Ion Creang, scriitor romn

Ion Creang, scriitor romn

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti, jud. Neamului - d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilrie.Data naterii lui Creang este incert. El nsui afirm n Fragment de biografie c s-ar fi nscut la 1 martie 1837. O alt variant o reprezint data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-nscui din Humuleti.

Creang a mai avut nc apte frai i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile i Petre. Ultimii trei au murit n copilrie, iar Zahei, Maria i Ileana n 1919. Tinereea lui Creang este bine cunoscut publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilrie. n 1847 ncepe coala de pe lng biseric din satul natal. Fiu de ran, este pregtit mai nti de dasclul din sat, dup care mama sa l ncredineaz bunicului matern. n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam sub numele tefnescu Ion, unde l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu. Dup dorina mamei, care voia s-l fac preot, este nscris la coala catihetic din Flticeni. Aici apare sub numele de Ion Creang, nume pe care l-a pstrat tot restul vieii. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. S-a desprit cu greu de viaa rneasc, dup cum mrturisete n Amintiri.

La 19 decembrie 1860 se nate fiul su Constantin.

n 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult i l-a numit nvtor la coala primar nr. 1 din Iai.Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din rndurile clerului, deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n ciorile care murdreau Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. Dedic din ce n ce mai mult timp literaturii i muncii de elaborare a manualelor colare.

n anul 1867 apare primul abecedar conceput de Ion Creang, intitulat Metod nou de scriere i citire.n 1871 apare n Columna lui Traian articolul Misiunea preotului la sate, semnat de preotul Ion Creang. n acelai an este exclus din rndurile bisericii , fiind acuzat de a fi frecventat teatrul. Public acum un manual de citire intitulat nvtorul copiilor , unde insereaz trei povestiri: Acul i barosul , Prostia omeneasc i Inul i cmea.Un an mai trziu este exclus i din nvmnt i, n ciuda plngerilor i protestelor sale, situaia rmne aceeai. i ctig existena ca mandatar al unui debit de tutun.

n 1873 se ncheie procesul su de divor, copilul su de 12 ani fiindu-i dat n ngrijire. A cutat o cas n care s se mute, alegnd o locuin n mahalaua icu.

n aceast perioad l cunoate pe Mihai Eminescu, atunci revizor colar la Iai i Vaslui, cu care se mprietenete. La ndemnul lui Eminescu frecventeaz societatea Junimea, unde citete din scrierile sale. n cadrl revistei Convorbiri literare public Soacra cu trei nurori i Capra cu 3 iezi.ntre 1875 i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.La 1878 , pentru activitatea sa didactica, este decorat cu ordinul Bene-merenti. Public basmul Ivan Turbinc.

Civa ani mai trziu a fost bolnav de epilepsie i a suferit foarte mult la aflarea bolii i apoi a decesului lui Eminescu, i al Veronici Micle.Ion Creang cltorete la Slnicul Moldovei pentru a-i ngriji sntatea,l viziteaz pe Mihai Eminescu la Mnstirea Neamului.

Horia Creang, nepotul povestitorului, este considerat cel mai important arhitect al perioadei interbelice. n capital a proiectat peste 70 de imobile. Unele insa au fost schimbate de-a lungul timpului, astfel ca nici specialistii nu mai recunosc stilul marelui arhitect scolit la Paris.

Umorul lui Creang este nsui umorul vieii, al acestui fenomen organic, n care durerea i bucuria, rul i binele, prostia i inteligena, umbra i lumina se mbrieaz alternativ, ca s-o exprime n toata realitatea.

La 31 decembrie 1889 se stinge din via n urma unui atac cerebral. Ion Creang este nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iai.

"n Ion Creanga vedem astazi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu n timpul istorico-literar, ci ntr-o durat spiritual, fiindc romnul lui Filimon anticipeaz cu dou decenii Amintirile. 1 martie 1837: se nate la Humuleti, primul copil al lui tefan a Petrei Ciubotariul i al Smarandei Creang.

1846 - 1853: Ion Creang nva n colile din Humuleti, Broteni i Tg. Neam.

1854 - 1855: urmeaz coala catihetic din Flticeni.

1855 - 1858: frecventeaz cursurile Seminarului de la Socola-Iai.

1859: se cstorete cu Ileana Grigoriu i este hirotonosit diacon.

1860: se nate Constantin, unicul su fiu.

1863: Ion Creang se nscrie la coala Normal din Iai, avnd ca director pe Titu Maiorescu.

1864: Ion Creang devine institutor.

1871: intrat n conflict cu autoritatea bisericeasc este rspopit, iar n anul urmtor este destituit din nvmnt.

1874: reintegrat n nvmnt de ctre fostul su director de la coala normal, funcioneaz la colile din Srrie i Pcurari. Preocupat de dezvoltarea nvmntului, Ion Creang a contribuit la elaborarea unor manuale colare ca: Metod nou de scriere i cetire, nvtorul copiilor, Povuitorul la cetire prin metoda fonetic, Geografia judeului Iai .a.

1875: Creang l cunoate pe Mihai Eminescu, cu care leag o strns prietenie i la ndemnul cruia ncepe s scrie i s frecventeze cercul Junimii.

1876 - 1878: public n Convorbiri literare: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Mo Nichifor Cocariul, Povestea lui Stan Pitul, Ivan Turbinc, Povestea lui Harap Alb etc.

1881 - 1882: public primele dou pri din Amintiri din copilrie.

dup 1885: starea sntii sale se nrutete.

1887: viziteaz pe Mihai Eminescu, care se afl la Mnstirea Neam.

la 31 decembrie 1889 se stinge din via n casa sa din icu-Iai. Va fi nmormntat la cimitirul Eternitatea din aceeai localitateIon CREANGA Amintiri din copilarie(autor Iou Creanga)

Smaranda, mama lui Nica, este o femeie blanda, harnica si iubitoare. Ea se inscrie in imaginea traditionala a femeii din mediul rural: creste o droaie de copii si se ocupa de toate treburile gospodariei.

Smaranda apare ca un personaj cu aura de basm, o fiinta cu puteri miraculoase, care stie sa faca multe si mari minunatii: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului si abatea grindina in alte parti, inji-gand toporul in pamant, afara, dinaintea usii; inchega apa numai cu doua picioare de vaca, de se incrucea lumea de mirare".

Cel mai apropiat de sufletul ei ramane Nica, primul nascut, asupra caruia revarsa o imensa dragoste materna. Cand copilul se lovea, Smaranda batea pamantul, peretele sau lemnul care pricinuise durerea copilului si suferinta i se alina.

Smaranda este totodata o femeie superstitioasa, bisericoasa si cicalitoare cu sotul ei. Nu de putine ori ea ii reproseaza acestuia ca este prea bland cu copiii, ca ii rasfata peste masura.

Convinsa de binefacerile invataturii, ea nu se lasa pana nu-1 trimite pe Nica la scoala, in ciuda opozitiei indarjite a lui Stefan a Petrei. Era in stare sa toarca-njur-ca si sa invat mai depar te".

Cu toate treburile gospodaresti pe care le avea, ea isi gasea timp sa-i fie lui Nica sprijin la invatatura, bucuran-du-se cand vedea ca il trage inima la carte.

Smaranda stia sa fie si aspra, atunci cand copiii se luau la harjoa-na, potolindu-i numai dupa ce le facea cate-un surub - doua prin cap" si le dadea cateva tapan-gele la spinare".

Sufletul scriitorului se induioseaza la amintirea chipului ei luminos: () bratele ei m-au leganat () Si sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat, si a vorbi de la dansa am invatat"

Evocand imaginea Smarandei, Ion Creanga a dat literaturii romane unul dintre cele mai frumoase portrete inchinate vreodata mamei.

Ion Creang a fost un scriitor romn recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, dar care a activat i n cadrul bisericii n calitate de diacon sau n sistemul de nvmnt ca institutor i autor de manuale colare. Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilrie, care i-a i stabilit reputaia de mare prozator. ntr-adevr, alctuirea meteugit a frazei, scoaterea la iveal a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebit, vivacitatea naraiunii i sinceritatea cu care povestete cele mai intime detalii ale vieii lui de copil - toate acestea fac din opera lui Ion Creang una din cele mai nsemnate opere ale literaturii romne.

S-a nscut la 1 martie 1837 la Humuleti. Prinii lui au fost tefan a Petrei Ciubotarul i Smaranda Creang. A mai avut nc apte frai.

n 1847 incepe coala de pe lng biserica din satul natal, Humuleti, unde copiii erau nvai de dasclul satului. Mai tarziu este trimis la bunicul din partea mamei, David Creang. Acesta l duce la coala din Broteni. n 1853 este nscris la coala Domneasc de la Trgu Neam, sub numele de tefnescu Ion. Acolo, el l are ca profesor pe printele Isaia Teodorescu (Popa Duhu).Smaranda, o femeie foarte ambiioas, dorea ca fiul ei s ajung preot i de aceea il nscrie la coala catihetic din Flticeni. La aceast coal apare sub numele de Ion Creang, nume pe care il va pstra toat viaa. coala din Flticeni se desfiineaz, aa c Ion Creang pleac la Iai i se nscrie la cursul inferior al Seminarului teologic.

Din 1855 pn n 1859, Creang urmeaz cursurile seminarului, iar apoi, lund atestatul, revine n satul natal, pe care l-a iubit att de mult i de care nu a vrut niciodat s se despart. Se nsoar mai trziu la Iai, cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfini din Iai, devenind diacon al acestei biserici.

In 1864 Creang il ntlnete pe Titu Maiorescu, care l numete nvtor la coala primar nr. 1 din Iai. Timp de 12 ani este dascl i diacon pe la diferite biserici din Iai, dar deoarece nu respect anumite reguli impuse de biseric este exclus definitiv din rndurile clerului.

In 1875 il cunoate pe Mihai Eminescu, de care l va lega o frumoas i durabil prietenie. Acesta, dndu-i seama de talentul de povestitor al lui Creang, l ndeamn sa pun pe hrtie ceea ce povestea cu atta haz.

n 1875 public povestea "Soacra cu trei nurori", care este foarte bine primit de cititori i criticii literari. Colaboreaz pe la diferite ziare i reviste, la scrierea unor manuale. Apariia sa la diferite cenacluri literare transforma intlnirile respective n adevrate evenimente, marele povestitor reuind s impresioneze cu povestile si povestirile sale pline de haz. ntre 1875 i 1883 scrie cele mai importante opere ale sale. ntre 1883 i 1889 a fost mai tot timpul bolnav. Sufer foarte mult la moartea lui Eminescu, astfel c, in ultima zi a aceluiai an n care moare Eminescu(1889) moare i marele povestitor n bojdeuca sa de la icu. Ramne ns nemuritor prin opera pe care a scris-o.

Poveti: Capra cu trei iezi (1875)

Dnil Prepeleac (1876)

Fata babei i fata moneagului (1877)

Povestea lui Harap-Alb (1877)

Ivan Turbinc (1878)

Povestea lui Ionic cel prost

Povestea lui Stan-Pitul (1877)

Povestea porcului (1876)

Povestea povetilor (1877-1878)

Povestea unui om lene (1878)

Pungua cu doi bani (1875)

Soacra cu trei nurori (1875)

Povestiri: Acul i barosul (1874)

Cinci pini (1883)

Inul i cmea (1874)

Ion Roat i Cuza-Vod (1883)

Mo Ion Roat i Unirea (1880)

Pcal (1880)

Prostia omeneasc (1874)

Ursul pclit de vulpe (1880)

Nuvele: Mo Nichifor Cocariul (1877)

Popa Duhul (1879)

Roman autobiografic: Amintiri din copilrie (1879)

La cirese Pupaza din tei La scaldatSunt nascut la 1 martie 1837 in satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romani: Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta David Creanga, din satul Pipirig, judetul Neamtului..."

Data inscrisa de mana lui Creanga in Fragment de biografie si acceptata de multi istorici literari e contestata de alti cercetatori, care afirma ca povestitorul s-a nascut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic: o condica (mitrica) de nou-nascuti din Humulesti, descoperita si publicata de arhivistul iesean Gh. Ungureanu.

In casuta taraneasca din Humulesti, de unde se vad ruinele Cetatii Neamt, in familia lui Stefan si a Smarandei se nasc 8 copii: ION, Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei baieti pier de copii. Ecaterina moare in1893, iar Zahei, Maria si Ileana traiesc pana in 1919.

1846-1853 Istet si neastamparat, cum se autodescrie mai apoi in Amintiri din copilarie, Nica urmeaza scoala de pe langa biserica, avandu-l dascal pe "badita Vasile" (Vasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Scoala era intr-o chilie facuta de sateni, la indemnul parohului Ion Humulescu. Permanentii vizitatori sositi azi la Humulesti vad nu numai muzeul din casuta, dar si biserica sau drumul spre Ozana, unde se scalda Ionica.

Apoi, cum desprindem din harta alaturata, mama Smaranda il da in primire tatalui ei David Creanga (bunicul lui Nica). Acesta il duce, impreuna cu fiul sau mai mic Dumitru, tocmai pe Valea Bistritei, la Brosteni, unde invata cu un profesor, N. Nanu, pana la episodul hazliu cu raia si caprele Irinucai. 1853-1854

E inscris la Scoala Domneasca de la Tg. Neamt, peste apa Ozanei, unde-l are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (eroul din Popa Duhu). In scriptele scolii, Nica e inscris: Stefanescu Ion. 1854, toamna

Mama Smaranda doreste sa-l faca preot, fiind inscris la "fabrica de popi": Scoala catihetica din Falticeni, condusa de N. Conta (unchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nica a lui Stefan a Petrei, ci Ion Creanga, nume pastrat toata viata.

1855-1858 Desfiintandu-se Scoala din Falticeni (caricaturizata copios in Amintiri...), Creanga pleaca la Iasi, prin insistentele mamei, care-l dorea neaparat preot. Ajunge elev la Seminarul teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. Este notat la toate materiile cu "bun", "foarte bun" si "eminent". Sta la internat, care e gratuit. Termina seminarul - cursul inferior.

1859 Moare tatal sau, departe de Humulesti, pe mosia Facauti (mormantul se afla la Prigoreni, langa Tg. Frumos, localitate legata de Neculce). Cand se fierbe Unirea la Iasi, Creanga e deja iesean convins, desi nu voia sa plece din Humulesti. Apoi va scrie: Mos Ion Roata si Unirea si Mos Ion Roata si Cuza Voda. Se casatoreste cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la biserica 40 de Sfinti-Iasi. La 26 dec. 1859 e hirotonisit diacon la biserica "Sfanta Treime".

1864-1865 In acest an scolar, este elev stralucit la Scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi (director si profesor Titu Maiorescu, mai mic decat C.). Maiorescu il apreciaza si-l pune invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi. La terminarea scolii preparandale, C. se claseaza pe locul I. La 10 iunie 1865 devine institutor, cu certificat de absolvire. Are 28 de ani, e insurat, are si-un baiat, Constantin (nascut la 19 dec. 1860).Acum ii moare si mama, Smaranda, bolnava de epilepsie (de aceeasi boala va suferi si Ionica).

1859-1872 Timp de 12 ani e slujitor al altarului (dascal, diacon, la diferite biserici din Iasi). La 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. Il parasise nevasta (un diacon n-avea voie sa divorteze), trasese cu pusca in ciorile care murdareau biserica Golia (locuia ca diacon in casa aflata si azi in curtea Goliei) si se tunsese ca un civil. Abia in 1993, dupa 122 de ani, s-a luat post-mortem o hotarare reparatorie: Creanga a fost reprimit in randul clerului, ca diacon.

1864-1889 Timp de 25 de ani, Creanga slujeste scoala, fiind un excelent pedagog, chiar daca fusese destituit din invatamant intre 1872-1874. E autorul unui numar de 4 manuale scolare, scoase in colaborare cu alti institutori.

1873 Dupa un proces lung, tribunalul da o decizie de divort si Creanga are castig de cauza, in procesul cu Ileana, primind copilul in ingrijire. Constantin avea 12 ani si tatal sau grijuliu cauta o casuta potrivita. O gaseste in mahalaua Ticau si se muta in bojdeuca (asa ii spunea povestitorul) de valatuci, acoperita cu dranita. Ca gospodina, o aduce pe Tinca Vartic, o fata-tiitoare, cu care va trai toata viata, fara sa se casatoreasca legitim.

1875 Moment decisiv in viata humulesteanului stabilit in Ticau: il cunoaste pe Mihail Eminescu, pe atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui. Poetul descopera, la o consfatuire a invatatorilor ori la vreun han iesean, harul nemaipomenit de povestitor al lui Creanga. Devin prieteni pentru totdeaun...

Ion CreangaNascut la 1 martie 1837 la Humulesti ; decedat la 31 decembrie 1889 la Iasieste unul dintre clasicii literaturii romane. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal,datorita operei autobiografice Amintiri din copilarie1. Primii ani1837-03-01Se naste, dupa cum marturiseste singur, IonCreanga, intaiul din cei opt copii ai lui Stefan a PetriiCiubotariul si ai Smarandei Creanga, "razesi fara pamanturi" din satul Humulesti, tinutul Neamt.1839-05-10Data nasterii lui Ion Creanga dupa actul dinmitrica satului Humulesti, mosia manastirii Neamtului,Ocolul de sus, tinutul Neamtului, partea I1839-09-06Se naste Smarandita, fiica preotului Ioan Humulescu, personaj din Amintiridin copilarie.2. Anii de formare1846septembrie. Ion Creanga incepe cursul primar in satul natal, la scoala infiintata de preotul Ion Humulescu (Nemteanu) cu dascaulul Vasile a Ilioaei (Vasilicai)1847primavara. Dascalul Vasile fiind luat la oaste cu arcanul, Nica a lui Stefan a Petriitrece in grija batranului dascal Iordache farnaitul.1848Moartea dascalului Iordache de holera. Creanga trece la scoala invatatorului Nicolae Nanu din Brosteni.1849Pana in primavara invatza la Brosteni, apoi cu un psalt de la Biserica Adormirea dinTargul Neamt.1852ianuarie. Stefan sin Petre Ciubotar capata de la Iasi o patenta pentru negutatorii destarea a treia.1853Creanga termina clasa a treia primara la scoala publica de la Targul Neamt, avand ca profesor pe Isaiia Teodorescu, "popa Duhu".Pag. 1 din 4

1854Creanga, numit acum Ion Stefanescu, termina clasa a patra si toamna se inscrie lascoala de catiheti din Humulesti, "fabrica de preoti".1855-08-29Catihetul tinutului Suceava, Nicolae Conta, fratele lui Vasile Conta,elibereaza adeverinta lui Ion Creanga si altor noua "clirici", printre care si ZahariaSimionescu, spre a se inscrie la seminarul de la Socola, Iasi.1855-11-06Ion Creanga, Zaharia Simionescu, Stefan Posa si Ioan Bradul cer staretuluiManastirii Neamtului sa fie primiti in internatul scolii din Tg. Neamt. La recomandarea lui Nicolae Conta, catihetii sunt admisi in anul al II-lea la seminarul de la Socola.1858Moare pe mosia Facutii, tinutul Iasi, Stefan a Petrii Ciubotariul si este inmormantatla biserica din satul Prigoreni la 30 iunie. Creanga absolva cursul inferior al seminarului.3. Maturitate1859-07-01Smaranda, vaduva lui Stefan a Petrii din Humulesti, cere sa fie scutita deimpozitul pentru patenta. Creanga obtine o marturie a preotului de la biserica Patruzeci deSfinti din Iasi pentru a-si scoate peci de cununie cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu. Nunta are loc pe 23 august.1859-11-05Poporenii de la biserica Patruzeci de Mucenici din Iasi dau marturie lui IoanCreanga spre a fi hirotonisit preot.1860Diaconul Ion Creanga depune la 13 ianuarie jalba la mitropolie impotriva socruluisau Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de Sfinti, pentru insulte, lovituri si tentativa deasasinat ("orele batute unul dupa 12 noaptea, au venit si stapanul casei, aflandu-ma eudormind, pe cand toata suflarea se odihneste, langa a mea sotie; fara sa stiu cand au intratin casa, s-au repezit si mi-au pus unghiile in gat - ghiarale - de a ma sugruma cu totul !..")Arestat si depus la dicasterie, Creanga cere peste trei zile sa fie pus in libertate spre a numuri de foame si, eliberat, depune o noua jalba pentru umilinte indurate din partea socruluicare-i poprea si sotia.La 20 aprile incheia insa contract cu epitropia bisericii Patruzeci de Sfinti spre a sluji dadiacon, semn ca pentru moment conflictul familial era lichidat. La inceputul lui mai,diaconul obtine carte de mutare de la Biserica Sfanta Treime, unde fusese hirotonisit, la biserica Patruzeci de Sfinti.La 26 octombrie il gasim inscris ca student in anul I la facultatea de teologie din Iasi. La 19decembrie se naste fiul sau Constantin.1863-03-22Diaconul Ion Creanga cere mutarea la manastirea (biserica) Barboi din Iasi.Contractul cu noua biserica se va incheia a doua zi. Diaconul primise inainte 700 de lei pean, acum va primi 48 de galbeni chesaro-craiesti.Pag. 2 din 41864Absolvind un an de studiu la Institutul normal vasilian, Creanga se inscrie laconcursul pentru ocuparea postului vacant de intitutor la sectiunea a II-a a clasei intaia de lascoala primara vasiliiana Trei Ierarhi. La 13 noiembrie primea decretul de numire in post.1865-01-10Creanga isi incepe activitatea de institutor.1866-04-30Diaconul Creanga este numit definitiv la biserica Golia din Iasi.1868Zziarul Conventiunea nr 14 din 26 februarie ataca pe preotii care merg la teatru, faraa numi pe I. Creanga. Asemenea Curierul de Iasi nr. 6 publica articolul "Tragerea la tinta sivanatul de pasari in mijlocul orasului" , vizandu-l pe diaconul de la Golia, tot fara a-l numi.In august apare in 4.000 de exemplare "Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primare" de Ion Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A.Simionescu.1870-10-20Creanga este mutat la Scoala sucursala primara de baieti nr. 1 din Iasi(mahalaua Sararie), in locul lui G. Ienachescu, care trece in locul sau.1871Dat in judecata consistoriului, in septembrie, pentru conduita sa, e oprit de la"lucrarea de diaconie", "pana va da probe de indreptare". Era invinuit de a fi mers la teatru,de a fi tras cu pusca asupra bisericii, de a trai de mai multi ani despartit de sotie si de a se fituns.Apare "Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele primare de ambele sexe cu litere,slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si instructive" de C. Grigorescu , I. Creanga siV. Raceanu.1872La 1 iulie Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor destituie pe Ion Creanga din postul de institutor la scoala sucursala nr. 1 baieti din Iasi. Destituirea venea in urmaexcluderii diaconului Ion Creanga din randul clericilor. Apare a doua editie din"Invatatoriul copiilor"1873februarie. Creanga cere despartire legala de sotie.1874Apare a III-a editie din Invatatoriul Copiilor. Pe data de 1 septembrie este numitinstitutor la clasele I si II-a de la Scoala primara de baieti nr. 2 din Pacurari.1875Numit intr-o comisie de examinare a cartilor didactice din Iasi, M. Eminescu facecunostinta cu Ion Creanga. Introdus de poet la Junimea, Creanga publica, in Convorbiriliterare, Soacra cu trei nurori (1 octombrie) si Capra cu trei iezi (decembrie).1876Apare "Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema fonetica" de Gh. Ienachescusi Ion Creanga, iar in Convorbiri literare povstile : Punguta cu doi bani (1 ianuarie), DanilaPrepeleac (1 martie) si Povestea porcului (1 iunie)Pag. 3 din 41877Creanga tipareste intai in brosura apoi in Convorbiri literare nuvela Mos Nichifor Cotcariul, apoi numai in revista Povestea lui Stan Patitul (1 aprilie) si Fata babei si fatamosneagului (1 septembrie)1878Apar in Convorbiri literare : Ivan Turbinca (1 aprilie) , Povestea lui Harap Alb (1august), si Povestea unui om lenes (octombrie)1879-06-25Ecaterina Vartic cumpara cu bezman locul si bojdeuca din Ticau, unde sestabilise mai inainte I. Creanga. Apare "Geografia judetului Iasi", de V. Raceanu, Gh.Ienachescu si Ion Creanga.1880Apare in albumul macedo-roman anectoda Mos Ion Roata si Unirea.1881In ianurie Creanga isi ia o luna concediu de la scoala. In Convorbiri literare apare prima parte din Amintiri , datata : Bucuresti, septembrie 1880 si dedicata domnisoareiLivia Maiorescu. In aprilie apare a doua parte a Aminitirilor. In octombrie, Creanga isi daimpreuna cu Ileana consimtamantul la casatoria fiului lor cu Elena Adamescu dinBucuresti. In Convorbiri literare (1 noiembrie), publica Popa Duhu.1882Apare in Convorbiri literare a treia parte a Amintirilor, datata : septembrie 18811883Apar in Convorbiri literare, 1 ianuarie, poezia Impresiuni le Lina Catalina, auzita laSpitalul Brancovenesc, la 1 martie , Cinci paini, iar in Almanahul Societatii academiceRomania juna din Viena, Mos Ion Roata si Voda Cuza. In noiembrie i se aproba unconcediu medical de 3 luni.1884-05-30Se aproba institutorului Creanga un concediu de 2 luni.1885-10-15Obtine un concediu medical de 6 luni.1886In concediu de boala prelungit pana la sfarsitul vietii.1887septembrie. Necazuri cu un vecin, Vasile Coca, pentru care se plange primarieiacum si in anul urmator ca i-a astupat trecerea pe din dosul casei si este primejdie deincendiu.1888Creanga citeste in Cercul literar al lui Beldiceanu ultima parte a Amintirilor.1889-12-31Moartea lui Ion Creanga in noaptea de ajun, in urma unui atac de epilepsie.1890-01-02Inmormantarea lui Ion Creanga la cimitirul Eternitatea din Iasi. Apar laeditorul H. Goldner din Iasi "Scrierile lui Ion Creanga, Povestile, vol I, cu o prefata de A.D. Xenopol si o biografie a autorului de Gr. I. Alexandrescu (volumul contine povestile publicate in Convorbiri literare intre 1875-1878)Pag. 4 din 4Ion CreangaNascut la 1 martie 1837 la Humulesti ; decedat la 31 decembrie 1889 la Iasieste unul dintre clasicii literaturii romane. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat in istoria literaturii romane, in principal,datorita operei autobiografice Amintiri din copilarie1. Primii ani1837-03-01Se naste, dupa cum marturiseste singur, IonCreanga, intaiul din cei opt copii ai lui Stefan a PetriiCiubotariul si ai Smarandei Creanga, "razesi fara pamanturi" din satul Humulesti, tinutul Neamt.1839-05-10Data nasterii lui Ion Creanga dupa actul dinmitrica satului Humulesti, mosia manastirii Neamtului,Ocolul de sus, tinutul Neamtului, partea I1839-09-06Se naste Smarandita, fiica preotului Ioan Humulescu, personaj din Amintiridin copilarie.2. Anii de formare1846septembrie. Ion Creanga incepe cursul primar in satul natal, la scoala infiintata de preotul Ion Humulescu (Nemteanu) cu dascaulul Vasile a Ilioaei (Vasilicai)1847primavara. Dascalul Vasile fiind luat la oaste cu arcanul, Nica a lui Stefan a Petriitrece in grija batranului dascal Iordache farnaitul.1848Moartea dascalului Iordache de holera. Creanga trece la scoala invatatorului Nicolae Nanu din Brosteni.1849Pana in primavara invatza la Brosteni, apoi cu un psalt de la Biserica Adormirea dinTargul Neamt.1852ianuarie. Stefan sin Petre Ciubotar capata de la Iasi o patenta pentru negutatorii destarea a treia.1853Creanga termina clasa a treia primara la scoala publica de la Targul Neamt, avand ca profesor pe Isaiia Teodorescu, "popa Duhu".Pag. 1 din 4

1854Creanga, numit acum Ion Stefanescu, termina clasa a patra si toamna se inscrie lascoala de catiheti din Humulesti, "fabrica de preoti".1855-08-29Catihetul tinutului Suceava, Nicolae Conta, fratele lui Vasile Conta,elibereaza adeverinta lui Ion Creanga si altor noua "clirici", printre care si ZahariaSimionescu, spre a se inscrie la seminarul de la Socola, Iasi.1855-11-06Ion Creanga, Zaharia Simionescu, Stefan Posa si Ioan Bradul cer staretuluiManastirii Neamtului sa fie primiti in internatul scolii din Tg. Neamt. La recomandarea lui Nicolae Conta, catihetii sunt admisi in anul al II-lea la seminarul de la Socola.1858Moare pe mosia Facutii, tinutul Iasi, Stefan a Petrii Ciubotariul si este inmormantatla biserica din satul Prigoreni la 30 iunie. Creanga absolva cursul inferior al seminarului.3. Maturitate1859-07-01Smaranda, vaduva lui Stefan a Petrii din Humulesti, cere sa fie scutita deimpozitul pentru patenta. Creanga obtine o marturie a preotului de la biserica Patruzeci deSfinti din Iasi pentru a-si scoate peci de cununie cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu. Nunta are loc pe 23 august.1859-11-05Poporenii de la biserica Patruzeci de Mucenici din Iasi dau marturie lui IoanCreanga spre a fi hirotonisit preot.1860Diaconul Ion Creanga depune la 13 ianuarie jalba la mitropolie impotriva socruluisau Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de Sfinti, pentru insulte, lovituri si tentativa deasasinat ("orele batute unul dupa 12 noaptea, au venit si stapanul casei, aflandu-ma eudormind, pe cand toata suflarea se odihneste, langa a mea sotie; fara sa stiu cand au intratin casa, s-au repezit si mi-au pus unghiile in gat - ghiarale - de a ma sugruma cu totul !..")Arestat si depus la dicasterie, Creanga cere peste trei zile sa fie pus in libertate spre a numuri de foame si, eliberat, depune o noua jalba pentru umilinte indurate din partea socruluicare-i poprea si sotia.La 20 aprile incheia insa contract cu epitropia bisericii Patruzeci de Sfinti spre a sluji dadiacon, semn ca pentru moment conflictul familial era lichidat. La inceputul lui mai,diaconul obtine carte de mutare de la Biserica Sfanta Treime, unde fusese hirotonisit, la biserica Patruzeci de Sfinti.La 26 octombrie il gasim inscris ca student in anul I la facultatea de teologie din Iasi. La 19decembrie se naste fiul sau Constantin.1863-03-22Diaconul Ion Creanga cere mutarea la manastirea (biserica) Barboi din Iasi.Contractul cu noua biserica se va incheia a doua zi. Diaconul primise inainte 700 de lei pean, acum va primi 48 de galbeni chesaro-craiesti.Pag. 2 din 4 1864Absolvind un an de studiu la Institutul normal vasilian, Creanga se inscrie laconcursul pentru ocuparea postului vacant de intitutor la sectiunea a II-a a clasei intaia de lascoala primara vasiliiana Trei Ierarhi. La 13 noiembrie primea decretul de numire in post.1865-01-10Creanga isi incepe activitatea de institutor.1866-04-30Diaconul Creanga este numit definitiv la biserica Golia din Iasi.1868Zziarul Conventiunea nr 14 din 26 februarie ataca pe preotii care merg la teatru, faraa numi pe I. Creanga. Asemenea Curierul de Iasi nr. 6 publica articolul "Tragerea la tinta sivanatul de pasari in mijlocul orasului" , vizandu-l pe diaconul de la Golia, tot fara a-l numi.In august apare in 4.000 de exemplare "Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primare" de Ion Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A.Simionescu.1870-10-20Creanga este mutat la Scoala sucursala primara de baieti nr. 1 din Iasi(mahalaua Sararie), in locul lui G. Ienachescu, care trece in locul sau.1871Dat in judecata consistoriului, in septembrie, pentru conduita sa, e oprit de la"lucrarea de diaconie", "pana va da probe de indreptare". Era invinuit de a fi mers la teatru,de a fi tras cu pusca asupra bisericii, de a trai de mai multi ani despartit de sotie si de a se fituns.Apare "Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele primare de ambele sexe cu litere,slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si instructive" de C. Grigorescu , I. Creanga siV. Raceanu.1872La 1 iulie Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor destituie pe Ion Creanga din postul de institutor la scoala sucursala nr. 1 baieti din Iasi. Destituirea venea in urmaexcluderii diaconului Ion Creanga din randul clericilor. Apare a doua editie din"Invatatoriul copiilor"1873februarie. Creanga cere despartire legala de sotie.1874Apare a III-a editie din Invatatoriul Copiilor. Pe data de 1 septembrie este numitinstitutor la clasele I si II-a de la Scoala primara de baieti nr. 2 din Pacurari.1875Numit intr-o comisie de examinare a cartilor didactice din Iasi, M. Eminescu facecunostinta cu Ion Creanga. Introdus de poet la Junimea, Creanga publica, in Convorbiriliterare, Soacra cu trei nurori (1 octombrie) si Capra cu trei iezi (decembrie).1876Apare "Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema fonetica" de Gh. Ienachescusi Ion Creanga, iar in Convorbiri literare povstile : Punguta cu doi bani (1 ianuarie), DanilaPrepeleac (1 martie) si Povestea porcului (1 iunie)Pag. 3 din 41877Creanga tipareste intai in brosura apoi in Convorbiri literare nuvela Mos Nichifor Cotcariul, apoi numai in revista Povestea lui Stan Patitul (1 aprilie) si Fata babei si fatamosneagului (1 septembrie)1878Apar in Convorbiri literare : Ivan Turbinca (1 aprilie) , Povestea lui Harap Alb (1august), si Povestea unui om lenes (octombrie)1879-06-25Ecaterina Vartic cumpara cu bezman locul si bojdeuca din Ticau, unde sestabilise mai inainte I. Creanga. Apare "Geografia judetului Iasi", de V. Raceanu, Gh.Ienachescu si Ion Creanga.1880Apare in albumul macedo-roman anectoda Mos Ion Roata si Unirea.1881In ianurie Creanga isi ia o luna concediu de la scoala. In Convorbiri literare apare prima parte din Amintiri , datata : Bucuresti, septembrie 1880 si dedicata domnisoareiLivia Maiorescu. In aprilie apare a doua parte a Aminitirilor. In octombrie, Creanga isi daimpreuna cu Ileana consimtamantul la casatoria fiului lor cu Elena Adamescu dinBucuresti. In Convorbiri literare (1 noiembrie), publica Popa Duhu.1882Apare in Convorbiri literare a treia parte a Amintirilor, datata : septembrie 18811883Apar in Convorbiri literare, 1 ianuarie, poezia Impresiuni le Lina Catalina, auzita laSpitalul Brancovenesc, la 1 martie , Cinci paini, iar in Almanahul Societatii academiceRomania juna din Viena, Mos Ion Roata si Voda Cuza. In noiembrie i se aproba unconcediu medical de 3 luni.1884-05-30Se aproba institutorului Creanga un concediu de 2 luni.1885-10-15Obtine un concediu medical de 6 luni.1886In concediu de boala prelungit pana la sfarsitul vietii.1887septembrie. Necazuri cu un vecin, Vasile Coca, pentru care se plange primarieiacum si in anul urmator ca i-a astupat trecerea pe din dosul casei si este primejdie deincendiu.1888Creanga citeste in Cercul literar al lui Beldiceanu ultima parte a Amintirilor.1889-12-31Moartea lui Ion Creanga in noaptea de ajun, in urma unui atac de epilepsie.1890-01-02Inmormantarea lui Ion Creanga la cimitirul Eternitatea din Iasi. Apar laeditorul H. Goldner din Iasi "Scrierile lui Ion Creanga, Povestile, vol I, cu o prefata de A.D. Xenopol si o biografie a autorului de Gr. I. Alexandrescu (volumul contine povestile publicate in Convorbiri literare intre 1875-1878)Pag. 4 din 4