1

MARCIAN BLEAHU

MEMORIU DE ACTIVITĂŢI

ŞI SCRIERI

1944 - 2019

August 2019

2

Autor, text şi fotografii: Marcian Bleahu

Procesare text: Mariana Zaruba, Sorin Tudor

Tehnoredactor şi procesare computerizată: Sorin Tudor

BUCUREŞTI 2019

3

CUPRINS

Partea Întâi

MEMORIU DE ACTIVITATE

- Curriculum vitae

- Activitate profesională

- Activitate didactică

I. ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ

A. Cercetări în domeniul geologiei

1. Cercetări şi cartări în Munţii Maramureşului

2. Cercetări şi cartări în Munţii Bihor

3. Cercetări şi cartări în Munţii Codru-Moma

4. Cercetări şi cartări în Munţii Metaliferi-Trascău

5 Lucrări de sinteză

6 Tectonica Globală

7 Activitate în domeniul geologiei aplicate

8. Coordonarea activităţii de editare a hărţilor geologice

9. Concepţia şi realizarea Muzeului Naţional de Geologie

B. Cercetări în domeniul geografiei

1. Cercetări de carstologie şi speologie

2. Probleme de geografia Cuaternarului

C. Cercetări în domeniul ecologiei

1. Ocrotirea naturii şi a mediului

2. Fundamentarea filosofică a Ecologiei politice

D. Contribuţii la istoriografia ştiinţelor geonomice

E. Elemente referitoare la turism F. Realizări ştiinţifice importante

1. În domeniul geologiei

2. În domeniul geografiei (carstologie şi speologie)

3. In ecologie şi protecţia naturii

G. Lista lucrărilor ştiinţifice

Foto – Activitate ştiinţifică

4

II. ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CULTURII

1. Autor de cărţi şi albume

2. Traducător

3. Prezentări de conferinţe

4. Prezentări vizuale

5. Publicistică

6. Activitate editorială

Foto – Activitate culturală .

III. ACTIVITATE CIVICĂ

1.În ţară

2.În străinătate

Foto – Activitate civică

IV. ACTIVITATE INTERNAŢIONALĂ

1. Participant la manifestări internaţionale

2. Invitaţii pentru cursuri, prelegeri şi conferinţe în străinătate

Foto – Activitate internaţională

V. TITLURI ONORIFICE

VI. SCRIERI DESPRE MARCIAN BLEAHU

1. În enciclopedii străine

2. Volume şi ediţii româneşti, enciclopedii

VII. ANEXE

Anexa 1. Conferinţe publice

Anexa 2. Conferinţe la radio

Anexa 3. Prezentări vizuale

Anexa 4. Volume de Marcian Bleahu

Partea a doua

PUBLICISTICĂ

5

Partea întâi

MEMORIU DE ACTIVITATE

6

CURRICULUM VITAE

Nume : Bleahu

Prenume : Marcian David

Data naşterii : 14 Martie 1924

Studii : Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe, Secţia de Ştiinţele naturii şi

Secţia de Geografie

Titlul ştiinţific : Licenţă în ştiinţele geografice (1949)

Doctor în geografie la Facultatea de Biologie - Geografie a Universităţii

Babeş-Bolyai, Cluj, cu teza intitulată ,,Morfologia carstică” (geologia şi

morfologia calcarelor)

Serviciu militar : reformat, dar în 1942 voluntar în al doilea Război mondial, Veteran de

război

Sunt căsătorit, de religie greco-catolică, cunosc limbile germană, franceză şi engleză.

Am următoarele pasiuni : muntele (turism, alpinism, schi de rendoné), fotografia, muzica

clasică şi lectura pentru a cunoaşte cât mai mult.

- Activitatea profesională

În anul 1949 am fost numit geolog la Institutul Geologic, concomitent cu numirea ca

asistent la Universitatea Bucureşti. În anii 1950-1960 Institutul Geologic a fost denumit

..Întreprinderea de Prospecţiuni şi Laboratoare,, redevenind Institutul Geologic în 1960.

În cele două denumiri am ocupat următoarele posturi :

- 1951-1960 Întreprinderea de Prospecţiuni : geolog (1951-1953), cu funcţia

de geolog principal (1953-1960)

- 1960-1994 : Şef sector (1960-1965), Secretar ştiinţific (1965-1966),

- Director adjunct (1966-1969), Director general cu delegaţie

(1969-1972), CP I (1972-1981), Şef de Secţie (1982-1991),

- CP I (1992-1994)

- Totodată în 1981 Şef al Colectivului de editare.

- 1985-1999 Resposabil ştiinţific al Muzeului Naţional de Geologie, pe care l-a

conceput şi realizat.

Am fost de asemenea delegat provizoriu la :

- 1949-1951 : pentru Lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră unde am fost

Responsabil de sector

- 1953 : Geolog şef la Direcţia Metroului Bucureşti

De asemenea concomitent cu activitatea geologică am fost ales politic :

- 1990-1991 : Senator de Bucureşti

- 1991-1992 : Ministru al Mediului

- 1996-2000 : Senator de Braşov

7

Activitate didactică

Imediat după terminarea facultăţii în 1949 am fost numit asistent la Catedra de

Geologie a Universităţii Bucureşti, unde am funcţionat ca asistent, şef de lucrări şi

conferenţiar în intervalul 1949-1961. Între altele, am predat primul curs de Geologie

Structurală şi primul curs de Geologia Cuaternarului la această universitate. În anul 1961,

din cauza unor disensiuni cu conducerea facultăţii, neînţelegând să mă supun unor

inexactităţi ştiinţifice impuse de o falsă ideologie (de exemplu mi s-a reproşat că la cursul

de Geologia Cuaternarului am expus filogenia omului în opoziţie cu canoanele

antropologiei sovietice) şi, pe de altă parte, am refuzat să fac poliţie la căminele studenţeşti

pentru menţinerea ordinii şi moralei proletare. Am fost îndepărtat şi din învăţământ. acuza,

că sunt un duşman al proletariatului muncitor fiind de descendenţă aristocratică (din

Constantin Brâncoveanu pe linie maternă) şi probabil un spion periculos (De unde ştie

atâtea limbi străine ?!).

După evenimentele din 1989, am fost unul din fondatorii Universităţii Ecologice, fiind

numit Decan al Facultăţii de Ştiinţele Naturii (transformată în Facultatea de Ecologie).

Începând din toamna anului 1990 am predat cursul de Geologie dinamică la această

facultate (Lista lucrărilor G - 851, Ş - 224), cel de Geografie Fizică a României (Ş - 480),

Geologia României (G - 934) de Probleme Globale ale Omenirii (G - 1121) şi cel de

Protecţia naturii şi arii protejate (Ş - 254). M-am retras de la Universitatea Ecologică în

anul 2001.

(Notă : numerele în paranteză fac trimitere la "G" pentru ,,Rapoarte, recenzii, texte pentru

interviuri, ecologie, ştiinţă popularizată, turism, referate, personalităţi, necroloage,

politică, materiale pentru congrese, ludice, cuvântări" şi "Ş" pentru ,,Lista lucrărilor

ştiinţifice")

I. ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ

A. Cercetări în domeniul geologiei

Activitatea mea de bază este geologia pe care am exercitat-o timp de o jumătate de

secol (1951-2001), constant în cadrul aceleaşi unităţi de profil, singura în ţară, numită, la

început ”Întreprinderea de prospecţiuni şi laboratoare”, transformată în anul 1960 în

”Institutul Geologic”, nume pe care l-a avut şi înainte de era comunistă. Cu mici

întreruperi am mai lucrat şi pentru alte instituţii ce necesitau cercetări sau avize geologice

(Lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră şi Lucrările pentru Metroul din Bucureşti).

Însă, odată cu cercetările geologice, am avut şi alte preocupări conexe, legate de

cunoaşterea altor aspecte ale Terrei. În cadrul Întreprindeii de Prospecţiuni m-am integrat

efortului general de realizare a hărţilor geologice naţionale, la diferite scări. În primul, au

intrat în vizor zonele cele mai puţin cunoscute geologic sau chiar necunoscute. Mi-am ales

aşadar să studiez şi să cartografiez Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni cu

ramificaţiile sale.

8

1. Cercetări în Munţii Maramureşului

Partea din Munţii Carpaţii Orientali pe care am cercetat-o este situată între graniţa de

nord a ţării, care ne despărţea atunci de URSS, acum de Ucraina, iar la sud de Valea

Vişeului şi în est izvoarele Prutului. Teritoriul muntos, foarte accidentat (vârfuri ce ating

aproape 1900 m) şi văi tăiate profund oferă aflorimente perfecte. Fiind greu accesibil a fost

cercetată de un singur geolog polonez, H.V.Zapalowicz, care a atribuit formaţiunilor

întâlnite vărste care s-au dovedit complet eronate, iar ca structură, vedea o serie de cute

drepte. Imaginea finală pe care am distins-o este complet diferită, atât ca formaţiuni

constituente cât şi ca structură (Ş – 1-3, Ş - 5, Ş - 32)*. Am separat astfel următoarele

formaţiuni :

1. Două serii de şisturi cristaline : una epizonală cu şisturi cloritoase, şisturi cuarstitice

şi calcare cristaline cu gnaise de injecţie şi o serie mezozonală cu micaşiuri.

2. Două formaţiuni aparţinând Werfenianului, una detitrică violacee, urmată de alta

calcaroasă şi dolomitică.

3. Urmează formaţiunile neocomiene, cele mai interesante deoarece au o ciudată

îmbinare de roci sedimentare (şisturi şi calcare negre) cu bazalte în pături centimetrice

(stromatite) descriese pentru prima dată în Carpaţi, de vârstă neocomiană, şi care se

explică prin procese de sedimentare concomitent cu pusee de erupţii de lave bazice de

fund oceanic care au dus la precipitarea calcitului.

4.Urmează alte două serii de fliş : Flişul de Rahov (neocomian) şi Flişul de Corbu

(albiană) echivalente celor similare din restul Carpaţilor Orientali.

Din punct de vedere tectonic am distins şi separat cartografic 4 pânze de şariaj, fapt

inedit deoarece predecesorii care lucraseră în Carpaţii Orientali negaseră o astfel de

structură (S.Athanasiu, I.Atanasiu, I.Băncilă), recunoscută apoi de Mircea Săndulescu. În

Munţii Maramureşului structurile sunt orientate est-vest, iar încălecarea unităţilor este de la

sud spre nord. Am separat următoarele unităţi tectonice :

(Numerele în paranteză se referă la lucrările înscrise în Secţiunea III)

1.Unitatea cristalinului este pânza superioară, constituită din şisturile cristaline şi

cuvertura lor normală de depozite detritice werfeniene (seria violacee) apoi calcarele

albe în plăci. Ea încalecă unitatea următoare, apărând câteodată în petice de acoperire

peste untăţile inferioare ca poziţie tectonică ;

2. Unitatea eruptivului basic este constituită din flişul negru şi eruptivul bazaltic cu

rocile asociate (stromatite), de vârstă cretacică inferioară. Apare ca o fâşie continuă,

dispărând spre Est sub unitatea precedentă, dar şi în ferestrele de sub ea.

3. Unitatea Flişului de Rahov este echivalentă, şi constituţional şi ca poziţie

structurală, cu Pânza Stratelor de Sinaia din Carpaţii Orientali.

4. Unitatea Flişului de Corbu este unitatea inferioară a ansamblului structural şi are

echivalent în Carpaţii Orientali, dar nu cunosc subatasamentul ei aflat dincolo de

graniţa nordică a ţării.

Din acest ansamblu noutatea o aduce flişul negru şi eruptivul bazic neocomian care

nu se cunoaşteau în restul Carpaţilor Orientali, dar apar în Carpaţii Nordici.

2. Cercetări în Munţii Bihor

Unitatea pivot a Munţilor Apuseni, Munţii Bihor, au la Nord, Masivul Vlădeasa, la Est,

Munţii Gilău, iar la Vest, Depresiunea Beiuş. Ei au intrat în atenţia geologilor austrieci încă

din 1863, când sunt menţionaţi, dar au cercetat mai în detaliu din 1965 până în 2006.

9

Numeroşi geologi maghiari au studiat zona şi au publicat studii şi schiţe de hartă, dar, din

păcate, nu a rămas nimic valabil deoarece în regiune există complexe sedimentare similare

de vărste diferite (de exemplu; formaţia werfeniană cu gresii şi şisturi roşii şi formaţia

liasică, sau calcare norine şi tithonice) care au fost confundate. Cercetările întreprinse de

mine cu echipa de tineri geologi de la I.G. au realizat o imagine complet diferită de

precedentele, dar mult mai complicată tectonic (Ş - 4, Ş - 17, Ş - 36, Ş - 59).

Primul fapt important a fost identificarea unui Autohton de Bihor de o serie de pânze

cuprinse sub numele general de Sistemul pânzelor de Codru care se succed în general, de la

sud spre nord, care este şi sensul încălecării. Deosebirile dintre coloanele stratigrafice

dintre unităţile şariate au permis distingerea lor, dar imaginea cartografică este complicată

deoarece liniile de încălecare nu au continuitate, având în vedere că eroziunea a separat

petice de acoperire şi a deschis ferestre tectonice.

α. Autohtonul de Bihor cuprinde următorii termeni: peste şisturie cristaline de Gilău

se dispune un complex roşu-vişiniu cu conglomerate tip Verrucano, cuarţite şi şisturi

(probabil permo-werfeniene), urme de calcare negre şi dolomite tip Guttenstein (Werfenian

superior-Anisian), apoi calcare albe marmoreene (Ladinian-Carniene), Triasicul superior şi

Rhetianul lipsesc. Succesiunea reîncepe cu cuarţite şi şisturi în facies de Gresten (Liasic

inferior), calcare negricioase cu silicifieri (Liasicul mediu şi superior). Jurasicul mediu

începe cu marne cenuşii şi calcare gălbui nodulare (Aalenian), urmează marne şi calcare

roşcate (Bajocian), apoi calcare spatice şi oolitice în facies de Klaus (Bathonian), calcare

marnoase, cenuşii şi negre, şi recifale albe (Callovian-Portlandian). Cretacicul începe cu

bauxite (Valanginian), apoi calcare negricioase (Hauterivian), calcare albe cu pachiodonte

(Barremian, marne şistoase (Apţian), conglomerate şi şisturi de tip fliş (Albian). Cretacicul

superior este prezent prin depozite posttectonice cu conglomerate, gresii, calcare şi marne

în facies de Gosau (Senonian).

β. Sistemul pânzelor de Codru

Autorii mai vechi au recunoscut că în Apusenii nordici au o structură de pânze care

au denumit-o Pânza de Codru, după succesiunea din Munţii Codru-Moma unde sunt bine

dezvoltate. Ulterior s-a constatat, că în Munţii Bihor structura este mai complicată şi că se

pot distinge mai multe serii sedimentare sincrone, dar cu conţinuturi diferite ce aparţin unor

pânze difertite. Pânza de Codru ca atare nu există, ci este vorba de un complex denumit

”Sistemul pânzelor de Codru”, dar fiecare cu suite stratigrafice diferite, şi ca atare, cu nume

diferite. În total se cunosc astăzi 7 pânze, dar nu toate sunt prezente în diferitele unităţi

geografice (Munţii Pădurea Craiului, Bihor, Codru-Moma şi Highiş. În urma cercetărilor

întreprinse de mine şi câţiva colegi, în Bihor şi Codru-Moma am distins următoarele :

În sistemul de Codru succesiunea completă ar fi următoarea, dar, de fapt, în diferitele

pânze apar în Munţii Bihor fragmente din ea. Succesiunea teoretică este următoarea.

În baza seriei sedimentare se află conglomeratele, gresii cu hieroglife, serie tufacee

(Permian), urmată de seria violacee detritică tip verrucano (Werfenian inferior), apoi

dolomite şistuoase (Werfenian superior). Triasicul mediu este reprezentat prin dolomite

cenuşii (Anisian), calcare şi şisturi negre (Ladinian), Triasicul superior prin dolomite albe,

gresii şi calcare cenuşii (Carnian) şi calcare recifale masive (Norian). Jurasicul începe cu

şisturi şi gresii roşii în facies de Kösen, calcare cu brahiopode şi gresii (Rhetic). Urmează

calcare albe şi roşii în faies de Adneth (Liasic inferior). Este o lacună pentru intervalul

Liasicul mediu şi superior, Dogger şi Malm. Sedimentarea începe cu un fliş de tip Strate de

Sinaia şi strate cu Aptychus şi calcare recifale (Valanginian-Hauterivian). Trebuie

10

accentuat că vârstele atribuite sunt în bună măsură pe baza unor cercetări detaliate din toate

unităţile Apusenilor vârstele sunt atribuite, parţial paleontologic dar şi prin echivalarea cu

formaţiunile similare din Alpi.

În ce priveşte tectonica, în Munţii Bihor au fost identificate 7 pânze , unele cu

dezvoltare restrânsă, ceea ce nu permite stabilirea cu precizie a unei succesiuni geometrice.

1). Pânza de Gârda se dispune direct pe cristalinul de Gilău şi cuprinde un pachet

de conglomerate laminate (sernifite), cu şisturi slab metamofozate şi magmatite

acide sunt considerate carbonifere, fiind urmate de complexul roşu-violet detritic al

Werfenianului.

2) Pânza de Ferice (Finiş) începe cu o succesiune de dolomite şi calcare atribuite

Anisianului, urmate de o formaţiune detritică (Noric). Urmează calcare, care cu faună de

Kossen (Rhetic) şi formaţia detritică neojurasică.

Următoarele 4 unităţi tectonice au dezvoltări locale. Ele sunt : (3) P. de Bătrânescu,

(4) P.de Sebişel, (5) P. de Următ şi (6) P. de Vetre (Ş - 138). Următoarea unitate are o mare

dezvoltare; (7) Pânza de Arieşeni are în bază o serie cristalină (Cristalinul de Muncele)

urmat de un pachet de şisturi verzi slab metamorfozat (filite şi şisturi cloritoase)

determinate palinologic ca fiind carbonifere (Visean). Permianul prezintă patru formaţiuni,

toate violacee: seria conglomeratelor laminate, seria gresiilor vermiculare, seria tufacee şi

seria conglomeratelor superioare. Rar apar şi magmatite acide. Urmează

un Werfenian cuarţitic şi rare magmat. Uneori apar calcare şi dolomite.

γ. Pânzele de Biharia sunt situate în sudul şi estul Munţilor Apuseni, sunt patru,

dintre care în Munţii Bihor cunoscute, două sunt separate, două având următoarele serii de

roci metamorfozate: (1) cea mai veche este Seria blastodetritică (sernifite) cu conglomerate

laminate metamorfozate şi cu filite sericitice, de vârstă carboniferă (?). (2) Seria

conglomeratelor de Poiana cuprinzând conglomerate, cuarţite şi filite negre şi verzui

filite şi cuarţite negre, toate afectate de un metamorfism hidrotermal şi (3) Seria neagră cu

filite ce nu au nici o urmă de metamorfism. Ea este atribuită Werfenianului.

Interesantă este structura tectonică a Masivului Bihariei. În partea sudică a Masivului

Biharia peste cristalinul de Biharia blastodetritic, se dispune în serie stratigrafică cele 3

serii prezentate în ordinea de mai sus. În capătul sudic al masivului şi blastodetritică se

termină cu o linie de încălecare peste unitatea inferioară, Pânza de Arieşeni şi apoi

urmează, în sens invers, seriile de mai sus: seria conglomeratelor, dedesubt seria laminate,

apoi dedesubt Seria de Poiana. Această dispoziţie a fost interpretată la început, ca o cută

culcată cu seria sernifitică în ax, dar cercetările mele detaliate au arătat, că de fapt este

vorba de trei pânze suprapuse normal : cea superioară balstodetritică, dedesubt Pânza de

Poiana care stă direct peste Werfenianul pânzei de Arieşeni. În ce priveşte punerea în loc a

pânzelor, cele de Biharia în faza bretonă şi hercinică, iar cele mesozoice în faza alpină

mezocretacică.

Am insistat asupra lucrărilor efectuate în Munţii Bihor, deoarece, aici am lucrat peste

10 ani şi am avut cele mai mari satisfacţii prin faptul că toate concluziile trase au fost

confirmate ulterior.

3. Cercetări în Munţii Codru-Moma. Cercetările întreprinse aici (1957-1983), ale căror

rezultate sunt cuprinse în numeroase rapoarte, au dus la stabilirea succesiunii formaţiunilor

permiene din suita de Codru (atribuite anterior în bună parte Carboniferului), care are

elemente eruptive bimodale. Succesiunea suitei permiene este asemănătoare celei din Pânza

de Arieşeni din Bihor (Ş - 65). Un element nou este prezenţa unui metamorfism alpin

11

(Ş - 163). Am realizat şi o detaliere a formaţiunilor triasice şi orizontarea lor. În Munţii

Codru-Moma, unde se cunoşteau două serii, noi am reuşit să identificăm o a treia, Seria de

Dieva. Pe baza diferenţelor faciale (Ş - 115), am stabilit apoi stratigrafia de detaliu a suitei

de Codru. Identificarea faciesurilor a făcut posibilă compararea lor cu faciesurile alpine ca

de exemplu cu formaţiunile de Schreyeralm, Steinalm, Dachstein, Reifling etc (Ş - 86). Iar

pe baza unui studiu complex paleontologic (micro-macropaleontologic, conodonte şi

palinologie) a fost elaborată o schemă stratigrafică de mare precizie. Separarea diverselor

serii pe baze faciale a permis delimitarea unităţilor ce le cuprinde. Astfel, astăzi cunoaştem

următoarele unităţi: (1) Pânza de Finiş; (2) P.de Dieva; (3) P.de Moma; (4) P.de Vaşcău şi

(5) P. de Coleşti (Ş - 162).

4. Cercetări în Munţii Metaliferi. Cercetările întreprinse în partea de est a unităţii, în

intervalul 1960-1978 ale căror rezultate sunt cuprinse într-o hartă 1:200.000 (Foaia Brad 5)

şi în mai multe foi la scara 1:50.000 (nepublicate). Regiunea s-a bucurat de numeroase

studii realizate de geologii unguri, iar apoi de geologii români, care au realizat şi mai multe

hărţi geologice (P.Ghiţulescu - M.Socolescu şi M.Ilie), iar după 1960 de M. Lupu,

M.Borcoş, S.Bordea, Gh.Mantea şi alţii. Din datele cunoscute reiese că Apusenii sudici, cu

caracter eugeosinclinal, cuprind o foarte puternică masă de magmatite ofiolitice, urmate de

o suită sedimentară ce poate recunoaşte o evoluţie geosinclinală, cu formaţiuni calcaroase

(Neojurasic-Neocomian, formaţiuni de fliş (Barremian-Apţian), formaţiuni de Wildflysch

(Albian) şi formaţiuni de molasă (Neocretacic). În Senonian se manifestă un magmatism

subsecvent hercinic (banatite).

La diferite nivele apar olistostrome cu olistolite de calcare, uneori de mari dimensiuni

(Ş - 87). Interpretate de M.Ilie ca petice de acoperire, am demonstrat că de fapt sunt blocuri

desprinse dintr-o faleză calcaroasă şi sedimentate în wildflysch.(Ş - 87). Am distins însă şi

formaţiuni de fliş cretacic. Formând pânze (seria de Feneş şi cea de Meteş) bazate pe

documente paleontologice şi micropaleontologice. De asemenea am reuşit cu M.Dimian

identificarea unui mare număr de structuri sedimentare ce caracterizează diferitele serii de

fliş, acestea fiind primele studii sedimentologice efectuate în Munţii Apuseni (Ş - 134). În

sfârşit, într-o lucrare de sinteză am arătat pentru prima dată natura de fund oceanic al

ofiolitelor cu care se deschide un eugeosinclinal, ce ne permite echivalarea formaţiunilor de

aici cu cele din Alpi, ca de exemplu comparaţia Stratele de Feneş cu cea de Schistes lustrés

din Alpi (Ş - 85) această observaţie permiţând toate interpretările ulterioare ale evoluţiei

Carpaţilor.

5. Lucrări de sinteză . Rezultatele dobândite în cercetările din Munţii Apuseni au stat la

baza a numeroase sinteze, la diferite nivele (Triasic, Jurasic, Cretacic) cu diverşi

colaboratori. Astfel, pentru Munţii Apuseni nordici prima sinteză realizată vreodată

(Ş - 135) este şi astăzi o paradigmă tectonică, căreia i-au fost aduse doar completări, mai

ales în ceea ce priveşte corelarea unităţilor dintre M-ţii Bihor şi Codru, precum şi

mecanismul şariajelor (G - 440, Ş - 157). Datele acestea stau la baza tratării din

importantele monografii dedicate Munţilor Apuseni (Ş - 108), dar şi a sintezelor de largă

respiraţie, cum este Geotectonica României de M.Săndulescu.

O încadrare mai largă a Munţilor Apuseni în ansamblul tectono-magmatic al

Carpaţilor a fost posibilă datorită datărilor de vârstă izotopică (Ş - 165) şi a studiului

forajelor din Câmpia de Vest (Ş - 117). La nivel şi mai general, datele obţinute de mine în

urma cercetărilor din Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni au fost incluse în sinteze

privind depozitele carbonifere din 1964 (Ş - 58), formaţiunile paleozoice în general (Ş - 95)

12

şi cele mezozoice (Ş - 96), iar din punct de vedere tectonic, în lucrările de ansamblu asupra

structurii teritoriului (Ş - 143). O importantă lucrare este cea privind paleogeografia

Triasicului din estul Europei.

6. Tectonica globală reprezintă marea revoluţie în ştiinţele despre Pământ, cunoscută mai

ales sub numele de Tectonica plăcilor. Am preferat totuşi, pe cel de ,,Tectonică globală”,

deoarece se referă la toate procesele ce afectează globul în întregul lui şi înglobând toate

procesele ce îl influenţează şi-l animă, dar urmăreşte şi toate elementele lui caracteristice

(de la gravitaţie, termalitate, vulcanism, seismologie), până la orogeneze şi paleogeografie.

Tectonica globală reprezintă o revoluţie în geologie, comparabile cu teoria evoluţiei a lui

Darwin în biologie. Lansată în lume în anii ’60 ai secolului al XX-lea, am făcut cunoscute

rezultatele ei încă din 1969, prin conferinţe şi articole de informare (G - 363, G - 446, G -

497, G - 657), într-o vreme când nu i s-a acordat nicio crezare. Am aplicat-o la stuctura

Carpaţilor în colaborare cu colegii italieni în 1973, într-o publicaţie americană (Ş - 128). La

comunicarea mea prezentată la Institutul Geologic în 1974 (G - 389), la discuţii am avut o

opoziţie acerbă din partea majorităţii colegilor, dar care după doi ani erau convinşi, că ea

reprezintă viitorul. În continuare, m-am ocupat de difuzarea noilor idei în cercuri cât mai

largi prin conferinţe şi articole şi prin broşuri, prezentând şi date cronologice ale proceselor

magmatice (Ş - 160, G - 584), şi un glosar de termeni specifici. Poziţia structurală a

Carpaţilor în cadrul ansamblului european m-a dus la o interpretare personală (Ş - 141),

preluată în 1976 de geologul american Burchfiel (Ş - 142), şi am oferit în 1985, o explicaţie

(în premieră la acea dată) pentru geneza lanţului vulcanic Gutâi-Harghita şi a focarului

seismic Vrancea (Ş - 101), şi am colaborat cu geofizicieni la prima fundamentare

paleomagnetică a mişcării plăcilor în Carpaţi (G - 293) şi la datarea a magmatismului prin

metoda K – Ar.

În urma conferinţelor asupra aplicaţiei tectonicii globale la structura Carpaţilor,

prezentate în 1973 la Viena, Geneva, Zürich, Fribourg, am fost invitat la Universitatea din

Geneva, să predau un curs pe această temă în anii 1974, 1976 şi 1978, aceasta urmând

să reprezinte primul curs de tectonică globală prezentat la o universitate europeană. Din

cauza opoziţiei făcute de conducerea Ministerului Geologic, nu mi s-a aprobat ieşirea din

ţară. Este motivul pentru care nu am putut răspunde nici invitaţiilor făcute de a prezenta

conferinţe privind tectonica şi structura României la Universitatea din Florenţa (1975) şi la

Universitatea din Karlsruhe (1978). De abia în 1984 am putut răspunde invitaţiilor similare

ale Institutului de Fizica Pământului de la Potsdam în 1986, ale Universităţii din

Greifswald (RDG) în 1987 şi ale celei de la Basel (1988).

După studii îndelungate şi o amplă documentare, am început să elaborez o vastă

sinteză intitulată Tectonica globală, din care au apărut volumul I (de 625 pagini în 1983)

(Ş - 166) şi vol.II (de 490 pagini în 1989) (Ş - 183). Este cea mai amplă sinteză concepută

de un singur autor asupra problemei acesteia realizată până acum în lume. Volumul II

cuprinde o nouă integrare a orogenezei în conceptele tectonicii globale prin distingerea a 14

tipuri de orogene şi a 5 tipuri de geosinclinale. Din păcate, aceste idei inovatoare au rămas

necunoscute de geologii din străinătate, traducerea celor două volume nefiind permisă de

autorităţile comuniste de atunci (CNST).

7. Activitatea în domeniul geologiei aplicate. În decursul timpului, am fost implicat în diverse lucrări de geologie economică, cum ar

fi evaluarea rezervelor pentru fabrica de ciment de la Cernavodă, cercetarea mineralizaţiilor

din valea Taiţa, a cuarţitelor din Dobrogea, a bauxitelor din Munţii Bihor, a aurului din

13

zona Ighiu, a cuprului din Platoul Vaşcău, etc., toate concretizate în rapoarte aflate la

Institutul Geologic şi la Ministerul Geologiei.

În domeniul geologiei tehnice am elaborat studii geologice pentru Canalul Dunăre-

Marea Neagră (varianta 1949-1953 unde am fost, geolog şef de sector), a metroului din

Bucureşti (varianta 1953, geolog şef) (G - 33) şi am fost consultat în probleme de geologie

tehnică şi hidrologie carstică pentru sistemul hidroenergetic Valea Drăganului-Valea

Iadului (1982-1984), a uzinei chimice de la Giurgiu (1977-1980), a termocentralei de

şisturi bituminoase de la Anina (1986) etc.

Cu ocazia cutremurului din 1977, am făcut parte din Comisia CNST interministerială

(G - 463, G - 465, Ş - 177) fiind coautor la raportul final, apoi am fost cooptat de instituţii

internaţionale ICROM (organism UNESCO), pentru a preda cursuri la Roma şi Skopje cu

teme privind conservarea monumentelor istorice faţă de calamităţile geologices (Ş - 104).

M-am ocupat de asemenea, de zăcăminte metalifere, de inundaţii pentru Smithsonian

Institution (Ş - 116) şi am scris un studiu despre exploatarea de aur de la Roşia Montană,

dovedind imposibilitatea extragerii lui. Lucrare, nepublicată, a fost distribuită, printată

forurilor responsabile şi cred că a avut un rol în sistarea lucrărilor (G - 1149).

8. Coordonarea activităţii de editare a hărţilor geologice. În afara participării directe la

realizarea unor foi din Harta geologică a României, la scările 1:500.000 (2 foi), la

sc.1:200.000 (2 foi), la sc.1:100.000 (2 foi) şi la sc. 1:50.000 (11 foi), până în 1972 am

coordonat, cu un colectiv, activitatea generală de editare a hărţilor geologice (G - 244) şi în

special a Hărţii geologice 1:200.000. Am elaborat de asemenea standardele de stat în acest

domeniu. Sunt coautor la broşurile explicative pentru Harta geologică la sc.1 : 1.000.000 şi

pentru foile Brad şi Sighet.

9. Conceperea şi realizarea Muzeului Naţional de Geologie.

Un loc important în activitatea mea de geolog l-a avut proiectarea, realizarea şi

conducerea Muzeului Naţional de Geologie, situat în clădirea istorică a Institutului

Geologic din Bucureşti (1985-1990). Gândit ca ilustrarea unui tratat de geologie (Ş - 257),

el a fost considerat de vizitatorii străini ca cel mai complex şi didactic muzeu de geologie

din lume, fiind o adevărată carte de învăţătură.

B.Cercetări în domeniul geografiei

I.Carstologie şi speologie.

Deoarece majoritatea activităţii geologice a fost efectuată în zone bogate în calcare,

pentru înţelegerea mai profundă a formaţiunilor şi structurii lor am fost nevoit să abordez şi

studiul proceselor carstice. Pe lângă observaţii privind hidrologia şi morfologia terenurilor

calcaroase, reputate mai ales pentru bogăţia lor în peşteri. Ca atare m-am interesat şi de

acestea devenind un speolog pasionat, investigând mai ales mecanismele care regizează

formarea lor şi elementele morfologice specifice, aducând elemente noi de cunoaştere

ştiinţifică. Experienţa şi bogăţia de informaţii au fost dobândite prin cercetarea a peste 120

peşteri (în ţară şi străinătate), având la activ explorarea în premieră a aproape 100 km de

goluri subterane.

Am scris numerose note descriptive (Ş - 7, Ş - 46, Ş - 47, Ş - 61, G - 150, G - 442,

G - 659), dar observaţiile cumulate mi-au permis să cunosc totalitatea proceselor şi a

14

formelor specifice pe care le prezint mai jos, poate cam didactic, dar necesare având în

vedere lipsa unor lucrări complete şi cu termeni folosiţi acum în textele de specialitate.

(1) Hidrografia terenurilor calcaroase. Cine urmăreşte un pârâu sau râu curgând pe

un teren impermeabil (conglomeratic, grezos, argilos, etc.), constată că dispare sub pământ

dacă întâlneşte un masiv calcaros deoarece calcarele sunt dizolvate de apă şi sunt brăzdate

de o reţea de fisuri şi diaclaze în care pătrunde apa de suprafaţă şi le lărgeşte prin dizolvare.

Este începutul unei reţele hidrografice subterane. Aşa se face că suprafaţa unui masiv

calcaros este lipsită de o reţea hidrografică, apele curgătoare neajungând să se întâlnească

şi să conflueze. În subteran însă, există râuri ce curg pe galerii şi care primesc afluenţi, tot

subterani. Am explicat confluenţele subterane printr-un proces pe care l-am numit

succţiune vacumatică constând din mecanismul următor (Ş - 6). Râul principal curgând

sub presiune, adică umple complet galeria, o lărgeşte prin dizolvare şi dacă întâlneşte fisuri

sau diaclaze umplute cu apa pătrunsă de la suprafaţă, aceasta este suptă de râul principal.

Atragerea acesteia determină o descărcare permanentă a apei din fisură, ea devenind un

afluent subteran. Curgerea permanentă prin el poate duce la destuparea unei fisuri

secundare ce devine şi ea un afluent. Cu timpul se poate dezvolta o întreagă reţea

subterană (Ş - 67), cum se cunosc la toate peşterile mari din lume.

Lucrând mai bine de o jumătate de secol pentru realizarea hărţilor geologice ale ţării

(autor şi coautor la 15 foi la diverse scări, a fost inevitabilă abordarea regiunilor calcaroase,

cunoscute şi sub numele de carstice, care prezintă particularităţi unice datorită faptului că

apa dizolvă calcarele. Rezultatul este un relief ciudat în care se îmbină formele pozitive şi

formele negative (văi în canion şi, reţea hidrografică dezorganizată), Acest relief are o

particularitate, în adâncul masivelor calcaroase se află goluri naturale, peşterile. Acestea

constituie o lume aparte, cu reliefuri mirifice sau abisuri fioroase, cu legi proprii de

evoluţie, cu condiţii de mediu extreme precum întunericul veşnic, temperaturi scăzute,

umiditate mare. În ciuda acestor adversităţi, peşterile au vieţuitoare specifice ce au atras

numeroşi cercetători, figura dominantă fiind de departe cea a savantului român Emil

G.Racoviţă.

„În literatura ştiinţifică românească nu a existat un tratat de speologie fizică, meritul

important îi revine în această privinţă domnului Marcian Bleahu, care în a doua jumătate al

secolului al-XX-lea a pus bazele speologiei fizice, disciplină paralelă cu biospeologia, pe

baza vizitării şi studierii a zeci de peşteri din România şi de peste hotare. În numeroase

lucrări au fost stabilite legile de dezvoltare a terenurilor carstice, a peşterilor, a fost stabilită

nomenclatura formelor specifice carstului şi procesele care le generează.”1

M-am preocupat în mare măsură şi de formele de la suprafaţa pământului, exocarstul şi

cele din interiorul masivelor calcaroase, endocarstul.

(2). Relieful endocarstic. Peşterile sunt celebre pentru frumuseţea decoraţiilor

interioare, rezultate datorită acţiunii de dizolvare şi depunere a calcarului de către apele ce

circulă prin spaţiile subterane. Ele se clasifică tocmai după această acţiune dublă.

α Acţiunea de dizolvare duce la îndepărtarea unei tranşe din calcarul care mărgineşte

golul. În felul acesta iau naştere următoarele forme :

a. Punţile ce unesc cei doi pereţi ai galeriei sau sunt doar arcade între două goluri

săpate într-un perete.

1Citat din recomandarea d-lui Ioan Povara pentru alegerea ca Membru de onoare al Academiei Romane

15

b. Septele care sunt lame de calcar separate prin, coroziune de calcarul înconjurător,

ele putând fi de tavan, ce atârnă ca o draperie, de podea, o lamă ce proieminează din sala

galeriei, sau laterale, lame care ies din perete ca un decor de teatru.

c. Cupolele, excavaţii circulare în tavan săpate de apa râului când umplea în întregime

galeria şi dizolva tavanul prin curgere turbionară.

d. Sălile subterane, marile goluri ce se află pe traseul galeriilor, care de la simple

lărgiri pot avea dimensiuni impresionante, atât ca diametru dar mai ales ca înălţime.

Ele se găsesc de obicei la întâlnirea a două galerii. Fiecare aducând zestrea sa de apă

cu grade diferite de mineralizare, sporesc puterea de dizolvare a calcarului mărind golul.

Dar totul se întâmplă în regim de curgere sub presiune, când el era umplut complet de apă.

Mecanismul de dizolvare a calcarului de jos în sus stă şi la avene, la care pătrunderea apei

de suprafaţă, eventual formând o cascadă, nu poate decât să mărească cavitatea, dar nu să o

creeze (Ş - 110, Ş - 129).

e. Linguriţele sunt scobituri de 5-10 cm săpate în pereţi sau pe podea şi au

marginile asimetrice, o pantă mai abruptă şi alta mai domoală indicând direcţia de curgere a

apei.

f. Hieroglifele sunt mici şănţuleţe de ordinul milimetrilor care marchează vine de

calcit ce străbat calcarele şi pe care apa de prelingere pe suprafeţele dezgolite ale rocii le-a

scobit prin dizolvarea mai uşoară a calcitului din vine.

β Acţiunea de depunere ale calcarului. Apa care curge la suprafaţa pământului

este totdeauna mineralizată având printre alte minerale şi carbonat de calciu dizolvat.

Pătrunsă într-o galerie de peşteră CO² - ul iese din soluţie şi se depune carbonatul de calciu

sub forme diferite de calcar. Am studiat şi clasificat diferitele forme de depunere cuprinse

sub numele general de speleoteme (Ş - 161).

a. Stalactitele sunt ţurţuri ce atârnă din tavanul galeriei marcând existenţa unei fisuri

pe care a pătruns apă de la exterior. Apa ieşind depune calcarul sub forma unui tub vertical

la capătul inferior aflându-se picătura de apă. Dacă apa este în surplus curge pe dinafara

tubului îngroşând stalactita.

b. Vălurile sunt plăci de calcar ce atârnă din tavan marcând o fisură lungă ce sunt

ondulate ca un fanion bătut de vânt. Stalactitele au un canal central ca o macaroană.

c. Stalagmitele sunt acumulări de calcar din depus din căzute de sus. Ele nu au canal

central şi depunerile succesive de calcar le îngroaşe luând forma conică de căpiţă de fân,

putând ajunge să formeze adevărate bariere. Un caz special îl prezintă stalagmitele sub

forma de ,,coloanele tip Brâncuşi” cu porţiuni mai groase în alternanţă pe verticală cu altele

mai subţiri. Am descris în premieră stalactitele arenacee formate din granule de nisip

aglutinate cu calcar.

d. Cristalictitele sunt cristale de calcit pur, alb, translucide, formate de apa ce curge

pelicular pe suprafaţa externă şi neprelingându-le gravitaţional cresc în toate direcţiile

formând adevărate buchete de flori cu petale aciculare.

e. Perlele de cavernă sunt bile de calcar de 1-3 cm diametru ce se găsescv de obicei

în marmite. O bilă este formată prin depunerea succesivă de calcar din apa

peliculară de pe suprafaţa ei, apă provenind din picăuri căzute din tavan din stalactite.

Impactul căderii mişcă bila care rotindu-se creşte sferic din picăturile căzute din tavan.

γ Acţiunea de erodare este prezentă în cazurile unde apa în mişcare modelând patul pe

care curge.

a. Terasele şi banchetele care se află uneori în lungul pereţilor galeriilor marchează

vechiul nivel de curgere a apei care, erodându-şi patul de curgere s-a adâncit până la

16

nivelul actual. Sunt galerii ce au banchete în lungul pereţilor la mai multe nivele suprapuse

şi ele se datorează schimbărilor climatice, după cum se va arăta mai departe.

b. Marmitele sunt scobituri circulare în talpa galeriei şi se datorează eroziunii

turbionare a pietrelor şi nisipului transportate de râul subteran. Scobiturile rotunjite din

pereţii galeriilor indică vechi nivele la care s-au format marmite.

(2). Relieful exocarstic este şi el foarte special din cauza solubilităţii calcarului, dar şi al

durităţii lui. Am distins astfel câteva forme specifice.

a. Masivele calcaroase se impun în peisaj ca proeminenţe deoarece rocile care le

înconjoară un masiv de calcare compacte şi dure a fost degajat de rocile mai moi prin

erodarea lor. Eroziunea diferenţială face ca masivele de calcare să se impună în peisaj cu

pereţi albi vertiginoşi, tăiate de văi cu versanţi verticali (chei), scobituri de nişe cu arcade

(abriuri), iar suprafeţele netede ale masivelor ciuruite de pâlnii rotude de adâmcimi uneori

de mai mulţi metri (doline) sau puţuri de zeci de metri (avene). Suprafeţele netede de

calcar, orizontale sau puţin înclinate, sunt brăzdate de şanţuri centimetrice separate de

crestuliţe (lapiezuti), sculptate de apa ce a curs pe suprafaţa netedă de calcar.

b. Pierderile de apă reprezintă acţiunea obligatorie prezentă la toate terenurile

calcaroase de terminare a unui curs de apă ajuns la un masiv calcaros. Apa dispare brusc în

pământ sub diferite forme : într-un perete de calcar, la care a ajuns curgând pe un pat de

roci impermeabile. Dispariţia are loc pe o crăpătură (fisură, diaclază), loc denumit ponor,

sau poate fi gura unei peşteri, sau într-o acumulare de apă adunată la piciorul masivului de

calcar (pierdere cu lac), sau dispare într-o dolină sau se prăbuşeşte cu o cascadă într-un

aven. În sfârşit, apa dispare uneori în patul său format de aluviuni înainte de a fi ajuns la

masivului de calcar, semn că roca solubilă se află sub patul de curgere a apei. Procesul de

pierdere a râurilor în masivele calcaroase l-am denumit captare carstică (Ş - 6), iar

rezultatul este dezmembrarea unei reţele hidrografice de suprafaţă, apele dispărând

individual dar, prin procesul de sucţiune, are loc o reorganizare subterană a ei (Ş - 65). De

remarcat că întregul proces de sucţiune are loc de jos în sus, dinspre aval spre amonte.

c. Văile cu trepte antitetice. Un râu curge, cum s-a spune popular ,,de la deal la

vale”datorită gravitaţiei, Patul de curgere este o pantă descendentă continuu, cu rupturi

transversale determinate de o ruptură tectonică sau o piedică de corp străin (bolovani,

arbori căzuţi) peste care trece şi face o cascadă. O vale carstică prezintă adesea o piedică

transversală, o denivelare pozitivă, o treaptă cu care apa nu trece, dar dispare la piciorul

barajului. Dispariţia ei indică faptul că este vorba de un ponor sau alt tip de pierdere a apei.

Aval, dincolo de baraj forma de vale continuă şi apa reapare într-un izbuc sau ca prelingere

lentă, dar este posibil să apară o altă treaptă cu pierderea râului etc. Am denumit forma ca

vale cu trepte antitetice şi se explică prin fragmemtarea unei văi continuie de o succesiune

de pierderi succesive din aval spre amonte, după fiecare treaptă apa care reapare îşi

adânceşte patul şi creează o vale, scăzând în altitudine din amonte spre aval.

d. Carstoplenele. În munţi se află suprafeţe plane modelate de ape curgătoare în faze

tectonice anterioare numite peneplene. Ele sunt formate prin eroziunea apelor de suprafaţă

timp îndelungat într-un ciclu climatic anterior când munţii erau la nivelul mării. În

masivele calcaroase un astfel de proces ar fi fost imposibil, deoarece pe calcare curgerea

unor râuri de suprafaţă nu există, ele fiind captate subteran. După exondare în alt ciclu

tectonic, suprafaţa de calcare a fost modelată carstic dar în perioada glaciară apa ajunsă pe

suprafaţa calcaroasă a acoperit-o cu un pergelisol şi a astupat cu ghiaţă fisurile din rocă.

Întreaga suprafaţă a fost acoperită de ghiaţă care, după topirea ei, a rămas un strat de

materiale detritice cărate de ghiaţă, semnificative fiind galeţii care, în târârea lor de către

17

ghiaţă, au suferit o modelare specifică. Pe suprafaţa impermeabilă s-a organizat o reţea

hidrografică normală, dendritică ce, după topirea gheţii în postglaciar, a rămas pe suprafaţa

masivului de calcare, acum netezită, unde râurile au moştenit traseul de pe substratul

impermeabilizat sau au căzut pradă capturii carstice dispărând înainte de a ajunge la

masivul de calcar vizibil la zi. Am insistat asupra acestui mecanism de formare a

peneplenelor formate pe calcar pe care le-am denumit carstoplene (Ş - 109, Ş - 120)

(3) Paleocarstul. Pe calcar în condiţii climatice speciale se formează un sol roşu, terra

rossa. Există profile geologice în care alternează strate de calcare cu strate de sol roşu

indicând variaţii climatice. Există şi cazuri de forme carstice acoperite de un strat roşu sau

fisuri umplute de argilă roşie. Prezenţa lor indică o schimbare de climat fie

sindeopoziţional fie postdepoziţional important pentru stabilirea paleoclimatice. De fapt, de

acest produs al alterării calcarelor este legată şi formarea bauxitelor cantonate de obicei în

doline umplute cu minereu. Prima lucrare de sinteză asupra paleocarstului din România

(Ş - 184), l-am făcut analizând prezenţa lor în toate unităţile geologice, pe vârste, poziţia

stratigrafică şi tectonică, într-un studiu preliminar şi într-un volum internaţional apărut în

străinătate (Ş - 185).

(4) Lucrări de sinteză privind carstul şi peşterile

α. Tratate de morfologie a carstului realizate pe baza experienţei câştigate în

explorarea peşterilor şi a carsturilor din diverse părţi ale Europei. Ea mi-a permis să

elaborez un tratat intitulat Morfologia carstică (Ş - 136), considerat în străinătate a fi una

din cele mai complete şi detaliate tratări ale subiectului. A fost distinsă cu Premiul

Academiei Române ,,G.M.Murgoci” în 1974 şi propusă a fi tradusă în Marea Britanie şi

SUA, traduceri nerealizate din cauza opreliştilor puse de autorităţile comuniste. Am

elaborat încă o carte de sinteză, privind atât exo- cât şi endocarstul, ,,Relieful carstic”

(Ş - 164). .

β. Lucrări privind peşterile şi speologia în România

Am elaborat cu colaboratori, un amplu studiu asupra peşterilor din Oltenia şi Munţii

Mehedinţi, volum apărut la Paris (Ş - 89), altul privind inventarul speologic al Munţilor

Bihor (Ş - 468). Prima sinteză asupra tuturor peşterilor din România am realizat-o în

fruntea unui mare colectiv (G - 441) şi ulterior un catalog al lor (G - 443). În ce priveşte

zonele carstice, primele sinteze de ansamblu sunt în mai multe lucrări (G - 148, Ş - 62, Ş -

67, Ş - 68, Ş - 122), ultima apărută într-un volum internaţional. De amintit şi lucrările

privind istoria şi viitorul speologiei româneşti (G - 674, G - 965).

II. Probleme de geomorfologia şi geologia Cuaternarului.

În afara carstologiei, care este o ramură a geografiei fizice, m-am ocupat şi de

paleoclimatologie studiind relaţia dintre unele elemente de relief şi climatul din timpul

ultimei glaciaţii şi din postglaciar. Au fost patru direcţii de cercetare :

1. Relieful glaciar din Masivul Mihailecu-Farcău din Munţii Maramureşului indică după,

orientarea căldărilor şi văilor glaciare, că vântul dominant de altitudine din timpul ultimei

glaciaţii a fost cel de vest, nu din est (Crivăţul) cum se consideră în general.

2. Profilul transversal al galeriilor de peşteră se prezintă uneori cu lărgiri şi strâmtări,

ultimele formând terase. Ele sunt explicate drept consecinţa variaţiei debitului râului ce a

18

generat galeria şi care reflectă alternanţa fazelor climatice calde şi reci, primele ducând la

lărgirea galeriei şi cele reci la strâmtarea lui şi a formării teraselor.

3. Măsurătorile morfometrice de galeţi din Munţii Bihor (Zona Padiş), denotă o fasonare

în condiţiile existenţei unui pergelisol în perioada ultimei glaciaţii (Ş - 60). Este prima

utilizare la noi în ţară a măsurătorilor morfometrice de galeţi.

4. Forma coloanelor de ghiaţă din Gheţarul Scărişoara, cu lărgiri şi gâtuituri (coloane tip

Brâncuşi, este considerată a reflecta alternanţa creşterilor în climat cald (lărgirile) cu

creşterile în climat rece (strangulările). Comparând aceste forme cu cea a galeriilor de

peşteră săpate în regim freatic (cu lărgiri şi strangulări în secţiune transversală), am dedus

momentele de adâncire puternică a apei cu debit ridicat vara (lărgirile) şi săpare lentă, cu

debite scăzute iarna (strâmtările, cu terase), ceea ce permite datarea evoluţiei morfologice

şi paleoclimatului.

5. Procesul schiţat la punctul 3 se aplică şi la scara galeriilor de peşteră care prezintă

lărgiri urmate pe verticală de strâmtări. Primele indică un debit mai mare al râului care a

dizolvat pereţii galeriei iar strâmtările debite mai scăzute. Debitele fiind în funcţie de

regimul climatic, variaţiile lor sunt un indicator al modificărilor climatului, morfologia

galeriilor permiţând datări şi corelări paleoclimatice, factor important pentru evoluţia

geografică a regiunii.

6. Studiind resturile de moluşte din mortarul zidurilor de la cetatea Histria, am constatat

că există moluşte de apă sărată şi de apă dulce. Primele reprezintă momentul când zidurile

erau scăldate de apa mării, celelalte momentul când depunerile de nisip ale grindului

Chituc au oprit legătura cu marea formându-se golful Sinoie cu apă dulce, moment ce poate

fi datat prin documentele arheologice.

C. În domeniul ecologiei

I. Ocrotirea naturii şi a mediului. Ca bun cunoscător al munţilor şi geologiei ţării, am

considerat că este o datorie cetăţenească să mă implic în problema protecţiei naturii. În

acest sens am semnalat locuri deosebite ce trebuie protejate (Ş - 7, Ş - 46, Ş - 47, G - 131,

Ş - 61), am făcut un proiect pentru realizarea importantului Parc Naţional al Munţilor

Apuseni (Ş - 20, Ş - 208), luptând timp de peste 40 de ani pentru această idee, ce s-a

realizat greu din cauza neînţelegerii arătate de forurile conducătoare ce au optat pentru

ridicole interese economice (G - 744). Am arătat care este pericolul exploatărilor pădurii

(G - 521), a turismului (G - 685, G - 758) pentru peisajul natural (G - 521), am discutat

impactul pe care îl are producerea energiei asupra mediului ambiant (G - 515, Ş - 195).

Rezervaţiile naturale geologice din România au făcut obiectul unei cărţi de sinteză de 230

pagini apărut în 1976 (Ş - 144), iar rezervaţiile naturale din Bucovina a unei plachete de 54

pagini bogat ilustrată (G - 1132), a numeroase articole şi a unui volum de 509 pagini apărut

în 2004 initulat ,,Arca lui Noe în Secolul XXI’’, privind ariile protejate din punct de vedere

teoretic

(Ş - 125). Am extins-o apoi într-o nouă ediţie prezentând pe larg problema ocrotirii naturii,

legislaţia românească a protecţiei naturii în România şi integrarea ei în cea a Uniunii

Europene, într-un volum de peste 600 pagini ”Arii protejate şi protecţia naturii” (Ş - 258)

care cuprinde şi prezentarea celor 30 de parcuri, naturale, geoparcuri şi Rezervaţii ale

Biosferei din ţară. (volumul apare în 2016. Implicat în ultimul timp în ,,Afacerea Roşia

Montană” dezvăluind marea excrocherie pe cale de a fi făcută de străini în detrimentul

economiei naţionale, pericolele ecologice legate de proiect de exploatare a aurului în patru

cariere şi de distrugerea unor documente arheologice unice în lume (sub tipar).

19

Am extins ideea de ecologie asupra întregii sfere de activitate umană, respectiv asupra

raportului om-locuire (G - 738), asupra laturii sociale (G - 752, G - 770, G - 815, G - 816)

şi am avut o contribuţie importantă la prezentarea României la marele Congres ONU de la

Rio de Janeiro (G - 852, Ş - 199) şi la altele privind protecţia mediului (G - 610, G - 812,

G - 815, G - 816, G - 856, G - 857, G - 860, G - 861).

II. Fundamentarea filosofică a Ecologiei politice. După evenimentele din 1989, am

optat imediat pentru o politică ecologistă, acest curent corespunzând cel mai bine

aspiraţiilor şi preocupărilor mele de o viaţă, de cunoaştere şi ocrotire a naturii şi a mediului.

Nu m-am oprit doar la o activitate de militant activ, ci m-am aplecat mai ales asupra laturii

ideologice, încercând prin numeroase contribuţii (conferinţe, articole, cărţi, prelegeri

universitare) să fundamentez filosofia mişcării şi a politicii ecologiste. Pe această linie se

înscriu articole şi studii de prezentare generală (G - 935, G - 988, Ş - 217, Ş - 222, Ş - 232),

de aprofundare a câte unui aspect particular, cum ar fi cel privind societatea civilă (G - 818,

G - 857, G - 914, G - 937), filosofii ecologişti (Ş - 235), ecologia din punct de vedere etic

(G - 858, G - 912, G - 936, G - 939, Ş - 221), economic (Ş - 198, G - 863, G - 864, G -

986), dezvoltarea durabilă în lumina ecologiei (G - 935, G - 938, G - 969), raportul

ecologie-cultură (G - 912), învăţământul ecologic (G - 940, G - 941, G - 976, G - 1054). O

parte din articole, discursuri şi eseuri ecologice sunt adunate într-un volum intitulat

,,Ecologie-natură- om”(Ş - 233), iar în 2001 am publicat un masiv volum privind ecologia

politică cu toate implicaţiile ei : ,,Priveşte înapoi cu mânie….priveşte înainte cu spaimă”

(G - 1104), considerat a fi baza ecologiei politice la noi în ţară. El a făcut şi obiectul unui

curs predat la Universitatea Ecologică sub titlul ,,Probleme fundamentale ale lumii

contemporane”, sintetizat şi într-un manual de liceu apărut în 2004 (G - 1121).

Important este un masiv volum (630 de pagini) ,,Ariile protejate şi protecţia naturii”

în care sunt expuse problemele generale ale protecţiei mediului şi în special a parcurilor

naturale, cum ar fi scopul acestora, clasificarea lor, rolul lor în menţinerea biodiversităţii,

managementul lor şi sunt prezentate legile prin care sunt create şi gestionate astfel de

parcuri.

D. Elemente de istoriografie a ştiinţelor geonomice

Pentru a nu lăsa ca uitarea să se aştearnă peste realizările marilor înaintaşi, am

considerat că este o datorie civică şi educativă să evoc mari personalităţi ale ştiinţelor

despre Pământ, respectiv ale geologiei şi geografiei. În acest sens am editat ,,Opere Alese”

de G.M.Murgoci, pentru care am scris studiul privind opera sa (G - 52, G - 65, G - 373).

Am evocat apoi figura lui I.Popescu-Voiteşti (G - 544), a lui Victor Corvin Papiu(G - 672),

Emil G. Racoviţă (G - 248, G - 264), Vintilă Mihăilescu (G - 1127), Victor Tufescu

(G - 1138) şi Erich Jekelius (G - 1143) dintre români, iar dintre străini pe Iovan Cvijic

(G - 854), Robert Ficheux (G - 1078) şi Norbert Casteret (G - 700). Tot în domeniul

istoriei ştiinţei am făcut o recapitulare cronologică a speologiei (G - 534) şi a marei

revoluţii reprezentată de tectonica globală

(Ş - 160, G - 584) şi sunt coautor la volumul 2 din Istoria ştiinţei şi tehnicii din România,

volum ce urma să fie editat de Academia Română. Din istoria explorărilor geografiei pot fi

înscrise trei obiective privind cum au fost cucerite cele două dimensiuni extreme ale Terrei.

Primul este dedicat istoriei cuceririi munţilor Himalaya, o sinteză în premieră mondială la

vremea aceea şi pe baza căreia alpiniştii români au cucerit câteva din marile înălţimi ale

Terrei (,,Himalaya, cucerirea giganţilor lumii”) (G - 178).

20

În al doilea din istoria cuceririi şi cunoaşterii polilor globului pământesc, am detaliat un

capitol dramatic privind Polul Nord prin expediţia lui Nobile (Eseul Cortul Roşu)

Al treilea este o captivantă istorie a etapelor în care a fost împinsă cunoaşterea lumii

subterane, lungimea reţelelor de peşteri şi a profunzimilor tot mai mari a acestora

(,Cuceritorii întunericulu”) (G - 442). Şi tot în domeniul istoriografiei poate fi plasat

volumul ,,Omul şi peştera’’ (G - 148), ce prezintă relaţiile dintre om şi peşteră de-a lungul

mileniilor, de fapt un amplu eseu de cultură şi ştiinţă. În el se află o istorie a arheologiei

(Paleolitic şi Neolitic), începutul artei preistorice în peşteri, a relaţiei dintre peşteri şi

literatură, muzică, religie şi rolul ei în istorie.

E. Preocupări ştiinţifice legate de turism

Ca şi în cazul ocrotirii naturii, am considerat că este o datorie faţă de toţi cei ce doresc

să practice turismul şi mai ales faţă de tineret, să fac cunoscută elemente din experienţa

dobândită în timpul cercetărilor geologice de teren. Aşa s-a născut prima hartă turistică a

Munţilor Apuseni (Ş - 53), ghidul turistic montan ,,Codru-Moma” (G - 495) şi volumele

privind Munţii ,,Bihor-Vlădeasa”, apărute în trei ediţii (G - 198, G - 412, G - 568), ultima

fiind considerată ca cea mai bună monografie turistică montană apărută până acum la noi în

ţară. Experienţa dobândită m-a condus şi la consideraţii de ordin teoretic-ştiinţific privind

turismul în Munţii Apuseni (Ş - 113, G - 329), în peşteri (Ş - 111) şi peste hotare (G - 720),

precum şi relaţia dintre turism şi mediu (G - 300, Ş - 203).

F. REALIZĂRI IMPORTANTE (sinteză)

1. În domeniul geologiei - Autor singur şi cu colaboratori a hărţiilor geologice ale ţării : 5 foi scara 1:200.000 ;

2 foi scara 1.100.000 ; 11 foi scara.1.50.000 ; 2 foi din Harta hidrogeologică

1:50.000. Am coordonat realizarea integrală a Hărţii geologice a României la scara

1:200.000 (în total 51 foi).

- Autor (unele cu colaboratori) a 10 volume şi a 60 lucrări ştiinţifice.

- Am stabilit stratigrafia şi structura părţii nordice a Munţilor Maramureşului, Munţilor Bihor, Codru-Moma şi Metaliferi, identificând noi formaţiuni stratigrafice pe baze

litologice, paleontologice, paleomagnetice şi radiodatări.

- La toate unităţile studiate am evidenţiat, pentru prima dată o structura în pânze de şariaj

şi a unor olistostrome cu olistolite.

- Am aplicat la structura Carpaţilor tectonica plăcilor, deschizând astfel noua cale de

studiere şi înţelegere a structurii teritoriului ţării.

- Am prezentat în două volume toate principiile noii teorii şi am făcut o clasificare a

tipurilor de subducţie şi coliziune între plăci.

- Am proiectat, realizat şi condus Muzeul Naţional de Geologie.

2. În domeniul geografiei (carstologiei, speologiei şi paleoclimatologiei) - Am evidenţiat procese noi în formarea reţelelor de peşteră (mecanismul de sucţiune

vacumatică şi rolul ei în geneza confluenţelor subterane) ;

- Am explicat geneza sălilor subterane, am propus clasificarea genetică a tuturor

tipurilor de speleoteme, am descris pentru prima dată speleotemele arenacee.

- Am elaborat metodologia de studiere a reliefului exo şi endocarstic în două cărţi

21

fundamentale, punând bazele speologiei fizice în România.

- Am studiat carstul din M-ţii Apuseni (Bihor şi Moma) şi Platoul Mehedinţi şi am

explorat în premieră circa 130 km de galerii de peşteră împreună cu colegi speologi

şi am pus bazele speologiei sportive prin organizarea Federaţiei de Speologie şi a

Concursurilor Speo-Sport, datorită cărora a crescut în 50 de ani numărul cavităţilor

cunoscute, de la 600 în 1950 la peste 1.300 în 2000..

- În domeniul paleoclimatologiei am efectuat primele măsurători morfometrice ale

galeţilor dovedind existenţa unui pergelisol în M-ţii Maramureşului şi Bihor, iar

prin studiul resturilor de moluşte din mortarul zidurilor cetăţii antice Histria am

stabilit oscilaţiile nivelului mării în Holocen.

- Sunt autorul a 10 volume şi a 25 articole ştiinţifice în domeniul speologiei şi

carstologiei (unele cu coautori).

3.În domeniul ecologiei şi protecţiei naturii - Am luptat timp de aproape 40 de ani pentru crearea Parcului Naţional Munţii

Apuseni şi am militat continuu, prin publicaţii, conferinţe, radio şi TV, pentru crearea şi

respectarea ariilor protejate şi a monumentelor naturii.

- Am respins, în calitate de senator, ca fiind complet eronat, proiectul legii prin care

se stabileau ariile protejate din România şi am refăcut lista, cu ajutorul specialiştilor

de la Academia Română, Universitatea Bucureşti şi de la alte instituţii, realizând

Legea nr.5/2000.

- Într-un volum apărut în 2004, am expus normele de creare a ariilor protejate şi în

ediţia a 2-a din 2019, am discutat critic legislaţia românească şi încadrarea ei în cea a

Uniunii Europene. Totodată este făcută prima prezentare completă a celor 30

Parcuri Naţionale, Naturale, Geoparcuri şi Rezervaţii al Biosferei şi lista

obiectivelor din România.

- Am aplicat normele ecologiei şi la viaţa socială, bazând pe ele ecologia politică,

elaborând un masiv volum în care se prezintă ideologia ei şi necesitatea de a fi

aplicată pentru salvarea omenirii, fiind astfel întemeietorul ecologiei politice,

ideologul şi doctrinarul ei în România.

- Sunt autorul a 5 volume privind protecţia naturii şi ecologia din punct de vedere

al rolului ce-l are de jucat în viitorul omenirii.

ÎN REZUMAT PENTRU CERCETĂRILE ŞTIINŢIFICE

Sunt autorul a :

- Volume singur ca autor 22 volume

- Volume cu colaboratori 9

- Hărţi geologice cu colaboratori 11 foi

- Articole ştiinţifice 169

- Lucrări apărute în străinătate 52

22

G. LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE (notate cu s publicate în străinătate, subliniate- volume)

1952

1. Cercetări geologice în regiunea Băiuţ (Baia Mare), (în colaborare cu R.Dimitrescu),

D.d.S. Comitetul Geologic, vol..XXXIX (1951-1952), pp. 48-54.

2. Cercetări geologice în Valea Vişeului şi în împrejurimile Săcelului (Maramureş),

(în colaborare cu D.Patrulius şi R.Dimitrescu), D.d.S. Comitetul Geologic, v.XXXIX

(1951- 1952), pp.96-113.

3. Études géologiques dans la région Cavnic-Jereapăn-Băiuţ - (în colaborare cu

R.Dimitrescu), C.R. Comitetul Geologic, v.XXXII (1949-1952), pp.195-198.

1954

4. Cercetări geologice în regiunea Padiş-Cetăţile Ponorului - D.d.S. Comitetul

Geologic, v.XLI (1953-1954), pp.35-66. 5. Geologia părţii de nord a Munţilor Maramureş - Arhiva Instutului Geologic,

120 pag.

6. Captarea carstică şi importanţa ei pentru evoluţia morfologică a regiunilor

carstice - Probleme de Geografie, v.V, pp.55-99

7. Groapa de la Barsa şi peşterile ei - Ocrotirea Naturii, v.I, pp. 137-144

1955

8. Gh.Murgoci – articol ,,Scânteia Tineretului", 5 martie

1956

9. A travers les galeries souterraines du Padiş: Ziarul,, La Roumanie Nouvelle",

Anul IX, nr.195, pag.1, 1 noiembrie 1956

10. Gh. M.Murgoci – Volum Academie

11. Viaţa şi opera lui I. Atanasiu – Aprilie, Conferinţă Facultate

12. Gh. M. Murgoci – Studiu introductiv la vol. ,,Opere Alese

13. À travers les galeries souterraines du Padiş - La Roumaine Nouvelle, 1 noiembrie

14. Un monde fantastique - La Roumanie Nouvelle, 15 juillet, pag. 3

15. Viaţa şi opera profesorului Ion Atanasiu

23

1957

16. Tectonica Munţilor Apuseni (în Vol.”Geologia Munţilor Apuseni” de V.Ianovici,

M.Borcoş, M.Bleahu, D.Patrulius, M.Lupu, R.Dimitrescu şi H.Savu), Edit.Academiei

R.P.R, pp.484-603.

17. Geologia regiunii Arieşeni - Arhiva Institutului Geologic, 68 pag.

18. Stratigrafia şi tectonica Munţilor Apuseni (în colaborare cu R.Dimitrescu),

Analele Româno-Sovietice, Seria Geologie-Geografie, 1957, nr.2 pp.29-42

19. Cercetări de morfologie carstică în Groapa de la Barsa (Munţii Bihorului), Ştiinţă

Cercetare Academia R.P.R., Filiala Cluj, An. VIII, nr. 3-4, pp.400-419

20. Bazinul endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului (în colab. cu M.Şerban),. şt. Univ.

Bucureşti, aprilie 1957, 25 pag. Ocrotirea naturii, vol.V., pp. 89-125

21. Formaţiuni glaciare şi periglaciare în Munţii Maramureşului, Comun.Seş.Şt.AOŞ

22. Concreţiuni arenacee – Sesiune Ştiinţe Universitate

23. Historia - Congres INQUA

1958

s.24. Kratkii acerô geologhii Zapadnâh Gor (A brief on geology of the western

Mountains) (în colaborare cu R.Dimitrescu), Sovietska Geologia, 1959, nr.15,

pp.25-44, Moscova

25. Cercetări de Speo-Tectonică – Mai, Com.Ses.Şt.Speologie

s.26. Geologhieckoe stroconie rumânskovo Maramureşa (Trăsăturile caracteristice ale

Maramureşului românesc), (în colaborare cu D.Patrulius şi I.Motaş), Comunicare la

al IV-lea Congres Asociaţia Geologică Carpato-Balcanică, v.1, pp.1-8, Kiev

27. Structura Geologică a Maramureşului Românesc – Conferinţă Congres Lvov

1960

28. Structura geologică a Maramureşului românesc – Arhiva Institutului Geologic

1961

29. Caractere stratonomice a depozitelor cretacice – Septembrie – Congres Carpato-

Balcanic- Bucureşti

30. Sistemul hidrografic Zăton – Ponoare – Noiembrie - Rev.de Geol.

31. Corelarea depozitelor paleozoice – M-ţii Apuseni – Sept.- Congres Buc.

1962

32.Cercetări geologice în bazinul superior al văii Ruscova (Munţii Maramureşului) -

D.d.S. Comitetul Geologic, v.XLV, pp.297-308

s.33. Observations sur les limites des séries jurassiques dans les Carpates Roumaines (în colab. cu Gr.Răileanu, D.Patrulius, S. Năstăseanu şi Al.Semaka), Coll.Jurassique,

Compte Rend. et Mém. pp.675-690, Luxembourg.

24

s.34. Observations sur l’évolution de la zone d’Histria au cours des trois derniers

millénaires - Rev.géol.-géogr., t.VI, nr.2, pp.335-343.

35. Limitele seriilor Jurasicului în R.P.R. – Ianuarie, Congres Luxembourg.

s.36. Le Rhétien des Monts Apuseni (Carpates Roumaines) (în colab.cu G.Mantea),

Coll.Jurassique, Compte Rend. et Móm., pp.663-674 Luxembourg

37. Pestera Topolniţa – M.Bleahu, A.Decu, V.Decu

38. Limitele seriilor Jurasicului în R.P.R. – Ianuarie, Congres Luxembourg

39. Ghid turistic M-ţii Apuseni – Martie ONT

40. Ref. ,,Pe urmele Atlanţilor,, de Ing. Dîmbău – Iunie, Ed. Ştiinţifică

41. Ref. pt. trad. lui N.Casteret – Decembrie, Ed. Ştiinţifică

42. Ref. pt. premierea albumului ,,Peşteri din România,, - Decembrie

43. Observaţii la dizertaţie C-tin Rădulescu – Decembrie – Universitatea Bucureşti

1963

s.44. Nouvelles donnees sur l′évolution des Monts Métalliféres de Roumanie,

(în colaborare cu M.Lupu), Carpato –Balcanic Geol. Assoc. VI Congres Abstracts

(1974, Bull.II, pp.445-455), Varşovia.

45. Caracteristici stratonomice ale seriilor cretacice din Munţii Metaliferi (Munţii

Apuseni) - (în colaborare cu M.Dimian, al V-lea Congres Asociaţia Geologică

Carpato-Balcanică, v.III/1, pp.81-95, Bucureşti.

s.46. Das Hydrographische System von Zăton-Ponoare (Baia de Aramă) (în colaborare cu A.Decou şi V.Decou), Rev.Géol.-Géograph., t.VII, Nr.1,

pp.147-156.

47. Gheţarul de la Vârtop (în colaborare cu I.Viehmann), Ocrotirea Naturii v.7,

pp.147-152.

48. Evoluţia fosei Mureşului cu M.Lupu – Mai, Congres Varşovia

49. Carboniferul din România cu colectiv – Mai, Congres Paris

50. Nouvelles données sur l'évolutin des Monts Metaliferi de Roumanie – Congres

al-VI-lea Carpato-Balcanic, Bul.11.1, Varşovia.

51. Corelarea depozitelor paleozoice – M-ţii Apuseni – al V-lea Congres Carpato –

Balcanic, vol. III/1, pp.75-79, Septembrie, Bucureşti.

52. Observaţii asupra zonei Histria - Probleme de Geografie, v.IX, pg.45-56

53. Munţii Apuseni (în colab.cu S.Bordea şi Al.Borza), Edit.ONT, Col.Munţii Noştri,

nr.6, p.40.

54. Peşteri Oltenia cu A. V.Decu – Mai – Publ. Paris

55. Ref.pt. Peşteri din Banat şi Oltenia – Iunie (Paris)

56. Peşterile din România cu T.Rusu – Mai, Congres Londra

57. Semnele convenţionale exocarstice – Ianuarie, broşură C.N.E.F.S.

1964

s.58. Le Carbonifère des Carpates-Roumaines et de l’avant-pays carpatique (în colaborare cu D.Răileanu, D.Patrulius şi O.Mirăuţă) al V-lea Congres de

Stratigrafia Carboniferului, Compte Rendu, pp.723-729, Paris.

59. Harta geologică a R.P.R. Sc.1:100.000 Foaia Arieşeni (în colaborare cu

R.Dimitrescu), Edit. Comitetului Geologic

25

60. Formaţiuni periglaciare în carstul din Munţii Bihorului - Lucrare Institutul

Speologic”Emil Racoviţă”, t.III, pp.215-228.

61. Peştera Topolniţa (în colaborare cu V.Decu şi A.Decu), Ocrotirea Naturii, t.8, nr.1,

pp.72-97

s.62. Karstovie oblasti Rumînii (Regiunile carstice ale României) în colaborare cu

C.Motaş şi V.Puşcariu), Pescerî, 1964, nr.4, Perm.

63. Propunere şi Scenariu pentru film documentar Peştera Topolniţa

64. Confluenţele subterane – Mai - R.F.G

1965

65. Harta geologică a R.P.R., scara 1:100.000 Foaia Moneasa - Edit.Com. Geol.

s.66. Sur les confluences souterraines - International Journal Speleology, v.I, part 3,

pp.441-459, Paris-Weinheim

67. Harta regiunilor carstice din România (în colaborare cu Tr.Orghidan,

V.Puşcariu, V.Decu, T.Rusu, A.Bunescu), Lucr.Inst.Speolog. “Emil Racoviţă”,

t.IV,pp.75-104

68. Carstul din România (în colaborare cu T.Rusu), Lucr.Inst.Speolog. “Emil

Racoviţă”; t.IV. pp.59-73

69. Propunere pt. traducerea cărţii ,,Hors du temps,, de Michel Siffre, 2

pag.,Art.manuscris.

70. Emil Racoviţă – Opere alese – 812 pag., 192 fig. în text, Edit. Academiei

71. Al IV-lea Congres Internaţional de Speologie – R.S.F. Jugoslavia

72. Propunere – semne convenţionale carst – Bratislava

73. Flori de Piatră – Broşură SRSC - Ed. Ştiinţifică

1966

s.74. Formations périglaciaires et karst dans les Monts de Bihor , Rev. roum.géol.,

géophys., géogr., Sér.géogr., t.10, Nr.1, pp.55-64.

75. Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi structurii pânzei de Biharia (în colaborare cu R.Dimitrescu), D.d.S.Comitetul Geologic, v.III/2 1964-1969),

pp-57-68.

76. Geologia regiunii Ighiu-Intregalde cu M. Dimian – Mai, Institutul Geologic

77. Himalaya – Cucerirea giganţilor lumii (în colab. cu Gh.Epuran şi M.Bogdan),

Edit. Ştiinţ., volum de 400 p.

78. Heroglifele Pământului – Scenariu literar – M.Bleahu şi N. Mihăilescu

79. Heroglifele Pământului – Propunere pentru un film documentar Ştiinţific

80. ,,Geologii,, - Scenariu literar (2 acte color)

81. Heroglifele Pământului - Comentariu

82. Ghid M-ţii Apuseni ,,Bihor – Vlădeasa,, – Marcian Bleahu şi Sever Bordea,

Editura Uniunii de Cultură , Fizică şi Sport, pag.336, Bucureşti

83. Ref. pt. Pământul nu tace de C. Stoica – Febuarie, Editura Tineretului

84. Geologia regiuni Ighiu-Intregalde cu M. Dimian – Mai, Institutul Geologic

26

1967

85. Studii stratigrafice şi tectonic în regiunea Feneş-Ighiel-Întregalde Munţii

Metaliferi (în colaborare cu M.Dimian, D.S.Comit Geol., v.LIII, part.I

(1964-1965), pp.282-302.

s.86. Le Trias des Monts Apuseni (în colab. cu D.Patrulius), Geologik Sbornik, v..XVIII,

nr.2, pp.245-255, Bratislava.

s.87. Mode de gisement de quelques olistolithes des Carpates Roumaines (în colab. cu

D.Patrulius şi N.Mihăilescu), VIII-lea Congr.Soc. geol. Carpato-Balc., Report

dimentol., pp 391-399, Beograd.

88. Notă explicativă la Harta geologică a României din Atlasul Geologic Scara

1:1.000.000 (în colaborare cu D.Rădulescu, E.Saulea, H.Savu), Edit. Comit. Geol.,

27 pag.

s.89. Grottes d’Oltenie explorées de 1959 à 1962 (în colab. cu A.Decou şi V.Decou), în

vol. ,,Recherches sur les grottes du Banat et d’Olténie”, 1959-1962, Edit.CNRS

pp.229-396 Paris.

90. Asupra sălilor subterane – Comunicare la al-V-lea Congres Internaţional de

Speologie, 27 aprilie, 21 pag.

91. Padişul, un colţ minunat al Apusenilor - Munca, 21 iunie, p.1-2

92. Deficitul de tinereţe este evitabil ? - Scânteia Tineretului, nr.5755, 22 noiembrie,

p.1-2

1968

93. Contribuţii la microbiostratigrafia Eocretacicului din Munţii Metaliferi, (de

M.Bleahu, Z.Babucea şi Piliuţă Ana-Maria), St.geol, geogr., Seria geologie, 13, 1,

pp.137-155

94. Şanţul eugeosinclinal al Metaliferilor şi poziţia sa în raport cu Carpaţii şi

Dinaridele, (în colaborare cu M.Damian), D.d.S. Institutul Geologic, v.LII part.3

(1965-1966), pp.195-219

s. 95. État actuel des connaissances sur le Paléozolique de Roumanie (în colaborare cu

D.Patrulius şi O.Mirăuţă), Annuar. Comit. D’Etat Geol., v.XXXVI, pp.63-84

s. 96. Aspects fondamentaux de la géologie du Mésozoïque de Roumanie (în colab. cu

Gr.Răileanu, D.Patrulius şi S.Năstăseanu), Annuaire Comit. Géol., v.XXXVI,

pp.87-115

97. Notă introductivă la Harta geologică scara 1:200.000 , Foaia Vişeu (în colaborare cu M.Bombiţă şi H.Kräutner), Edit.Comit. Geol.et Edit.

Comit.Geol.,20 p.

98a.Notă explicativă la Harta geologică sc. 1:200.000 (în colaborare cu D.Rădulescu),

Edit. Comit. Geol., 20 pag.

99 b.Notă explicativă la Harta geologică sc. 1:200.000 Foaia Brad (în colaborare cu

M.Borcoş), Edit. Comit.Geol., 60 pag.

100. Harta geologică 1:200.000 Foaia Brad (în colab. cu M.Borcoş şi H.Savu), Edit.

Comitet Geol.

101. Standard de terminologie geologică - Standarde de Stat, 8 pag.

102. Neogene volcanism and Ore deposits in the Apuseni Mountains. (în colaborare cu

D.Giuşcă, M.Borcoş, R.Dimitrescu, H.Kräutner şi H.Savu), XXIII Intern. Geol.

Congr., Guide to excurs. 48, Edit. Inst.Geol., 51 p.

27

103. Un mare savant român Emil Gh. Racoviţă – Glasul Patriei 18 XI 1968

104. Emil Gh. Racoviţă – Glasul Patriei 10 decembrie

105. Noua organizare administrativă a ţării şi unele probleme de ordin turistic

Ziarul Sportul – 21 ianuarie

106. Cercetarea geologică în România - Glasul Patriei, Ianuarie

107. Karst of Romania – Martie, Edit. Elsevier

1969

108. Evoluţia proceselor tectonice (în volumul ,,Evoluţia geologică a Munţilor

Metaliferi” de V.Ianovici, D.Giuşcă, T.P.Ghiţulescu, M.Borcoş, M.Lupu, M.Bleahu,

H.Savu, Edit. Academiei RSR, pp.245-278.

s.109. Sur l’évolution de quelques régions karstiques de la Roumanie al V-lea Kongr.

Intern. de Speolo., Stuttgart, Bd.1, M 39, pp.1-3

s.110. Über die Unterirdischen Säle al V-lea Kongr.Intern. de Speolo., Stuttgart, Bd.3,

pp.1-7

111. Contribuţii la valorificarea turistică a patrimoniului speologic al României (în colaborare cu Al. Borza), Lucrările primului Congres de Geografia Turismului,

pp.83-88

112. Standarde de cartografie geologică - Standarde de Stat, 16 p.

113. Câteva consideraţii asupra dezvoltării turistice a Munţilor Apuseni, -

Lucrările primului Congres de Geografia turismului, pp.130-136

114. Evoluţia regiunilor carstice din România – Iulie, Congres Speologic - Stuttgart

1970

115. Date noi asupra depozitelor triasice din Munţii Apuseni (în colaborare cu

D.Patrulius, G.Tomescu, J.Bordea, Şt.Panin, S.Rădan), D.d.S.Inst. Geol. V.LVI/4

(1969-1969), pp.29- 41.

s.116. The floods of southeastern Europe - Smithsonian Institution, Center for short-

lived phenomena, 5 pag.

1971

117. Formaţiuni preneogene din partea vestică a Munţilor Apuseni şi poziţia lor

structurală (în colaborare cu D.Istocescu şi M.Diaconu), D.d.S.Institutul Geologic,

v.LVII/5 (1969-1970), pp.5-21

s.118. Guidebook to excursion of the IInd Trassic Colloquium Carpath Balcan

Geological Asociation (în colaborare cu D. Patrulius, I.Popescu şi S.Bordea),

Geol.Inst., Guidebooks to excurs. nr.8, 86 pag.

119. Un nou concept în geologie : tectonica globală, Buletin Geologic al MMOG, nr.3,

pp.1-11

s.120. Les surfaces d’aplanissement karstique des Carpates Roumaines et leur

évolution - Studia geomorphol, carpatho-balcan., v..IV, pp.41-48, Krakov.

28

1972

121. Contribuţii la biostratigrafia depozitelor triasice din Platoul Vaşcău

(Munţii Apuseni) (în colaborare cu C.Tomescu şi Şt.Panin), D.d.S. Institutul

Geologic, v.LVIII/3 (1971), pp.9-25

s.122. Karst of Roumania în vol. M. Herak şi T.V.Stringfield (edit): ,,Karst, important

karst regions of the northern hemisphere”, Edit. Elsevier, pp. 341-353, Amsterdam.

123. Către geologii şi geografii echipajelor - Cutezătorii, nr. 236, p., 30 martie.

124. Drum spre comorile Apusenilor - Magazin, nr. 794, pp. 5-6, 23 decembrie

125. Geologia descoperă şi propune, (interviu de Catinca Muscan) România Liberă,

nr. 8753 din 14 decembrie, p.11

126. Bihorul – invitaţie la mister – România Pitorească - Martie

127. Ghid Bihor-Vlădeasa cu S. Bordea – August, Edit. Sport - Turism

1973

s.128. Neogene Carpathian Arc: a continental arc displaying the features of

an ,, island arc”(de M.Bleahu, M.Boccaletti, P.Manetti, S. Peltz),

Journ.Geophys.Research, v.78, nr.23, pp. 5025-5032, Washington

s.129. Die Entstehung der unteriridischen Säle - Rev. géol., géophys., géographie, Ser.

Géogr., t.17, nr.1, pp.3-18

130. O revoluţie în Ştiinţele geologice – Tectonica globală - ,,Omagiu Republicii,,

Universitatea Populară

131. Tectonica globală – Ianuarie, Universitatea Populară, Omagiu Republicii

132. Referat de control ştiinţific al lucrării ,,Pojarul Poliţei,, - Edit.Turism, Iulie

1974

133. Zone de subducţie în Carpaţii româneşti - D.S.Inst. Geol., v.LX/5 (1972-1973),

pp.5-25

s.134. Nouvelles données sur l’évolution des Monts Métallifères de Roumanie

(în colaborare cu M.Lupu), al VI-lea Congres Asoc.geol.Carpato-Balc. V.II, Fsc.1,

pp. 445-455, Varşovia

s.135. The northern Apuseni Mountains în vol. „Tectonics of the Carpathian–Balkan

Regions”, pp.221-240, Bratislava

136. Morfologia carstică - Editura ştiinţifică, 560 pag.

s.137. Morphogenese einiger Sinterbildungen und Mikroformen in den

Füllablagerungen der Höhlen (în colaborare cu I.Viehmann), Trav. Inst.Spéol. “

Emil Racoviţă”, t.XIII, pp.195-199.

138. Date noi stratigrafice şi structurale asupra Bihorului de vest. Unităţile de Următ

şi Unitatea de Vetre (în colab. cu S.Bordea şi J.Bordea),D.d.S.Institutul Geologic

v.LXI/5,pp.61-83

139. Geology of Romania – în volumul B.C. Burchfiel, Departement of Geology, Rice

University, Houston, Texas 77001 U.S.A

29

1975

s.140. Évolution paléogéographique de Roumanie (în colaborare cu S.Nătăseanu şi

I.Stănoiu), al VII-lea Congr.Intern. Stratigr.geolog.Carbonifère, Compte Rendu,

pp.23-32, Krefeld.

1976

141. Geologia Munţilor Apuseni (în colaborare cu V.Ianovici, M.Borcoş, M.Bleahu

D.Patrulius, M..Lupu, R.Dimitrescu, H.Savu), Edit. Acad. RSR, 631 pag.

s.142. Geology of Roumania (în colaborare cu B.Burchfiel), Geol.Soc.Americ.Special

Paper, nr.158, 82 pag., Bouldear, Colorado

s.143.Structural position of the Apuseni Mountains in the Alpine system - Rev. roum.,

géophys., géogr., Sér.géolog. t.20, nr.1, pp.7-19.

144. Rezervaţii naturale geologice din România (de M.Bleahu în colaborare cu

F.Marinescu şi V.Brădescu, Edit. Tehnică, 230 pag, Bucureşti.

145. Formarea Carpaţilor într-o nouă lumină – Aprilie, Trib. Rom.1

1977

146. Harta geologică a României sc. 1:50.000 Foaia Avram Iancu (în colaborare cu R.

Dimitrescu şi M.Lupu), Edit.Institutului Geologic

s.147.The Romanian earthquake of March 1977 and the miscosonation of Bucharest,

ICCROM - broşură de 17 pp.

.

1978

148. Omul şi peştera - Edit. Sport-turism, 310 pag.

1979

149. Harta geologică a României sc. 1:50.000 Foaia Vaşcău (în colaborare cu Şt.Panin,

C. Tomescu, A.Ştefan, Gh.Istrate, M.Ştefănescu), Edit. Institutului Geologic

1980

s.150. Les particularités sismiques de la Péninsule Balcanique - Coll. Intern. Le

Patrimoine culturel balkanique face aux problèmes sismiques, ICOMOS

(UNESCO), 11 pag.

151. Notă asupra metamorfismului rocilor permiene – Pânza de Moma (M-ţii Codru

Moma) - (în colaborare cu D.Morariu, I.Vanghele), D.d.S Institutul Geologic

152.Comunicare înfiinţare Institut Speologie - Decembrie

153. Referat teză P.Cocean,Carst Apuseni – 28 iunie, Universitatea Cluj

154.Metamorfism Parmian Codru – 5 D.d.S. Inst.Geologic.

155. Mineralele Terrei – Octombrie, Contemporanul

156. 60 ani Inst. Speologic – Academia Română

30

1981

s.157. The structure of the Apuseni Mountains (în colab. cu M.Lupu, D.Patrulius,

S.Bordea. S.Ştefan, Şt.Panin), XII, Cong.Geol.Assoc.Carpato- Balk., Guidebook,

nr.23, Excursion B3, 103 pag.

158. Harta geologică a României sc.1:50.000 Foaia Dr.Petru Groza (în colaborare cu

Şt.Panin, C.Tomescu, Fl.Marinescu, M.Ştefănescu, A.Popescu, I.Nicolae),

Edit. Institutului Geologie Geofizică

159. Clasificarea genetică a speleotemelor - Buletin Speol.nr.5, pp.7-8

s.160. The chronology of a scientific revolution - Proceedings of the XVI th

Intern.Congress Of Hist.a.Phylosophy of Science.3 pp.240-243, Bucharest

161. Clasificarea genetică a speleotemelor - Buletin Speologic nr.5, pp.7-8

1982

s.162. The structure of the Vaşcău Plateau (în colaborare cu Şt.Panin, C.Tomescu,

E.Mirăuţă, M.Ştefănescu), D.d.S. Inst.Geol.Geofiz., v.LXVII/5, 1979-1980,

pp.109-124

s.163. Note on the metamorphism of Permian rocks of the Moma nappe

(Codru- Moma Mountains) (în colaborare cu D.Morariu). D.d.S.Inst.Geol.geofiz.,

v.LXVII/5 (1979-1980), pp.37-44

164. Relieful carstic - Edit. Albatros, volum de 296 pag.

165. Note de drum din America – Almanahul Turistic, August

1983

166. Tectonica Globală. - Vol.I, Edit.Ştiinţifică şi enciclopedică, 624 pag.

167. Vârste izotopice Apuseni – Rev. de Physique

168. Tectonica globală şi Arcul Carpatic – Simpozion I.G.G.

1984

s.169. On the Cretaceus tectono-magmatic evolution of the Apuseni Mountains

reveales by K-Ar dating (în colaborare cu M.Soroiu şi R.Catilina), Rev. roum. de

Phys., t.29, nr.1, pp. 123-130

170. Harta geologică a României sc.1:50.000 Foaia Dumbrăviţa (în colaborare cu

Şt.Panin, M.Ştefănescu., A.Popescu, C.Tomescu, A.Ştefan), Edit. Inst. Geologie

Geofizică

171.Asupra unor cazuri de circulaţie carstică profundă în România – Simpozion

Universitatea Liège, Iunie.

1985

s.172. The magmatic arc of the East Carpathians: Discussion and a proposal for

interpretation - Ann.Soc.Geol.Pologne, an 55, nr.1/2, pp.23-31, Krakow

31

s.173. Contribution à la stratigraphie des dépôts jurassiques du Bihor Central,

(Apuseni du Nord) (în colabor. cu E.Popa, O.Dragastan), D.d.S.Institutul

Geologie Geofizică, v.LXIX/4, pp.39.56

174. Harta geologică a României sc.1:50.000 Foaia Pietroasa (în colaborare cu

J.Bordea, S. Bordea , Gh.Mantea, A.Popescu, C.Cioflică, Fl. Marinescu), Edit.

Inst.Geol.Geofizică

175. Colocviul internaţional de carstologie (Liège, Belgia) - St.cercet. Geol. Geofiz.,

Geograf., Ser. Geograf., t.XXXII, pp.89-90

176. Marcian Bleahu – O viaţă pentru munţi şi ţară (text pt.Ion Timiş Pălătinuş), Viaţă

nouă, nr.1 (scris în caractere Braille pt. nevăzători)

1986

177. Harta hidrologică a României Sc.1:50.000 Foaia Vaşcău (în colaborare cu

Gh.Ponta, Şt.Panin, I.Orăşianu), Edit.Inst.Geol.Geofiz.

178. Referat ,,Chei şi defilee în M-ţii Apuseni,, - asupra lucrării de P.Cocean - Edit.

Academiei

179. Farmecul peşterilor – Vol. Cutezătorii, Mai

180. Referat asupra lucrării ,,Peşteri scufundate,, de C.Lascu – Edit.Academiei

1988

s.181. The Romanian earthquake of March, 1977 and the seismic microsonation of

Bucharest - Intern course on preventive measures for protection of cultural

properties in earthquake prone regions, ICCROM broşură, 7 p., Skopje.

182. The karst of ,,Pădurea Craiului,, Mountains – pt. Rev.de Géographie, Mai.

1989

183. Tectonica globală - Vol.II, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 491 pag, 225 fig..

184. Karst fosile et paléokarst. Une question de terminologie - Trav. Inst. Spéologie

“Emil Racoviţă”, t.XXVIII, pp.73-76

1990

s.185. Paleokarst of Rumania în vol.P.Bosak, D.C.Ford, I.Horbacek (edit.) :

,,Paleokarst”, Edit. Elsevier şi Academica pp.231-251, Amsterdam şi Praga.

s.186. Grulubokovodnce ckeaniceskoe burenie (în colaborare cu D.Krasilnikov), în

vol. ,,Geologia i mineralnia resursi mirovogo okeana” Edit.Intermogeo, pp.61-71,

Varşovia.

s.187. Tectonic implications resulted from the paleomagnetic research on the

Upper Cretaceous magmatism of the Apuseni Mountains (în colaborare cu

S.Pătraşcu, C. Panaiotu), Tectonophys., v.180 pp.309-320, Amesterdam.

188. Sovremenie predstavlenie o razviti okeanov (în colaborare cu J.Goriacev et al) în

vol. ,,Geologia ; I mineralnia resuri nirovogo okeana”, Ed.Intermogeo,

pp.119-136,

32

189. Parcuri şi rezervaţii naturale. Cine le organizează? Cine le păzeşte? – Eco,

An I, nr.19, p.5, Iunie

190. Ziua Pământului - Agenţii geologici, 8 pag.

191. Muzeul Naţional de Geologie - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor, An I, nr.2, p.9,

Mai

192. Stratificaţia dizidenţei şi puterea – ,,Revista 22", Martie.

1991

193. Senzaţionale dezvăluiri ale ministrului mediului dl.Marcian Bleahu – România

Liberă, 22 noiembrie.

1992

s.194. The paleomagnetism of the Upper Cretaceous magmatic rocks in the Banat

area of The South Carpathians: tectonic implications (în colaborare cu

S.Pătraşcu,Panaiotu, C.E.Panaiotu), Tectonophysics, V.212, pp.341-352,

Amsterdam.

s.195. La limitation de l’impact de l’énergie sur l’environnement et ses

conséquences sociales en Roumanie (în colaborare cu C.Moţoi, R.Enache,

O.Tutuianu), Congres Mondial de l’Energie Divison, ST 1.2 pp.223-235, Madrid

196. Conferinţa diplomatică privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, Guvernul României, nr.11, pp.28-30

s.197. La Roumanie face aux problèmes de l’environement - Materiale distribuite la

Conferinţa UNEP, Februarie, 7 pag. Nairobi

s.198. La Roumanie entre le premier et le troisième monde - Materiale distribuite la

Conferinţa ONU pentru mediu, Martie, 5 p. Helsinki

s.199. L’environnement et politique de l’environnement en Roumaine - Discours

prononcé par le Prof.Marcian Bleahu, Ministre de l’environnment le 4 juin,

preprint 8 pag., Rio de Janeiro

200. L’intervention du Ministre de l’Environement de la Roumaine – Nairobi.

201. Tourisme et environnemet deux composantes de la civilisation modern –

Bucureşti, Comunicare prezentată la cel de-al II,, Colocviu paneuropean asupra

turismului şi mediului"

202. Gewinnmaximierung, o.k. – aber nicht auf Kosten der Umwelt – Neuer Weg –

21 februarie.

1993

s.203. Tourisme et environnement, deux composantes de la civilisation moderne, Conseille d’Europe, Coloque sur le développement touristique et protection des

deltas, UNESCO, pp. 15-19, Paris

s.204. La situation existente en Roumanie dans le domaine de la protection de la

nature et l’aménagement du territoire dans la région de montagne, Colloque

sur la situation des regions de montagne en Europe Centrale et Orientale, Conseil

de l’Europe, Banska Bistrica, preprint, 8 pag., Banska Bistrica

33

1994

205. Democraţia, grupurile sociale şi minorităţile- Buletin Informativ TER,nr.9,p.9-11

206. Cum pregătim secolul XXI ? - Ordinea, An V, nr.37 (175), p.7

207. Observaţii la proiectul de lege privind Protecţia Mediului – 5 Noiembrie

1995

208. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni. - Terra, XXI, nr.2, p.6-8

209. Simpozion de Carstologie teoretică şi aplicată - 31 mai ,Cluj Napoca

210. Parcurile Naţionale şi Rezervaţiile Naţionale – Planetarii , Ianuarie

211. Ariile protejate, o problemă acută ce-ţi aşteaptă rezolvarea – Februarie,

Terra XXI, nr.3, pag7- 8

212. Parcul Naţional al Munţilor Bihor – Terra XXI, nr.2 pag.6

213. Simpozion de Carstologie teoretică şi aplicată - 31 mai ,Cluj Napoca

214. Deteriorarea mediului şi costurile sănătăţii – Februarie, Terra XXI , nr.11, pag.10

1996

s.215. Triassic facies types, evolution and paleogeographic relations of the Tisza

Megaunit. (în colaborare cu un larg coleciv). Geologica Hungarica, vol.37, nr.3/4

(1994), pp.187-234

216. Dunărea-Main-Rin, factor de strategie europeană. Orizont anul 2020, în vol.

Editat de Al.Sobaru şi G.I.Năstase, cap.4,5, Edit.Lumina Lex, pp. 49-90 şi 105-113

217. Ecologia, între semantică şi mistificare. - Ordinea, nr.34, Octombrie, pag.12-13

218. Speologia românească: trecut, prezent şi viitor - Terra, XXI, An II, supliment, â

pp.4-7

219. Cuceritorii polului – România Liberă – 10 iulie

220. O expoziţie de fotografii alb-negru la Sala Dalles - România Liberă, 26 martie,

pag 20

1997

221. Ecologia în termeni etici. - Ecosofia, nr.5, pp.4-7

222. Cele două ecologii şi riscurile lor - Buletinul AGIR, An II (3), pp.1-7

223. Geografia fizică a României (curs) Ediura UEB, vol.I, 185 pag., vol.II, 103 pag.,

Bucureşti

224. Geologia generală. Dinamica externă cu elemente de geografie fizică,

Editura UEB,vol. I, 320 pag., vol.II, 87 pag., Bucureşti

225. Cele două ecologii şi riscurile lor - Buletinul AGIR, An II, pp. 1-7

226. Ecologia în termeni etici - Ecosofia, nr.5, pp.4-7

227. Ecologismul între gândire ştiinţifică şi politică socială - Ordinea, An VIII, nr.14,

pp. 12-13

228. Ecologismul confruntat zi de zi cu realităţile Terrei - Ordinea, An VIII, nr.34,

pp.12-13

34

229. România – Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă - Grupul de

Sinteză, Coordonator – prof. Dr. Marcian Bleahu

230. Braşovul, ca oră de referinţă în istoria românească – Aprilie, Ordinea, nr.12,

pag.12

231. O expoziţie de fotografii alb-negru la Sala Dalles – România Liberă, Martie

1998

232. Ecologia politică – doctrina secolului XXI, în vol. ,,Doctrine politice”

(edit.A.Mungiu) pp.232-250., Editura Polirom, Iaşi.

233. Ecologie-Natură-Om. – Editura Metropol, 200 pag., Bucureşti.

234. Bazinul Dunării – Delta - Marea Neagră (în vol.”România 2020”). Editura

Compress, pp. 144-151, Bucureşti.

235. Trei filozofi contemporani: Heidegger, Lovelock, Jonas despre antinomia

om-natură - Ecosofia, nr.8-9-10, pp.26-28.

1999

236. M.Bleahu coordonator principal şi coautor - Strategia Naţională pentru

Dezvoltare Durabilă pentru Proiect PNUD/CNDD. Edit. Nova, Bucureşti

237. Conceptul Gaia - Secolul 20, 1999/1-2-3, pp.65 – 68

238. Artera navigabilă Dunăre-Main-Rhin (sub redacţia A. C. Sobaru, G. I. Năstase,

C. Avădanei, cap.3,5,8). Editura Economică, Bucureşti, p.45-68, 117-125.

239. Etica şi pierderea credibilităţii politice - Cronica Română, 14-15 mai, p.3

240. Le mal du siècle – poluarea - Secolul 20, 1999/1-2-3, pp.189-198

2000

241. Filosofi contemporani despre antinomia om – natură : Heidegger, Lovelock,

Jonas în vol. de T.G. Maiorescu (edit.), ,,Introducere în ecosofie”, Edit. Fundaţia

Europeană, pp.152-163, Bucureşti.

242. O şansă pentru sec.XXI – Ecologia politică, în vol. ,,Biologi de seamă din

Bucovina”, pp.33-52, Iaşi

s.243. The pollution of Roumanian’s island rivers - East-West Dialogue, Final Report of

the Fourth Meeting of the Black Sea Greens, pp.9-22, Ljubljana

s.244.The political situation in the Central European countries concerning the UE

sanctions of Austria. The Romanian position - East-West Dialogue. Final report

of the meeting of the Central European Greens and the enlargement

parties,Lubljana

35

s.245. La jeunesse en transition – Étude de cas - Troisième Congrès de l’Union

mondiale des scouts parlamentaires, 9 pag., Varsovie.

246. Dezvoltarea durabilă şi politica de mediu - Sesiunea ştiinţifică a Facultăţii de

Ecologie, iunie, preprint, 12 pag.

247. The State of environment in Roumania - East-West Dialogue. Final Report of the

third Meeting of the Central European Greens and the Enlargement Parties, p.71,

Lubljana.

2001

248. Geologia Dinamică externă - Editura Universitatea Ecologică, 297 pag.

249. Geologia Dinamică internă - Editura Universitatea Ecologică, 239 pag.

250. Umweltschutz ein offenes Kapitel der rumanischen Wirtschaft:

Vierteljahrliche Zeitschrift – 2001

2002

251. Ariile protejate din Judeţul Braşov în ,,Ţara Bârsei” – 2002 - An I, nr.1 serie

nouă, pp. 177-189.

252. Ten years of European political ecology, în volumul ,,Twenty years of European

Greens,, Editat de A.Cassola, P.Garton, Edit European Greens, Bruxelles

253.Geologia generala – Dinamica externă – Curs universitar, Edit. Univ. Ecologică

Ariile protejate din judeţul Braşov – ,,Ţara Bărsei", 2002, pag. 177-189.

2004

254. Arca lui Noe în secolul XXI – Ariile protejate şi protecţia naturii - Editura

Naţional, 509 pag.

255. Ecologia. De la Biologic la Politic - Environment & Progress, v.22, pp.5-18, Edit.

Universitatea Cluj-Napoca.

2013

256. Muzeul, carte de învăţătură – Studiu de caz . Muzeul geologic din Bucureşti, în volumul Muzeul Naţional, vol.XXV, p.419-440, Muzeul Naţional de Istorie a

României, Bucureşti.

2015

257. Muzeul carte de învăţătură. Studiu de caz : Muzeul Naţional de Geologie la 25

ani de ,,mediu,, instituţionalizat

2019

258. Ariile protejate şi protecţia naturii – Editura Paideia, 875 pag.

36

Activităţi ştiinţifice

F1. Geologul. Examinează o stâncă de rocă eruptivă de

fund oceanic adusă la suprafaţă de forţele tectonice

F 2. Harta geologică a României: Scara 1:100.000. Foaia Arieşeni.

37

F 3. Speologul. Explorarea râului subteran

din Peştera Căput (Munţii Bihor)

F4. Speologul. Explorarea avenului Negru din Munţii Bihor

38

F 5. Ecologistul studiază flora sălbatică alpină.

F 6. Ecologistul. Introducere în ecologia teoretică şi aplicată.

39

F7. Ocrotirea naturii. Rezervaţia Vulcanii Noroioşi.

F8. 0crotirea naturii. Parcul Naţional Masivul Retezat.

40

II. ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CULTURII

Publicistică

Cu o largă deschidere ştiinţifică şi culturală, am înţeles că am datoria să împărtăşesc şi

altora din cele aflate, trăite şi văzute, devenind prin aceasta un aprig propagator al ştiinţei şi

culturii, mergând pe calea unor iluştri înaintaşi, precum Ion Simionescu sau G.M.Murgoci,

am dedicat o mare parte din timp acţiunilor de propagare a ştiinţei şi culturii, ca dovadă

bogata activitate publicistică constând în numeroase cărţi, broşuri, pamflete, albume de

fotografii comentate, ghiduri şi sute de articole publicate în reviste din cele mai

prestigioase şi populare (de ex. Contemporanul, Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor,

almanahuri). Prezent tot timpul în actualitate, nu am lăsat să-mi scape niciun eveniment

ştiinţific, civic, cultural şi politic pentru a prezenta în scris un comentariu, un punct de

vedere personal asupra noutăţilor. Totul pornit dintr-o dorinţă nestăvilită de a împărtăşi

tuturor cele aflate, văzute sau gândite. Şi le-am dăruit cu generozitate în circa 465 articole

de informare şi de comentariu, note, admirativ sau critic pentru lumea în care trăim. Paleta

subiectelor abordate este foarte largă trecând prin ştiinţă, evenimentele semnificative, fie

ele expoziţii, concerte, cărţi citite şi gafe politice. Nu lipsesc nici pagini umoristice. Câteva

articole sunt prinse în paginile unui volum Ecologie, natură, om..

O parte din titlurile materialelor publicate sunt redate în anexa 1.

Conferinţe publice

O altă modalitate de difuzare a cunoştinţelor ştiiţifico-literare a fost prezentarea de

conferinţe publice. Ele au fost prezentate public în case de cultură, şcoli, unităţi militare,

muzee, şedinţe comemorative, etc. Paleta subiectelor este foarte largă mergând de la noutăţi

în astrologie, descoperiri geografice, progrese tehnice, vestigii istorice, arhitectură, etc.

Unele subiecte au fost extinse în cicluri de conferinţe care s-au bucurat de un interes

deosebit cum ar fi: ,,Mai aveţi o întrebare?”,, Cel mai bun continuă”,,Ce e nou în...”

,,Săptămâna unui meloman” majoritatea conferinţelor au fost însoţite de proiecţii de

diapozitive color realizate de mine şi care au avut darul să facă cunoscute în cercuri largi

obiective valoroase de peste hotare, imposibil de văzut direct din cauza opreliştilor de

circulaţie peste hotare. O selecţie de titluri de conferinţe se află în anexa 2.

Conferinţe la radio

Radioul această binefăcătoare invenţie a secolului al-XX-lea a permis o extraordinară

difuzare a culturii, de la clasică la modernă în cercuri extrem de largi. Am câştigat

notorietate prin sutele de conferinţe difuzate în eter ultimele noutăţi ale cunoaşterii

materiale şi spirituale cu cele mai variate ocazii: comemorări, evenimente la zi şi de

perspectivă, anunţuri, curente de idei noi, ş.a.m.d.

Unele din titluri sunt prezentate în anexa 3.

Prezenţe audio-vizuale

Am folosit deasemenea din plin celelalte modalităţi tehnice apărute în secolul XXI

bazate pe proiecţii de imagini sonorizate.

41

Sunt autorul a 20 scenarii de filme documentare, realizate de Studioul Sahia sau

Studioul TV, cu subiecte mai ales geografice şi în favoarea ocrotirii naturii. Pentru uz

pedagogic (şcoli şi atenee populare) am scris şi realizat 10 diafilme şi 6 diaporame. De

asemenea am avut 21 apariţii în direct la TV pe teme politice, de actualitate (calamităţi

geologice şi meteorologice), pe teme folclorice şi muzicale. (vezi anexa 4)

Alte activităţi culturale

Recunoscut ca specialist în numeroase domenii, am fost cooptat ca membru în comitetele

de redacţie sau avizare al unor edituri sau periodice :

- Membru al colectivului de redacţie al Analelor Româno-Sovietice (Seria Geologie-

Geografie) (1952-1957).

- Membru al Consiliilor ştiinţifice ale editurilor : CNEFS (1956-1970), Ştiinţifică

(1963-1975), Tehnică (1970-1976).

- Membru al Consiliului ştiinţific al revistei ”România Pitorească (1972-1976).

- Membru al Comitetului de redacţie al revistei ,,Ocrotirea naturii şi al mediului

ambiant” editată de Academia Română (1952-1988), Bucureşti.

- Membru al Comitetului de redare al publicaţiei Acta Geologica Hungarica

Budapesta, (1991-2002).

- Membru al Comitetului de redacţie al publicaţiei Anales de Spéléologie, Paris

(1972-1976)

- Redactor - şef al revistei germane GEO versiunea română (2008-2011).

- Editor responsabil al publicaţiilor Institutului Geologic al României (1969-1999)

Traducător

La rubrica privind activitatea de scriitor se poate adăuga încă o latură, cea de

traducător. Din dorinţa de a dărui şi altora bucuria unei lecturi interesante şi instructive

am tradus trei cărţi : din limba germană, mărturia unui celebru geolog, Hans Cloos,

Dialog cu Pământul (413 pagini) (G - 265), iar din limba franceză, două cărţi pasionante

de speologie celebre la vremea lor: Norbert Casteret, Aventuri sub pământ (419 pag.)

(G - 151) şi Michel Siffre, În afara timpului (237 pag.) (G - 166).

Am fost solicitat ca referent pentru unele teze de doctorat, de asemenea prefeţe şi

prezentare a unor cărţi ştiinţifice, autohtone sau traduceri.

Am efectuat deasemenea numeroase recenzii a le unor publicaţii speologice, din

străinătate pentru a le face accesibile cercetătorilor români.

Citez doar trei titluri:

J.N.Jennings – Karst apărut în 1971 la Canberra, Ballard R.D, Moore J.G – Atlas

fotografic al dorsalei Mediu-Atlantice apărut în 1974 la New York şi Laszlo Jakucs –

Morfogeneza regiunilor carstice apărut în 1980 la Budapesta.

42

Activităţi culturale

F 1. Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti

F2. Muzeograful Schelet de dinozaurian în Muzeul Geologic din Bucureşti

43

F 3. Fotograful. Personaj indispensabil în cercetarea naturii

F4. Din podoabele peşterilor. Stalactitele, nestematele tăinuite în noaptea veşnică a

peşterilor

44

F 5. Conferenţiarul. Un număr de 140 expuneri publice, 159 conferinţe la radio,

58 prezentări vizuale

F 6. Autor de cărţi pentru informare şi

popularizare a ştiinţei.

45

F 7. Profesorul. Disciplinele geonomice sunt însoţite totdeauna de o bogată ilustrare

F8. Excursie tematică pentru cunoaşterea şi prezentarea de către profesor a monumentelor

naturii din Munţii Bihor.

46

III. ACTIVITĂŢI CIVICE

Ca membru al Cetăţii am răspuns solicitărilor de a participa sau gira diverse acţiuni

sociale, culturale, politice, sportive sau civice. Dintre ele menţionez doar câteva :

1. În ţară

- Membru al „Consiliului naţional pentru ocrotirea mediului” (1975-1985).

- Fondator şi Preşedinte al „Asociaţiei de prietenie România-Belgia” (1990)

- Membru apoi Preşedinte al „Federaţiei române de Turism-Alpinism” (1960-1975).

- Preşedintele „Comisiei Centrale de Turism, Speologie şi Salvamont” (1990-1994).

- Membru al „Comisiei pentru schimbări globale” din cadrul Academiei Române

(din 1992).

- Membru al Comitetului de conducere al activităţii „Expediţiile Cutezătorii”,

(1969-1989).

- Preşedinte de onoare al organizaţiei „Cercetaşii României” (1996- 2000).

- Coordonator principal al proiectului ”Strategia naţională pentru Dezvoltare

durabilă”, PNUD/CNDD, Edit.Nova, Bucureşti.

- Donator pentru biblioteca „Facultăţii de Ştiinţele şi Tehnica Mediului” din

cadrul Universităţii Babeş-Boliayi de la Cluj a 4.843 volume, 2.659 periodice,

54 reviste, 6.733 extrase din publicaţii ştiinţifice şi 684 hărţi.

- Întemeierea Federaţiei Române de Speologie şi a Concursului Naţional de Speologie

Sportivă, precum şi înfiinţarea Organizaţiei Salvamont.

2. Peste hotare

- Membru de onoare al „Societăţii de Fizică şi Ştiinţele Naturii”, ramură a

Academiei Elveţiene de Ştiinţe (1990-2010).

- Preşedintele „Comisiei de Speleologie aplicată” din cadrul Uniunii Internaţionale

de Speleologie (1973-1977), Olomouc (Cehia)

- Membru al „National Speleological Society”, S.U.A, (1987-1990).

- Membru al Comitetului de conducere al „Centrului regional de mediu pentru

Estul Europei” (REC), de la Budapesta (1990-1994).

IV. ACTIVITĂŢI INTERNAŢIONALE (congrese, colocvii)

A. Participări la manifestări internaţionale

Prin funcţiile deţinute am fost implicat în organizarea unor manifestări internaţionale la

noi în ţară, iar fiind cunoscut prin lucrările mele şi legăturile cu oameni de ştiinţă de peste

hotare, am primit invitaţii de a participa la; conferinţe, simpozioane, congrese în domeniile

mele de interes. Cele mai multe nu am putut să le onorez nefiindu-mi acordată permisiunea

de ieşire din ţară, unele la sugestia chiar a colegilor sau forului superior ierarhic din

Institutul Geologic. Totuşi, la unele dintre ele am fost prezent prin trimitere de note sau

lucrări ştiinţifice, nu fără pericolul de a fi acuzat de acţiuni ilegale sau chiar subversive.

47

(1). Participare prin trimiteri de lucrări.

- Congresul INQUA, Madrid, 1957 (Ş - 60)

- Congresul V Carpato-Balcanic, Kiev, 1958 (Ş - 26)

- Congresul VII Carpato-Balcanic, Varşovia, 1967 (Ş - 134)

- Congresul VIII Carpato-Balcanic, Belgrad, 1974 (Ş - 87)

- Colocviul internaţional pentru Jurasic, Luxemburg, 1962 (Ş - 36)

- Colocviul internaţional VI pentru Carbonifer, Paris, 1963 (G - 131)

- Congresul internaţional VIII pentru Carbonifer, Krefeld, 1975 (Ş - 140)

- Al V-lea Congres internaţional de speologie, Stuttgart, 1969, (Ş - 109, Ş - 110)

(2). Participări personale la congrese, colocvii, comisii etc.

- Al - VI-lea Congres Carpato-Balcanic, Bucureşti, 1963 (Ş – 51, Ş - 45)

- Colocviu I Carpato-Balcanic pentru Triasic, Bratislava, 1967 (Ş - 86)

- Al XXIII-lea Congres Internaţional de Geologie, Praga, 1968

- Simpozionul Carpato-Balcanic privind evoluţia regiunilor carstice, Cracovia, 1971

(Ş - 120)

- Lucrările primului Colocviu de Geografia turismului, Bucureşti, 1969 (Ş – 111, Ş - 113)

- Lucrările celui de al II-lea Colocviu de Geografia turismului, Bucureşti, 1971 (G - 329)

- Colocviu III Carpato-Balcanic pentru Triasic, Bucureşti, Preşedinte 1979, ( G - 514)

- Al VI-lea Congres Internaţional de Speologie, Olomouc, 1973

- Al VIII-lea Congresul Internaţional de Speologie, Bowling Green (S.U.A), 1981

- Simpozionul internaţional comemorativ, Univ. Kracovia, 1985 (G - 656)

- Congresul XIII Carpato-Balcanic, Cracovia, 1985

- Al IX-lea Congres Internaţional de Speologie, Barcelona, 1989 (invitat de onoare)

- Al X-lea Congres Internaţional de Speologie, Budapesta, 1989 (invitat de onoare)

- Conferinţa ONU privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, Bucureşti,

1992 (Preşedinte), (Ş - 196)

- Colocviul UE asupra dezvoltării turistice şi protecţia deltelor, Bucureşti 1992

(Preşedinte) (Ş - 196)

- Conferinţa UNEP, Nairobi 1992 (Ş - 197)

- Conferinţa ONU pentru mediu privind apele transfrontiere, Helsinki 1992 (Ş - 198)

- Conferinţa mondială ONU pentru mediu şi dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992

(Vicepreşedinte) (G - 852, Ş - 199)

- A XXI Adunare a Societăţii Europene de cultură, Veneţia 1993 (G - 912)

- Colocviul Consiliului Europei privind protecţia şi amenajarea zonelor montane,

Banska Bistrica 1993 (Ş - 204)

- Conferinţa Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Istanbul 1997

- Congresul Mondial al Parlamentarilor Scout, Manila, 1997

- Congresul Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Paris, 1999.

- Congresul Mondial al Parlamentarilor Scout, Varşovia, 2000 (Ş - 245)

- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Bratislava, 2000

- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Ljubljana 2000 (Ş - 244)

- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Kiev 2001

- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Stockholm 2000

- Reprezentantul României la ,,REC” (Centrul Regional de Mediu) pentru ţările din

partea est-europeană şi Peninsula Balcanică)

48

B. Invitaţii pentru cursuri, prelegeri şi conferinţe în străinătate

Am fost invitat să particip la diverse întruniri de lucru, comisii şi pentru a susţine

cursuri universitare sau prelegeri despre România, cu teme legate de geologie, speologie şi

ecologie (protecţia naturii)

(1). Invitaţii neonorate din cauza refuzului de viză

- Participare în calitate de membru al Comitetului de conducere al Uniunii Internaţionale

de Speologie la cel de al IV-lea Congres internaţional de Speologie, Stuttgart, 1971

- Invitat de Centrul pentru studiul lanţului alpin, Florenţa, 1984.

- Numiri la Universitatea din Geneva în calitate de profesor invitat în 1974, 1976, 1978,

- Invitat de Societatea cehoslovacă de geologie pentru a prezenta conferinţe despre Carpaţii

româneşti, 1977

- Invitat de Deutsche Forschungsgemeinschaft pentru a prezenta conferinţa de Tectonica

Carpaţilor la Universitatea din Karlsruhe, 1979

(2). Prezentări personale

- Conferinţe despre Tectonica globală şi Carpaţi, la Viena, Geneva, Fribourg (1983)

- Conferinţe despre carstologia şi speologia românească, la Viena (1982), Oxford

(1985), Paris (1987), Geneva (1987) şi Liège (1988)

- Cursuri de tectonică globală şi structura Carpaţilor la Basel (1987), Greifswald

(1988), Potsdam (1988)

- Cursuri despre riscurile geologiei pentru monumentele istorice, invitat de ICROM,

la Roma (1986) (G - 670) şi Skopje (1986) (Ş - 181).

- Conferinţe despre protecţia naturii în România, la Glasgow şi Edinburgh

- Conferinţa despre partidele politice ecologiste din România, Congresul ,,European

Greens” – Bratislava, Kiev, Ljubljana

- Conferinţa privind securitatea în Marea Neagră, Conferinţa ,,European Greens”- Kiev,

(1999)

(3) Burse pentru documentare

Bursă de o lună pt.documentare la Universitatea Stuttgart – 1990

49

Activităţi civice

F1. Politicianul. Grupul Liberal şi ecologist din Senat

(în primul rând A.Paleologu şi M.Bleahu, 1992)

F 2. Politicianul. Vot la vedere în senatul României

50

Activităţi internaţionale

F1. Politicianul. Semnarea de către M.B a Convenţiei privind încălzirea globală.

(vicepreşedinte a Conferinţei ONU pentru mediu şi dezvoltare de la Rio din 1992)

F 2. Conferinţa ONU privind apele transfrontiere (Helsinki 1992)

51

F 3. Participare la Congresul Asociaţiei Mondiale a parlamentarilor foşti cercetaşi

(scouts Manila - 1997)

F4. Participanţi la Conferinţa UNEP despre mediu de la Nairobi 1992

52

F 5.Cu Brice Lalonde, Ministrul

Mediului din Franţa

F 6. Cu Michel Siffre, cunoscut speolog francez, autor al cărţii ,, În afara timpului”

53

F 7. În vizită la Versoix la Regele Mihai şi Regina Ana împreună cu soţia mea Simona

F 8. Pentru tot restul vieţii dedicat cărţii

54

V. TITLURI ONORIFICE

DECORAŢII

- Decoraţia ,,Ordinul muncii” cls. III, 1971

- Decoraţia ,,Steaua României” în grad de Cavaler, 2009

MEDALII

- Medalia ,,Meritul ştiinţific”, 1966

- Medalia ”Combatant voluntar în al Doilea Război Mondial”, 1997

- Medalia „Percy Allen” a Uniunii Europene a Societăţilor de Geologie, 2012

- Distincţia – ,,Regele Ferdinand – Întregitorul" acordată cu ocazia Centenarului

României

acordată cu ocazia Centenarului României

ACORDARE DE TITLURI ONORIFICE

- Membru de onoare al Academiei Române

- Membru de onoare al Academiei Române

55

- Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

- Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice

- Membru de onoare al Societăţii de Ştiinţe Naturale, departament al Academiei

Elveţiene

- Profesor Universitar Onorific al Universitaţii Ecologice Bucureşti

- ”Profesor Honoris Causa” al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (2009)

- ,,Cetăţean de onoare” al localităţilor Albac (2001) şi Gârda (2006)

PREMII

- Premiul Academiei Române, “Grigore Cobălcescu”, 1974

- Premiul Academiei Române ,,G.M. Murgoci”, 1976

- Premiul Academiei Române ,,Ştefan Hepites” 1994

56

VI. SCRIERI DESPRE M. BLEAHU

1. În enciclopedii străine

- Menţionat în ,,Who’s Who in the World” şi ,,Marquis Publications”, SUA

- Menţionat în ,,Dictionary of international Biography”, v.XVII, XVIII,

Intern.Biographical Center, Cambridge, Marea Britanie.

- Menţionat în ,,Who’s Who in Europe”, v.6 Ed.Servi-Tech, Bruxelles

- Menţionat în ,,Men of Achievement” v.6 şi 16 Internat. Biographical Center, UK

- Menţionat în ,,Orbis Geographicus”, Viena.

2. Volume şi ediţii romăneşti, enciclopedii

Bucur I.C.- Marcian Bleahu în volumul „Pagini din istoria geologică a României”,

Edit.Petrom 1998, pag. 227-247.

Cassola A.,Garhton P.- Bleahu Marcian, Ecological Federation of Romania în volumul

„Twenty years of European Greens 1984-2004”, Edit.European Greens, pag.60-

61.

Constantinescu Gr. - Bleahu Marcian: „Note fără portativ”, Oază de muzică, prezentare

la Radio România 1 la data de 22 noiembrie 2011

Cosma V. Bleahu Marcian (pseud. Matty, geolog, geograf, profesor, scriitor, meloman) în

volumul „Muzicieni din România - Lexicon”, vol.X, Edit.muzicală 2011,

pag.209-210.

Diţă S. Bleahu Marcian David în volumul „Cercetări geologice, prospecţiuni şi explorări

pe teritoriul României”, Edit.AGIR 2009, pag.288-289.

Dragomirescu Ş Elogiu Profesorului Doctor Marcian David Bleahu, Ţara Bârsei , Anul

XVII (XXVIII), serie nouă, Nr.17, pag.384, 2018, Braşov.

Edelstein O.,Kovacs M.- Bleahu Marcian în volumul” Dicţionarul geologilor care au

lucrat în zona Baia Mare şi în ariile adiacente”,Edit.Risoprint 2014, pag.31-32

Edroiu N. et al. - Marcian Bleahu medalion biografic în volumul „ Aţel”, Edit.Eurodidact

2002, pag.141-143.

Filipoiu M, Burlacu G, Frumosu L.- Bleahu D. Marcian în volumul „Ecologia dicţionar

enciclopedic”,Edit.Tehnică, 2006, pag.117.

Huica I. - Marcian Bleahu în volumul „ Cu şi despre geologi”, Edit.Vergiliu 2007, pag.81-

87.

Vişan C. Interviu cu Marcian Bleahu despre Tectonica Globală în volumul „Semnături în

contemporaneitate”, Edit.Cartea Românească, 1986, pag.241-248.

Timiş Pălătinuş I. - Marcian Bleahu - O viaţă pentru munţi şi ţară, text în

„Viaţa nouă” nr.1,198

------------ Bleahu Marcian, prof.univ.dr. în „Enciclopedia Marilor Personalităţi”, vol.VI,

Edit.Geneze 2004, pag.39-42.

------------ Bleahu Marcian în „Dicţionarul Personalităţilor din România”, Edit.Anima

2010, pag.62-64.

57

VII. ANEXE

Anexa 1

CONFERINŢE PUBLICE

prezentate cu proiecţii de diapozitive color (enumerare parţială, unele prezentate de mai multe ori)

Cu subiect geologic:

1. Planeta numită Pământ, curs de 12 prelegeri la Universitatea Cultural-Ştiinţifică

Bucureşti

2. Tectonica României, 2 conferinţe la Şcoala de perfecţionare a cadrelor din

domeniul geologiei

3. Structura geologică a României, 2 conferinţe la Şcoala de perfecţionare a

cadrelor din domeniul geologiei

4. Tectonica globală şi Carpaţii, conferinţe la Viena, Geneva, Fribourg, Basel,

Greisswald, Potsdam

5. Geonomia, o revoluţie în ştiinţele geologice, ciclu de 4 conferinţe la Universitatea

Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti

6. Deriva continentelor şi formarea munţilor

7. Catrastrofe naturale şi apărarea contra lor

8. Ideea de evoluţie în geologie

9. Radiografie la 6000 km adâncime

10. Omul şi litosfera

11. Bogăţiile Munţilor Apuseni

12. Resursele energetice şi viitorul omenirii

13. Conceptul de evoluţie în geoştiinţe

14. Cutremurul din 4 martie 1977

15. Cutremurele de Pământ

16. Istoria Pământului până la ultima filă, 3 prelegeri

17. Tecotnica globală, 4 prelegeri

58

Cu subiect privind ocrotirea naturii şi a mediului

1.Un viitor parc naţional al Munţilor Apuseni

2.Protecţia naturii în România (la sediul ONU, Geneva)

3.Rezervaţii naturale geologice din România

4.Monumente ale naturii din România

5.Rezervaţii naturale din Europa (Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Cehoslovacia,

Polonia, Elveţia, Germania)

6.Pădurile şi conservarea peisajului

7.Energia şi conservarea peisajului

8.Protecţia peisajului, un nou concept ecologic

9.Protecţia naturii în S.U.A. (4 prelegeri)

10.Natură-cultură-locuire, gânduri pentru mileniul XXI

11.O nouă pledoarie pentru parcul Munţilor Bihor

12.Ocrotirea naturii o prioritate mondială

13.Naşterea sentimentului de natură şi ocrotirea ei

14.De ziua apei

15.De ziua Pământului

16.Situaţia mediului în România (Glasgow, Edinburgh, Iverness şi în România)

17.Conferinţa Rio’92

18.Protecţia mediului o prioritate

19.Starea Mediului în România. Conferinţă de Ziua Mediului la Galaţi- Iunie 1999

20.Valori inestimabile din natura Bihorului, la Casa de Cultură ARLUS, Oradea –

14.08.1975 (ziar Crişana)

21.Conferinţă Zilele Pădurii -Perspectiva ecologică a Pădurii Verzi, Timişoara –

27.03.1999

Cu subiect speologic

1.Speologia ştiinţa spaţiilor subpământene, curs de 8 prelegeri, la Universitatea

Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti

2.Carst şi peşteri, o introducere în speologie

3.Peşterile din România

4.Carst şi peşteri din România (Paris, Geneva, Liège)

5.Lumea tainică a Munţilor Bihor

6.Speologia, o ştiinţă a tainelor subpământene

7.Frumuseţi necunoscute – lapiezurile

8.Al VIII-lea Congres Internaţional de Speologie, Bowling Green, 1981

9.Al IX-lea Congres Internaţional de Speologie, Barcelona, 1986

10.Al X-lea Congres Internaţional de Speologie, Budapesta, 1989

11.Prin carstul Iugoslav

12.Carst şi peşteri din Franţa: Pirineii şi Prealpii

13.Carst şi peşteri din Franţa: Masivul Central

14.E.Gh. Racoviţă

15.Lapiezurile

Cu subiect turistic – România

59

1.România turistică, conferinţa de la Roma, Lausanne, Liège, Greifswald

2.Munţii Apuseni

3.Munţii Bihor

4.Carpaţii Meridionali

5.Munţii Metaliferi

6.Prin Munţii Maramureşului

7.Prin Munţii Bucegi

8.O nestemată carpatică – Piatra Craiului

9.Pe crestele Carpaţilor Orientali

10.România Pitorească –pe urmele lui Vlahuţă

11.Rapsodia română

12. Cheile din Munţii Apuseni

13. Singur pe poteci nebătute

14. Rezervaţii naturale din România

15. Iarna cu cortul pe creste carpatine

Cu subiect turistice – străinatate

1. Prin Alpii răsăriteni

2. Platoul Colorado

3. Munţii Stâncoşi

4. Pe coasta de Est a Americii de Nord

5. De-a lungul Pirineilor

6. Coloana vertebrală a Europei, Alpii

7. Paris

8. Londra

9. Roma

10. Madrid şi Lisabona

11. Belgia

12. Flandra

13. Bretania

14. Pe coastele nordice ale Europei

15. Brazilia

15. Kenia

16. Asia Centrală

17. Germania

18. Andaluzia

19. Ocrotirea naturii în lume

Ecologie politică

1. O nouă doctrină – ecologia politică

2. Ecologia politică – speranţa pentru secolul XXI

3. Ecologia şi cultura

4. Limitele creşterii

5. Problemele globale ale omenirii şi rezolvarea lor ecologică

6. Strategii şi politici ecologice, două noţiuni ce nu se suprapun

60

7. Imperativul zilelor noastre : ecologia politică

8. Naşterea ecologiei politice

9. Ecologia umană

10. Un imperativ: educaţia ecologică

11. De ce Partidul Verde ?

12. Liniile directoare ale partidelor ecologiste

13. Partidul Verde

14. Conferinţa secolului RIO 1992 – Brăila

15. Conferinţa – Ecologia secolului XXI – 1998

Figuri istorice ale geologei româneşti (apărute în diverse publicaţii periodice

ştiinţifice)

1. Emil G.Racoviţă un mare savant român (Aniversare UNESCO)

2. Gh. Munteanu Murgoci, (Aniversare UNESCO şi Academia Română)

3. Victor Corvin Papiu

4. Cel mai iubit dintre profesori – Vintilă Mihăilescu

5. Un savant braşovean – Erich Jekelius

6. Gh.Munteanu Murgoci, la 100 de ani de la naştere

7. I.Popescu Voiteşti

8. Victor Tufescu

9. Robert Ficheux

10. Maria Moţoi

11. Radu Dimitrescu

Subiecte diverse

1. Începuturile arte se află în peşteri

2. Pământul văzut din cosmos

3. Animalele prezente în moda vestimentară

4. Un imperativ al timpurilor noastre - Cum să aproppiem copii de natură

5. Ce meserie să ne alegem : a fi geolog

6. Cum să fotografiem în peşteri

7. Muzeele de ştiinţe naturale

8. Speranţele secolului XXI

9. Ideea de evoluţie în ştiinţele geonomice

10. Pământul văzut din cosmos

11. Trei filosofi ai ecologiei politice 12. Arii şi rezervaţii naturale în lume

13. O viaţă pentru cunoaşterea Terrei şi a frumuseţilor sale

14. O retrospectivă de o viaţă la 90 ani

Cicluri de conferinţe

1-6. O planetă numită Pământ

7-13. Parcurile naţionale ale Americii

61

14-19. Rezervaţiile Naturale ale României.

20-23. Dinamica internă a Pămâtului

Anexa 2

CONFERINŢE LA RADIO (enumerare parţială)

1. Tragicul Mozart - 1944

2. O vizită la Comitetul Geologic - 1957

3. Valea Galbenii - Martie 1962

4. Peşterile României - Iunie 1964, Itinerar turistic

5. Documentare mecanizată - Septembrie 1966

6. O figură luminoasă – Murgoci - Iunie 1966

7. Peştera Topolniţa - Mai 1967, Itinerar Turistic

8. Două referate asupra unor concursuri – Mai 1967

9. Interviu la Conferinţa de Partid - Decembrie 1967

10. Acasă la un intelectual - Martie 1967

11. Este geologia o meserie periculoasă? - Mai 1967

12. Formaţiuni geologice ca obiective turistice - Noiembrie 1967

13. Peştera Minunată şi Casa de Piatră - Februarie 1968

14. Un colţ uitat al Munţilor Apuseni - Casa de Piatră - Ianuarie 1968, Itinerar

turistic

15. Completări la harta geologică a României – Iulie 1968

16. Bogăţiile minerale ale României, în perspectivă – Iunie1968

17. Hallstatt - Ianuarie, emisiunea ,,De toate pentru toţi,, 1968

18. Masivul Dachstein - Ianuarie, emisiunea ,,De toate pentru toţi,, 1968

19. Innsbruck – Martie, 1968

20. Turism şi ştiinţă - 22 aprilie 1968

21. Vacanţa geologilor - 9 iulie 1968

22. Conservarea peisajului - 23 septembrie 1968, Radiojurnal

23. Materiile prime în perspectivă - Octombrie 1968

24. Săptămâna unui meloman (6 conferinţe), Septembrie - Octombrie 1969

25. Priorităţi pierdute - Noiembrie 1969

26. Sunteţi un explorator? - Decembrie 1969

27. Pământul nostru vazut din cosmos – 1970, Conferinţa Radio

28. Primii oameni pe lună - 1970, Conferinţa Radio

29. Valorificarea superioară a resurselor naturale şi progresul economic

62

al României – Februarie 1970, Emisiunea Limbi străine

30. Alunecările de teren - 1970, Conferinţa ,,Tot înainte,,

31.Cercetări actuale în Marea Neagră – 11 februarie 1970, Ştiinţă şi Tehnică.

32. Rocile din lună – 17 februarie 1970, Ştiinţa la zi

33. Cunoaştem Terra ? – Mai aveti o întrebare, Ianuarie 1970

34. Cercetări actuale în Marea Neagră – Februarie 1970

35. Valorificarea superioara a resurselor României – Emisiunea Limbi străine,

Februarie 1970.

36. Inteligenţa Ştiinţifică – Orizont ştiinţific, Aprilie 1970

37. Cercetări actuale în geologia românească – Iulie 1970

38. Dialog din peşteră – 20 noiembrie 1970 Mai aveţi o întrebare

39. Ce este nou în Institutul Geologic - Ianuarie 1970

40. Cercetări geologice în Marea Neagră - 11 februarie 1970, Ştiinţă şi Tehnică

41. Rocile din lună - 17 februarie 1970, Ştiinţa la zi

42. Cercetarea ştiinţifică a Mării Negre - Martie 1970

43. Etalonul aur-inteligenţă - Aprilie 1970

44. Alunecările de teren - Iunie 1970, Conferinţă ,,Tot înainte"

45. Noutăţi în geologie - Decembrie 1970

46. Cum se calculează cu computerul istoria geologiei - 1971

47. Formarea Deltei Dunării – Iulie 1971

48. De ce cercetăm etajele inferioare ale terrei – Iulie 1971

49. Pământul se răceşte sau se încălzeşte ? - Radio, Februarie

50. Bogăţiile minerale ale României – 1971, Hamburg

51. Pământul se răceşte? - Februarie 1971

52. De ce cercetăm globul pământesc - Iulie 1971

53. De ce cercetăm etajele inferioare ale Terrei - August 1971

54. Pământul se micşorează sau se măreşte ? – 19 august 1972

55. Die Erzeichtümer Rumäniens - Radio Hamburg , Sepembrie 1972

54. Cetăţile Ponorului - Valea Galbenii, Martie 1972

55. Pământul în expansiune - August 1972

56. Teorii moderne privind originea scoarţei terestre - Octombrie 1972

57. Gânduri de cititor - Noiembrie 1972

58. Pământul se micşorează sau se măreşte ? - August 1972

59.Monumente ale naturii – Peştera Topolniţa şi Gheţarul Scărişoara –

28 august 1973, Comentariu Radio

60. Peştera Lascaux şi replica ei – Octombrie1973

61. Gânduri despre piatră – Comentariu 1973

62. Omul şi Litosfera – Ianuarie 1973

63. Timpul, geologia şi fantezia – 25 august 1973

64. Ce ne spun rocile lunare - Ianuarie 1973

65. Deriva continentelor în actualitate - 27 februarie 1973

66. Omul şi litosfera - Martie 1973

67. Tainele adâncurilor. Prin avenele Franţei - Martie 1973

68. Prin avenele Franţei - Aprilie 1973

69. Subsolul Bucureştiului - Mai 1973

70. Omul şi natura - Iulie 1973

71. Peşterile ornate ale Franţei - Iulie 1973

72. Formarea Deltei Dunării - August 1973

63

73. Prin peşterile Franţei - Februarie 1973

74. Raportul om – natură - Iulie 1973, Clubul invitaţilor

75. Timpul la întrecere cu fantezia - 25 august 1973

76. Omul şi piatra - Septembrie, 1973

77. Peştera Lascaux - Octombrie, 1973

78. Deriva continentelor în actualitate - Noiembrie 1973

79. Mantaua Terrei - Decembrie 1973

80. Lapiezurile de la Ponoare - 9 ianuarie 1974

81. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni - 31 ianuarie 1974

82. Pirosfera – Iunie 1975

83. Ce ne spun rocile din lună - Ianuarie, 1974

84. Carpaţii şi teoria tectonicii globale - iulie 1974

85. Călătorie imaginară în trecut - noiembrie 1974

86. Geologia mileniului trei - iulie 1974, Sinteze

87. Sâmburele pământului este materie solidă ? - Aprilie 1975

88. Litosfera - Iunie 1975

89. Comorile de piatră ale României - Iulie 1975, (emis. limbi străine)

90. Zestrea minerală a Terrei în perspectivă - Mai 1975

91. Cercetări în şi dincolo de laborator - Noiembrie 1975, (interviú în direct)

92. Atlantida - Noiembrie 1975, (interviu în direct)

93. Magnetismul terestru - Decembrie, 1975

94. Ce ştim despre magnetismul terestru – 5 decembrie, Conferinţă Radio

95. O aventură a cunoaşterii – Glomar Challenger - 30 octombrie 1975

96. Adevărul despre potop - Iunie 1976

97. Parcul Naţional al Apusenilor - 31ianuarie 1976, Ştiinţă şi Tehnică

98. Cea mai veche şi nouă peşteră - 7 februarie 1976, Ştiinţă şi Tehnică

99. Animalele din peşteri - 5 aprilie 1976

100. Deriva continentelor o realitate - 12 aprilie 1976

101. Cele mai noi şi vechi insule - 19 aprilie 1976

102. Concluzii geologice asupra lunii - Aprilie 1976, Terra, Radio

103. Se pot combate cutremurele ? - 26 aprilie 1976

104. Cele mai mari peşteri de pe glob - 10 mai 1976

105. Nivelul mării - 10 mai 1976

106. Gheţarul Scărişoara - 17 mai 1976

107. Atlantida - 24 mai 1976

108. Rezevaţii naturale paleontologice româneşti - 31 mai 1976

109. Peşterile României - 10 mai 1976

110. Gheţari în Carpaţii Orientali - 14 iunie 1976

111. Setea lumii - 21 mai 1976

112. Adevărul despre potop - 28 mai 1976

113. Craterele meteoritice - 3 iulie 1976

114. Vulcanii noroioşi - 10 iulie 1976

115. Cele mai adânci peşteri din lume - 17 iulie 1976

116. Forma Pământului - 24 iulie 1976

117. Glaciaţile sunt explicabile? - 31 iulie 1976

118. Ceasornicele geologice - 7 august 1976

119. Formarea şi vârsta munţilor - August 1976

120. Tărâmuri legendare - 21 august 1976

64

121. Cauzele derivei continentelor - 28 august 1976

122. Inversiunile magnetice - 18 septembrie 1976

123. Saramurile calde - 9 octombrie 1976

124. Cele mai vechi vieţuitoare - 16 octombrie 1976

125. O altă enigmă dezlegată – diamantele - 23 octombrie 1976

126. O aventură : Glomar Ghallanger – 30 octombrie 1976

127. Unde se plămădeşte petrolul – 6 noiembrie 1976

128. Cea mai mare cascadă din lume - 13 noiembrie 1976

129. Paleontologii în Antartica - 20 noiembrie 1976

130. Tipologia peşterilor din România – 27 noiembrie 1976

131. Date noi privind deriva continentelor – Noiembrie 1976,

Răspundem ascultătorilor

132. Cele mai mari peşteri din România – Noiembrie 1976, Răspundem ascultătorilor

133. Puterea cutremurelor - 15 noiembrie 1976, Răspundem ascultătorilor

134.Vechimea cunoaşterii – Noiembrie 1976, Răspundem ascultătorilor

135. Fenomene secundare la cutremure – 11 decembrie 1976

136. Cum a fost explorată Alaska – 18 decembrie 1976

137. Numele Mării Negre – 22 decembrie1976, Răspundem ascultătorilor

138. Dispariţia marilor animale – 25 decembrie 1976

139. Deplasarea continentelor - Răspundem ascultătorilor, 1976

140. Hărţile geologice ale României - Răspundem ascultătorilor, 1976

141. Peştera Toşorog şi Peştera Polovraci - Răspundem ascultătorilor, 1976

142. Enigma Munţilor Apuseni – Magazin, 17 ianuarie 1976

143. Cele mai mari peşteri ale globului – 1976

144. Rezervaţii naturale paleontologice din ţara noastră – Radio, 31 mai 1976

145. Hărţile ecologice ale României - Ianuarie 1977

146. Peştera Toşorog - Februarie 1977

147. Peştera Polovraci - Februarie 1977

148. Cascada Victoria - Martie 1977

149. Noi geologii şi cutremurele - Martie 1977

150. Marele cutremur - Martie 1977

151. Intensitatea cutremurelor - Martie 1977

152. Se pot prevedea cutremurele - Martie 1977

153. Peştera Postojna - Aprilie 1977

154. Lacuri fără fund - Mai 1977

155. Everestul, istorie fără sfârşit - Iunie 1977

156. Craterele meteoritice, pe pământ şi pe lună - August 1977

157. Vârsta Pământului, privire istorică - Septembrie 1977

158. Cascada Victoria - 1 martie, Radio, Trecem pe recepţie 1977

159. Peşterile submarine - 1977

160. Geologii secolului XX - 3 martie 1977, Radio Tehnic Club

161. Peştera Postojna - 1977

162. Radiografie la 6371 m - 1977

163. Zonarea seismică – 26 aprilie 1977, Radio, Tehnic Club

164. Magnetismul, acasă şi pe glob - Februarie 1978

165. Pământurile rare - Februarie 1978

65

166. Omul şi muntele - Radio, De toate pentru toţi, duminică 16 februarie

167. Intrebări – Cine ştie câştigă - 1978

168. Cutremurele de pământ - Emisiunea Limbi străine, Decembrie 1979

169. Pământurile rare – Tehnic Club, joi 22 februarie 1979

170. Devonianul - marţi 6 martie 1979

171. Peştera Mamut - Ianuarie 1980

172. Peştera Meziad - Aprilie 1980

173. Peştera Muierii - Aprilie 1980

174. Peşterile pictate din România - Octombrie 1980

175. Gânduri despre viitor de Anul Nou – Decembrie, radio

176. Continentul Mu - 1980

177. Groapa Marianelor - 1980

178. Peşterile pictate din România - Octombrie 1980

179. Înainte de apariţia omului, recenzie - Ianuarie 1981

180. Padiş şi Cetăţile Ponorului - Ianuarie 1981

181. Teledetecţia în geologie - Ianuarie 1981

182. Explorarea geologică a fundurilor oceanice - 1982

183. Explorarea geologică a oceanului planetar - Mai 1982

184. Simfonia a V-a de Gustav Mahler - 1983

185. Muzica pentru orchestră şi percuţie de Bella Bartok - 1983

186. Peşterile cu picturi rupestre - 1983

187. Perspective ale ştiinţei - 1983

188. Peştera Urşilor - 1984

189. Viitorul îndepărtat văzut de geologie - 5 aprilie 1984

190. Perspective ale ştiinţei - 1984

191. Viitorul îndepărtat şi geologia - 1984

191. La sugestia Dumneavoastră - 1985

192. Rezervaţii geologice - 26 martie 1986

193. Simetria în geologie - 1988

194. Forma şi caracteristicile Terrei - 1988

195. Călătorie spre Planeta Pământ – Radio, 16 decembrie 1989

196. Simetria în lumea Pământului – Radio, 1990

197. Declaraţii cu ocazia revoluţiei - 1990

198. Viitorul geologiei - 1990

199. Despre natură - Invitatul nostru, 1990

200. Protecţia Mediului, o problemă a fiecăruia - Februarie 1992

201. Ultimul capitol al istoriei Terrei – Neozoicul - Noiembrie 1993

202. Apariţia omului pe pământ - Noiembrie 1993

203. Cum a fost găsită veriga lipsă - Decembrie 1993

204. Omul şi strămoşii săi - Radio, 13 şi 20 noiembrie 1993

205. Ziua Pământului - 21 aprilie, Radio Total 1994

206. Ecologia între ştiinţă şi politică - 1995

207. Ecologismul, mai mult decât protecţia mediului - 1996

208. O speranţă pentru secolul XXI - Ecologia politică - Martie 1996, Radio, program 2

209. Ecologia ca politică - 1996

210. Mult stimate Domnule Iorgulescu - 15 august 1996, Radio Europa Liberă, studioul

din Bucureşti

211. Muzica şi natura, 3 emisiuni la Radio România Muzical- 1999

66

212. Prezentare concert la radio „Simfonia a IX a” de Bruckner - 11 noiembrie 1999

213. Întâlnire în Munţii Apuseni – Interviu - Iunie

214. Debussy şi natura - 12 aprilie 2000

215. Muzica mărturie a timpului - 2007

216. Dacă Napoleon ar fi avut un telefon celular, în volumul ,,O legendă a radiofoniei

Româneşti” - postul de radio Bucureşti 3, 2008.

Anexa 3

PREZENTĂRI VIZUALE

Scenarii de filme

1. Taina munţilor Apuseni, film Studioul Sahia, 1963

2. Unde Carpaţii întălnesc Dunărea, film Studioul Sahia, 1964

3. Geologii, film Studioul Sahia, 1965

4. Geologii la lucru film TV, 1967

5. Hieroglifele Pământului, film Studioul Sahia, 1967

6. Prin Ţara de piatră, film TV (itinerar geografic), 1973

7. Peştera Topolniţa, film TV, (Teleenciclopedia), 1973

8. Gheţarul Scărişoara, film TV (Teleenciclopedia), 1973

9. Meteoriţii, film TV (Teleenciclopedia), 1978

10. Vulcanii, film TV (Teleenciclopedia), 1978

11. Megaliţii din Bucegi şi Ciucaş, film TV (Teleenciclopedia), 1980

12. Cascada Bâlea, film TV (Itinerar turistic), 1981

13. Vulcanii noroioşi, film TV (Teleenciclopedia), 1981

14. Univers subteran, film TV (3 serii) (Teleenciclopedia), 1981, 1989

15. Flori de piatră, film TV, 1981

16. Râpa Roşie, film TV (Teleenciclopedia), 1983

17. Ochiuri de apă în plin munte, film TV (Teleenciclopedia), 1989

18. Popasuri pe V. Someşului, film TV (România Pitorească), 1989

19. Cristalele României, film TV (6 serii) (Teleenciclopedia), 1989

20. Cauzele cutremurelor, film-interviu, Digifilm, 2013

Diafilme

67

1. Planeta numită Pământ, diafilm (4 serii), Studioul Animafilm, 1979

2. O lume a adâncurilor, peşterile, diafilm (2 serii),Studioul Animafilm, 1980

3. Natura arhitect, film Studioul Animafilm, 1967

4. Vulcanii, diafilm Studioul Animafilm, 1969

5. Calamităţi şi catrastofe naturale, diafilm CSCA, 1970

6. Structuri sedimentare, film ştiinţific ICG, 1971

7. Vulcanii, film desene animate, Studioul Animafilm, 1984

8. Peşterile, film desene animate, Studioul Animafilm, 1984

9. Deriva continentelor, film desene animate, Studioul Animafilm, 198

10. Cutremurele de pământ. Film-interviu la Digi 24, februarie 2013

Diasonuri

1.Rapsodia Română

2.Plaiuri româneşti

3.Ritmuri

4.Singurătate

5.Nori

6.Sfârşit de sezon

7.Simfonia Alpilor

Prezenţe la televiziune

1. Despre speologie (14 emisiuni din ciclul „Cel mai bun continuă”) TV, anii 1960

2. Despre geologie, geografie, speologie (7 emisiuni în ciclul „Mai aveţi o întrebare”),

TVR 1968 – 1977

3. Cutremurele de pământ (3 emisiuni) TVR martie 1977

4. Mituri şi demitizarea lor (4 emisiuni) TVR 1981

6. Despre muzică (2 emisiuni cu Iosif Sava), 1988, 1995

7. În apărarea naturii, TV Sigma, 1995

8. Extincţia vieţuitoarelor, TVR, 1995

9. În apărarea animalelor, TV Canal 38 cu B. Tamaş, 1996

10. Acasă la un cărturar, TV 7 abc cu C.Todea, 1996

11. Despre ecologia politică, TV Canal 38 cu A. Bahmuţan, 1997

12. Turismul şi pericolele lui ecologice, TVR 2, 1997

13. Peştera Dâmbovicioara, TVR Cultural, 2012

14. 21. Emisiuni politice

15. Frumuseţi redate oamenilor – TVR - Vineri 17 Decembrie

Prezenţe la expoziţii fotografice

,, Fotogeografica” – Concurs naţional de foto – 29.03.2004

,, Fotografia turistică”

,, Protecţia naturii în România"

68

Anexa 4

VOLUME DE MARCIAN BLEAHU

ÎN DOMENIUL GEOLOGIEI

Tectonica globală Vol. I , Edit.Ştiinţifică, 624 pag., 1983

Tectonica globală Vol.II Edit.Ştiinţifică, 491 pag., 1989

Geologia României, Edit.UEB,112 pag., 1994

Geologie generală – Dinamica externă, Edit.UEB, 299 pag,, 2002

Geologia generală - Dinamica internă, Edit. UEB, 232 pag., 2001

Pământul se destăinuie, Edit.Creangă,159 pag., 1985

Formarea continentelor şi a oceanelor, Ed. Ştiinţifică., 112 pag, 1978

Planeta numită Pământ, 4 broşuri pentru diapozitive, Edit. Animafilm, 120 pag.,1978

Cristalele României (în colab.cu I.Miclea, 22 pg.text+49 pag.fotogr.), Edit.Sport-Turism,

1977

ÎN DOMENIUL GEOGRAFIEI

Morfologia carstică, Edit.Ştiinţifică, 560 pag, 1974

Dincolo de peisaj, Edit.Paidea, 240 pag., 2007

Geografia fizică a României, Edit.UEB, 324 pag., 2001

Pitorescul regiunilor carstice, Edit.SRSC., 96 pag, 1956

ÎN DOMENIUL SPEOLOGIEI

Relieful carstic - 296 pag., 60 fig. ,Edit. Albatros, colecţia ,,Sinteze,, 1982

Peştera Topolniţa (în colab.cu C.Lascu), Edit.Sport-Turism, 32 pag.+35 pag.foto,1975

Peştera Bulba (în colab.cu C.Lascu) Edit.Sport-Turism, 15 pag+46 pag.fotogr.), 1985 p

Flori de piatră, Ed.Ştiinţifică, 100 pag.,1966

ÎN DOMENIUL ECOLOGIEI

Priveşte înapoi cu mânie...priveşte înainte cu spaimă. - Valenţele ecologiei politice,

Edit.Economică, 526 pag., 2001

69

Arca lui Noe în Secolul XXI, Edit. Naţională, 509 pag., 2004

Arii naturale protejate din Bucovina (în colab.cu A. şi T. Done), Edit.Terra Design,

54 pag.,, 2007

Ariile protejate şi protecţia naturii, Edit. Paidea, 875 pag., 2019

Rezervaţii naturale geologice din România (în colab.cu F.Marinescu şi V.Brădescu,),

Edit. Tehnică, 230 pag., 1976

Ecologie-Natură-Om, Edit.Metropol, 200 pag., 1998

ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Munţii Apuseni (în colab.cu S.Bordea şi Al.Borza), Edit.ONT, pag.40, 1963

Munţii Bihor-Vlădeasa – ghid turistic (în colab. cu S.Bordea), Edit.Sport-Turism,

333 pag. 1967

Munţii Codru-Moma, Ed.CNFS, 102 pag., 1978

Munţii Bihor-Vlădeasa – monografie (în colab.cu S.Bordea), Ed.Sport-Turism,

508 pag,1981

ÎN DOMENIUL ISTORIOGRAFIEI

Himalaya – cucerirea giganţilor lumii (în colab. cu M.Bogdan şI Gh.Epuran),

Ed. Ştiinţifică, 597 pag., 1966

Omul şi peştera, Edit.Sport-Turism, , 310 pag., 1978

Cuceritorii întunericului, Edit.Sport-Turism, 195 pag.,1976

DIVERSE

Spovedania unui neînvins, Edit. Paidea, 380 pag., 2006

Note fără portativ, Edit.Paidea,368 pag., 2011

Viaţa şi opera lui G.M.Murgoci (în colab.cu B.Iancovici) (în vol. ,,G.M.Murgoci –

Opere alese” editat de M.Bleahu şi B.Iancovici), Edit.Academia RPR, pp.333-396, 1957

Curs de limba germană- texte de geologie şi geografie (în colab.cu J.Livescu şi

A.Savin), 1963

Curs de limba germană – texte de biologie (în colab. cu J.Livescu şi A.Savin), 1968

Probleme fundamentale ale lumii contemporane (în vol. ,,Geografia mediului

înconjurător”, Manual pentru cl. a XI-a,9 Edit.Didactică şi Pedagogică, pp.81-100, 2002

PARTICIPARE LA VOLUME DE SINTEZĂ

Evoluţia proceselor litogenetice (în vol. ,,Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi”),

Edit.Academiei, pp. 249-244, (în colab.cu M.Lupu), 1969

Poziţia structurală a Munţilor Apuseni în cadrul sistemului alpino-carpato- dinaric (în vol.,,Munţii Apuseni”), Edit. Academiei RS548-604, 1976

Roumanian Carpathians – The Apuseni Mountains (în vol. ,,Tectonics of the

Carpathian-Balkan Regions”, edit. Geolog. Inst. Dionysz Stur, Bratislava, p.221-283,

Peşterile din Munţii Bihor (bazinele Padiş-Cetăţile Ponorului, Valea Galbena,

Valea Gârda şi din Bazinul văii Topolniţa) în vol. Peşteri din România,

Edit.Ştiinţifică,1976

Grottes d'Oltenie explorées de 1959 à 1962 (în colab.cu A.şi V.Decou) în vol.

70

,,Recherche sur les grottes du Banat et d'Oltenie 1959-1962”, Edit. CNRS, Paris,

pp.229-390

Karst of Roumania (în vol.editat. de M.Herak, şi T.V.Stringfield ,,Karst,

Karst of the norther hemisphere, Edit. Elsevier, Amsterdam, pp. 342-353, 1972

Paleokarst of Roumania (în vol.editat de P.Bosak şi D.C.Ford ,,Paleokarst”),

Edit. Academia, Praga, pp.231-251, 1989

Artera navigabilă Dunăre-Main-Rhin în volumul de Alexandru Sobaru et al.

Capitolele Cadrul natural, Rezervaţiile naturale şi Consecinţe ecologice, Edit.

Economică. Bucureşti, 1998.

Ecologia politică – doctrina secolului XXI în volumul coordonat de Alina Mungiu –

Pippidi, Edit. Polirom, Iaşi, pag.231- 251, 1998.

Partea a doua

PUBLICISTICĂ

71

Rapoarte, recenzii, texte pentru interviuri, ecologie, ştiinţă

popularizată, turism, referate, personalităţi, necroloage,

politică, materiale pentru congrese, ludice, cuvântări.

1944

1. Raport Geologic asupra Domurilor cu Gaz de la Basna şi Samsud – Dr. Erich

Jekelius şi Ion Atanasiu

2. Munţii noştri - Proiecţie ADMIR

1945

3. Lacurile - Lucrare seminar

4. Lupta pentru vârfurile lumii - Lucrare seminar

1946

5. Munţii Făgăraş – Conferinţă ADMIR

6. Iarnă în Retezat, - articol revista România, nr. 6 pp. 20-23

7. Corectură harta Făgăraş – pentru Institutul ,,Unirea"

8. Turism şi Alpinism – Conferinţă ADMIR

9. Munţii României - Conferinţă ADMIR

10. Istoria turismului în România - Conferinţă ADMIR

11. Hăşmaş şi Bicazul - Conferinţă ADMIR

12. Primăvară în Făgăraş - Conferinţă ADMIR

13. La moartea unui turist - necrolog

14. Cu schiurile de la Pietrele la Câmpul lui Neag – România , Revista Oficiului

Naţional de Turism, pag. 20-23

1947

15. Prin M-ţii României - Conferinţă ADMIR

16. O excursie regală pe Dunăre în 1926 – relatată de George Grinţescu

1948

72

17. Orientarea în teren, - Turism Popular, nr. 12-13

18. Padina lui Călineţ – articol pentru Buletin Alpin

19. Teoria lui Wegener – lucrare seminar

20. Busola – articol pentru revista Turism Popular

1949

21. Ghidul Ţării Bârsei – pentru redacţia Drum Nou

22. Drum de iarnă în Călimani – pentru revista Turism Popular

23. Carnet de iarnă din Făgăraş - pentru revista Turism Popular

24. Cabanele din munţii noştrii – proiecţie de diapozitive

25. Noţiuni de Geologie şi Geografie - Şcoala de Alpinism

26. Geologie şi geografie carpatică - Şcoala de Alpinism

27. Cosmopolitismul în Geologie – Conferinţă Canal Dunăre – Marea Neagră

28. Cursuri diverse de popularizare (1949 – 1951) - Conferinţă Canal Dunăre,

Şcoala pt. Cabanieri

1950

29. Împotriva cosmopolitismului în ştiinţele geologice – Conferinţă Canal Dunăre –

Marea Neagră

1951

30. Câteva trăsături caracteristice în răspândirea bazinelor carbonifere din cele

mai importante raioane ale U.R.S.S.- Anal. Rom.-Sov-Ser.Geolog-Geograf., nr.3,

pp. 101-108.

31. Le Massif des Bucegi – Esquisse Géographique et Touristique – Michel Haret

32. La région alpine du massif des Bucegi - Michel Haret

1953

33. Contribuţia geologiei la construirea metroului din Bucureşti - Ştiinţă şi cultură,

An V, nr.6, pp. 8-9.

34. Geologii studiază terenul Capitalei - Ştiinţă şi Tehnică, An V, nr.7, pp.10-11

35. Cutezătorii înălţimilor (în colab- cu Sorin Ciuli) Scânteia, p.4

36. Geologia Metroului – articol ,,Ştiinţă şi Cultură,, Iunie

37. Geologia Capitalei – articol ,,Ştiinţă şi Cultură,, Iulie

1954

38. Cetăţile Ponorului - Ştiinţă şi Cultură, nr.3, pp.15-17

39. Cetăţile Ponorului – articol Roumanie Nouvelle – (Mars)

40. Dix jours à 300 m sous terre - Roumanie Nouvelle, nr. 132, (3 Mars), pp.4 - 12

41. Turism şi ştiinţă - Munca, 18, p.1, noiembrie.

42. Cum se alcătuieşte o hartă geologică - Scânteia Pionierului, 1955, 20 mai, p.3

43. Prefaţă la Belousov – pentru Institutul Româno – Sovietic, Octombrie.

44. Referat pentru ,,Noţiuni de geologie,, – S.R.S.C.

73

45. Structură şi formă în Carpaţii României – Aprilie, Conferinţă Soc. Ştin. Naturii

46. Cartea Geologică Sovietică – Ziar perete Almanah Turistic pentru Protecţia

Naturii nr.2333

1955

47. Recenzie. pt. Almanah Turistic – pentru Ocrotirea Naturii

48. Noţiuni de Geologie – Şcoala de cabanieri CCS

49. Groapa de la Barsa – Buletin, Monumentele Naturii, nr.1.

1956

50. Pitorescul regiunilor carstice din România - Colecţia SRSC, 96 pag.

51. Un monde fantastique: les grottes des Monts Apuseni - Roumanie Nouvelle,

nr. 188, Juillet, p.12

52. Un mare savant român:Gh.M.Murgoci - Scânteia Tineretului, nr.1821, 3 martie, p.3

53. À travers les galéries souterraines de Padiş (în colaborare cu M. Şerban),

La Romanie Nouvelle, An IX, nr. 195, pp.1- 4, Noiembrie.

54. Centenarul Emil Racoviţă: Studii şi cercetări de Geografie, Tom XVI p.118-110 55. Scrisoare – Institutul de Speologie ,,E.Racoviţă,, Cluj – Asistent C. Pleşa

(referitor la Peştera Topolniţa)

56. Regiunile carstice din R.P.R – Martie - Conf. SRSC

57. Harta geologică – Martie - 2 articole pt. Scânteia Pionierilor

58. Pojarul Poliţei – Iulie – articol Roumanie Nouvelle

59. Referat pt. ,,Retezatul" de I.I. Dunăreanu – Iunie pentru Edit. Tineretului

60. Referat pt. ,,Câmpia Olteniei" de P. Coteţ - Iunie pentru Edit. Ştiinţifică

61. Expediţie Speologică Padiş 1956 – Noiembrie - articol Roumaine.Nouvelle

62. Ion Atanasiu - Conferinţă - Viaţa şi opera profesorului, Aprilie, Facultate

63. Regiunile carstice din R.P.R. – Broşură ,,Ştiinţa pentru Toţi"

64. Cetăţile Ponorului - Ştiinţă şi cultură, Martie, nr.3, p.15

1957

65. Viaţa şi opera lui Gh.M.Murgoci – Studiu introductiv în volumul ,, Opere Alese"

Editura Academia R.P.R., pp.838-999.

66. Retezatul - Narodnaia Rumânie, nr.5, pp.28-29

67. Le Maramuresh - Roumanie d’aujourd’hui, nr.6, pp.36-38.

68. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – Aprilie, Conferinţa S.R.S.C. şi Art.

69. Referat pentru Povestea Peşterii – pentru Edit. Tineretului

70. Referat pt. Piatra Craiului de I.I. Dunăreanu – pt. Edit. Tineretului

71. Referat pt. M-ţii Făgăraş de O. Maniţiu – pt. Edit. Tineretului

72. Formaţiuni Periglaciale şi carstice – Congres INQUA

73. Piatra Craiului – articol pt. România Azi

74. Rezervaţii Naturale - Piatra Craiului – Atlas Magazin, An II, nr.2, p.18.

1958

75. Ein Wunderwelt der Karpathen-Der Konigsstein - Rumänien heute, nr.7

76. In der Unterwelt des Bihorgebirges - Rumänien heute, nr. 10 pp. 42-45.

74

77. Munţii Bihorului – articol pt. România Azi

78. Referat pt. Călătorie spre Centrul Pământului – pt. SRSC

79. Referat pt. teză de I. Posea

80. Referat pt. Peşterile din Banat – pt. Editura Tineretului

81. Structura M-ţilor Apuseni – articol pt. Anuar Româno - Sovietic

82. Morfologia carstică la Barsa – Ianuarie, articol Academia Cluj

83. Referat pt. Ghidul Marcajelor – Martie, pt. CCS - turism

84. Referat pt. Ghidul touristic R.P.R – Aprilie, pt. Editura Tineretului

85. Cum îndeplinim sarcinile didactice – Aprilie, Referat pt. Şedinţa Sindicat

Facultate

86. Tigrii şi Fonetica – Mai, articol pt. Contemporanul

87. Referat pt. Formaţiuni Perigl. în Ciuc – pt. Instit. Geografic, Octombrie

88. Referat pt. Peştera Găunoasă – pt. Institutul de Geografie.

1959

89. Referat pt. imagini din Peşterile RPR. – Mai, pt. Editura Ştiinţifică

90. Referat pt. Ţara Bârsei de Gh. Epuran – pt. Editura Tineretului

91. Referat pt. Excursii – Bucureşti – de R.Călin pt. Editura Tineretului

92. M-ţii Apuseni – Conferinţă SRSC

93. Referat pt. Harta M-ţii Făgăraş - pt. ONT – Carpaţi

94. Referat pt. Harta Turistică R.P.R. - pt. ONT – Carpaţi

95. Referat pt. busola geol. tectonică – pt. Facultate

1960

96. Prefaţă la vol.Fr.Rudolph: “Tigrii din Himalaya” - Edit.Tineretului, pp.5-8

97. Sfârşitul unei mare alpiniste – Claude Kogan – pt. O.N.T.

98. Cucerirea vârfurilor lumii – pt. rev. ONT

99. Cucerirea vârfului Annapurna – pt. rev. ONT

100. Observaţii pt. Istoria Românilor Vol.I – pt. Prof. Ianovici

101. Referat pt. lucrarea ,,Să pornim la drum,, - pt. Edit. UCFS

102. Prefaţă la Tigrii din Himalaia ed.II – pt. Edit. UCFS

103. Referat pt. Călăuza Pârtiilor de schi – Edit.UCFS

104. Chestionar pt. concurs ,,Cine ştie câştigă,, - Munţii Făgăraş

105. Chestionar pt. concurs ,,Cine ştie câştigă,, - Retezat şi Bucegi

106. Referat pt. lucrarea lui I.Preda ,,Geologia reg. Roşia,, - Edit. Academiei

1961

107. L’activité spéléologique en Roumanie en 1960 (în colaborare cu V.Decu şi

C.Pleşa), Spelunca, Seria 4, An.I, nr.4, pp.132-133, Paris

108. Podsedemele dvoret (Palate subterane) - Narodnaia Rumânie, nr.9,

pp.24-26

109. Referat lucrare I.Ţugui ,,Ghid turistic M-ţii Apuseni,, - Edit. UCFS

110. Comori subpământene – Februarie – articol pt. Narodnaia

111. Referat Reg. carstice RPR prezentare de diapozitive – pt. Inst. Român R.C.S.

112. Referat Carstul reg. Aninei de V.Sencu – pt. Instutul de Geografie

75

113. Apa creatoare de frumuseţi subterane – Mai – Conferinţă SRSC

114. Referat ,,Valea Arieşului,, de V.Rusu – Iulie Editura - UCFS

115. Cercetare geologică Baz. Ruscovei – Iulie - Dare de seamă.

116. Peşterile din Negoiul României – Decembrie – Referat CMN

1962

117. Circuitul Izbucului Galbenii – Almanah O.N.T.

118. Gheţarul de la Casa de Piatră - Ocrotirea Naturii, nr.7

119. Tainele podişului Mehedinţi – Explorări în Peştera Topolniţa, cea mai mare

peşteră din ţara noastră

120. Referat pt. Ghid turistic M-ţii Apuseni – Martie, ONT

121. Referat ,,Ghidul Cabanelor,, de Gh. Epuran – Aprilie, Editura UCFS

122. Referat ,, Îndrumar turistic pt. com. de Tur-Alpin,, – Mai, CCTA

123. Valea Galbenii – articol pt. Almanah Turistic – August - O.N.T.

124. Gheţarul de la Casa de Piatră – Noiembrie – Ocrotirea Naturii

125. Topolniţa – ref. de punere sub ocrotire - Noiembrie – Ocrotirea Naturii

126. Explorarea Peşterii Topolniţa – Noiembrie- art. rev. România Pitorească O.N.T.

127. Peştera Topolniţa – Decembrie – Ocrotirea Naturii

128. Referat - ,,Peşteri din România – Decembrie, M. Şerban, I.Viehmann, D.Coman

129. Referat – asupra capitolelor VI şi VII din lucrarea ,,Pe urmele Atlanţilor,, de

Ing. Dîmbău, Iunie, Editura Ştiinţifică.

130. Observaţii asupra Îndrumarului Turistic în ajutorul Comisiilor de turism -

Alpinism

1963

131. Recherches spéléologiques en Roumanie en 1963 - Spelunca, Ser.4, An.3, nr.2,

pg.140- 141, Paris

132. Valea Galbenii (în colab, cu S. Bordea), Almanah Turistic, pp.49-50

133. Curs de Limba germană. Texte de geologie - geografie (în colab. cu J. Livescu,

F.Savin şi I.Brenner), Editura Didactică şi Pedagogică, 217 pg.

134. Munţii Apuseni (în colaborare cu S.Bordea şi Al.Borza), Editura ONT,

Colecţia Munţii Noştri, nr.6, 40 pg.

135. Semne convenţionale exocarstice – Ianuarie, Institutul Geologic

136. Harta peşterilor din România cu colectiv – Mai – Institutul Speologic

137. Referat pt. O excursie geologică de A. Lecca – Iunie , Editura Tineretului

138. Discurs funebru pt. alpinişti – Iunie, UCFS

139. Taina Munţilor Apuseni – scenariu de film – Iunie , Studioul Sahia

140. Carstul din România cu T.Rusu – Iunie, Congres Londra

141. Carstul din România cu C. Moţoi pt. Maximovici Iunie – Perm. URSS

142. Referat pt. M-ţii Apuseni de I. Ţugui – Iunie - Editura UCFS

143. Referat pt. M-ţii Godeanu de G. Niculescu – Noiembrie, Editura UCFS

144. Referat pt. Accidente în munţi – Decembrie, Editura UCFS

145. Harta Regiunilor Carstice din R.P.R. - Peşteri - Podişul Mehedinţi

146. Observaţii asupra autoreferatului tov. Rădulescu C-tin – Contribuţiuni la

studiul anatomic-comparativ al Artrodactylelor actuale şi fosile din ţara noastră

76

şi importanţa acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior – Decembrie,

Universitatea Bucureşti.

147. Întristată adunare – rămas bun pt. Oreste Mirăuţă

1964

148. Karst of Roumania – Brief outlook (în colab. cu T. Rusu), Rev. Rou. géol.,

géogr., t. 8,, pp.1

149. Propuneri pentru semnele convenţionale ce urmează să fie utilizate în

cartografierea regiunilor carstice (în colab. cu T. Rusu), Stud. tehn. şi econ.

Comit. Geol., Seria F, nr.5, pp.157-178

150. Cea mai mare peşteră din ţară:Topolniţa –Ed.Ştiinţă şi Tehnică, nr.5, pp.12-15.

151. Prefaţă, îngrijire ştiinţifică şi traducere a cărţii lui Norbert Casteret

“Aventuri sub pământ” - Editura Ştiinţifică, 420 pag.

152. Evoluţia paleontologică a terenurilor corbonifere şi privire generală asupra

Paleozoicului din România – M.Bleahu, S.Năstăseanu, I.Stănoiu, 24 pag.

153. Cuceritorii Intunericului – Propunere pentru film documentar ştiinţific asupra

descoperirii şi explorării Peşterii Topolniţa, manuscris.

154. Harta regiunilor carstice din R.P.R, Ref. – de Val. Puşcariu , M.Bleahu,

T.Rusu, V.Decu şi A.Bunescu asupra art. ,,Harta regiunilor Carstice din

R.P.R."

155. Referat pt. Formarea şi evoluţia globului pământesc – Martie - Ed. Ştiinţifică

156. Referat pe plan pt. lucrarea ,,Lumea subpământeană,, - Martie – Editura

Ştiinţifică

157. Referat pt. V.Oltului de E.Panighina - Martie - Ed. UCFS

158. Referat pt. ,,Dunărea" de C.Burghele – Martie – Ed. UCFS

159. Referat pt. M-ţii Olteniei – N.D. Carpen – Aprilie – Ed. UCFS

160. Referat pt. plan – Originea şi evoluţia Pământului - de Pauliuc , Mai,

Ed.Stiinţifică

161. Propunere pt. filmele-Topolniţa, Hieroglifele pămîntului – Mai, Studioul

Sahia

162. Unde Carpaţii întâlnesc Dunărea – Mai, Studioul Sahia

1965

163. Tainele Podişului Mehedinţean.Explorări în peştera Topolniţa, cea mai mare

peşteră din ţară - Almanah Turistic, pp.133-136

164. Cutezătorii înălţimilor (în colab. cu S.Ciulli), Scânteia, nr.6585, 10 aprilie

165. Prezenţe ştiinţifice româneşti peste hotare - Scânteia, Sâmbătă 2 decembrie,

p.5.

166. Prefaţă şi traducerea cărţii lui Michel Siffre: “În afara timpului”

Edit.Ştiinţifică, pag. 238

167. Recenzie la cartea : E.G.Racoviţă “Opere alese” - Ocrotirea Naturii, t.9, nr.2,

pp. 260 - 261

168. Alpinismul la ordinea zilei – Aplinismul din nou în actualitate – articol pt.

,,Scânteia,, 3 Martie, 5 pag.

169. Date noi asupra Şanţului Metaliferilor – M.Bleahu, M.Lupu, articol manuscris,

18 pag.

77

170. Referat asupra lucrării –,,Încremeniri de lavă,, - Prof. M.Iancu, Ed. Ştiinţifică

171. Propunere pt. traducere – ,,Apa în natură" de R.Furon – Edit. Ştiinţifică

172. Propunere traducere ,,Dialog cu Pământul" de H. Cloos – Ed.Ştiinţifică

173. Alpinism – articol la Scânteia cu Ciulli - Scânteia

174. Referat pt. Cartea Munţilor de V.Ludu – Edit.UCFS

175. Congres Speoligic din Jugoslavia – Octombrie - Scânteia Tineretului

176. Peşteri celebre- -Articol – Noiembrie – Revista Magazin

1966

177. Propunere de traducere ,,Picard Adâncime 11.000 m,, – Ianuarie, art.

manuscris, 4 pag., Edit. Ştiinţifică

178. Himalaya – Cucerirea giganţilor lumii (în colab. cu Gh.Epuran şi M.Bogdan),

Edit. Ştiinţifică, volum de 400 pag.

179. Flori de piatră - Col.Orizonturi, Edit. Ştiinţifică, 100 pag.

180. Mitul profesiunii romantice şi adevărul despre geologi (text pt. V.Vântu),

Scânteia, nr.6945, 9 aprilie, pp.1-5.

181. Ce este nou în geologia românească (interviu de Emil Zălog), Tomis, August,

nr.92, p. 17

182. Heroglifele Pământului – Scenariu literar – M.Bleahu şi N. Mihăilescu

183. Heroglifele Pământului – Propunere pentru un film documentar ştiinţific

184. Heroglifele Pământului - Comentariu

185. Ghid M-ţii Apuseni ,,Bihor – Vlădeasa,, – Marcian Bleahu şi Sever Bordea,

Editura Uniunii de Cultură , Fizică şi Sport, p.336, Bucureşti

186. Referat – asupra călăuzii turistice ,,Munţii Ţarcu şi Godeanu,,

187. Referat – asupra lucrării ,,Răspîndirea carstului şi tipurile de carst din România,,

188. Referat pentru Pământul nu tace de C. Stoica – Febuarie, Ed. Tineretului

189. Turismul subteran – articol – Martie, Rev. UCFS

190. Referat pentru Carst România – de V. Sencu – Aprilie, Inst. Geografic

191. Referat pentru M-ţii Godeanu şi Ţarcu – de G.Niculescu – Mai, Ed. UCFS

192. M-ţii Bihor – Vlădeasa. Călăuză cu S.Bordea – Mai, Ed.Ştiinţifică

193. Sinteză Metaliferi cu M. Dimian - Mai, Inst.Geol.

194. Micropaleontologie Wildflysch cu colaboratori – Mai - Academie

195. Referat pentru Valea Arieşului de V.Puşcariu şi Rusu – Ed. UCFS

196. Expoziţia ,,Pământul,, (pt. planşe) – Iunie – CRCCS

197. Referat pentru Valea Arieşului de I Ţugui - Noiembrie, Edit. Ştiinţifică

1967

198. Munţii Bihor, Ghid turistic (în colaborare cu S.Bordea), Edit. UCFS, 333 pag.

199. Pământul. Expoziţie volantă (în colaborare cu V.C.Papiu şi St. Airinei),

Edit.Didactică, 12 planşe cu texte.

200. Vârsta Pământului - România Liberă, nr.7007, 28 aprilie, p.6

201. Documentarea mecanizată în Institutul Geologic- România Liberă nr.64,

9 martie

202. Padişul, un colţ minunat al Apusenilor - Munca, 21 iunie, pp.1-2

78

203. Deficitul de tinereţe este evitabil ? - Scânteia Tineretului, nr.5755, 22 noiembrie,

pp.1-2

204. Un monument al naturii: Peşterea Topolniţa - Ianuarie, Glasul Patriei, An XII,

nr.5, p.1

205. Istoria Pământului până la ultima filă, apariţia omului - Edit. CSCA, Ciclu de

conferinţe, 88 pag.

206. Recenzie la cartea lui D.Coman ,,Farmecul adâncurilor” - Mai, Ocrotirea

Naturii, 11/2

207. Masivul Piatra Craiului: Ziarul Glasul Patriei, 20 iunie ,An XII, nr.18, pag.1,

208. Un monde fantastique: Ziarul La Roumanie Nouvelle, Iulie, An IX, nr.188,

pag.3, 15 iulie.

209. Peştera Topolniţa - Glasul Patriei, An XII, nr.5

210. Padişul (în coab. cu Sever Bordea), Munca, An XXIII, nr.6099, p,1 şi 4

211. Informare asupra Colocviului ,,Stratigrafia Triasicului,, - Octombrie – Bratislava

Smolenice în cadrul Asociatiei Carpato-Balcanice

212. Raport – asupra deplasării în R.S.F. Jugoslavia pentru studii în cadrul temei –

Documentare asupra metodelor de cercetare hidrologică a carstului în vederea

stabilirii posibilităţilor de utilizare a apelor carstice precum şi a metodei de

cartare hidrocarstică

213. Valea Galbena – o lume de mister, articol manuscris, Februarie, 6 pag.,

214. Vârsta pământului – Comunicare la ,,România libera,, , 28 aprilie, art. manuscris.

215. Farmecul Adâncurilor – Mai, Editura Tineretului, pp.127-132, Bucureşti.

216. Despre Civilizaţie – despre înţelegere - ,,Scânteia,,

217. Natura Arhitect – Conferinţă cu diapozitive – Sala Dalles, Iunie, 9 pag.

218. Expoziţia – Pământul în lumina cercetarii ştiinţifice - articol manuscris, 18 pag.

219. Ciclul ,,Pământul,, - Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta Consiliul pt.

răspândirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, articol manuscris, 40 pag.

220. Ape Subterane – Metode moderne de urmărire a apelor subterane în carst, 27

septembrie, articol manuscris, 16 pag.

221. Referat – asupra hărţii turistice a RSR - Editată de Ed. UCFS

222. Referat – asupra scenariului pentru diafilmul ,,Evoluţia paleogeografică a

pământului românesc,, - Mai, CRCCS

223. Referat – asupra lucrării ,,Alpinismul odinioară şi astăzi,, de I. Coman

224. Referat – privind tematica Evoluţionismului prezentată de Muzeul Regional al

Banatului – Secţia Ştiinţe Naturale

225. Referat pentru Cartografia Geologică de S.Pauliuc, Ianuarie, Edit. Didactică

226. Metode moderne de studiu al apelor în carst – Ianuarie, Ses. Speologie

227. Geneza sălilor subterane – Februarie, Sea. Spel.

228. Vârsta Pământului – Aprilie, România Liberă

229. Rec. pentru Harta Turistică 1967 – Mai, Ed.UCFS

230. Un colţ numit – Padişul (cu S. Bordea), Iunie, Ziar Munca

231. Natura Arhitect - Diafilm – Iunie, CRCCS

232. Referat – Alpinismul odinioară de I.Coman, Iunie, Ed. UCFS

233. Referat – Evoluţionismul – pt. Muzeul Reg. Banat – Iulie, Com. Cult.

234. Despre Civilizaţie contribuţii – Octombrie, Scânteia

235. Istoria Pământului - 2 conferinţe tematice – Octombrie, CRCCS

236. Metaliferi – Geomorfologie – Decembrie, Ed. Academiei

237. Deficitul de tinereţe – 22 noiembrie, Scânteia Tineretului.

79

238. Harta Carstului în România - Control Ştiinţific

239. Monumente ale naturii din România - Rezervaţii geologice – Editura

,,Meridiane,,

1968

240. Notă introductivă la Harta geologică scara 1:200.000 , Foaia Vişeu, Edit. Comit.

Geologic

241. Notă explicativă la Harta geologică scara 1:200.000 (în colaborare cu

D.Rădulescu), Edit. Comit. Geol.

242. Notă explicativă la Harta geologică la scara 1:200.000 Foaia Brad

(în colaborare cu M. Borcoş), Edit. Comit.Geol

243. Harta geologică 1:200.000 Foaia Brad (în colaborare cu M.Borcoş şi H. Savu),

Edit. Comitet Geol.

244. Hărţile geologice ale României. Realizări şi perspective - Progresele ştiinţei, An 4,

nr.5, pp. 208 - 213

245. Cercetarea geologică în România - Glasul Patriei, An XIII, nr.22, 1 august, p.3

246. Puncte turistice de interes ştiinţific - Glasul Patriei, An XIII, nr. 31, 1 noiembrie,

p.3

247. Noua organizare administrativă a ţării şi unele probleme de ordin turistic (în colab. cu Al. Borza), Sportul, An XXIV, nr.69, 21 ianuarie, p.5

248. Emil G. Racoviţă - Glasul patriei, An XIII, nr. 35, 10 decembrie, A 3

249. Curs de limba germană pentru biologi (în colaborare cu J. Livescu, E. Savin, A.

Manu, P. Bănărescu), Edit. Didactică şi pedagogică., 343 pag.

250. A existat continentul Gondwana ? – Ziarul Munca, 19 noiembrie.

251. Câteva consideraţiuni asupra dezvoltării turistice a Munţilor Apuseni

252. Contribuţii la valorificarea turistică a patrimoniului speologic al României –

M.Bleahu, Al.Borza , articol manuscris, 8 pag.

253. Colocviu de geografie a turismului – Muncitorul Forestier, 17 septembrie

254. Cercetarea Geologică în ţara noastră – Glasul Patriei, 1 August

255. Puncte turistice de interes ştiinţific – Glasul Patriei, 1Noiembrie

256. Turism şi impărţirea pe judeţe – Sportul, Ianuarie

257. Cartarea geologică în România – Martie, Progresul Ştiinţei

258. Prefaţă la Dialog cu Pământul – Iulie, Edit. Ştiinţifică

259. Recenzie pt. Grottes a'Oltenie – Iulie, Revista de limbă franceză

260. Din nou despre unităţile de cercetare ştiinţifică – 9 septembrie, Scânteia

261. Consideraţii la dezvoltarea turismului în M-ţii Apuseni - Octombrie, Colocv.

Geografie Turism

262. Patrimoniu speologic al R.S.R. - Octombrie, Colocv. Geogr. Turism

263. Contribuţii la Microbiostratigrafia eocretacicului din M-ţii Metaliferi

1969

264. Centenarul Emil Racoviţă (în colab. cu V.Sencu), St. cercet. Geol., Geofiz., geogr.,

Ser. Geograf., t.XI, nr.1, pp. 118-120

265. Prefaţă şi traducerea cărţii lui H. Cloos: “Dialog cu Pământul” - Edit. Ştiinţifică,

410 pag.

266. Date noi asupra stratigrafiei depozitelor triasice din Munţii Apuseni

80

267. Observaţii asupra proiectului de electrificare şi amenajare a peşterii Topolniţa

268. Către Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - avizare, amenajare Peştera Topolniţa

269. Între Metronom şi Cronometru – Concurs Televiziune

270. Referat asupra articolului ,,Puncte fosilifere din Banat şi Ocrotirea lor,,

271. Note privind explorarea Polilor

272. Din nou despre Conducerea unităţilor de cercetare ştiinţifică – ,,Scânteia,,

9 septembrie, articol manuscris, 7 pag.

273. Observaţii la studiul Tehnico-economic ,,Amenajarea peşterii Meziad,, - proiect

DSAPC NR. 4230/1968

274. Emil Racoviţă – Ianuarie, Concurs la Televiziune

275. Evoluţie şi Geologie – Conferinţă Universitatea Populară

276. Evoluţia materiei Nevii – Aprilie, Universitatea Populară

277. Observaţii proiect amenajare – Peştera Topolniţa – Mai, Minist. Turismului

278. Sector Maramureşan – geologic – Mai, Sinteza Carpaţii Orientali

279. Dobrogea.- Intrebări de concurs – Iulie, Concurs TV

280. Referat de prezentare "Metoden der Geochronologie – Franke – August, Edit.

Ştiinţifică

281. Raport deplasare Polonia – Octombrie, Comitetul Geologic

282. Relieful Munţilor Metaliferi

283. Ce este nou în geologia românească – August, Tomis, nr.2, pag.17

284. ,,Dialog cu Pământul,, - prefaţă în limba germană

285. Morphologie des Karstes – Sur lévolution de quelques régions karstiques de la

Roumanie, Iulie, Congres Speologie, Stuttgart.

286. Revue Roumaine ... Sèrie de Gèographie, t.13, nr 2

287. Raport asupra deplasării efectuate în R. P. Polonă – Octombrie, Arhiva

Institutului Geologic.

288. Referat de control ştiinţific asupra lucrării ,,Drumuri de Munte,, de

I.I.Dunăreanu

289. Le Carbonifère des Carpates roumaines et de l’avant-pays carpatique

290. Noi date asupra evoluţiei şanţului M-ţilor Metaliferi (franceză, rusă)

291. Rezervaţiile Geologice din Munţii Apuseni

292. Carboniferul din Munţii Apuseni

1970

293. O revoluţie în gândirea geologică: Geonomia - Ştiinţă şi Tehnică, An. XXII.

Ser.II, nr.9, pp.17-19

294. Noi surse de substanţe minerale utile - România liberă, An XXVIII, nr.7929,

18 aprilie

295. Primul atlas geologic al României – Informaţia Bucureştiului, 15 iulie.

296. Formaţiuni geologice interesante obiective turistice - Almanah Turistic,

pp.59-62

297. Începând de mâine pornesc geologii în larg - România Liberă, 8 mai, p.3

298. Muzeele subterane.- Cutezătorii, An.IV, nr. 16

299. Ce ştim despre adâncurile planetei noastre – Cutezătorii, An IV, nr. 27,pp. 6-7

300. Două coordonate pentru Terra anului 2000: Geografia şi Turismul, Universitatea Cultur.-Ştiinţ. Buc., Clubul Terra, Caiet program , p.4

301. Enigme pe masa de lucru a geologilor (text pentru Catinca Muscan) România

81

Liberă din 16 iulie, p.3

302. Geonomia – o revoluţie în gândirea geologică - Ştiinţă şi Tehnică, Septembrie,

nr.9, pag.17

303. Harta regiunilor Carstice din R.P.R

304. Un imperativ al educaţiei actuale ,apropierea copiilor de natură, Martie, articol

manuscris, 20 pag.

305. Scrisoare către redacţia Magazin Istoric - ,,Cine a descoperit Polul Nord,,

de Călin Ionescu

306. Referat de apreciere asupra lucrării – Comori ale Naturii din România

de T.Fodor

307. Vârfurile lumii în 1970 - articol manuscris, 3 pag.

308. Enigme pe masa de lucru a Geologilor - România Liberă, 16 iulie .

309. Primul atlas geologic al României – Informaţia Bucureştiului, pag.3

310. Muzee Subterane – Cutezătorii, 16 aprilie

311. Pământul nostru văzut din cosmos - articol manuscris, 13 pag.

312. Ce ştim despre adâncurile planetei noastre – Cutezătorii, joi 2 iulie

313. Scrisoare Magazin Istoric referat la cazul Peary – Martie, Magazin Istoric

314. Expediţii şi exploratori – Mai aveţi o întrebare ? ,TV, Aprilie.

315. Referat ,,Puncte fosilifere Banat - Aprilie, Ocrotirea Naturii

316. Referat – Monumente geologice - de Brădescu, Aprilie, Edit. Tehnică

317. Forme preneozoice Apuseni - D.d.S., Aprilie, Institutul Geologic.

318. Pornesc geologii în larg - 9 mai, Revista Magazin

319. Dezlănţuirea naturii – Iulie, Univ. Populară

320. Geografia şi Turismul – Iulie, Caiet Terra 2000

321. Primul Atlas geologic al României – Iulie, Informaţia Bucureştiului

322. Ce ştim despre Terra ? – 16 iulie, Cutezătorii

323. Vârfurile Lumii în 1970 – pt. Caietul Terra 2000

324. Creşterea rezervelor minerale – 22, Iulie, Scânteia

325. Referat ,,Comori ale Naturii,, - 6 decembrie, Edit. Ştiinţifică

326. Alexandru Semaka – discurs funebru , Decembrie

1971

327. O cucerire ştiinţifică a ultimelor două decenii: cunoaşterea topografiei şi

geofizicii fundurilor oceanice - Progresele ştiinţei, An.7, nr.7, pp. 329-333

328. Destinul munţilor şi al continentelor, Ed. Ştiinţă şi tehnică, 1971 nr.5, pp.22-23

329. Relaţia structură geologică-turism în Munţii Apuseni - Lucrarea celui de-al II-

lea Colocviu Naţional de geologia turismului, pp.111-117

330. Şi continentele călătoresc ? - Almanah Turistic, pp.49-53

331. Chei pentru porţile comorilor din adâncuri - Scânteia Tineretului, Decembrie,

nr.7020, p.3

332. Cucerirea giganţilor lumii - Cutezătorii, An V, nr.1, 7 ianuarie Caiet - program,

pp.30-31

333. Sărbătorim 70 ani de viaţă şi 50 de învăţământ Acad. Prof. Miltiade Filipescu

27 martie, discurs la Universitate

334. Cercetarea ştiinţifică în geologie – pt. ziarul Munca

335. Concurs Televiziune – Baia Mare, 14 martie

336. Cortul Roşu – pt. România Liberă, Iulie, articol manuscris, 8 pag.

82

337. Observaţii la documentarul SC/MD/16 pt. UNESCO

338. Un nou concept în geologie – Tectonica globală - Revista Minelor, Mai, articol

manuscris, 21 pag.

339. Din nou despre formarea munţilor

340. Raport – asupra deplasării efectuate în R.P.Polonă 7 – 17 ianuarie,

art.manuscris, 6 pag.

341. Program de cercetare pe 1972 – Institutul Geologic

342. Pămîntul în expansiune – 10 aprilie, Magazin istoric.

343. Chei pentru porţile comorilor din adâncuri - Scânteia Tineretului,

11 decembrie

344. Cucerirea Munţilor Himalaya – 7 ianuarie, Cutezătorii,

345. Cercetarea geologică în geologie – Ziarul Munca, Ianuarie, art. manuscris, 3 pag.

346. Din frumuseţile şi bogăţiile R.S.R – Conferinţă Polonia, Ianuarie

347. Geonomia – 22 februarie, Universitatea Populară

348. Din nou despre formarea munţilor – Mai, Ştiinţă şi Tehnică

349. Un imperativ al educaţiei actuale – apropierea copiilor de natură. Conferinţă şcoala de perfecţionare

350. Raport asupra deplasării Polonia – Univ. Populară, Februarie

351. Geology of Romania (Burchfield) – S.U.A

352. Descoperiri geografice – 14 martie, Concurs TV – Baia Mare

353. Topografia fundurilor oceanice – Iulie, Progresul ştiinţei, nr.7

354. Lumea noastră văzută din Cosmos – 27 aprilie, Univ. Populară

355. Observaţii la document UNESCO – Aprilie, pt. Comitetul Geologic

356. Un nou concept în geologia Tectonicii Globale – Mai, Buletin Geologic, nr.3

357. Evoluţia paleogeografică Carboniferului – Mai, Congres pt.Carbonifer

358. Enigmele terrei – Septembrie, TV ,,Mai aveti o întrebare ?,,

359. Referat – Uzina Terra de Lecca, Mai, Edit. Creangă

360. Referat – Ghid Turistic de Frazzei, Mai, Edit. pt. Turism

361. Septième Congres International de Stratigraphie et de Géologie du Carbonifére

23 -28 August

362. Destinul Munţilor şi Continentelor se plămădeşte în adâncurile Terrei –

Ştiinţă şi Tehnică, Mai, nr.5

1972

363. O revoluţie în ştiinţele geologice: Tectonica globală - Universitatea Cultural-

Ştiinţifică Bucureşti, Omagiu Republicii 1947-1972, pp.107-110

364. Geologia descoperă şi propune (interviu de Catinca Muscan), România Liberă,

nr. 8753 din 14 decembrie, p.11

365. Geologia oferă industriei noi materii prime - Flacăra, An XXI, nr. 916,

23 decembrie, p.17

366. Taina Munţilor Apuseni - Almanah Turistic, pp. 140-143

367. Three roades, three keys to the secrets of the Apuseni Mountains - Holidays in

Roumania, nr.12 (versiuni şi în limbile franceză şi germană)

368. Munţii Bihor – o invitaţie la mister - România Pitorească, An, I, nr. 6, pp. 13-14

369. Drum spre comorile Apusenilor - Revista Magazin, nr. 794, pp. 5-6, 23 decembrie

370. Atracţia speologiei nu este numai ... romantică - România Liberă, nr. 8463, p.4

371. Către geologii şi geografii echipajelor - Cutezătorii, nr. 236, p., 30 martie.

83

372. Note de drum din Alpii Răsăriteni : Insbruck - Universitatea Cultural-Ştiinţifică

Bucureşti, Clubul Terra 2000, Caiet-program, pp. 48-50

373. Un mare savant român: Gh.Munteanu Murgoci - Narodnaia Rumînie, nr. 6

374. Peştera Bulba – Un complex carstic ieşit din comun – articol nepublicat

375. Tovarăşului Director Gh. Constantinescu – Sesizare, Editura Sport – Turism,

10 pag.,

376. Simpozion ,,Paratethys" – Institutul Geologic , Univ. Babeş-Bolyai Cluj - Napoca

377. Atracţia speologică nu este numai românească – 9 ianuarie, România Liberă

378. Referat asupra propunerii ,,Cuaternarul României,, - Februarie, Edit. Ştiinţifică

379. Discurs pt. Conferinţa despre Republica Centrală Africană - Mai, Institutul

Geologic

380. Discurs la conferinţa – ,,Paratethys" – 28 mai, Cluj- Napoca

381. Ghid Bihor-Vlădeasa cu S. Bordea – August, Edit. Sport - Turism

382. Bogăţiile Apusenilor – Universitatea Populară, conferinţă

383. Fotografiatul în peşteri – Asociatia Artiştilor Fotografi, conferinţă

384. Die Erzeichtümer Rumäniens – Sepembrie, Radio Hamburg

385. Discurs deschidere simpozion Loess – 12 noiembrie, Institutul Geologic Cluj

386. Raport asupra deplasării Franţa – Decembrie, Ministerul Minelor

387. Zone de subducţie în România – Decembrie, Institutul Geologic, D.d.S

388. Cunoaşterea patrimoniului speologic prin turism - Speologia şi Turismul - articol

manuscris, 8 pag.

1973

389. Sfaturi pentru activitatea geografică şi geologică în cadrul expediţiilor

„Cutezătorii” - Îndrumar Metodic pt. Activitatea pionerească, nr.5, p.4-5

390. Câteva consideraţiuni asupra zonelor carstice ale Franţei

391. Raport – asupra deplasării efectuate în Franţa, în intervalul

26 septembrie – 11 noiembrie

392. Expediţie geologică în Delta Dunării – România Liberă

393. Munţii Apuseni – Comentariu la film 24 iulie, Teleşcoală

394.Raport asupra deplasării în R.S.Cehoslovacă cu ocazia celui de al VI -lea

Congres Internaţional de Speologie – Decembrie, MMPG

395. Raport asupra deplasării efectuate în Austria şi Elveţia MMPG, Octombrie şi

Noiembrie

396. Formaţiunile Permiene din Munţii Apuseni – comunicare Institutul Geologic

397. The Magmatic Arc of the East Carpathians – Discussion and a proposal for a

subduction zone - articol manuscris, 13 pag.

398. Proiecte grandioase – Ianuarie, TV – Mai aveţi o întrebare ?

399. Referat pt. Pământul furtunilor – Ianuarie, Edit. Ştiinţifică

400. Control ştiinţific la vol. ,,Pojarul Poliţei" de I. Viehmann, Iulie, Edit. Turism

401. Referat ,,Excursie la 7000 m,, de D. Coman – Iulie, Edit. Turism

402. Tectonică Apuseni – Iulie, Volum Bratislava

403. Munţii Apuseni – Iulie, comentariu pt. film TV

404. Expediţie geologică în Delta Dunării – 5 august, România Liberă

405. Topolniţa şi Scărişoara – August, Comentariu pt. film TV

406. Vulcanii – August, Almanah Scânteia

407. M-ţii Apuseni. Lecţii cu Ghizi ONT - Decembrie, Univ. Populară

84

408. Referat de control ştiinţific al lucrării ,,Excursie la 7134 m altitudine,, de Ing.I Coman

409. Referat de prezentare a cărţii ,,Pământul furtunilor,, de Eric Shipton

410. Munţii Metaliferi – Schiţe pentru Raport : Introducere, Istoricul Cercetărilor,

Diverse Note.

411. Morfologia Carstică – Condiţionarea geologică şi geografică a procesului de

Carstificare – Rezumatul tezei de doctorat, Conducător Ştiinţific Prof. Dr. doc.

Tiberiu Morariu, Universitatea Babeş – Bolyai Cluj – Napoca.

1974

412. Bihor-Vlădeasa, (în colab. cu S.Bordea), Edit,Sport-Turism, 120 pag.

413. Revoluţia tehnico-ştiinţifică şi modernizarea economiei - România Liberă,

2 august, p.1 şi 3.

414. Holidays în Romanian’s mountains - Edit.Publiturism, 12 pag. (versiuni şi în limba

franceză, germană şi rusă)

415. Ce ne spun astăzi vulcanii - Almanahul Scânteia, pp.321-327

416. Peştera Lascaux şi replica ei - Univ. Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti, Clubul Terra

2000, Caiet program 1973-1974, pp.29-31

417. Oceanul Munţilor Metaliferi (text pentru C.Muscan), Revista Magazin, nr.883,

7 septembrie, p.1 şi 3

418. Lapiezurile de la Ponoare în pericol - Revista România Pitorească, nr.7, pag.9

419. Intrebări la concursul ,,Cel mai bun continuă,, T.V.

420. Carpaţii – Iunie, Editura Publiturism

421. Ce e nou în geologie – 25 mai, Revista Magazin

422. Cum aţi ajuns la aceasta descoperire ? Oceanul Munţilor Metaliferi – Septembrie

423. Shell şi ecologia României – 8 mai - Tinereul Liber

424. Chei pentru comorile din adâncuri – 11 decembrie

425. Peştera Bulba – Ianuarie, Edit. Sport - Turism

426. Terra încă necunoscută ? – Ianuarie, Mai aveţi o întrebare ?, TV.

427. Tectonica globală – Februarie, Ciclu conf. Univ. Populară

428. Referat teză P.Samson – Iulie, Univ. Bucureşti

429. Revoluţia tectonico-ştiinţifică şi economia – 2 august, România Liberă

430. Cel mai bun continuă – Decembrie, TV ciclul 10 emisiuni

431. Monumente geologice ale naturii – Edit. Tehnică

432. Recenzie – J.N.Jenning – Karst Australian National Universty Press, Camberra,

1971, 253 pag., 69 fig., 40 photos. – Lucr.Inst. Speologie

433. Bulletin d'information de la Section des Sciences de la Terre de L’Université

de Genéve – Conférences données à la Section des sciences de la Terre du ler

Octombre 1973 au 30 juin 1974 – (Service géologique de Bucarest) – Vues

nouvelles sur la structure des Carpates Roumaines, 8 noiembrie.

434. Oceanul Munţilor Metaliferi (text pentru C.Muscan), Revista Magazin, nr.883,

7 septembrie, p.1 şi 3

1975

435. Peşterea Topolniţa (în colaborare cu C.Lascu) Edit. Sport-Turism, 65 pag., 80 foto.

436. Noi şi natura - Îndrumătorul cultural, nr.5, p.59

437. Referat de control ştiinţific al lucrării ,,Monumente ale Naturii" de V. Brădescu

85

în ,,Monumente geologice ale naturii în România" de M.Bleahu

438. Structura Apusenilor nordici – Decembrie, Sinteză în română şi franceză + hărţi,

Comunicare Academie

439. Poziţia Apusenilor în lanţul alpin – Decembrie, Comunicare Academie

1976

440. Structure géologique des Apuseni Septentrionaux - Rev. Roum.géol., géophys.,

géogr., Sér.géolog., t.20, nr.1, pp.27-39

441. Peşteri din România (în colaborare cu V. Decu, S. Negrea, C. Pleşa, I. Povară,

I.Viehmann), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 415 pag.

442. Cuceritorii întunericului - Editura Sport Turism, 195 pag, Bucureşti.

443. Catalogul peşterilor din România (în colaborare cu I.Povară), Edit. CNFES,

55 pag.

444. Petrolul românesc - Tribuna Română, An V, 1 noiembrie, p.6

445. Omul şi litosfera - Tribuna Română, An V, 15 august, p.5

446. O nouă teorie despre formarea Carpaţilor - Tribuna Română, An V, 1 iunie, p.6

447. Peşterile României - Tribuna Română, An V, 1 iunie, p.6

448. Munţii Codru-Moma (în colaborare cu Gh.Bologan), România Pitorească, An V,

nr. 6, pp. 22-23

449. Peşterile României - Univ.Cultural-Ştiinţific, Bucureşti, Clubul Terra 2000,

Caiet program 1975-1976, pp.51-54

450. Speosport ’76 - Steagul Roşu, 12 noiembrie, p.8

451. Munţii, turismul şi turiştii sibieni (text pentru Al.Constantinescu), Tribuna

Sibiului, nr.5953, 12 februarie, p.8

452. Enigma Munţilor Apuseni (text pt. C.Muscan), Revista Magazin, nr.954,

17 ianuarie, p.1 şi 9

453. Recenzie la cartea A.Tolmann: Grundprinzipien der alpinen Deckentektonik 1973 - D.d.S. Institutul Geologic, v.XLII/5, pp.282-283

454. Cutremurele – Ziarul ,,Munca,, 21 martie.

455. Geologia M-ţilor Codru – Moma – Studiu Institutul Geologic

456. Alexander Tollmann – Analyse des klassischen nordalpinMesozoikum –

Editura Frantz Deuticke, Wien, 580 pag., 256 fig., 3 tabele.

457. Atlantida – mit sau realitate ? 18 decembrie, Televiziune

458. Despre Yeti – 24 aprilie, Revista Magazin, nr.968.

459. Munţii – Codru - Moma – Ianuarie, România Pitorească, nr.54.

460. Petrolul românesc – ziar Tribuna României, 1 noiembrie

461. Monumente ale naturii jud. Alba - August, Îndrumar cultural

462. Cazul Velikovsky – Noiembrie, Televiziune

1977

463. Cutremurul, consideraţii geologice - Tribuna Română, An VI, 15 martie, p.9

464. Mit mond a szaktudomany a marcius 4-I földrengesröl, - A het, 18 martie,

pag.10, Bucureşti

465. Interpretarea geologică a cutremurelor - Albina, pag.5. , Aprilie

466. Se pot combate cutremurele ? – Almanah. educaţiei, Edit. Rev. Pedag., pp.100-102

467. La cotul Carpaţilor. Ce se întâmplă acolo în adâncuri ? - Contemporanul,

86

23 martie, p.5

468. Inventarul speologic al Munţilor Bihor - (în colaborare cu L.Vălenaş, P.Brijan,

B.Halaşi), Nymphaea, Oradea, vol..V, pp.209-235

469. Un deceniu care a zguduit...geologia - Contemporanul, 25 februarie, p.5

470. Atlantida. Mit sau realitate ? - Contemporanul, 20 aprilie şi 27 mai, p.5 şi 11

471. Ciocniri în cosmos şi ecoul lor terestru - Contemporanul, 9 august, p.5

472. Tata Noe şi transgresiunile – Almanahul educaţiei, Edit. Rev. Pedag., pp.100-102

473. Monumente ale naturii din judeţul Alba - Îndrumător Pastoral al Episcop. rom. ortodoxe,

vol. I, pp. 271-274, Alba Iulia

474. Cristalele României - (în colaborare cu I.Miclea), Edit. Sport-Turism, 50 pag.,

89 fotografii

475. Editorial la Buletinul Informativ F.R.T.A - C.C.S.S., pp. 3-7

476. Semnal cetăţenesc - (text pentru N.Sârbu), Flamura, nr. 3128, 1 noiembrie, p.7

477. Ablak a foldmiyere - (text pentru A.Hugo), A het, 25 martie, p.10

478. Studiu statistic asupra endocarstului Munţilor Bihor

479. Cutremurul din 4 martie şi interpretarea sa geologică - Revista Magazinul,

19 februarie

480. Referat de apreciere asupra cărţii ,,Expedition Famous" de Claude Riffaud şi

Xavier Le Pichon, Editura Ştiinţifică

481. Formarea continentelor şi a oceanelor - Colecţia “Ştiinţa pentru toţi”, nr.22, Edit.

Ştiinţif.-Enciclop., 112 pag.

482. Vineri, 4 Martie 1977, orele 21,22 – Cel mai distrugător cutremur din România –

15 martie, Tribuna României

483. Referat lucrare – Relieful carstic în Dobrogea

484. Noi geologii şi cutremurul – Contemporanul, 8 martie

485. Cutremurul în viziunea ştiinţifică – Tribuna României, Articol publicat, 4 pag.

486. Marele cutremur – 10 martie, Revista Magazin

487. Cutremurele vrâncene – Contemporanul, articol publicat, 7pag.

488. Interpretarea geologică a cutremurelor – 11 martie, Agerpres

489. Cutremurele - Munca

490. Referat – ,,Peştera Cloşani,, V.Decu – Editura Sport - Turism

491. Hărţile lui Piri Reis – Televiziune

492. Structura şi alcătuirea globului – 23 decembrie - Conf. Amzei

493. Rifturile - Contemporanul

494. Biografia Pământului - Note la ciclu de confer, Univ. Populară

1978

495. Codru-Moma - Colecţia „Munţii noştri”, nr.18, 102 pag.

496. În adâncurile Terrei unde se plămădeşte petrolul - Contemporanul 25 august, p.5

497. Rifturile - oceane în formare - Contemporanul, 10 februarie, p.5

498. Gheţarul Scărişoara - Univ. Cultural-Ştiinţific Buc., Clubul Terra 2000,

Caiet Program 1977-1978, pp.27-29

499. Planeta numită Pământ - Part. I, 33 p.; part.II, 32 p.; part.III-30 p.; part.IV, 31p,

Consiliul Culturii Animafilm.

500. Dare de seamă asupra activităţii Comisie centrale de speologie sportivă pe anul

1977 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr. 2, pp. 130- 135

501. Enigme ale spaţiului cosmic - (text pentru C.Muscan), Revista Magazin, nr.1072,

87

22 aprilie, p.1 şi 8

502. Geologia, ştiinţă care lucrează numai cu unicate (text pentru A.Cusin), Flacăra,

nr.1208, 3 august, p.24

503. Notre invité: le Dr.Marcian Bleahu (text pentru A.Bădilă-Fabritius), Livres

roumains, nr.2 p.7- 8, în limbile germană, engleză şi rusă

504. Recenzia la cartea de R.D.Ballard şi J.G.Moore „Photografic atlas of the Mid

Atlantic ridge rift valley”; D.d.S. Inst. Geol., v.LVIV/5, pp. 187-188

505. Raport – asupra îndeplinirii fazei pe trimestrul II 1979 a contractului

nr. 33-78-13 din august 1978

506. Energia şi ocrotirea naturii – Institutul Central de Cercetări energetice, Conferinţă

507. Meteoriţii – T.V

508. Referat - ,,Teritoriul României şi tectonica plăcilor" de Ştefan Airinei

509. Vulcanii – T.V. – Teleenciclopedia – Decembrie, Comentariu TV

510. Consideraţii asupra evenimentelor tectono-magmatice ce au avut loc în timpul

cretacicului în Munţii Apuseni pe baza vârstelor izotopice – articol manuscris

511. Energia caustobiolitelor – articol manuscris

512. Programul şedinţei de lucru cu tema ,,Energetica în următoarele trei decenii,,

pt. Academia R.S.R – Colectivul de prognoză

513. Cortul Roşu – Un mare film despre o tragedie a slăbiciunilor omeneşti – expediţia

Nobile la Polul Nord

1979

514. The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru Nappe system (în colaborare cu D.Patrulius, E.Antonescu, A.Baltreş, S.Bordea etc.) III, Triassic

colocviu Carpato- Balkanic geol.Assoc., Guidebook to field trip, 30 pag.

515. Energia şi apărarea naturii, în vol. „Energia în următoarele trei decenii”,

Edit. Academiei R.S.R, pp.276-288

516. Crusta terestră alunecă pe astenosferă: o atestă deriva continentelor,

8 iunie , pag.5 , Contemporanul

517. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul

1978 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr. 3, pp.131-151

518. Aplicarea teoriei plăcilor la evoluţia arcului carpatic este astăzi unanim

acceptată - (text pentru C.Tabacu). Tribuna României, An VIII, nr.154, p.6

519. Referat – asupra lucrării ,,Carstul din Munţii Pădurea Craiului,, elaborată de

Teodor Rusu în vederea obţinerii titului de doctor în ştiinţe geografice

520. Raport asupra îndeplinirii fazei pe trimestrul II 1979 a contractului nr. 33-78

din 31 august 1978

521. Conservarea Pădurii şi turismul – Câteva observaţii pe marginea unui proiect de

parc naţional în Munţii Bihor

522. Interview – Tribuna României, Mai, 6 pag., articol manuscris

523. Everestul – T.V. Aprilie.

524. Necesitatea ştiinţei – articol manuscris

525. Parc Naţional al Munţilor Bihor – Aprilie , şedinţă ASAS

526. Planeta numită Pământ - 4 diafilme, Animafilm

527. Deriva Continentelor – 8 iunie, p.5, Contemporanul

528. Magnetism, forma Pămantului, Structura – 12 ianuarie, TV- Mai aveti o întrebare?

529. Civilizaţie şi cultură – 28 februarie, I.G.G, Conferinţă

88

530. Everestul – Comentariu TV

531. Referat teză T.Rusu – Carstul din Pădurea Craiului – Univ. Cluj

1980

532. Harta geologică a României scara 1:50.000 Foaia Poiana Horea - (în colaborare

cu S.Bordea, J.Bordea, Gh.Mantea, R.Dimitrescu), Edit. Institutului Geologic

533. Ghid de excursii în Munţii Apuseni. Geologia. –Lucrare la al VIII-lea Colocviu

de geografie Româno-Francez, Cluj-Napoca, 15 pag.

534. La împlinirea a 60 de ani de speologie românească - Analele Academiei RSR,

vol. XXX, pp.251-253

535. Bogăţiile minerale ale Terrei - Contemporanul, 10 septembrie, p.5

536. Vectorii viitorului - Contemporanul, 4 ianuarie, p.3

537. O lume a adâncurilor – Peşterile - Consiliul Culturii, Animafilm, 48 pag.

538. Un traseu inedit spre Padiş şi peştera Scărişoara - România Pitorească, An IX,

nr. 6, pp.22-23.

539. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul

1979 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr.4, pp. 182-200

540. Marile descoperiri şi înfăpturiri ale ştiinţei - (răspuns la o anchetă).,Revista

Magazin, 27 decembrie, nr.1212, p.7

541. Recenzie la cartea lui D.Grigorescu „Înainte de apariţia omului” – Revista

Magazin, nr. 1211, p.2

542. Recenzie la cartea lui L. Jakucs: „Morfogenetics of karst regions” - St. Cercet.

Geol. Geofiz., geogr., Ser.geograf., v.XXVII, nr.2, pp.352

543. Turismul şi protecţia peisajului – al V-lea Colocviu Naţional de Geografia

Turismului, Bucureşti 25-28 septembrie

544. Opera ştiiţifică a lui Ion Popescu-Voiteşti –Privire de ansamblu : Anuarul Inst.

de Geologie şi Geofizică, 1980, vol. LV,pp.26-33

545. Seismicitatea Peninsulei Balcanice – Colocviu Internaţional I.C.O.M.O.S –

Bucureşti – Buzău 24-29 septembrie

546. Referat – asupra unor capitole din studiul privind cutremurul din 04 martie 1977

547. Etica omului de ştiinţă – Scrisoare pt. Scânteia (nepublicat)

548. Programul Lucrărilor celui de al VIII-lea colocviu de geografie Româno-

Francez – Cluj – Napoca, 28 iunie – 1 iulie

549. Bogăţiile minerale ale Terrei – Contemporanul, 10 octombrie

550. Date noi Platoul Vaşcău - D.d.S Institutul Geologic.

551. Un traseu inedit spre Peştera Scărişoara – 1 iunie, România Pitorească

552. Universitatea Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca – membru în comisia de doctorat pentru

teza dl. Pompei Cocean intitulată – Carstul Munţilor Apuseni studiu de geografie

aplicată

553. Ochiuri de mare în plin munte – Film T.V., manuscris

554. Megaliţii din Bucegi şi Ciucaş – TV, Teleenciclopedia

555. Cascada Bâlea – TV, Teleenciclopedia Film de Mircea Gheghinescu, comentariu

M. Bleahu

556. Mâine – 4 ianuarie, Contemporanul, pag.2

557. Bogăţiile minerale ale Terrei – 10 octombrie, Orizont ştiinţific, pag.5

558. Referat pt. cartea Cutremure – pt. C.N.S.T

559. Vulcanii noroioşi – Comentariu film TV

89

560. Biografia Pământului Note la ciclu de conferinţă, Univ. Populară

561. Protecţia peisajului – Ocrotirea Naturii, 87/1

562. Seismologia Balcanilor – Sesiunea ICOMOS

563. Gânduri despre Istoria ştiinţei – 6 martie, Contemporanul

564. Referat carte ,,Personalităţi Geografice – Edit. ştiinţifică

567. Viitorul – Contemporanul, 5 ianuarie

1981

568. Munţii Bihor-Vlădeasa - (în colaborare cu S.Bordea), ediţia a 2-a, Edit.Sport-

Turism, Seria Monografii montane, 498 pag.

569. Proclamarea priorităţilor gândirii româneşti, Contemporanul, 6 martie, p.5

570. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie pe anul 1980 bis

Buletin Speologic, nr.5, pp.110-125

571. Gânduri despre omul cult pt. Almanah Scânteia - (nepublicat)

572. Pasionantul roman al devenirii biologice - Asupra cărţii „Înainte de apariţia

omului” de D.Grigorescu, Contemporanul, 13 martie, p.5

573. Îndrăzneţii cercetătorii ai petelor albe (text pentru C.Constandache), Dobrogea

Nouă, nr.294, 9 septembrie, p.2

574. Pe urmele naturii – Denver pt. ,,Contemporanul,, (nepublicat), manuscris

575. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – Referat de sinteză, Sesiune ştiinţifică Cluj,

Iulie

576. Colocviu ştiinţific cu tema mediul înconjurător şi calitatea vieţii în Munţii

Apuseni – Academia Română, filiala Cluj

577. ,,Univers Subteran,, - 3 filme Speologice – TV, Teleenciclopedia

578. Referat ,,Munţii Apuseni şi Rodnei,, de I.Viehmann prezentat pentru obţinerea

titlului de doctor în ştiinţe

579. Recenzie – Înainte de apariţia omului – Decembrie, Radio, Emisiunea ,,Ştiinţa,,

580. Descoperirile anului 1981 – Ianuarie, Contemporanul

581. Referat doctorat Mantea – Februarie, Univ. Al.I.Cuza Iaşi

582. Potopul – 17 martie, TV.

583. Univers subteran – 3 filme Teleenciclopedia - Aprilie, TV

1982

584. Istorie scurtă a unei revoluţii ştiinţifice – Buletin Informativ Ştiinţific IGG,

pp.95-99

585. Glosar de tectonică globală - Buletin Informativ Ştiinţific IGG, pp.100

586. Două etape mai aproape de realitate, în articolul „Mediul înconjurător şi

calitatea vieţii în Munţii Apuseni”, Almanah turistic, pp.54-64.

587. Les Monts Apuseni. Une aventure de la connaissance. Vacances en Roumanie,

An XXIV, nr. 131-132, pp.28-31 (versiuni şi în limbile germană şi engleză)

588. Notă cu privire la adâncimea Avenului Negru, Buletin informativ speologic, nr.6,

pp.181-182

589. Dare de seamă asupra activităţii Comisie centrale de speologie sportivă pe anul

1981 - Buletin speologic informativ, nr.6, pp.255-285

90

590. Cel de al 8-lea Congres Internaţional de Speologie (Bowling Green, SUA),

Buletin informativ speologic, nr. 6, pp.13-46

591. Raport asupra activităţii pe intervalul 1977-1981 al Comisiei centrale de

Speologie sportivă - Buletin informativ speologic, nr.6, pp. 249-254

592. Prefaţă la cartea lui C.Goran „Catalogul peşterilor din România” - Edit CNEFS,

pp7-11

593. Recenzie la cartea lui C.D.Schonwiese „Klimaschwankungen” - D.d.S. Instutul

Geol. Geofiz., V.LXVII/3, pp.171-172

594. Recenzie la cartea lui M.Sears, D.Merriman „Oceanography” - D.d.S. Inst.Geol.

Geofiz., v.LXVII, nr.5, pp.169-170

595. Recenzie la cartea lui H.H.Lanhguth, R.Voigt „Hydrogeologische Methoden”, D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXVII/3, pp. 171

596. Glosar de tectonică globală – Buletin informativ I.G.G., pag.100

597. Munţii Apuseni – România Pitorească, 8 iulie

598. Flori de piatră – TV, Teleenciclopedia, Ianuarie

599. Cronologia unei revoluţii ştiinţifice – Conferinţă Academie, Mai

600. Speologia – note la ciclul conferinţe Universitatea Populară

601. Miraculoasa lume a carstului şi a peşterilor – Edit. Albatros, articol manuscris

602. Referat – asupra tezei de doctorat prezentat de Todea Zamfir Radu: Studiul

geologic al regiunii dintre văile Adamclisi şi Pietreni din platforma sud

dobrogeană cu privire specială la apele subterane,,

603. Buletin de informaţii ştiinţifice şi tehnice - Ministerul Geologiei – pag.95,

Cronologia unei revoluţii ştiinţifice

604. Flori de piatră – TV, Teleenciclopedia

1983

605. O călătorie spre centrul Pământului - Almanahul Scânteia, pp.303-305

606. Note de drum din America: Peştera Carlsbad; Marele Canyon - Almanah

Turistic, august, p.150-154

607. Carpaţii noştrii, simfonie în alb şi verde - Invitaţie în Carpaţi, broşură editată de

Ministerul Turismului, p.3

608. „Petele de culoare” din peştera Cuciulata. Un punct de vedere personal - Buletin

Club „Emil Racoviţă”, Bucuresti, v.8, pp. 113-114

609. Al 10-lea Speosport - Buletin Speologic, nr.7, pp.11-20

610. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie pe anul 1982, Buletin Speologic, nr.7, pp.139-162

611. Emilian Cristea. Necrolog - Buletin Speologic, nr.7, pp.5-10

612. Masă festivă (schiţă umoristică) - Perpetuum Comic ’83, Edit. Revista Urzica,

pp.153-155

613. “Cititor” al adâncurilor Terrei (text pentru C.Vişan), Revista Magazin, nr. 1327

din 12 martie, p.33 şi nr. 1328 din 19 martie, p.4

614. Recenzie la primul număr al rev. „Karstologia”, Buletin Speologic, nr.7,

pp.206-207

615. Carpaţii – pt. Publiturism

616. Invitaţie la Simpozionul ,,18 ani de cercetare geologică şi geofizică înRomânia,,

25 – 26 ianuarie

617. General Notions of Seismology - articol manuscris, 44 pag.

91

618. Călătorie spre centrul Pământului – Almanah ,,Scânteia,,

619. Lecţie la 90 ani de la terminarea facultăţi 14 mai

620. Râpa Roşie – TV, Teleenciclopedia

621. Meniurile paleolitice – Viaţa omului primitiv povestită de peşteri - Case, haine

şi distracţii, manuscris, 6 pag.

622. Analiza structurala a calcarelor din zona Cetaţile Ponorului pe baza

diagramelor de peşteri – articol manuscris, Noiembrie, 5 pag.

623. Raport asupra deplasării efectuate în R.P.Ungaria în perioada 30 august –

13 septembrie 1983 – pt. Ministerul - Mine, Petrol şi Gaze

624. Câteva probleme privind aplicarea tectonici globale la arcul carpatic

The Magnetic Arc of the East Carpathians – Discussion and a Proposal

Simpozion I.G.G

625. Taina munţilor Apuseni - ,,Vacances en Roumanie,, 4 pag.

626. Referat – Teză de doctorat a geologului Salah Hassan Hissein - ,, Studiul

mineralogic şi petrografic al eruptivului bazic dintre Valea Bogata şi Racoş

Munţii Perşani,, Universitate, 22 iulie

627. Referat doctorat – Ruben Sanches - Universitate

628. Recenzie Relieful Carstic – pt. Şerban , Ocrotirea Naturii

629. Peşterile României – Almanah Scânteia, art. manuscris, Septembrie.

1984

630. Protecţia naturii în Statele Unite ale Americii - Ocrotirea Naturii, v.28, nr.2,

pp.120-127

631. Glomar Ghallanger, o aventură a cunoaşterii - Contemporanul, nr.8, p.6,

Februarie.

632. Munţii Apuseni - România Pitorească, nr.1, p.21, Ianuarie

633. Peşteri din România - România Pitorească, nr.11, p.21, Noiembrie

634. Geologia planetară - Contemporanul, nr.15, p.7, 1 martie

635. Traseu de iarnă de la cabana Padiş la cabana Scărişoara - România Pitorească,

nr.2, p.22, Februarie

636. Turismul şi ştiinţa - Almanah B.T.T, p.18

637. Cuvinte despre tradiţie, hărnicie şi pasiune - Buletin-program Speo-Timiş, pp.3-6,

Timişoara

638. Cine suntem şi ce vrem noi ? - Speotelex, nr.6, pp.3-5, Septembrie.

639. Raport de activitate al Comisiei de speologie sportivă pe anul 1983 - Buletin

speologic, nr.8, pp.129-152

640. Recenzie la cartea lui J. C. Gall: „Sedimentationsräume und Lebensbereiche

der Erdgeschichte” (1983) - DS. Inst. Geol.Geofiz., v.LXVIII/1, nr.1, pp.374-375

641. Recenzie la cartea lui E. D. Goldenberg (edit) „Atmospheric chemistry” (1982), DS. Inst. Geol. Geofiz., v.LXVIII/1, pp.379-380

642. Recenzie la cartea lui A.Watznauer „Deutsch-Englisch Technik-Worterbuch,

Geowissenschaften” - D.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXVIII/1, pp.380-381

643. Recenzie la cartea lui T.Orghidan, St.Negrea, Gh.Racoviţă, C.Lascu „Peşteri

din România” - România Pitorească, nr.11, pp.21-22

644. Seismologie – I C C R O M – The Romanian earthquake of March 4, 1977 and the

seismic microzonation of Bucharest

645. Viaţa Nouă – Dialog – De vorbă cu Prof. Dr. Marcian Bleahu – Interviu în

92

exclusivitate pentru ,,Viaţa Nouă,, nr.1, realizat de Ion Timiş Palatinus – Revista

nevăzătorilor

646. Deriva continentelor – Scenariu pt. film de animaţie la Animafilm, Octombrie

647. Vulcanii – Proiect de scenariu - Animafilm

648. Peşterile – Proiect de scenariu - Animafilm

649. Carst şi peşteri în România – Pliant B.T.T. Februarie

650. La început de drum – articol manuscris, Februarie

651. Din Istoria Geologiei Româneşti – Evul Mediu 1918 - manuscris

652. Pământul se prezintă – Edit. Ion Creangă, manuscris, 158 pag.

653. La început de drum – Caiet Speotimiş

654. Referat doctorat Socolov – Univ. Bucureşti, 4 pag., Februarie

655. Peşterile României - Almanahul Scânteia, pp.219-224

1985

656. The magmatic arc of the East Carpathians: Discussion and a proposal for

interpretation. Soc.Geol.Pologne, an 55, nr.1/2, pp.23-31, Krakow

657. Tectonica globală. Lexic de specialitate, Bulet. Inform. document. tehnico-ştiinţific

Inst. Geol. Geofiz. Seria Geologie 1984 nr.3 pp.127-128, nr.4, pp.114-115; 1985

nr.1, pp.113-115, nr.2 pp.109-113

658. Pământul se destăinuie - Colecţia Alfa, Edit. I. Creangă, 157 pag.

659. Peştera Bulba (în colaborare cu C.Lascu), Edit.Sport-Turism, 38 pag.,94 planşe foto

660. Speologia, o ştiinţă a trecutului şi a viitorului - Almanahul Flacăra, pp.221-222

661. România barlangjai - A het evkönyve, pp.38-39

662. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul

1984, Buletin speologic FRTA-CCSS, nr.9, fsc.2 pp.215-246

663. Cutremure - Nature of the earthquakes and earthquakes intensity by Assistant prof.

Zoran Milutinovic, Mc.S. – Skopje, July

664. Fascinanta lume a peşterilor – Cutezătorii, 3 pag., manuscris

665. Volum Paleokarst (corespondenţă cu Editorul Bosak şi diverse note ) (Bibliografie

la lucrare – M.Bleahu + Figuri)

666. Recenzie pt. Peşteri România – România Pitorească

667. Referat pt. Naum ,,Relieful carstic,, - Inst. Speologic

668. Referat ,,Vulcanii Terrei,, pt. Manta – Edit. Albatros

1986

669. The Romanian earthquake of March, 1977 and the seismic microsonation of

Bucharest - Intern course on preventive measure for protection of cultural properties

in earthquake prone regions, ICCROM broşură, p.7, Skopje

670. General notions on seismology, „International course on preventive measures

for protection of cultural properties in earthquakes prone regions” - ICROM,

broşură, p.47 Roma.

671. Victor Corvin Papiu (1916-1986) - Anal.Univ.Buc., Ser.Geol., An.XXXV,

pp. 97-101, necrolog.

672. Cel de al IX lea Congres Internaţional de Speologie, Barcelona 1986 - Buletin

Speologic, Nr.10, pp.9-52, 1 – 7 august.

673. Vulcani noroioşi - Contemporanul, nr.52, pp.6-7, 15 decembrie.

93

674. Peşterile, muzee subterane - Cutezătorii, An XX, nr.1002, pp.6-7

675. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul

1985 (în colab. cu C.Goran), Buletin Informat. FRTA- COSS, nr.1, pp.5-49

676. Renzie la cartea lui H.D. Foster „Disaster planing. The preservation of life and

property” (1983) - D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXIX, pp.125-125.

677. Recenzie la cartea „Geoscientific aspect of the radioactive waste depositions,

(1980), D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., V.LXIX/5, pp.121-122.

678. Recenzie la cartea lui P.J:Sawkins „Metal deposits in relation to plate

tectonics” (1984), D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXIX/5, pp.119-120.

679. Eu încă sper că înţelepciunea va triumfa şi vom reuşi să păstrăm acest pământ,

în volumul de C.Vişan “Semnături în contemporaneitate”, Edit.Cartea

Românească, pp.241-248

680. Referat – asupra Tezei de Doctorat a D-lui Bogdan-Petroniu Onac ,,Mineralogia

speleotemelor din unele peşteri ale Munţilor Pădurea Craiului cu referiri

asupra semnificaţiei lor paleoclimatice,,

681. Referat – asupra lucrării ,, Ghidul pietrelor preţioase,, de M.Andrei

682. L. Jakucs - ,, Morphogenetic of karstic regions,, Akamemai Kiadiö, Budapest,

284 pag., 100 figuri şi 36 fotografii în text..

683. Karst fossile et paléokarst. Une question de terminologie par M.Bleahu – 10 pag.

684. Prefaţă la cartea “Peşteri scufundate” de C.Lascu şi S.Sârbu, Edit. Academiei

RSR, pp.11-14.

1987

685. Turismul şi protecţia peisajului – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 1,

pp.14-24.

686. Speologia – trecut, prezent şi viitor - Realitatea ilustrată, Almanah edit. de

Contemponul, Vara-Toamnă, pp.27-30.

687. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul

1986 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr.11, pp.5-26.

688. Nimic din ceea ce se acumulează prin cunoaştere nu trebuie irosit (text pentru C.

Iordache-Adam), Flacăra, SN XXXVI, nr.25, pp. 16.

689. MEGYEI Tükör - interviu

690. ROMÂNIA PITOREASCĂ – scenariu pentru un spectacol de sunet şi lumină –

Ateneul Român la Fliarmonică 12-21 august

691. Terra mai are enigme ? – Almanahul Scânteia, Mai

692. Referat carte turism Frazzei – Edit. Sport – Turism, Ianuarie

1988

693. Materiale pentru un dicţionar terminologic în domeniul geologic şi resurselor

oceanului mondial (în colab.cu un larg colectiv) - Informaci Bulletin, nr.1-2,

210 pag., Kutna Hora.

694. Case moderne cu elemente tradiţionale - Flacăra, nr. 24, p.19.

695. Terra mai are necunoscute? Cine mişcă plăcile? În adâncul globului terestru;

Glaciaţiile, încă o zonă confuză; De ce au dispărut dinozaurii ? (Materiale

incluse în articolul „Razna printre enigme”), Almanahul Scânteia, pp.295-299.

696. Farmecul peşterilor, în volumul “Expediţiile Cutezătorii”, Edit. Consiliul naţional

94

al Organizaţiei Pionierilor, pp.141-143

697. ,,Cutezători după 20 de ani” - Almanahul Părinţilor, 1989, pp.90-92

698. Copii, aşteptaţi-mă că vin cu voi - Flacăra, nr.1706, 4 martie, pp.11-13

699. A şti, a afla (răspuns la o anchetă) - Tribuna României, nr.378, p.8

700. In memoriam, Norbert Casteret - Speotelex, seria a II a, nr.3, pp.3-5

701. In memoriam Paul Matoş - Speotelex, seria a II a, nr.4, pp.III-IV

702. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul

1987 - Buletin informatic FRTA-CCSS, nr. 3, 58pag.

703. Prefaţă la cartea lui P.Cocean ,,Chei şi defilee în Munţii Apuseni”, Editura

Academiei, pp.7-8

704. Weitergeben als eine Flicht (text pentru E.Zweier), Neuer Weg, Jhrg.40, nr.12,

p.1 şi 4

705. Pledoarie pentru protecţia mediului geologic (text pentru N.Ştiucă), Scânteia

Tineret., nr.122 55, 27 Octombrie, p.4

706. Speologia, ştiinţă, artă, sport (text pentru V.Tofan), Sportul, An XLIV, nr.11934

din 7 mai 1988, p. 2

707. Bilanţ 1988 - ,,Tribuna României,,

708. La drum cu Cutezătorii – pt. ,,Flacăra,,- 29 ianuarie

709. Şi continentele călătoresc – pt. ,,Cutezătorii,, 5 martie

710. Date noi în tectonica global – pt. volum D-na Radu, Aprilie, Universitatea Populară

711. Ochii albaştrii ai înălţimilor carpatice – Scenariu film

712. Dicţionar INTERMORGEO – pt. C.A.E.R.

713. Oameni, gânduri, fapte – 15 decembrie, pag. 8 , Tribuna României

714. Sporturi Tehnico – Aplicative – 7 mai, Sportul

715. Natura – cultură – locuinţă – Simpozion Uniunea Arhitecţilor

716. Conferinţă – Tectonica României – Octombrie, Universitatea Greiswald

717. Ochi albaştri ai înălţimilor carpatice – Scenariu film

718. Locuinţă în perspectivă – un punct de vedere geografic – manuscris, 13 martie

1989

719. Tectonica globală – Orogeneza - vol.II, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 491 pag.,

225 fig.

720. Turismul şi ocrotirea naturii în SUA - Caiet de studii, nr. 10 februarie, al Inst. de

Economie Comerţ şi a Turismului, pp.54-56

721. Lumea fascinantă a rocilor - Cutezătorii, nr.12, pp.6-7

722. Să descoperim împreună Gheţarul Scărişoara - Cutezătorii, An XXIII, nr.1120,

pp.6-7

723. Les angoisses de la Terre - Actualités Roumaines, An XII, nr.23, p.12

724. Călătorie prin mările calde ale trecutului – Neur Weg, art. manuscris, 7 pag.

725. Prin lumea pietrelor - ,,Cutezătorii,, Mai, art. manuscris, 5 pag.

726. Ghid - Morfologie şi hidrologie carstică, în bazinul în bazinul închis – Padiş

Cetăţile Ponorului – Mai - Congres Speologic

727. Referat – de control ştiinţific parţial al lucrării ,,Geoclima şi istoria,, Edit. Ştiinţifică,

Februarie

728. Interviu pentru foaia volantă - 11 februarie,, Speologul vâlcean,,

729. Două popasuri în bazinul Someşului – TV, 20 martie.

730. Referat pentru doctorat G. Diaconu – Edit. Universitate

95

731. Scrisoare pt. accidentul Poieniţa – UASCR Cluj

732. Referat pentru premiile Academiei - Academie

733. Referat pentru cartea Drăgan – Airini – Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică

734. Ochiuri de mare în plin munte – Televiziune

735. Călătorie prin mările calde – Neur Weg

736. Turismul în Parcurile Naţionale - Turismul şi ocrotirea naturii în S.U.A.

pag.54-56, Revista Actualităţi în turism, Martie

737. The Earth's Unrest – Articol ,,Ziarul Romanian News, pag.16, 9 iunie

1990

738. Natură – cultură – locuire. - O dezbatere despre poetica locuirii. Ţara Bârsei, Seria

nouă, An.I, nr.1 pp.121-128, Braşov.

739. Protecţia peisajului. - Alternative, An.I, nr.5, p.2

740. Din nou s-au mişcat plăcile. - România Liberă, Seria nouă, nr.134, 2 iunie, pp.1-2.

741. Riffe, Muscheln und geheimnisvolle Höhlen. Eine Reise durch die warmen

Mare der geologischen Vergangenheit - Komt Mit’90, Edit. Neur Weg, pp.88-96.

742. Muzeul Naţional de Geologie. - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor, An I, nr.2, p.9,

25 iunie

743. Geologia românească la cumpăna epocilor. - Atheneum, An I, nr.1, pp.4-5.

744. Cine trebuie adus în boxa acuzaţilor ? - Eco, An I, nr.1, p.6, 15 februarie

745. Ceva despre ocrotirea naturii. - Eco, An I, nr.12, p.2, 4 mai

746. Moartea lui Bulă. - Eco, An.I, nr.13, p.6, 18 mai

747. Universitatea ecologică are dreptul la viaţă. - Eco, An I, nr.23, pp.4-5

748. Combaterea violenţei. Intervenţie în Parlamentul European de la Strassbourg. Eco, An.I, nr.24, pp.4-5

749. Peşterile cu picturi rupestre - Ziarul ştiinţei şi al călătoriilor, An.I, nr.3, p.6

750. Peştera Lascaux şi replica ei - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor, An.I, nr.4, p.1 şi 6

751. Peşterile cu picturi rupestre. Peştera Altamira. - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor,

An.I, nr.5, pp.6-7

752. Să împăcaţi omul cu natura - Alma Mater, An I, nr.2, p.2

753. Cuptorul de redus fierul de la Dezna - Atheneum, An I, nr.2.

754. Mişcarea ecologistă din România - Parlamentul, An I, nr.2, p.6.

755. Recenzie la cartea lui T. Rusu: ,,Carstul din Munţii Apuseni” Rev. Roum. Géol.,

Géophys., Géogr., T.33, pp.89-89.

756. Invitatul nostru. (text pentru A.Fabriţius), Cărţi noi, nr.2, p.11.

757. Nu ne mai rămâne decât să sperăm (text pentru M.Dorobanţu), Revista Magazin,

An 33, nr.40, p.5

758. Turismul, o activitate economică dar şi act de cultură şi educaţie - Gazeta

Sporturilor, An.II, nr.178, pp.1,2

759. Nous sommes hostils à la croissance zero. (text pentru D.Rochebin), Journal de

Genève, 3 october, p.5.

760. Iliescu muss nachgeben. (text pentru G.Cordier), Stuttgarter Zeitung, nr.235,

11 oktober, p.6.

761. Ecologistes roumains: „Nous sommes hostiles à la croissance zero”: Journal de

Genéve, pag.6.

762. Două destine tragice: Dunărea şi Marea Neagră – 20 februarie, articol

763. Pe firul scurt, telefonul fără fir - Curierul Naţional, nr.790

96

764. Senzaţionale dezvăluiri ale ministrului mediului dl.Marcian Bleahu –Conferinţă

de presă M.E.R. – România Liberă , 22 noiembrie

765. Un om care a câştigat lupta cu viaţa Marcian Bleahu – Dă culoare timpului tău

liber.

766. Aşadar, ce mai este nou în geologie ? – Revista Magazin, 27 septembrie

767. Propunere pentru realizarea Parcului Naţional al Munţilor Apuseni – pt. Depart.

Ocrotirea Mediului

768. Propunere pentru expoziţia internaţională de la Sevilia – pt. Academie,

23 octombrie

769. Un vis nerealizat – Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – pt. Revista ,,Muntele,,

articol manuscris, 5 pag.

770. Ocrotirea naturii, o necesitate pentru supravieţuire – Almanahul Părinţilor,

22 mai

771. Pietrele preţioase în lumea minerală - Definiţie şi caractere, manuscris, 62 pag.

772. Asociaţia de prietenie România – Belgia - articol manuscris, 15 pag.

773. Gânduri despre moartea lui Bulă – pt. Eco, 12

774. Geologia românească la cumpăna epocilor – pt. Atheneum, Revista Europeană de

Cultură şi Învăţământ, Ianuarie

775. Corectură la ,,Afacerea deşeurilor,,

776. Scrisoare către ministrul Topffer pt. dotarea Universit. Ecologice

777. Ocrotirea naturii, înainte şi după revoluţie – Cine organizează şi păzeşte

parcurile şi rezervaţiile naţionale ?, Eco, An. I, Nr.19, p.5, 22 iunie.

778. Gânduri despre stratificarea dizidenţei şi structura de putere a ţării – Revista 22,

Martie

779. Protecţia peisajului şi turismul – pt. Revista ,,Arta,, Februarie

780. S.O.S. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – pt. Eco

781. Noi cu cine votăm ? – România Liberă, 26 ianurie

782. ,,Da,, sau ,,Nu,, - România Liberă – 10 iunie

783. Alternative – Protecţia peisajului, pag.2

784. România Liberă – Un savant român despre cutremur – 2 iunie, ,,Din nou s-au

mişcat plăcile?,,

785. ATHENAEUM nr.1 – Geologia românească la cumpăna epocilor, pag.5

786. ECO – 27 iulie ,, Combaterea violenţei, pag.4 şi 5

787. Parcul naţional al M-ţilor Apuseni – Eco I, 1 februarie.

788. Muzeul Naţional de Geologie – Adevărul, Februarie

789. Tectonica Globală, prezentare – Cărţi Noi

790. Revista ECO a UEB

791. Interviu – Revista Magazin – 27 septembrie

792. De ce nu suntem primiţi în Europa – Express, 13 ianuarie

1991

793. Gânduri la început de drum. - Guvernul României, Buletin, nr.30, pp.31-33 şi

Mediul Înconjurător, v.III, nr.1, pp.3-5

794. Puncte fierbinţi ale mediului în România - Sănătatea, nr.10, p.9

795. Din nou despre ecologismo - Azi, An 2, nr.248, p.5

796. Acuzaţia adusă puterii de neocomunism este perfect justificată. - Express

Magazin, nr.2, pp.8-9.

97

797. Vârful Omul. - Montana, An I, nr.1, p.1

798. Salvaţi Munţii - Cotidianul, An I, nr.45, p.3 şi 4

799. Pe muchie de cuţit între economic şi ecologic - Jurnal, An.II, nr.278, p.1 şi 3

800. Un om poate fi curat dacă trăieşte bine - Ialomiţa Liberă An II, nr.281-282, p.2,

Slobozia

801. Am ratat şansa (text pt. N.Rădulescu Dobrogea), Viitorul Românesc, nr.161, p.3

802. Nu dorim puterea pentru putere, ci pentru a face o politică ecologică - Curierul

Naţional, An II., nr.233, p.3

803. Noi nu ştim cât costă viaţa omului (text pentru A. Ghimpu), Libertatea, Supliment

A-Z, An I, nr.1, 22 Ianuarie, pp.1, 2

804. Peştera numită Senat (text pentru M.Pâlşu), Fraierul Român, An I, nr.1, p.3

805. De ce speologia ? (text pentru L. Marcoci), Şcoala Noastră, nr.13-14, p.21, Giurgiu

806. Avem de făcut multe altele decât politică (în colaborare cu G.Andreescu),

,,Revista 22”, An. II, nr.18, 10 mai, pp.6-7

807. Brăila şi poluarea (text pentru Rodica Oana), Libertatea, An II, nr.340, 5 iunie,

pp.1-2, Brăila

808. Beszelhetunk Rol, de nem letezik (text pentru B.Ildiko), Erdely Naplo, Ievf., 33

Oradea

809. Rezervatum a nygati-Carpatokban ? (text pentru B.Ildiko) Bihari Naplo, II ev.,

159 szam, julius 10, Oradea

810. Voi rămâne totdeauna în opoziţie (text pentru J.Muşat), Strada, An II, nr.5,

pp.3, 6

811. BBC-ul de vorbă cu actualul ministru al mediului - Viitorul Românesc, nr.147,

pp.1-2

812. Trebuie să nu se uite că mişcarea ecologistă nu are nici un venit (text pentru

M. Creţulescu), Cotidianul, 22 octombrie, p.3

813. Voi face o politică transparentă - Azi, nr.224, 30 octombrie, p. 3

814. De ce ? (text pentru A.Muşat), Strada, An II, nr. 30, p.3

815. Cetăţeanul, un protector al Pământului (text pentru V.Muşat) Strada, An II,

nr.38, p.6

816. Ne confruntăm cu un şovinism ecologic - Dimineaţa, An II, nr.229, pp.1,3

817. Certitudini şi dileme (text pentru N.Docsănescu), Eco Magazin, An.II, nr.3,

1-15 decembrie, p.5

818. Pentru o societate civilă modernă (text pentru V. Muşat), Strada, An II, nr. 42

pp.3, 5

819. Marcian Bleahu – înţelepciunea omului politic - Ziarul Strada, Anul II,

nr.39, pag.3

820. Ziua Pământului - Academica, An 1, nr.8, pag.8

821. Consfătuirea reprezentanţilor opoziţiei din Romănia – Paris, 18-21 mai

822. Raport asupra bursei DAAD (RFG)

823. Răspuns la o anchetă a ziarului ,,Strada,, privind Partidul Naţional Ţărănesc

824. Mai sânt 3000 zile până în anul 2000 – pt. Academie - 14 octombrie

825. Punctele fierbinţi ale mediului în România – pt. ,,Sănătatea,, Septembrie

826. Safari în România – Interpelare în Senat

827. La Roumanie aux portes de l,Europe – prezentat de Călin Georgescu la Bruxelles

828. Ministerul Mediului – bilanţ la 11 luni

829. Referitor la nota privind conferinţa de presă a M.E.R – apărută în ziarul

,,România Liberă,, 22 noiembrie

98

830. Gânduri la început de drum ale Ministrului Mediului – articol pt. Dl. Păunaru,

Octombrie.

831. Ministerul Mediului – trecut şi viitor - articol manuscris, 4 pag.

832. Gânduri la început de drum - ,,Guvernul României,, Buletin 30, pp 31-33

833. ,,Nu mai există nici un stat comunist care să ne ajute,, - 31 decembrie

Curierul Naţional

834. Votarea Constituţiei – ieşirea din provizorat - Dimineaţa – vineri 22 noiembrie

835. Conferinţă de presă la M.E.R. - Senzaţionale dezvăluiri ale ministrului mediului,

dl. Marcian Bleahu - România Liberă, 22 noiembrie

836. Un om care a câştigat lupta cu viaţa – Pata, pag.9

837. ECO Magazin – Certitudinile şi Dilemele unui Ministru – Decembrie, Interviu

838. 10 puncte fierbinţi ale mediului în România - Sănătatea, p.5

839. Din nou despre ecologism - Azi ,4 februarie, pag.5

840. După un an de ,,democraţie originală,, prof.dr. Marcian Bleahu, senator de

Bucureşti trage concluzia,, - 16-22 ianuarie, Expres Magazin, pag.8 - 9

841. Vârful Omul – Aprilie, Montana, articol manuscris, 2 pag.

842. Peştera Altamira – Ziarul Ştinţă şi Călătorie

843. Răspuns la o anchetă - ,,Adevărul,, 21 ianuarie

844. Drept la replică - ,,Adevărul,, 21 ianuarie

845. Les ecologistes de Roumanie – prezentat de Călin Georgescu, art. manuscris, 4 pag.

846. Gânduri despre Vârful Omul – România Pitorească, 1 septembrie

847. Gh. Munteanu Murgoci – Un înaintaş al geologiei româneşti în perpetuă

actualitate- iunie, Simpozion Academie

848. Notă trimisă dlui. Băcanu - ,,România Liberă, 22 noiembrie

849. Interviu – Paul Lăcătuş - 30 decembrie

850. Circa 20 scurte Note informative privind activitatea ministerială şi senatorială a

lui M.Bleahu privind situaţia politică din ţară.

1992

851. Geologia dinamică internă - Edit.Universităţii Ecologice, vol. I, 200 pag., vol. II,

163 pag.

852. Conferinţa secolului - Rio ’92 - Guvernul României, Buletin, nr. 13-14, pp.19-28

853. Ecologia - o prioritate absolută - Guvernul României, Buletin, nr. 17-18, pp.34-46

854. Un siècle depuis la parution de l’acte de naissance de la karstologie: ,,Das

Karstphänomen” de Jovan Cvijic - Theoretical and applied karstology, V.5,

pp.7-11

855. Pentru inimă, pentru a perpetua sănătatea ţării - Revista pentru alegerile locale,

MER, p.4

856. Instituţionalizarea şi strategia protecţiei mediului în România - Simpozion

internaţional ,,Dezvoltarea mediului în condiţiile economiei de piaţă în

România,, Martie.

857. Relaţiile interumane, o problemă ecologică - Simpozionul internaţional ,,Etică şi

psihiatrie”, Octombrie, Bucureşti preprint, 7 pag.

858. Mediul, dorinţă şi realitate - Baricada, An.III, nr.20, p.6, 14 mai

859. Ziua silvicultorului - Pădurea Românească, Ed. Specială, 13 iunie, p.1 şi 3

860. Adevărata impostură - Libertatea-supliment, An I, nr.25, p. 25 şi nr.26, p.2

861. Ein Gut der ganzen Menschheit (text pentru F.Koch), Neur Weg 44 Jahrg. nr.14,

99

p.1 şi 5

862. Im Mündungsgebiet der Donau tickt eine Oko-Zeitbombe (text pentru F.Koch),

Neur Weg, 44 Jahrg., nr.13, p.1 şi 2

863. Gewinnmaximisierung aber nicht auf kosten der Umwelt (text pentru F.Koch),

Neur Weg, 44 Jhrg., nr.13, p.1 şi 5

864. Dezvoltarea trebuie subordonată conservării mediului ambiant (text pentru Al.

Săvulescu), Cotidianul, An II, nr.2, p.3

865. România, groapa de gunoi a Europei? (text pentru I Preda), Eco Magazin, An III,

nr.7, p.3

866. MER a fost acaparat de FSN-işti (text pentru Gabriela Dinescu), Cotidianul, An II,

nr.165, 25 august, p.4

867. Aripa verde a FDSN “joacă tare” (text pentru Catrinel Vlad) România Liberă,

Anul L, seria nouă, nr.695, 17 iulie, p.5

868. ,,Ochii albaştri” şi deşeurile - Gazeta de Alba, An I, nr.31, pp.1, 2

869. Între politică şi ecologie (text pentru A.Bondoc), Libertatea, An III, nr.630, p.3

870. Cuvant la deschiderea Universităţii Ecologice

871. Scrisoare în legătură cu o interpelare în Senat referitor la deşeuri – răspuns la

interpelarea formulată de dl. Senator Gh. Dumitraşcu în şedinţa din 29 iunie.

872. ,,NAŢIUNEA,, - pentru Doina Rizea, art. manuscris, 2 pag.

873. Mediul – dorinţe şi realităţi – Baricada, An III, nr.20, p.6, 14 mai.

873. ,,Ziua Terrei,, – D-nei Frăţeanu, 22 aprilie

874. Interviu - Federaţia Silva - Revista ,,Pădurea,, articol manuscris, Aprilie, 4 pag.

875. Stratificarea dizidenţei şi structura de putere a ţării – articol manuscris, 8 pag.

876. Adevărata impostură – Drept la replică – Libertatea, 25 august

877. Cuvânt la Congresul RIO despre schimburile climatic – articol manuscris,

4 iunie, 8 pag.

878. Scrisoare pt. preşed. Iliescu referitor la deşeurilor de la Miercurea Sibiului –

,,România Liberă,, August.

879. Informare asupra activităţii Ministerului Mediului în domeniul ocrotirii

Mediului - Raport către Guvern

880. Scrisoare deschisă domnului Răzvan Teodorescu, Preşedintele Televiziunii

Române, Iulie.

881. Delta Dunării – pt. filmul ,,Delta,, al lui Le Gonec, art. manuscris, 2 pag.

882. Informare privind problema importului de deşeuri în România – articol

manuscris, 11 pag., Iulie

883. Mr. David Clapp - Comments to the Strategic Draft Plan of the Regional

Enviromental Center for Central and Estern Europe - 10 august.

884. Comentariu pentru Centrul de Mediu de la Budapesta

885. Interviu – pt. ,,Unirea,, - Septembrie.

886. Cuvânt de deschidere – Conferinţă ECO Turism şi Ecologie.

887. Reuniune internaţională - ,,Stadiul actual şi perspective ale protecţiei ecologice în

zona Giurgiu – Ruse,,

888. Instituţionalizarea şi strategia protejării mediului în România – Sesiune

Academia Română, 27 martie.

889. Interviu acordat pentru Radiodifuziunea Română de către domnul Marcian

Bleahu, Ministrul Mediului - Radio România Actualităţi, 8 ianuarie, ora 16:30

890. În atenţia d-lui Mihai Bacanu – Răspuns interpelare deputat Beznea Dumitru –

,,România Liberă,,, 30 martie.

100

891. Ocrotirea naturii şi turism în S.U.A. – Caiet Institut pt. Turism, art. manuscris,

7 pag.

892. Marea Neagră – un destin tragic, implacabil ? – Cuget Liber, 26 mai.

893. Shell şi ecologia României – Tineretul Liber, 8 mai.

894. ,,Noi nu ştim cât costă viaţa omului, sănătatea lui … - 22 ianuarie, Libertatea.

895. Dezvoltarea trebuie subordonată conservării mediului ambient – 13 februarie,

Cotidianul, pag.1

896. Ministrul mediului cere o dezbatere parlamentară – 15 martie, Eco Magazin,

p.3.

897. Interviu pt. Radiodifuziunea Română – 8 ianuarie.

898. Intervenţia Ministerului Mediului – Nairobi, Februarie.

899. Interviu pt. Revista ,,Pădurea,, - 4 iulie.

900. The Black Sea – Cuvântare la semnarea Convenţiei de la Bucureşti, Aprilie.

901. Cuvânt către ,,Naţiune,, - Mai.

902. Informare privind problema importurilor de deşeuri în România - Iulie

903. Adevărata impostură – drept la replică - ,,Libertatea,, Septembrie

904. În legătură cu ,,Scrisoarea deschisă,, a M.E.R. – Septembrie.

905. Interviu pt. ,,Unirea,, - ziar Alba Iulia, Septembrie.

906. Cuvânt de deschidere – Conferinţă - Turism şi Ecologie

907. Cuvântare la deschiderea Universităţii Ecologice

908. Discurs – Sofia - Octombrie, manuscris, 3 pag.

909. Discurs – Institut de ape – Europa – Octombrie.

910. Referat asupra lucrătii ,,Stratigrafia depozitelor neojurasice şi cretacice din

partea vestică a M-ţii. Metaliferi – de Dl. Sever Bordea, Decembrie.

1993

911. Nature protection in Roumania: A short overview - Inform. Bulletin REC., v. 3,

r. 3, p. 13, Budapest.

912. Environnment et politique de la culture - XXI e Assamblé de la Soc. Européene de

culture, preprint, 15 pag., Veneţia.

913. Discours au 2e Colloque panéuropéen sur le tourisme et l’environnment, UNESCO, pp . 9-10, Paris.

914. Pentru o societate civilă modernă (text pentru A.Muşat), Strada, An II, nr.12,

p. 35

915. Muzeul Naţional de Geologie - Revista muzeelor, An XXVII, nr. 8-10, pp.3-19

916. Roumanie: désastre écologique (text pentru Ch.Le Portal), Ouest- France,

Avril, p.17

917. Două destine tragice – Dunărea şi Marea Neagră – articol manuscris, 9 pag.,

20 februarie

918. Despre mediu în replică pt. ,,Revista 22,,

919. ,,Afacerea deşeurilor,, - 5 Mai

920. The natural protection in Romania a short overlook – pt. Rev.E-V

(REC),Budapesta

921. Culture et environnement – 4 octombrie, Veneţia

922. Situaţia protecţiei naturii în zonele montane ale României – Comunicare

prezentată la Colocviul Internaţional UNESCO – Slovacia, manuscris, 9 pag.

101

923. O şansă pentru secolul XXI – Ecologia politică – Simpozion ,,Muzeul Antipa,,

Decembrie

924. Marcian Bleahu îl acuză pe Ion Iliescu – 9 februarie, Baricada, nr.6

925. Către televiziunea Soti – 23 octombrie

926. Dreptul la replică a unui neparlamentar – pt. România Liberă, 13 martie

927. Munţii Făgăraş - Mai

928. Drept la replică – T.V.R., 5 mai

929. Drept la replică - ,,Evenimemtul Zilei,,

930. Scrisoare deschisă redactoarei TV Dana Popescu – Evenimentul Zilei, 10 mai, Edit.

de Prânz, An II, nr.283, p.3.

931. Protecţia naturii şi amenajări în M-ţii României – Simpozion Slovacia, Octombrie

932. Pericolul unei legi anticulturale – acreditare Universitatea Ecologică

933. Din fotoliul spectatorului TV– 2 martie, România Liberă

1994

934. Geologia României - Note de curs (în colab. cu M.Răducă), Editura UEB, 112 pag.,

Bucureşti

935. O şansă pentru secolul XXI – Ecologia politică în vol.,,Riscuri şi politici

ecologice în România”, Edit. Nefrit, Buc., pp.107-131

936. Omul şi animalele. O perspectivă istorică - Lumea Animalelor, nr.6, 7, 8, 9,

paginile 5 în fincare număr.

937. Democraţia, grupurile sociale şi minorităţile - Buletin Informativ TER, nr.9,p.9-11,

Septembrie

938. Cum pregătim secolul XXI ? - Ordinea, An V, nr.37, p.7

939. Dinomania - Paidea, nr.3, pp.48-51

940. Nu avem nevoie de ecologi ? - Ordinea, An V, nr. 42, p.6, 7 noiembrie

941. Meseria de ecolog - Ecologia, Revista UEB, nr.2, p.1

942. Nostalgicii defăimării - România Liberă, seria nouă, nr.1145, 5 ianuarie, p.7

943. Franţa, mon amour - Institut Francais, Invitation, Juillet-Septembre

944. ,,Quatorzième Juillet”-anniversaire 1994 - Diplomatic Club, nr.31, p 1

945. Un pisoi de renume mondial - Lumea animalelor, nr.7, p.3

946. La Brăila mă simt întotdeauna în…mediul meu - Mercur, An IV nr.190, pg. 15

947. Observaţii la proiectul de lege privind Protecţia Mediului – 5 noiembrie

948. Onorată adunere – Discurs 3 octombrie la deschiderea U.E.B.

949. Democraţia participativă şi societatea civilă – Dilema, Octombrie (nepublicat)

950. O componentă importantă a ecologiei politice – dezvoltarea societăţii civile

951. Ecologia, o discuţie terminologică – Prezentat la ,,Simpozionul de Psihiatrie

952. Cele două ecologii şi riscurile lor – Prezentat la Râmeţi (dat pt. tipar la Clubul

de Perspectivă)

953. Pantofarul ne ameninţă din nou ? – România Liberă, 14 iulie, netipărit, 3 pag.

954. Ecologia ,,Între semantică şi ignoranţă,, - ,,Dilema,, (nepublicat)

955. Riscuri şi politici ecologice în România - Fundaţia Română pentru Democraţie

956. Dinomania – 6 iulie - Universitatea Populară

957. La împlinirea a 70 ani a unui veşnic tânăr : Marcian Bleahu – 14 martie,

România Liberă

958. Referat – privind candidatura Domnului Dr. Nicolae Panin pentru ocuparea postului

de cercetător principal I la Centrul Român de Geologie Marină

102

959. Referat – Directorului de Program ing. Marioara Puşcaş şi a Programului de

monitoring Munţii Apuseni, Jud. Alba

960. RIO……ŞI DUPĂ RIO - nepublicat, manuscris

961. Comentariu asupra lucrării ,,Munţii Apuseni,, - referat pt. Academie

962. Recomandare CAR – pt. CAR, 24 martie

1995

963. Relaţiile interumane - o problemă ecologică - Ordinea, An VI, nr.7, p.6

964. Ariile protejate, o problemă acută care îşi aşteaptă rezolvarea - Terra XXI, nr.3,

pp.7 - 8 şi nr.4, pp.8-10, Februarie

965. Consideraţii pe marginea articolului “Pledoarie pentru un Parc Naţional

european: Cerna-Retezat - Terra XXI, nr.6, p.8

966. Parcuri şi rezervaţii naturale - Planetarii, nr.1, p.12

967. Vulcanii noroioşi - Planetarii, nr.2, p.9

968. Învăţământul ecologic în România - Ordinea, An VI, nr.20, pp.12-13

969. O profesiune pentru viitor - Ordinea, nr.34, p.13

970. Un subiect în perpetuă actualitate : cutremurele de pământ - România Liberă,

serie nouă, nr. 1468, 25 ianuarie, p.9

971. Parcul european al imaginii - Atlas Magazin, nr.3-4, p.18

972. Râpa Roşie - Atlas Magazin, An I, nr.3-4, p.9

973. Piramidele de la Stăncioi - Atlas Magazin, An I, nr. 5, p.22

974. Ecologia Politică – România Liberă , 15 iunie

975. În România marele seism va fi la începutul secolului următor, România Liberă

25 ianuarie, p. 9

976. Învăţământul Ecologic în România – Dlui Prof. Dr. Liviu Maior – Ministrul

Învăţămăntului

977. Legea privind ariile protejate şi protecţia naturii – Mai, art. manuscris, 27 pag.

978. Trip în România – Conferinţă I.W.A

979. Cum pregătim Secolul XXI ? - Articol ziarul Ordinea,, 26 octombrie

980. Paleokarst in Romania – Institut of Geology and Geophsics, Caransebeş

981. O nouă concepţie privind protecţia Munţilor Apuseni – Februarie, Terra XXI ,

nr.2, pag.7

982. Un subiect în perpetuă actualitate – Cutremurele de pămînt, România Liberă,

19 ianuarie

983. Referat asupra tezei de doctorat a dnei. Daniela Cernei – 6 aprilie

984. Pentru dl. Petre Mihai Băcanu – România Liberă, 15 iunie

985. Parcurile Naţionale din România – Conferinţă Băile Herculane şi Tulcea

1996

986. Deteriorarea mediului şi costurile sănătăţii - Terra XXI, An II, nr.11, pp.10-11,

Februarie

987. Nu vrem să intrăm în Europa ? - Terra XXI, An II, nr. 11, p.30, Februarie

988. Ecologia politică - Ordinea, nr.34, Octombrie p.12

989. Cuceritorii polului - România Liberă, nr.1946, 20 august, p.2

990. Lovitura de stat - România Liberă, 28 august, p.3

991. Despre piatră - Foaie pentru om şi mediu, nr.1, ONG Ecosens, pp.8-20

103

992. Gânduri despre ,,Lumea bună ,, - Diplomatic Club, nr.54, p.9, Ianuarie

993. De ce se cutremură Pământul ? - Atlas Magazin, An II, nr.1, pp.10-12

994. Piatra Craiului - Atlas Magazin, Anul II, p.18

995. Megaliţii din Bucegi şi Ciucaş - Atlas Magazin, An II, nr.3, pp.16-17

996. Bazinul Padiş - Atlas Magazin, An II, nr.9, p.26, nr.10 mp.20, nr.11, p.14

997 Ce a putut dl.Iliescu ca Preşedinte s-a văzut ; de aceea a ajuns la munca de

jos (în Senat) - Oglinda, nr.534, 25 noiembrie, p.4

998. Cine îşi permite să fie deasupra legii - Ziarul România Liberă, pag.21, 11 iulie

999. O vară ecologică şi arheologică - Ecomondia – Clubul Ecologic “Dunarea de Jos”,

pag.1

1000. Portret de politician – pe marginea unei emisiuni ProTV - România Liberă

1001. Observaţii la vol. ,,Dunărea,, - Mai

1002. Prima promoţie de ecologi – România Liberă, articol manuscris, 8 iulie

1003. Cât costă sănătatea omului – Terra XXI – 14 iunie

1004. Poate că totuşi nu vrem să intrăm în Europa - Terra XXI – 14 iunie

1005. Stimate Domnule Director Tinu – Adevărul – 23 septembrie

1006. Apel la ecologişti – articol manuscris, 10 noiembrie, 2 pag.

1007. Lovitura de Stat – ,,România Liberă,, Noiembrie, publicat

1008. Referat - ,,Asupra semnificaţiei geologice a unei anomalii gravimetrice de minim în

bazinul Streiului

1009. Platoul Padiş - Cetăţile Ponorului – Atlas Magazin, nr.5, pag.20

1010. Canalul navigabil Dunărea – articol manuscris, 6 pag., Mai

1011. Discurs salut Alianţa Civică - Alianţa Civică, Ianuarie

1012. Referat asupra lucrării ,,Ghidul pietrelor preţioase,, - Martie, 2 pag.

1013. Referat asupra Tezei de doctorat – Bogdan - Petroniu Onac

1014. Comentarii asupra cărţii ,,Munţii Apuseni – pt. Robert Ficheux , Iunie

1015. Referat ,,Asupra semnificaţiei geologice a unei anomalii gravitaţionale de minim

în bazinul Siretului,, - August

1016. Scrisoare FER pt. Diaconescu – 14 august, 2 pag.

1017. Către Radio Europa Liberă – 15 august

1018. Rezervaţii Naturale - Piatra Craiului – Atlas Magazin, An II, nr.2, pag.18

1019. Un colţ de vis şi taină al Apusenilor – Bazinul Padiş - Cetăţile Ponorului – Atlas

Magazin, nr.4.

1997

1020. Braşovul ca oraş de referinţă în istoria românească interbelică

(pentru M. Moarcăş şi G.Popescu), Ordinea, nr.12, p.12; nr.13, pp.12-13

1021. Dreptul la…polemică - Ordinea, An VIII, nr.16, p.13

1022. Situaţii acute ameninţă sistemul ecologic românesc - Ordinea, An VIII, nr.35

pp.12-13

1023. O expoziţie inadecvată - România Liberă, Februarie, p.20

1024. O expoziţie de fotografii alb-negru la Sala Dalles (realizate de M.S.regele

Mihai) - România Liberă, 20 martie, p. 20

1025. Rezervaţia naturală Lacul Roşu - Atlas Magazin, An III, nr.1, p.18

1026. Vulcanii noroioşi - Atlas Magazin, An III, nr.2, p.26

1027. Lacurile glaciare din Retezat - Atlas Magazin, An III, nr.3, p.15 şi

nr.4, p.15

1028. Grădina Zmeilor - Atlas Supermagazin, Septembrie, p.6

104

1029. Dealul cu Melci-Munţii Apuseni - Atlas Supermagazin, Octombrie, p.13

1030. Dealul Repedea - Atlas Supermagazin, Noiembrie - Decembrie, p.12

1031. Vulcanii noroioşi de la Pâclele - Planetarii, nr.2, p.9

1032. În adâncurile Terrei, acolo unde se plămădeşte petrolul - Planeta albastră,

nr.6-7, pp.6-7

1033. Gânduri despre apă - Planetă albastră, nr.8-9, pp.6-7

1034. Civism şi ecologie - Atlas supermagazin, Octombrie, p.26

1035. O profesie pentru viitor - Atlas supermagazin, Septembrie, p.27

1036. Rencontre avec le sénateur Marcian Bleahu, sénateur de Braşov - Les Echos

Juridiques et Économiques du Pays Basque, nr.12, 2 septembrie, p.8

1037. Recenzie la cartea lui Robert Ficheux: ,,Les Monts Apuseni” -

Edit. Academiei, Bucureşti, Rev. Roum.de Géographie, T. 41, pp.129-136

1038. Vilele de protocol, un pas către corupţie? - Ziarul Cronica Română, Anul IV,

nr.1215, pag.1, 16 ianuarie

1039. Ecologia Politică - Eco-cetăţeanul

1040. ,,Subordonarea Mediului de către Agricultură e o prostie,, - 26 noiembrie, Azi

1041. Gânduri despre piatră – ,,Planeta albastră,, nr.10, pag.14

1042. Un colţ minunat al Apusenilor – Padişul - articol manuscris, 5 pag.

1043. Declaraţie – Regia Protocolului de Stat – Interpelare Senat, 13 ianuarie

1044. Retragerea – România Liberă, Februarie

1045. O expoziţie inadecvată – Februarie

1046. Articol despre lumea diplomaţilor – Diplomat Club, 19 februarie

1047. Vânătoarea de Vrăjitoare – T.V.R.

1048. Observaţii asupra Ord. nr.8 privind stimularea cercetării-dezvoltării şi inovării

19 martie

1049. Scrisoare deschisă Excelenţei sale D-lui Al Gore – vicepreşedinte al SUA –

România Liberă, 2 aprilie

1050. Referat asupra lucrării ,,Studiul fizico-geografic al bazinului hidrografic Cerna,

cu privire specială asupra hidrologiei carstice,, - 10 aprilie

1051. The Eviromnental Legislation in Romania

1052. Situaţii acute ameninţă sistemul ecologic românesc – Ordinea, 6 noiembrie

1053. Situaţii acute ameninţă sistemul ecologic românesc – Ordinea, 13 noiembrie

1998

1054. Ecologia mileniului trei - Diplomat Club, nr.11.

1055. Valea Casimcea - Atlas Supermagazin, An II, nr.1, p.20.

1056. Creasta Cocoşului - Atlas Supermagazin, An II, nr.5, p.21.

1057. Gânduri despre apă - Atlas Supermagazin, An.II, nr.6, p.27.

1058. Apa dulce - Atlas Supermagazin, An.II, nr.7, p.26.

1059. Muzeul Naţional de Geologie - Atlas Supermagazin, An.II, nr.2, p.29 şi nr.3,

p.26.

1060. Ce-am avut şi ce-am pierdut - România Liberă, 7 noiembrie, p.7.

1061. Parcă nu am trăi la sfârşit de secol XX - România Liberă, 7 august, p.7.

1062. Senatorul braşovean Marcian Bleahu scuză şi acuză - Show Soc.,An VI, nr.10,

p.5 şi 13.

1063. Încercaţi să înţelegeţi sufletul munţilor şi sufletul vostru va fi încă unul cucerit

pentru naţiunea aceasta - Republica, 18 februarie, p.6.

105

1064. Lupta cu mentalităţile, cu inerţia (scris pentru N.Docsănescu) Pădurea Noastră,

nr.361, Ianuarie, pp.10-11.

1065. Contemporary Environmental Issues (scris pentru C.Vasile), Rev. ,,Bucureşti”,

vol.5, nr.3, pp.5,7).

1066. Călători ai trenului spre viitor (scris pt.Ion Butnaru), Curentul, nr.87, p.22

1067. Despre un geolog, geograf, profesor şi om de cultură (text pentru I.Bucur), în

volumul ,,Din istoria geologică a României”, Edit.Petrom, pp.227-248, Buc.

1068. Court commentaire sur le travail ,,Les Monts Apuseni” par Robert Ficheux, Historiens et Gèographes, nr.363, Août - Septembre 1998, p.157, Paris

1069. Vulcanii noroioşi - Atlas Supermagazin, An.II, nr.4, p.2

1070. Marcian Bleahu – Atrage Atenţia – Curentul politic, 7 iulie, p.14

1071. Dezvoltarea în pragul mileniului III – 27- 29 septembrie, Cercul Militar Naţional

1072. Ecosofia – Ecologia în termeni etici – Noiembrie, nr. 5,6,7

1073. Sănătatea – Puncte fierbinţi ale mediului în România, p.5

1999

1074. Monstruoasa lucrătură - România Liberă, 25 martie, pag.2

1075. Şcoala familiei – prima şcoală a oricărui tânăr (o confesiune) - Ordinea, An X,

nr.10, pp.16 –17

1076. Priveşte înapoi cu mînie, priveşte înainte cu spaimă - O confesiune - Ordinea,

An.X, nr.12, pp. 16-17, Bucureşti

1077. Aureola de ,,Şef de şcoală” - Ordinea, An.X, nr.11, pp. 16 – 17

1078. Message à l’occasion du centenaire du Prof. Robert Ficheux - Acta Geographica,

nr.117 bis, (nr.1492 bis), pp.38 – 39, Paris

1079. Cheile Turzii - Atlas Supermagazin, An III, nr.1, p.27

1080. Bazaltele din Munţii Perşani - Atlas Supermagazin, An III, nr.2, p.27

1081. Noi şi conflictul din Iugoslavia - Cronica Română, 22.04.1999, p.3

1082. Alunecările de teren - Atlas Supermagazin, An.III, nr.3, p.27, nr.4, p.26

1083. Cutremurele, un pericol ce poate fi înfruntat - Viaţa medicală, nr.16, p.7

1084. Declaraţie politică prezentată în Senat - Buletinul Parlamentar al Federaţiei

Ecologiste din România , Iunie, nr.5

1085. Când Pământul are frisoane - Diplomat Club, August.

1086. Apusenii pot intra în circuitul turistic internaţional (text pentru Ghizela Curt),

Transilvania Journal, 16 decembrie

1087. FER, împotriva amnistierii oştii lui Cozma - Ziarul Cronica Română, pag.4,

11 martie

1088. Marcian Bleahu – Ecological Federation of Romania, Delegate in Bratislava in

1999 - Twenty year Greens 1984-2004

1089. Anatomia om – natură - Ecosofia, nr.8,9,10, pag. 27-28

1090. Un cutremur de 9 grade pe Richter îi face pe oameni zburători - Interviu cu

P.Badea

1091. Zilele pădurii debutează astăzi la Liceul Silvic din Timişoara – agenda zilei

27 martie- Cu prilejul manifestărilor va fi jurizat concursul ,,Căsuţa din pădure,, şi

afişul ,,Ziua pădurii,,

1092. Declaraţia politică prezentată în senat în 7 Iunie - Buletinul Parlamentar al

Federaţiei Ecologiste din România

106

1093. Este posibilă dezvoltarea durabilă globală pe termen lung ? - Dezvoltarea în

pragul mileniului III – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, al II-lea

Congres, Editura Europa Nova

1094. Hommage a un grand ami de la Roumanie, le Professeur Robert Ficheux,

Acta Geographica 1999 bis Bo.117 bis, Paris

2000

1095. O şansă pentru sec.XXI – Ecologia politică în volumul ,,Biologi de seamă din

Bucovina”, p.33-52, Iaşi

1096. Sfârşit de veac în Parlament - România Liberă, 15 ianuarie

1097. Despre cutremur - Cronica Română, An.VII, 15-16 ianuarie, p.3 şi 17 ianuarie, p.2

1098. Eterna şi fascinanta pungăşie - România Liberă, nr.3095, 27 mai

1099. Cine îşi permite să fie deasupra legii ? - România Liberă, 11 iulie, p.3

1100. Gâlceava primarului cu buchiniştii - România Liberă, 30 decembrie, p.18

1101. Alinierea planetelor nu poate produce nici un cutremur - Ziarul Libertatea,

nr.2893, p.9.

1102. Fourth Meeting of the Black Sea Greens – Raport final al dialogului Est-Vest

15 – 17 septembrie ,,The pollution of Romanian`s inland rivers,, p. 9

1103. Alunecările de teren – Atlas Supermagazin, nr.3, p. 27

2001

1104. Priveşte înapoi cu mânie...priveşte înainte cu spaimă (text-interviu pentru Victor

Cilinca), Viaţa Liberă, nr. 5.

1105. Priveşte înapoi cu mânie…priveşte înainte cu spaimă – Valenţele ecologiei

politice - Edit. Economică, 526 pag.

1106. Ecologismul este o muchie de cuţit pe care noi trebuie să navigăm (text pentru

Victor Cilincă), Viaţa Liberă, nr.3274, p.1

1107. Senatorul ,,verde” Marcian Bleahu îi apără pe miniştrii ţărănişti (text pentru

Victor Cilinca), Viaţa Liberă, nr.3

1108. Pro Ecologie: Revista Ecologica, Anul II, nr.3, p.4

1109. Enviromental protection : Pending Chapter of Romanian Economy - Revista

Quarterly Review, p.6, (engleza, germană)

2002

1110. Un om care a câştigat lupta cu viaţa - (text pentru Claudia Stancu), Pata, An.1,

nr.9, p.2

1111. Geografia Mediului Inconjurător – Probleme Fundamentale ale lumii

contemporane – Manual pentru clasa a XI-a

1112. Cartea pe care v-o recomand - Priveşte înapoi cu mănie - Priveşte înainte cu

spaimă - Ecologica, nr.13, p.15

2003

1113. Minerale din România - Geo, nr.1.

1114. Editorial - Geo, nr.2, p.1

107

1115. Ţara Maramureşului - Geo, nr 2

1116. Editorial - Geo, nr.3

1117. Jurisdicţia privind ariile protejate şi protecţia naturii – (în colaborare cu

Maria Moţoiu), Stud. şi Cercet. de Geografie, Tom XLIX, 2002-2003, pp.265-208

1118.Pentru cine sunt făcute legile ? – 27 mai, România Liberă

2004

1119. Cuvânt înainte la cartea Ing.Al.Borza : ,,Pledoarii vechi pentru un turism nou”,

Edit. Uranus, pp.7-9

1120. Ecologia politică şi amatorismul - Ecologica, An.IV, nr.4-5, pp.2-6

1121. Probleme fundamentale ale lumii contemporane în manualul de liceu de clasa

a XI-a ,,Geografia mediului înconjurător” , Edit.Didactică, pp.57-80

1122. Recenzie la lucrarea lui J.Gunn : ,,Encyclopedia of cave and karst sciences” în

Speologia, An.2, nr.1

1123. Medalion autobiografic Marcian Bleahu în volumul ,,Acel, studiu monografic

complex”, Edit, Eurodidact, pp.141-143, Cluj

1124. Politică Internă - Ecologica – Federaţia Ecologica din România, nr.4-5 , Aprilie

1125. Mitocănia de partid – cu ocazia turului II pentru preşedinţie, manuscris.

2005

1126. De ce Partidele Verzi? - Partidul Verde – 2005

2006

1127. Cel mai iubit dintre profesori în volumul omagial Vintilă Mihăilescu, Studii de

Geografie, T.XLIX, (2002-2003)

1128. Jurisdicţia legislaţiei privind ocrotire naturii în România (în colaborare cu

Maria Moţoiu), Studii de Geografie, T.XLIX-L (2002-2003), pp.81-82

1129. Spovedania unui neînvins - Editura Paidea, 380 pag., Bucureşti

1130. Rezervaţii naturale : Râpa Roşie - Ecologica, An VI, nr.7- 10, p 7

1131. Cu Dolphi Drimer şi Marcian Bleahu în linia întâi, a fost constituit Partidul

Verde - Ultima oră , 24 ianuarie

2007

1132. Arii naturale protejate din Bucovina (în colaborare cu Adrian şi Tatiana Done)

volum de 54 pag. şi 365 fotografii, Editura Terra Design, Suceava

1133. Dincolo de peisaj – Editura Paidea, Bucureşti, 450 pag.

1134. In memoriam – Maria Dana Moţoiu

2008

1135. Nevoia de a şti - articol manuscris.

2009

108

1136. Curentul Verde-Ecologist: Speranţa secolului XXI - Lumea sub lupă, Ianuarie,

nr.1, pp. 35-39

1137. Ecologia politică – doctrina secolului XXI - Lumea sub lupă, Ianuarie, nr.1,

pp. 40-65

1138. Amintirile unui fost elev despre un profesor îndrăgit :Victor Tufescu - Ţara

Bârsei, Anul X (XIX), pp.3-14, Braşov

1139. Dragostea neţărmurită pentru natură - Ziarul Jurnalul Naţional, Anul XVI,

nr.4969, 16 martie, pag.16

1140. Stimate domnule Rector, onorat corp didactic şi onorată asistenţă – decernare

titlu ,,Profesor honoris causa,, - Universitatea Babes – Bolyai – Cluj - Napoca

1141. Marcian Bleahu – Dr.Constantin Găucan – Călător în gura lumii – Flacăra

2-8 octombrie.

1142. ,,Ne confruntăm şi cu un şovinism ecologic,, - Dimineaţa – vineri 22 noiembrie

Discurs la 85 de ani

2010

1143. Erich Jekelius, un mare geolog şi paleontolog braşovean - Ţara Bârsei, Anul IX,

pp.14-19

1144. Gustav Servatius, 1922-2009 - ,,Colegiul tehnic Mediensis”, Comunicări

ştiinţifice, v.IX, p.401, Mediaş

2011

1145. Note fără portativ - Edit.Paideia, 368 pag.

2012

1146. Partidul Verde : Cine suntem şi ce vrem - Buletinul Verde, nr.1, p.2, Martie

1147. Roşia Montană : Începutul unei mari excrocherii - Buletinul Verde, nr 2, p.2

1148. Geoscientist - For the awarding of the ,,Percival Allen,, medal of the AEGS

2013

1149. Roşia Montană – Prefigurarea unei tragedii naţionale - broşură printată,

61 pag. , Bucureşti

1150. O comedie burlesco-politică la Roşia Montană şi alte minciuni - Revista 22

17noiembrie, ediţie online, 12 pag.

1151. Cuvânt despre pasiune, perseverenţă şi tradiţie în volumul Constantin Lupu:

Speologie şi muzică în Peştera Româneşti, pp.7-10, Editura Eurostampa, Timişoara.

2014

1152. Ca politician ecologist privesc înapoi cu mânie şi înainte cu spaimă,

Formula As, An.XXIV nr.1113, 10 aprilie, p.3

1153. Examenul de maturitate al ecologismului naţional. Alegerile europarlamentare.

Supliment la revista Buletinul Verde al Partidului Verde din România, nr.1,

1914 şi supliment al revistei Natura a Partidului Verzii de la Chişinău, Mai.

109

2016

1154. Referat de aprecierea lucrării - Consecinţele despăduririi –Reconstrucţia

ecologică a Vrancei, de Neculai Bogdan, Cristinel Constandache şi Sanda Nistor,

Septembrie. Recomandare pt. carte AGIR

2017

1155. Mesaj către Congresul Speologilor Români - 8 septembrie

2018

1156. Prefaţă la vol. ,,Cave and Karst Systems of România – de G.M. Ponta şi B.Onac,

Editura Springer

2019

1157. Prefaţă la volumul ,,10.000 peşteri", volumul I, Editura Federaţia de Speologie

România

110

ADDENDA

DIVERSE LUCRĂRI TIPĂRITE, NEDATATE

ECOLOGIE

1. Ecologia politică şi amatorismul – Ecologica – Verzii, nr.4-5, aprilie-mai 2004

2. Relaţiile interumane - o problemă ecologică – Ordinea nr.7,

24 februarie – 3 martie pag.6, 1985

3. Cele două ecologii şi riscurile lor – Asociaţia Generală a inginerilor din România,

Buletinul AGIR, Anul II, nr.1 (3) ianuarie-martie 1997 (publicaţie trimestrială)

4. Partidul Verde : Cine suntem şi ce vrem, Buletinul Verde, Nr.1, pag. 2 Martie

5. Ecologia : de la biologic la politic

6. Ecologia politică – doctrina secolului XXI – 16,11,2003

Fără ani

1. Catastrofe Naturale

2. Mass media şi religia

3. De ce Partide Verzi ?

4. Tradiţiile ocrotirii naturii în România

5. Armonii în piatră

6. Unde Dunărea întâlneşte Carpaţii (Proiect de scenariu)

7. Terra mai are enigme ?

8. Despre clasa politică

9. Structura geologică a Apusenilor septentrionali –Câteva date istorice

10. Structure géologique des Apuseni septentrionaux – Aperçu historique

11. Cutremurele şi clădirile

111

12. Din problemele ecologice ale Bucureştului

13. ,,Cazul,, Velikovsky sau libertatea de a creía mituri Bucureştiului

14. Povestea parcului din apus

15. DE CE ?- Interviu cu Dl. Profesor Doctor Docent Marcian Bleahu, Senator MER

16. A book that helps us to understand the relationship – Ecology – Nature People

17. Inventarul Speologic al Munţilor Bihor – Liviu Vălinaş, Marcian Bleahu, Petru

Brijan Gabor Halasi

Personalităţi

1. Centenaire du Professeur Robert Ficheus (17 octobre 1998) – acta geographica,

1999, nr.117 bis

2. Hommage à un grand ami de la Roumanie, le professeur Robert Ficheux

3. Amintirile unui fost elev despre un profesor îndrăgit - Profesor Victor Tufescu

Consiliul Judeţean Braşov – Muzeul ,,Casa Mureşenilor,, - Ţara Bârsei – revistă

de cultură – 2009

4. Erich Jekelius, un marea geolog şi paleontolog braşovean Consiliul Judeţean

Braşov – Muzeul ,,Casa Mureşenilor,, - Ţara Bârsei – revistă de cultură - 2010

5. Victor Corvin Papiu – Analele Universităţii Bucureşti – Geologie – 1986

6. Gustav Servatius (1922 – 2009)– Colegiul Tehnic ,,Mediensis,, din Mediaş -

Comunicări Ştiinţifice (IX) 2010

7. Opera ştiinţifică a lui Ion Popescu-Voiteşti privire de ansamblu Anuarul

Institutului de Geologie şi Geografie Vol.LV - 1980

8. Constantin Lăcătuşu – maestru al sportului, singurul român care a ajuns pe vârful

a trei din munţii care depăşesc 8000m – Everest, Broad Peak şi Cho Oyu.

De asemenea a ajuns pe vârful celor mai înalţi munţi ai continentelor – european,

african, american de Nord şi Sud şi al Asiei.

9. Cristian Lascu – un emerit speolog şi cel mai bun fotograf al universului subteran

din lume. Are imensul merit ca prin explorarea şi studierea Peşterii de la Movile de

lângă Mangalia, să fi descoperit un sistem de viaţă care un se bazează pe procese

de oxidare, deci pe oxigen, ci pe sulf, ceea ce a revoluţionat ştiinţa biologică.

10. Teodor Negoiţă – este fondatorul şi sufletul Fundaţiei române pentru explorări

polare. A organizat şi condus expediţii Ştiinţifice în regiunea artică, în insulele

Spietzbergen şi Canada, a participat la expediţii în Antartica şi este singurul român

care a atins cu piciorul Polul Nord.

Recenzii

1. Marcian Bleahu – Laszlo Jakusc, Morphogenetics of Karst regions. Variants of

Karst evolution ,Akademia Kiodo, Budapesta,284p., 100 fig., 36 fot.,(geografie)

2. Marcian Bleahu – Ballard R.D. Moore J.G. Photografic Atlas of the Mid-Atlantic

112

Ridge rift valley, Edit. Springer, New York – Heidelberg – Berlin, 114 p. 183 fotografii

şi schiţe

3. Marcian Bleahu – Teodor Rusu, Carstul din Munţii Pădurea Craiului (The karst of the

Pădurea Craiului Mountains), Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1988, 254 pag., 206 fig.

4. Marcian Bleahu – J.N.Jennings, Karst. Australian National University Press,

Camberra,1971, 253 pag.,69 fig., 40 photos

5. Marcian Bleahu – Opera ştiinţifică a lui Ion Popescu-Voiteşti – Privire de ansamblu

Referate

1. ,, Contribuţii la cercetarea geografică a acviferelor cantonate în terenuri fisurate şi

carsificate cu aplicaţii în România şi Mexic,, de Ruben Borja Sanches, propusă ca

teză de doctorat

2. Relieful calacaros şi carstic din R.S.România de Tr. Naum (pt. Instit. Speologic)

3. Referat asupra temei - ,, Vocabular turistic,,.

4. Referat asupra temei - ,,Plimbare prin cabanele din ţara noastră,,

5. Referat asupra lucrării - ,,Relieful carstic din Dobrogea

6. Referat de control ştiinţific – al lucrării ,,Peştera Cloşani,, de V.Decu, G.Diaconu şi

I. Povară

7. Referat de control ştiinţific – asupra unui îndrumător turistic

8. Referat asupra proiectului tematic al lucrării ,,Originea şi evoluţia Pâmântului”

9. Referat asupra lucrării ,,Dunărea- Călăuză turistică,, de C.Burghele

Discursuri

1. Stimate domnule Rector, onorat corp didactic şi onorată asistenţă – înfiinţarea în

cadrul Universităţii Babeş-Bolyai a unei Facultăţi de Ştiinţele Mediului şi Ecologie

2. Discurs la împlinirea a 85 de ani

3. Discours – prononcé par le Professeur Marcian Bleahu, Ministre de la Roumanie, a

la Conference des Nations Unies pour l’Enviromennement et le développement – Rio

de Janeiro, le 4 Juin 1992

4. Relaţia structură geologică – Turism în Munţii Apuseni - Lucrările celui de al

II-lea colocviu naţional de geografía turismului 1971

5. Natură – Cultură – Locuinţă - Ţara Bârsei, Revistă de Cultură., 1990

6. Câteva consideraţiuni asupra dezvoltării turistice a Munţilor Apuseni

Turism

1. Contribuţii la valorificarea turistică a patrimoniului speologic al Romîniei –

Lucrările colocviului naţional de Geografia Turismului, Bucureşti, septembrie 1968,

extras

113

Protecţia Naturii şi Geografie

1. Ţara Bârsei – Ariile protejate din judeţul Braşov – nr.1, 2002

2. Studii şi cercetări de Geografie – Jurisdicţia privind ariile protejate şi protecţia

naturii în Romănia, Tom. XLIX – L 2002-2003

3. Academia Română - Studii şi cercetări de Geologie, Geofizică, Geografie – seria

Geografie, 1969, Tomul XVI, nr.1 – Centenarul Emil Racoviţă – Bucureşti-Cluj 25

sept. – 6 oct.1968, pag.118

4. Probleme de Geografie – Vol. IX – Observaţii asupra evoluţiei zonei Histria în

ultimele trei milenii