apruape inexplicabita a naturii. In acelasi tlrnp, Editura, Indeplin XQflJ C'; .:'il'~OrlreR,tine sa precizeze cu toata taria C"I, In ciuda bogatului .rna­terial bazat pd P:Rc:ica unei expsriente benefice, nici aceasta carte - ca, de altfel, nicic:~ePiJtt.ljca,~I;d .~'::!('Jmeniu- nu poate Inlocui cunostlntele pe care ~tiinta rnedicala le-aacurnurat (~8-.~:l;!1~Jlvremii, nici procedeele si metodele specitice de diagnostic si tra­tarncnt !?! n!f;: ;:'3.' :<:I:nentelede mare eficacitate capabile nu (J data sa actior-eze Insituatille I:mi~t·.

ICartea :lc:,AI ", " IiHilInsa in completarea celor de mal sus, apta fiind sa grabeasca

sl, adesea, '37:1.';' ~ rnai user suportaoil procesul vindecarf si, gratie crecintei 9i torteiinterioare, sa-i f::.:;:; IrE>versioil,sa ne redea sanatatea, sa ne intal eases fmcu credinta ~i

Stimate Cititorule!