marelbo vicovu de sus

6
MARELBO VICOVU DE SUS Bivolărie, satul care încalţă România Firma Marelbo este situată în satul Bivolărie din oraşul Vicovu de Sus, pe ruta Vicovu de Jos-Putna. Firma este administrată de domnul Aurel Bobu. DATE DE IDENTIFICARE A FIRMEI: MARELBO SHOES SRL Detalii de identificare MARELBO SHOES SRL. Nume firma MARELBO SHOES SRL Cod Unic de Inregistrare RO 15352951 Nr. Inmatriculare J33/287/2003 Observatii Denumiri anterioare ale firmei. Nu este cazul. Descriere MARELBO SHOES SRL - firma, servicii Sediu MARELBO SHOES SRL - informatii de contact. Judet SUCEAVA Localitate/Sector BIVOLARIA Adresa STR. MARELBO 20 Cod 727611 Telefon - Fax - Mobil 0745-511.862 Email - Persoane din conducere: Administratori: BOBU AUREL Asociati: BOBU MARIOARA BOBU AUREL Adresa web - Domeniul de activitate principal Cod CAEN 1520

Upload: elena-schipor

Post on 03-Jul-2015

1.770 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Marelbo Vicovu de Sus

MARELBO VICOVU DE SUSBivolărie, satul care încalţă România

Firma Marelbo este situată în satul Bivolărie din oraşul Vicovu de Sus, pe ruta Vicovu de Jos-Putna.Firma este administrată de domnul Aurel Bobu.

DATE DE IDENTIFICARE A FIRMEI:

MARELBO SHOES SRL

Detalii de identificare MARELBO SHOES SRL.

Nume firma MARELBO SHOES SRL 

Cod Unic de Inregistrare RO 15352951 

Nr. Inmatriculare J33/287/2003 

Observatii  

Denumiri anterioare ale firmei.

Nu este cazul.

Descriere MARELBO SHOES SRL - firma, servicii

 

Sediu MARELBO SHOES SRL - informatii de contact.

Judet SUCEAVA 

Localitate/Sector BIVOLARIA

Adresa STR. MARELBO 20 Cod 727611 

Telefon - 

Fax - 

Mobil 0745-511.862 

Email - 

Persoane din conducere:

Administratori:BOBU AURELAsociati:BOBU MARIOARA BOBU AUREL  

Adresa web - 

Domeniul de activitate principal

Cod CAEN 1520 

Obiect Activitate Fabricarea incaltamintei 

Descriere Activitate  

AnBilant

CifraAfaceri

Profit DatoriiActive

ImobilizateActive

CirculanteCapitaluri

PropriiAngajati

Page 2: Marelbo Vicovu de Sus

2009 3 541 662 17 735 4 085 651 153 960 4 950 090 1 018 399 80

2008 5 897 314 147 869 5 967 968 94 158 6 874 473 1 000 663 105

2007 3 548 553 12 820 5 550 084 44 108 6 358 770 852 794 78

2006 3 144 130 92 712 5 807 302 6 647 277 839 975 48

2005 2 932 242 85 966 3 516 830 71 4 264 022 747 263 54

Cifra ProfitulNet Datorii ActiveImobilizate ActiveCirculante Capi

20052006200720082009

• Mii de perechi de încălţăminte ies zilnic pe porţile fabricilor de aici, unde lucrează câteva sute de oameni

• Totul a început la mijlocul anilor ’80, când pantofii erau confecţionaţi manual

• După 1990 s-a înregistrat o adevărată explozie de papucari, la un moment dat fiind înregistrate 240 de AF-uri care aveau acest obiect de activitate

• Cei care au rezistat economiei de piaţă au pus bazele unor fabrici importante, calapodul de lemn şi maşinile de cusut manuale fiind înlocuite cu linii tehnologice şi utilaje de sute de mii de euro. Au ajuns celebri în toată Românie plecând de la un calapod de lemn, câteva cuţite şi câte o maşină de cusut Singer. Dacă acum aproape toată lumea a auzit de fabricile de încălţăminte de la Bivolărie, primii paşi spre succes al celor care au rezistat economiei de piaţă au fost şovăielnici şi cu nenumărate obstacole. Puţini ştiu că cei care acum au societăţi cu cifre de afaceri de sute de miliarde de lei vechi anual au plecat la drum cu câţiva lei împrumutaţi. Munca manuală şi rudimentară de la mijlocul anilor ’80 şi începutul anilor ’90 a fost deja uitată, iar pantofii care ajung acum pe piaţă sunt apanajul industriei moderne, cu utilaje aduse din străinătate şi care costă sute de mii de euro.

La Bivolărie funcţionează acum patru mari fabrici de încălţăminte. Este vorba de Marelbo, Nicolis, Lidoro şi Incar. O a cincea, Denis, şi-a mutat sediul la Suceava în urmă cu câţiva ani, dar începuturile au fost tot pe meleagurile din Bivolărie. Aceste firme sunt doar câteva din cele care au plecat la drum în urmă cu peste 20 de ani. Erau vremuri tulburi, când orice activitate era controlată de stat. La fel s-a întâmplat şi cu producţia de papuci din zona Vicov. Pentru că vânzarea de pantofi, celebrii “oteri”, mergea foarte bine în pieţele din judeţ şi nu numai, tot mai mulţi localnici s-au apucat de această meserie. După 1990 a fost o adevărată explozie de producători particulari. De exemplu, în 1995, erau înregistrate 240 de asociaţii familiale care aveau ca obiect de activitate producţia de încălţăminte. Sita a cernut şi din cei mulţi puţini au fost cei aleşi. Aşa se face că acum firmele care au rezistat s-au dezvoltat exponenţial, ajungând să aibă sute de oameni angajaţi cu carte de muncă şi producţii de până la 2.000 de perechi de încălţăminte la zi.

• O afacere de success începută cu 1.700 de lei de împrumut

AUREL BOBU, PATRONUL FIRMEI MARELBO VICOVU DE SUS

Page 3: Marelbo Vicovu de Sus

Marelbo, firma cea mai mare care activează în acest moment la Bivolărie are 400 de salariaţi şi o cifră de afaceri anuală de circa 240 de miliarde de lei vechi. Până să ajungă aici, Aurel Bobu a trecut prin încercări dificile. Povesteşte că lucrul care l-a marcat cel mai tare a fost incendiul care a mistuit casa familiei sale când avea doar un an. Nu-şi aminteşte nimic din acel eveniment nefericit, dar mama sa i-a povestit că a fost la un pas de moarte. Fusese uitat în casa care ardea şi în ultima clipă mama l-a aruncat pe geam, într-un strat cu flori. “Am rămas pe drumuri atunci. Ne-a ajutat o vecină, care ne-a dat câteva haine şi o oală cu cârnaţi. Tata a împrumutat 15.000 de lei pentru a reconstrui casa şi familia a fost datoare toată viaţă. Acest lucru a fost ca o povară pentru mine”, îşi aminteşte Aurel Bobu despre tinereţea zbuciumată pe care a trăit-o. În afacerile cu pantofi a intrat imediat după armată. Tatăl său l-a dat ucenic la un pantofar celebru din Vicovu de Sus, Costănel Băhnean. Ceea ce trebuia să înveţe într-un an şi jumătate a deprins în doar 6 luni. A intrat apoi în afaceri de unul singur. Cu 1.700 de lei, bani împrumutaţi de la o cunoştinţă, a plecat la Timişoara de unde a cumpărat o maşină de cusut Singer. “Prima pereche de pantofi am făcut-o pentru mama mea. A avut aşa un success încât vecinii şi cunoştinţele mi-au adus comenzi foarte multe. În câteva luni nu am mai putut face faţă şi am luat mai mulţi ucenici, astfel încât la un moment dat aveam vreo 40 de persoane care învăţau de la mine şi care apoi şi-au deschis propriile afaceri”, a povestit actualul patron al fabricii Marelbo. Aurel Bobu îşi aminteşte cum mergea cu marfa în pieţele din Vatra Dornei şi Paşcani, iar ca urmare a cererilor tot mai mari, după 1990 a început să-şi dezvolte afacerea. 1994 a fost un an de cotitură pentru Aurel Bobu. Şi-a înfiinţat o firmă şi, conform legislaţiei de la acea vreme, a beneficiat de scutirea pe impozit pentru o perioadă de 5 ani. Anul următor a plecat din nou la Timişoara împreună cu fratele său, Viorel. Auziseră că societatea de încălţăminte Guban fusese cumpărată de un investitor italian care a adus propriile utilaje. Aşa şi era. Vechile utilaje scoase de italieni în curte au luat drumul Bivolăriei. “Atunci am început industrializarea în adevăratul sens al cuvântului. Numărul angajaţilor a crescut de la 10 la 40, iar activitatea a început să meargă din ce în ce mai bine”, a spus Aurel Bobu. Al doilea pas important a fost făcut în 2001, când societatea a beneficiat de un împrumut din partea Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est pentru retehnologizare. Au fost aduse utilaje moderne din Italia şi Germania, care au permis creşterea producţiei. Ultima linie tehnologică a ajuns în sediul societăţii acum câteva săptămâni, iar de la 1 august a intrat în activitate. A costat aproape un milion de euro, iar cu ajutorul acestui utilaj pe poarta societăţii ies acum zilnic 2.000 de perechi de încălţăminte, comparative cu 20 de perechi în 1989 sau 300-350 în 1995.

• Calapodul de lemn stârneşte acum zâmbete

Pentru fraţii Aurel şi Viorel Bobu, afacerile merg acum ca unse. Dacă firma Marelbo, patronată de Aurel Bobu are 400 de angajaţi, Nicolis, acolo unde administrator este Viorel

Page 4: Marelbo Vicovu de Sus

Bobu, dă de lucru pentru 150 de persoane. Nici unul dintre ei nu uită cum a început. “Cu calapodul de lemn, cu cuţite şi cu câte o maşină Singer. Ţin minte că trebuia să cârpim calapodul pentru că din cauza folosirii îndelungate era plin de găuri la sfârşitul zilei. Calapoade nu mai am, dar maşina de cusut Singer cu care am plecat la drum o s-o păstrez toată viaţa”, a spus Aurel Bobu. Acum, locul calapodului rudimentar de lemn a fost luat de o maşină modernă, în valoare de 100.000 de euro. Totul se face electronic, iar vremurile când lucrul manual era de bază au apus definitiv.

• Concurenţa i-a ridicat la acest nivel

Atât Viorel cât şi Aurel Bobu spun că au reuşit în afaceri datorită concurenţei. “Dacă nu era concurenţa probabil că nu am fi progresat atât de mult cantitativ şi calitativ. Chiar dacă sunt în concurenţă cu fratele meu pot spune că uneori ne consultăm în anumite probleme”, a declarat Viorel Bobu. Chiar dacă au acelaşi obiect de activitate, fiecare dintre cei doi fraţi a optat pentru propriul sistem de distribuţie a mărfii. Astfel, firma Marelbo a mers pe o colaborare cu un mare lanţ de magazine din ţară, dar şi pe înfiinţarea de magazine proprii. O bună parte din producţie merge şi în exterior, în ţări precum Italia, Spania, Suedia sau Ungaria. “Mai nou avem comenzi şi din Cehia. Aici ni s-a cerut o perioadă de doi ani garanţie pentru încălţămintea comercializată şi am fost de acord, chiar dacă în restul ţărilor Uniunii Europene oferim garanţie doar 6 luni”, a explicat Aurel Bobu. De cealaltă parte, Viorel Bobu spun că lucrează doar pe comenzi şi preponderant pentru piaţa internă, toată marfa având destinaţii exacte. Dacă firma Nicolis are o cifră de afaceri de aproape 100 de miliarde de lei vechi, Marelbo are o cifră de afaceri de 240 de miliarde de lei vechi. Practic, în total cei doi fraţi fac afaceri de peste 10 milioane de euro anual.

• Sătenii, mulţumiţi că au locuri de muncă la fabricile de încălţăminte

Fraţii Bobu cred că o parte din succesul afacerilor pe care le derulează a fost garantat de seriozitatea de care au dat dovadă, atât în relaţiile cu partenerii cât şi cu proprii angajaţi. “În această vară angajaţii de la fabrica mea au avut două săptămâni de vacanţă. La final s-au întors toţi, mai puţin unul care a plecat în Irlanda. Eu sper că i-am motivat suficient pe oameni pentru a rămâne în firmă şi în timp m-am convins că am acţionat aşa cum trebuie”, a mărturisit Viorel Bobu. Şi oamenii din sat sunt mulţumiţi de existenţa fabricilor de încălţăminte din Bivolărie. “Cum să nu fie bine pentru noi. Are lumea un loc de muncă, aici acasă. Nu mai trebuie să meargă până la Rădăuţi sau cine ştie pe unde pentru a avea cu ce trăi. Să se mai deschidă şi alte firme”, a spus Pârghie Costan, un bătrân din Bivolărie. Opinia este împărtăşită şi de un alt sătean, Tanistru Costan, care spune cu mândrie că Bivolărie este cel mai frumos sat, iar papucarii au partea lor de contribuţie pentru acest aspect. “Vezi să scrii frumos despre noi, că altfel mă supăr”, mă ameninţă cu zâmbetul pe buze nea Tanistru nu înainte de se uita de sus spre satul său.

Cunoscut ca unul dintre cele mai bogate sate din judeţ, în Bivolărie casele moderne se ridică la foc automat. Ritmul construcţiilor este atât de susţinut încât în scurt timp casele tradiţionale vor fi de domeniul trecutului. Fabricile de încălţăminte rotunjesc veniturile Primăriei Vicovu de Sus Pentru Primăria din Vicovu de Sus existenţa fabricilor de încălţăminte înseamnă pe lângă prestigiul adus şi bani la buget. “Din taxele pe care le încasăm şi din partea care ne revine din coeficientul din impozitul pe salarii la bugetul local se adună o sumă consistentă. În plus sunt şi locuri de muncă, ceea ce este un lucru important pentru o comunitate”, a declarat Gheorghe Schipor, primarul din Vicovu de Sus. Acesta spune că fabricile de încălţăminte au contribuit şi la menţinerea localnicilor acasă. “Dacă în alte localităţi sunt foarte multe

Page 5: Marelbo Vicovu de Sus

persoane plecate la muncă în străinătate, la noi procentul este mult mai mic. Din peste 14.000 de locuitori cred că în jur de 3.000 sunt plecaţi”, a estimate primarul Schipor.