marche-romania

“Sărbătoareamărţişorului”i-a unit pe româniidin MarcheBucuria regăsirii mărţişoruluişi în Italia a fost foarte marepentru numeroşii diasporeniprezenţi

Nr. 1, An I * aprilie 2010 * [email protected] * ziarul comunităţii româneşti din regiunea Marche * se distribuie gratuit

Eugenia Moroşanu,maestru de baletla Ancona“Baletul reprezintă oparte importantă a vieţiimele”

AmbasadorulRomâniei înItalia, Răzvan Rusu“Iniţiativă lăudabilă.Voi fi un constantpartener de dialog”

George Teseleanu, Consul Onorifical României la Ancona:“Sper să fim un model de

comunitate pentru toţiromânii din Italia”

EditorialAndi Rădiu

A p a r i ţ i aacestei publi-caţii nu poate fidecât un motiv

de orgoliu pentru comu-nitea românească dinregiunea Marche, o oportu-nitate fantastică pentru adeveni mai uniţi, mai infor-maţi şi mai conectaţi lanecesităţile existente.

Prin această publicaţie,colectivul redacţional şi-apropus să facă cunoscutăfaţa frumoasă, prezentă înprocent majoritar, aromânilor din zonă. Suntemcu toţii sătui de ştirile încare românii apar în presaitaliană doar ca infractoriiar cei majoritari, care faccinste comunităţii, cei apre-ciaţi şi valoroşi, să nu fienici măcar băgaţi în seamă.

Câţi dintr cei care ur-măresc presa locală dinMarche, au putut citi despremedicii sau avocaţiiromâni, despre cei care suntindispensabili familiilor şifirmelor marchigiane saudespre artiştii româniprezenţi pe scenele italienedin regiune? Câte articoleau fost dedicate nevoilor ur-gente pe care le-au avutconaţionalii noştri?

Mario Cospito, Ambasciatored’Italia a Bucarest“La comunità romena,prove di una buona integrazione”

8 martie ziua femeii, sărbătorită la RecanatiS-au oferit flori si cadouri tuturor femeilor prezenteiar copiii au fost invitaţi laun concurs de desene

pag.6

pag. 7

pag.2

pag.4

pag.10

pag.2

continuare în pag.4

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

2 [email protected] Invitaţi de onoare Nr.1, aprilie 2010

Mesajul Ambasadorului României în Italia,Răzvan Rusu, adresat românilor din Marche

Stimată redacţie, Dragi cititori,Dragi români,

Lansarea unui nou ziar românesc în Italiaîmi oferă prilejul de a vă adresa, acum la în-ceput de drum, gândurile mele de bine şiaprecierea faţă de o iniţiativă lăudabilă,menită să susţină spiritul românilor maiaproape de patria mamă.

Sper ca publicaţia să fie alături de comu-nitatea românească, informând constant,obiectiv şi prompt inclusiv asupra temelor şievoluţiilor care privesc prezenţa românilor înItalia, dar şi a celor dragi, rămaşi „acasă”, înţară. Sunt convins că românii din RegiuneaMarche vor participa, alături de promotoriiacestui ziar, la promovarea adevăratelor val-ori ale ţării noastre, apreciate oriunde înlume.

Departe de casă, prin poveştile lor, româniipot să împărtăşească altor conaţionali, dar şiprietenilor italieni, din experienţa cotidianăîntr-o ţară atât de bogată în istorie şi cultură,precum Italia.

În calitate reprezentant al statului român,doresc să asigur redacţia ziarului şi cititoriică vor găsi în noi – colegii din Ambasadă,Consulatele generale şi institutele culturaleprezente în Italia, un partener de dialog, ast-fel încât, împreună să realizăm o informarecorectă a cetăţenilor români din Peninsulădar şi o mai bună prmovare a imaginii ţăriinoastre în Italia.

Nu în ultimul rând, transmit mult succesşi putere de muncă echipei redacţionale şi,bineînţeles, cât mai mulţi cititori.

Răzvan RusuAmbasadorul României în Italia

Mario Cospito, Ambasciatore d’Italia a Bucarest“La comunità romena, prove di una buona integrazione”

Determinata inizialmente dal comune sub-strato linguistico e culturale, le relazioni traItalia e Romania si sono recentemente arric-chite di ulteriori ed innovativi significati, nelmomento in cui l’Italia si è apertamenteschierata a favore dell’ingresso della Roma-nia nell’Unione Europea e nella NATO, con-siderando sia la comunanza di interessi versouna parte del continente europeo cara ad en-trambi i Paesi (Balcani occidentali ed Europaorientale) sia la controproducente instabilitáderivante dalla prolungata esistenza di bar-riere.

La vera forza del nostro rapporto bilateraleè data dai continui e crescenti scambi eco-nomici e culturali e dai flussi migratori incostante aumento. Sono numerosi i fattoriche danno il senso dell’importanza del rap-porto italo-romeno: a titolo d’esempio si pos-sono citare i circa 953.000 romeni cheufficialmente vivono in Italia, le 28.000aziende italiane operanti in Romania, glioltre 420 voli che collegano settimanalmentenumerose cittá italiane e romene, i flussi diturismo dall’Italia che sono in costante au-mento (il 9% dei flussi turistici verso la Ro-mania proviene dall’Italia). Si tratta di aspettiche danno chiaramente il senso del vincoloche unisce i nostri Paesi e della responsabilitàche il Governo italiano e quello romenohanno nel valorizzare a tutti i livelli (politico,economico, sociale e culturale) tale rapporto,in modo da moltiplicare i vantaggi per i cit-tadini italiani e romeni. Tali rapporti privile-giati, testimoniati dai dati sopracitati e da unintenso scambio di visite a livello isti-tuzionale sono fonte di ispirazione, crescitaed arricchimento per entrambi i Paesi.

Reciproci vantaggi derivano anche dallarafforzata capacitá di rispondere agli effettinegativi della crisi economica in atto: ilpartenariato italo-romeno costituisce unostrumento fondamentale a disposizione deidue Paesi per fronteggiare ed arginare gli ef-fetti negativi prodotti dalla crisi economica.Il dinamismo economico si evince chiara-mente se si considerano le cifre e i dati sta-tistici: le 28.000 imprese italiane operanti inRomania producono il 10% del PIL romenodando lavoro ad 800.000 cittadini romeni.Negli ultimi anni c’è stato anche l’ingressonel mercato romeno delle grandi impreseitaliane (Enel, Agip, Pirelli, ecc.) e dellebanche (Unicredit, Intesa, Veneto Banca,ecc.). Gli investimenti economici italiani inRomania costituiscono un caso singolare nelprocesso di internazionalizzazione delle im-prese italiane ed un modello di successo che

ha attirato anche l’interesse di altri Paesi eviene studiato nelle università di tutto ilmondo. L’Italia, quindi, è uno dei maggioripartner commerciali della Romania con unvalore negli scambi commerciali che superagli 11.6 miliardi di euro.Il dinamismo appena descritto nel settoreeconomico si riscontra anche nel campodell’assistenzialismo e dell’interesse sociale:le ONG e le Associazioni cattoliche italianeoperanti in Romania a tutela delle fasce piùdisagiate della popolazione (bambini, malati,anziani, diversamente abili) sono circa 50 edoperano intensamente ed in stretta collabo-razione con le numerose istituzioni romene.

Anche la cooperazione culturale è cresci-uta notevolmente grazie al coinvolgimentodi tutte le autorità italiane e romene a livelloterritoriale al fine di favorire una semprecrescente collaborazione ed integrazione cul-turale tra i nostri Paesi.

La comunità romena è la più numerosa co-munità straniera presente sul territorio ital-iano, nonché la principale collettivitàall’estero della stessa Romania e fornisceprove di una buona integrazione. Questa co-munità sta diventando sempre più organiz-zata attraverso il rafforzamento dellestrutture consolari, al fine di garantire unamaggiore assistenza ai cittadini romeni.Sono certo che nella comune casa europea,la nostra cooperazione bilaterale si rafforzeràulteriormente rendendo sempre più concretonei nostri Paesi il modello europeo di crescitasostenibile, di progresso sociale e didemocrazia della partecipazione e dei diritti.

Mario CospitoAmbasciatore d’Italia a Bucarest

Ambasadorul român, Răzvan Rusu

Mario Cospito, ambasadorul Italiei

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

Distinsă redacţie,

Apariţia unui ziar românesc încontextul italian este întotdeaunao bucurie pentru cititori. N-artrebui neglijat faptul că aceşticititori sunt diverşi şi sunt înse-taţi de adevăr. Probabil aceastaar trebui să fie cheia de lectură afiecărui articol publicat: cu cât seva apropia de adevăr cu atât maimult va intra în inimile citito-rilor. În această societate în care co-municarea a devenit o condiţie“sine qua non” pentru a puteaexista şi pentru a putea transmiteun mesaj, credem că nu estealtceva decât o reîntoarcere lacuvintele Mântuitorului care ne-a învăţat să comunicăm din toatepunctele de vedere şi prin cu-vinte („Cuvântul era Lumina ceaadevărată care luminează pe totomul, care vine în lume” Ioan1,9) şi prin fapte (“… ca ei săvadă faptele voastre bune, şi săslăvească pe Tatăl vostru, careeste în ceruri” Matei 5.16).

Personal, credem că o astfel deiniţiativă ar trebui repetată în

toate regiunile din Italia şi astfel,printr-o conlucrare între toate in-stituţiile civile şi religioase,româneşti şi italiene, se va con-tribui la îmbunătăţirea imaginiiromânilor din Italia.

Îl rugăm pe Bunul Dumnezeusă binecuvânteze această iniţia-tivă şi să vă dăruiască belşug desatisfacţii şi de împliniri de peseama ei!

Preasfinţitul Siluan, Episcopul ortodox al Italiei“Iniţiativa voastră ar trebui repetată în toate regiunile Italiei”


Mesajul din partea Bisericii Române Unite cuRoma, Greco-Catolice

Dacă în societatea noastră arstăpâni dragostea, n-ar existadeosebiri, n-ar fi sclavi şi oameniliberi, stăpâniţi şi stăpâni, săracişi bogaţi, mici şi mari. De aseme-nea, diavolul şi demonii săi ar ficu totul necunoscuţi şi lipsiţi deputere. Căci dragostea este maiputernică decât toate zidurile şimai tare decât toate metalele. Peea n-o cuceresc nici bogăţia, nicisărăcia; sau mai bine-zis, acolounde stăpâneşte ea, nu existăbogăţie şi sărăcie, ci doarbunătăţile amândurora: de labogăţie sărăcia le ia pe cele nece-sare întreţinerii sale, iar de lasărăcie bogăţia ia lipsa de griji.În felul acesta dispar şi grijilebogăţiei şi temerile sărăciei.

Însă de ce vorbesc doar defoloasele pe care iubirea leprovoacă celorlalţi? Iubirea însine e atât de frumoasă! Cu câtăbucurie şi pace umple sufletulcare o deţine! Acesta este unuldin marile ei privilegii.Celelalte virtuţi, precum postul,

privegherea, înfrânarea, sunt în-soţite de o anumită osteneală, şide multe ori provoacă celorlalţiinvidie. Iubirea însă, dincolo dealte foloase ale sale, provoacă odispoziţie foarte plăcută şi nicio-dată trudă. Aşa cum albinaadună sucul de nectar dindiferite flori şi-l duce în stup, lafel şi iubirea adună de pretutin-deni bunătăţile şi le aduce în su-flet, unde locuieşte. Şi rob dacăeste cel ce are iubire în suflet,robia lui i se pare mai plăcută calibertatea, pentru că se bucurăsă i se dea porunci decât să deaporunci, să slujească decât să fieslujit, să ajute decât să fie ajutat.Iubirea schimbă natura lu-crurilor şi, având mâinile plinede toate bunătăţile, se apropie denoi cu blândeţe mai mare decâtcea maternă şi cu dărnicie maipresus de cea împărătească. Lu-crările ostenitoare şi grele le faceuşoare şi lesnicioase, de-scoperindu-ne dulceaţa virtuţii şiamărăciunea răutăţii.

Dragi credincioşi,Distinsă redacţie,

Preafericitul LucianMureşan, Arhiepiscop Majoral Bisericii Române Unite cuRoma, Greco-Catolice şiPreasfinţitul Virgil Bercea re-sponsabilul cu emigraţia dinpartea Sfântului Sinod, felici-tă iniţiativa comunităţiiromânilor din regiuneaMarche şi a ConsulatuluiOnorific Român la Ancona,pentru lansare primului ziarregional românesc, “Marche-România”.

Suntem siguri că acest ziarva fi, dincolo de informaţiilecu privire la viaţa politică,religioasă, culturală şi socialădin ţara mamă, un ziar undese descrie viaţa românilor dinMarche. Necesitatea unuiziar de cultură şi civilizaţieromânească este fundamen-tală pentru copiii noştri careriscă să piardă cultura şitradiţiile poporului nostru.

“Iubiţi credincioşi,oricât de gravă ar fi criza şineajunsurile, „să nu ne pier-dem curajul deoarece chiardacă omul nostru cel din afarăse trece, cel dinăuntru însă se

înnoieşte din zi în zi” (cf. 2Cor4, 16). Să nu ne pierdem cura-jul în încercări: Hristos a În-viat! – „bogaţii şi săraciiîmpreună bucuraţi-vă. Nimenisă nu se tânguiască […] nimeni

să nu se teamă […] Înviat-aHristos şi se bucură îngerii”, şinoi să ne bucurăm împreunăcu ei!”La Sfânta şi Mărita Săr-bătoarea a Învierii Domnului şieu vă îndemn, împreună cuApostolul neamurilor: „fiţi tari,neclintiţi, sporind totdeauna înlucrul Domnului, ştiind că oste-neala voastră nu este zadarnicăîn Domnul” (1 Cor 15, 58). Fiţiprimii care să vestiţi lumii cămormântul este gol, căgiulgiurile erau pe jos, că Dom-nul a înviat. (Pastorala “La Săr-bătoarea Învierii Domnului2010” a P.S. Virgil Bercea)

Fie ca Sfintele Sărbători dePaşti să vă aducă lumină şipace în suflet! Hristos a Înviat!

Consemnează pentru Biser-ica Română Unită cu Roma,Greco-Catolică,

pr. protopop MarinelMureşan

PS Virgil Bercea împreună cu preoţii greco-catolici din Italia

PS Siluan

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27


George Teseleanu, Consul Onorific al României la Ancona:“Sper să fim un model de comunitate pentru toţi românii”

Domnule consul onorific, sunteti in Italiade foarte mult timp. Cum aţi caracteriza co-munitatea românească în acest moment?

Consider că una dintre calităţile naţiei româneeste tocmai aceea de a se integra cu uşurinţă într-un ţesut socio-economic şi cultural diferit decel nativ. Din acest motiv cred că, mai ales înaceste momente, problema majoră o reprezintanu atât integrarea efectivă, cât păstrarea şi în-tărirea conceptului de demnitate, a consolidariiideii de roman bun, serios, cinstit, harnic.

Este Italia a doua dumneavoastră patrie?Cum vedeţi România după mai bine de 20 deani trăiţi in peninsulă ?

Italia reprezintă ţara în care m-am afirmat pro-fesional şi în care îmi desfăşor activitatea, estelocul în care îmi adun şi îmi construiesc gândurileşi proiectele. Este locul în care mi s-a deschis opoartă în jurul căreia am construit şi mobilat ocasă. Romania reprezintă partea intimă, cea acopilăriei şi studenţiei, a prieteniilor care nu seuită, este legată de cultură şi traditie, de familie şide frumuseţea sărbătorilor.

Imaginea românilor din Italia a avut desuferit în ultimii ani. Pe dumneavoastră per-sonal, ca român, va influenţat negativ?

Din fericire, nu a influenţat în vreun mod, iarîn general efectul negativ este invers proporţionalcu vechimea în Italia, deci pentru cei ce s-au sta-bilit recent, aceştia sunt nevoiţi să plece cu un co-eficient de neîncredere major şi implicit cu şansereduse de confirmare a aşteptărilor. În acest mo-ment putem spune că românii nu mai reprezintăo problemă de imagine aici în Italia.Sigur, maieste cale lungă şi multe de realizat pentru a ştergecomplet acele pete izolate de nefericire.

Născut în România, aveţi dublă cetăţenie şisunteţi singurul consul onorific român dinItalia şi din Europa chiar. Aveţi planuri con-crete pentru comunitatea româneacă dinMarche?

Comunitatea din zonă are nevoie de susţinereşi solutii concrete la problemele cu care se con-fruntă. De exemplu, în orasul Jesi din provinciaAncona, dintre cei circa 60.000 de locuitori,aproximativ 2.000 sunt români, iar în regiuneaMarche sunt mai bine de 30.000 de români. Pro-centul faţă de populaţia italiană este semnificativiar aceasta înseamnă că se justifică autorizareaunor cursuri de limba română, a unei biblioteci

regionale, a întăririi asociaţiilor, a prezenţei şi im-plicării active în viaţa asociativă, politică şi so-cială a regiunii şi multe altele.

Cum răspund românii din regiune în faţaunor asemenea realităţi?

De aproape un an, de când funcţionează con-sulatul onorific am putut intra mai bine în contactcu românii din regiune. Au fost organizate alegeriprezidenţiale, unde au participat mai mult de1000 de români rezidenţi în zonă. De câteva luni,în jurul consulatului s-a format un grup de românicare participă la acţiuni menite să promovezeimaginea României şi în general a comunităţii.Mi-am arătat mereu disponibilitatea, iar entuzi-asmul conaţionalilor pe care i-am cunoscut măface să fiu optimist.O dată cu apariţia acestei pub-licaţii cred şi sper că vom deveni o comunitateputernică, model pentru românii din Italia.

Criza economică este prezentă şi în regiuneaMarche ca mai peste tot în lume. Cum per-cepeţi efectele asupra românilor din zonă?

Efectele sunt destul de semnificative. Locurilede muncă disponibile s-au înjumătăţit sau chiarau dispărut, iar cei care beneficiază de un loc demunca stabil sunt dispuşi la sacrificii majore pen-

tru a-l menţine. De multe ori merg înainte cu gân-dul că orice criza are un început, dar şi un sfârşit,iar speranţele şi încrederea încă sunt mari .

Pe fondul acestei crize economice, aţi sesizato oarecare dorinţă a românilor de a se în-toarce acasă?

Este o reacţie normală şi de înţeles, problemaeste socială întrucât mulţi au plecat din Româniade la aproape nimic spre un necunoscut şi acumexistă posibilitatea unei întoarceri de la nimic lanimic. De aceea, cred că instituţiile statului românar trebui să ia în considerare această posibilă în-toarcere şi să conştientizeze că acei nemulţumiţicare nu aveau nimic înainte se vor întoarce şi căperioada de time-out se va încheia. Pentru aceastavor trebui să responsabilizeze instituţiile din te-ritoriu să utilizeze programele europene şi pârghi-ile economice de care dispun. În caz contrar, acestargument va reprezenta o problemă amânată, darniciodată rezolvată.

Ce credeţi că ar trebui să facă în plus faţăde ce face în prezent statul român pentruromânii din Italia?

Din punct de vedere asociativ, cred că ar trebuisă impună dialogul cu maxim 4-5 formaţiunireprezentative, consider drept inflaţionist dialogulcu reprezentanţii a sute de asociaţii alese pe cri-terii de moment şi care de cele mai multe orireprezintă fiecare alţi zece membri efectivi. Pe dealtă parte, consider necesară sprijinirea aceloracare se implică cu fonduri propri, creindu-se unpunctaj transparent şi apolitic. Aceste asociaţii arputea beneficia sau decide anumite strategii şiprograme ce sunt susţinute din România.

Să revenim la românii din Marche. Aveţi unmesaj general pentru ei ?

Dorinţa mea ar fi să se unească şi să dea naşterela cât mai multe acţiuni care să îmbunătăţeascăimaginea ca şi comunitate. Sunt în regiune per-soane cu foarte multe calităţi, buni profesioniştişi oameni afirmaţi. Un exemplu l-am avut în ul-tima perioadă, prin grupul “Marche-România”,constituit din români bine integraţi, promotori deastfel de iniţiative. Îi invit pe toţi românii să seimplice în aceste iniţiative şi să încercăm împre-ună să devenim o comunitate de care să fim cutoţii mândri. Doresc pe această cale mult succesechipei redacţionale, considerând acest ziar unmijloc important de comunicare.

Alexandra Văduva

continuare din pag. 1 Presa locală nu s-a “chinuit” aproape deloc

să prezinte adevărata valoare a românilor dinzonă deşi peste 30000 de rezidenţi români înMarche reprezintă un procent important.Citim despre mici găinării, prostituate saucâte un român care protestează pentruneprimirea drepturilor salariale, dar nu citimdespre miile de badante sau menajere, despremiile de zidari sau muncitori din fabricileregiunii, care plătesc cinstit taxe statului ita-

lian, care îşi cresc copiii în modul cel maionorabil sau care participă la acţiunile de vo-luntariat sau caritabile.

Niciunul dintre politicienii locali nu a se-sizat că peste 30000 de voturi la alegerile ad-ministrative pot schimba listele de consilierisau pot da o culoare politică anume. Suntemignoraţi sau conservaţi ca o resursă viitoare?Răspunsul depinde doar de noi, de dorinţanoastră de integrare şi participare la viaţapolitică şi socială a regiunii.

www.conceptconsulting.net

Consulul Onorific al României la Ancona, prof.ing.George Teseleanu, ne-a acordat un interviu despre comu-nitatea românească din Italia şi în mod special despre cei

peste 30.000 de români din regiunea Marche. Se evidenţiazădisponibilitatea pentru crearea unei comunităţi unite, modelde integrare sănătoasă şi durabilă

George Teseleanu

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27


Câteva aspecte ale relaţiilor italo-româneDeşi populaţiile din Italia şi cele din

spaţiul românesc nord şi sud dunărean autrăit relativ departe unele de altele, au exi-stat totuşi relaţii, unele dintre ele extrem de

interesante, începând cu participarea co-mună la cruciade, relaţiile comerciale, cul-turale şi continuându-se chiar până la roluldecisiv în formarea României Mari.

În regiunile carpatodunăreneşi nordbalcanice, din stoculuman neolitic existent, a emerso populaţie care la începuturileerei creştine era deja de multcunoscută de greci cu numelede geţi şi de latini cu cel de daci.Destinul ei a fost radical modi-ficat de politica imperială elab-orată la Roma pe pământurileItaliei, politică de expansiunecare a adus pe teritoriile daciceîn secolul II dH legiunile ro-mane. Această ocupaţie a avutun impresionant efect de encul-turalizare care printre altele adus la formarea limbii române şila etnogeneza românilor sauvlahilor cum li se mai spunea.Această influenţă culturală s-amenţinut şi după ce legiunile auplecat în secolul III.

În secolul XIII latinitateavlahilor subdunăreni, ameninţa-tă de invazia slavă şi de ImperiulBulgar a fost salvată de consti-tuirea Imperiului Latin deRăsărit de către cruciada a IVacondusă teoretic de Baldovin deFlandra dar efectiv de mareledoge Enrico Dandolo al

Veneţiei, artizanul întregii oper-aţiuni, ajutat fiind şi de contele italian Boniface de Montferat.

Tot în secolul XIII încep să sedezvolte şi relaţiile comercialeîntre Veneţia şi Genova pe de o

parte şi populaţia românăcarpartodunăreană. Astfelprintre altele când citeşti foile dezestre ale domniţelor şiboieroaicelor române găseşti întoate menţionate mărfuripreţioase veneţiene. De aseme-nea lângă Babadag şi astăzicetatea Enisala aminteşte deprezenţa puternică a genovezilorîn regiune.

La sfârşitul secolului XVIIsaltul cultural al renaşterii brân-coveneşti s-a făcut sub umbrelaUniversităţii de la Padova.Acolo a studiat stolnicul Con-stantin Cantacuzino şi de acoloau venit marii profesori care auconstituit nucleul AcademiilorDomneşti create de Şerban Can-tacuzino şi Constantin Brânco-veanu. Tot în acele vremuri seaciuiase la Curtea Domneascăun cărturar italian, florentin defel, Anton Maria Del Chiarocare în calitatea sa de secretar alDomniei a avut o mare influenţăasupra domnitorului martir.

Tot din acele vremuri, uniiboieri români ca şi domnitorulConstantin Brâncoveanu au în-ceput să-şi depună banii în băn-cile de la Veneţia.

La mijlocul secolului XIX re-

gatul Piemontului şi Sardinieicondus de dinastia de Savoia darmai ales de contele CamilioBenso de Cavour a jucat un roldeterminat în formareaRomâniei moderne, prin parti-ciparea la războiul Crimei şi lalucrările Conferinţei de Pace dela Paris care a dus la formareadivanurilor ad hoc şi apoi laUnirea Principatelor pe careNapoleon III şi Cavour larugăminţile lui Ion Bălăceanu ausprijinit-o, sprijin fără de careRomânia nu s-ar fi născut castat.

În secolul XIX a mai existat oinfluenţă italiană interesantă daruitată, reprezentată de stabilireaîn România de atunci a unuinumăr mare de mici sculptoriitalieni într-o ţară ortodoxă careinterzicea sculptura. Ei au des-chis gustul românilor pentrusculptură şi cred că nu existăcimitir românesc urban care sănu aibă câteva sculpturi funerarefăcute de aceşti meşteri în cio-plirea marmurei.

În fine, nu pot trece cu ve-derea rolul lui VittorioEmanuele Orlando, care în cali-tate de prim ministru al Italiei şide şef al delegaţiei italiene laConferinţa de pace de la Ver-sailles a fost unul din sprijinitoriiefectivi ai României în cursul di-ficilelor negocieri duse la sfârşi-tul primului război mondial,contribuind astfel la realizareaRomâniei Mari.

Din cele de mai sus se vedecât de importantă a fost con-tribuţia Italiei pentru destinul is-toric cultural şi politic alromânilor

acad. Constantin BălăceanuStolnici

Constantin Bălăceanu -Stolnici este un om de ştiinţăromân, medic neurolog, pioner îndomeniul neurociberneticii, pro-fesor de Neuropsihologie şiAnatomie a Sistemului nervos,membru de onoare al AcademieiRomâne, dar şi colaborator al Se-curităţii. Descendent al Bălăce-nilor, veche familie boiereascăaparţinând nobilimii pământene,căreia în secolul al XVII-lea aulaimperială vieneză i-a conferit ti-tlul de conte al Sfântului ImperiuRomano-German şi i-a conce-sionat stema.

Funcţii ocupate în prezent:- Efor testamentar alAşezămintelor Brâncoveneşti(Biserica Domniţa Bălaşa).- Membru al Adunării Naţionaleşi al Consiliului Naţional al Bis-ericii Ortodoxe Române.-Preşedinte al Societăţii AteneulRomân.-Director onorific al Centrului deAntropologie al AcademieiRomâne.-Preşedinte de onoare al Univer-sităţii Ecologice din Bucureşti.-Preşedinte al familiarilor Or-dinului de Malta din România.-Preşedinte al Centrului Inter-naţional Antidrog şi al Drep-turilor Omului, format din 14organizaţii europene.

Distincţii primite-Membru de onoare al Acade-miei Române-Doctor honoris causa al Univer-sităţii "Gr.T.Popa" din Iaşi, alUniversităţii din Petroşani şi alUniversităţii Ecologice din Bu-cureşti-Decorat cu "Crucea Patriarhală"-Laureat al "Marelui Premiu" alSocietăţii Franceze de SintezeÎnalte-Meritul Maltez în grad de Ofiţer-Ordinul Steaua României îngrad de Cavaler-Membru de onoare al Grupuluide Acţiune Antidrog - România

Prof. Constantin Balaceanu Stolnici, Membro del-l'Accademia delle Scienze della Romania, antropologodi fama internazionale sottolinea i forti e duraturilegami tra le due nazioni, quella romena e quella ital-iana. La storia a fatto incrociare persone ed eventi, checon il loro contribuito hanno scritto importanti paginedi identità nazionale. Partendo dall'Imperatore Traianopassando nel XVII secolo per l'Università di Padovaper arrivare a Cavour nell XIX secolo troviamo l'im-portanza ed il contributo dell'Italia al destino politicoculturale dei romeni.

www.democraziaeliberta.net

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

6 [email protected] Evenimente Nr.1, aprilie 2010

“Sărbătoarea mărţişorului”i-a unit pe românii din Marche

Sub patronajul Consulatului OnorificRomân din Ancona, un grup de români rezi-denţi în regiunea Marche, a organizat „săr-bătoarea mărţişorului”. Locul în care s-adesfăşurat evenimentul a fost în piaţa prin-cipală a oraşului Ancona, piazza Cavour.

Îmbrăcaţi în costume populare specificeprincipalelor regiuni, grupul de români, în-soţit de consulul George Teseleanu, au am-plasat un stand în care au expus costumetradiţionale, pliante cu informaţii despreRomânia, coşuri pline cu mărţişoare şi florimulticolore de primăvară.

Toate acestea au fost oferite cadou trecă-torilor, în special italienilor, cărora li s-aoferit şi un plic ce conţinea explicaţii despresemnificaţia mărţişorului şi tradiţiileromâneşti din această perioadă.

Au fost împărţite gratuit peste 500 demărţişoare, şnururi alb-roşii, precum şi 100de ghivece cu flori de primăvară.Mărţişoarele au fost cumpărate din Româniadar multe dintre ele au fost confecţionate demembrii grupului „Marche –România”, con-stituit de puţin timp, în cadrul ConsulatuluiOnorific din Ancona.

„M-am apropiat parcă din noude casă, de obiceiurile noastre frumoase”

Bucuria regăsirii mărţişorului şi în Italia afost foarte mare pentru numeroşii români

prezenţi la acea oră în centrul Anconei. “Ne-am amintit de un obicei drag nouă încă dincopilărie. Şi vremea a ţinut cu noi. A fost ozi minunată”, Veronica Şteoleacă, originarădin Caracal. Maria Cocuţ din Baia Mare,locuieşte în Italia de mai bine de cinci ani.„M-am apropiat parcă din nou de casă, deobiceiurile noastre frumoase. Plecaţi de multtimp, unii dintre noi încep să uite aceste mo-mente atât de dragi nouă. Vă mulţumim pen-tru ce aţi organizat astăzi”.

Uniţi de şnurul alb-roşuChiar şi unii cetăţeni de origine bulgară

s-au entuziasmat la vederea mărţişoarelor.Majoritatea explicau că şi la ei acasă existăacest obicei.

Pe parcursul celor aproximativ două ore,cât a durat manifestarea, trecătorii au pututasculta muzica lui George Enescu, a naiuluilui Gheorghe Zamfir, precum şi muzică po-pulară din toate zonele României. În tot acesttimp, trecătorii au fost invitaţi să danseze îm-preună cu românii îmbrăcaţi în costumelepopulare. În opinia organizatorilor, mani-

festarea a fost de un real succes. „Nu măaşteptam ca italienii să fie atât de interesaţidespre semnificaţia mărţişorului, pe care l-auprimit cu plăcere şi unii ne-au cerut expli-caţii. Am anticipat într-un fel acest interes şiam avut sute de pliante în limba italiană, încare erau date amănunţit detalii despre acestobicei al nostru”, a precizat Ionel Pricob, de42 ani, originar din Paşcani.

Camelia Lipan

În principala piaţă a oraşului Ancona, din Italia, măr-tişorul i-a reunit pe românii stabiliţi în această regiune.S-au împărţit sute de mărţişoare, şnururi alb roşii şi

flori, s-a ascultat muzică populară românescă, iar orga-nizatorii au declarat că imaginea comunităţii a avutnumai de câştigat.

O parte din membrii grupului Marche-România

Cu acest prilej, George Teseleanu a dialo-gat cu numeroşii români prezenţi în piazza Cavour, invitându-i la întâlnirile carese organizează cu comunitatea din regiuneaMarche, mai ales la sfârşit de săptămână.„Mă bucur de interesul manifestat din parteatuturor celor care au trecut prin dreptul stan-dului nostru. Această manifestare a fost or-ganizată în mai puţin de o săptămână, dar cutoate acestea a avut un rol important, cu opercepţie pozitivă despre comunitatearomânească din Ancona. Sper să devenimun grup numeros şi entuziast. Cu toţii nedorim o comunitate unită şi implicată înviaţa asociativă.”

Mărţişor - MarzolinoPer i romeni il primo giorno di marzo è il

sinonimo della festa del martisor (diminu-tivo di “martie”- marzo). Il “mărţişor” (chein italiano si pronuncia marzishor), simbolodella primavera, si confeziona con dei filibianchi e rossi, di cotone o setta, intrecciatiin un cordoncino che si lega a forma di otto.A questo cordoncino si appende un ciondoloportafortuna, notevole perché può assumerele più diverse forme simboliche (un tempo

monetine dóro o dárgento, ma anche fili dierba, germogli o fiori; oggi fiori, animaletti,cuoricini, eccetera).

Le credenze popolari dicono che chi in-dossa il “martisor” sarà fortunato e in saluteper tutto lánno. Oggi lúsanza consiste neldonare questo ciondolino con il suo fioccobianco e rosso a tutte le donne, dalle nipotialle nonne, come augurio di buona fortuna,amore e di buon inizio di primavera. primav-era. Chi lo ha ricevuto lo deve portare attac-cato al petto vicino al cuore.

Costume populare din toate regiunile

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

7 [email protected] Evenimente Nr.1, aprilie 2010

8 martie - ziua femeii, sărbătorită la RecanatiSub patronajul Consulatului Onorific Român la An-

cona, grupul “Marche-România”, fondat la începutulanului din români rezidenţi în regiunea Marche, a or-ganizat o întâlnire a românilor din zonă, cu ocazia

sarbatoririi zilei de 8 Martie - Ziua femeii. S-au oferitflori si cadouri tuturor femeilor prezente, iar copiiiparticipanţi au fost invitaţi la un concurs de desene şirecital de poezii dedicate mămicilor.

Evenimentul a avut loc duminică,7 martie, la Casa Parohială “SanFrancesco”, situată în localitateaRecanati (Macerata), începând cuora 11 a.m. Cu acest prilej, partici-panţii au luat parte la o masă festivă,s-au oferit flori şi cadouri tuturor fe-meilor prezente, iar copiii au fostinvitaţi la un concurs de desene şirecital de poezii dedicate mamelor.

Copii cu vârste între 5şi 16 ani şi-au expusdesenele

Expoziţia de desene a cuprins 21de lucrări, expuse în sala unde s-adesfăşurat acţiunea, iar copiii, cuvârste cuprinse între 5 şi 16 ani, aurecitat poezii şi au cântat atât înlimba română cât şi în italiană. De-senele au fost făcute cu doar câtevazile înainte, iar entuziasmul copiilora fost mare. “Când am auzit că doarîn două zile trebuie să-mi convingcopilul să facă două desene, am in-trat în panică. La grădiniţă sunt mailenţi şi această sărbătoare nu e atât

de populară în rândul copiilor. Pânăla urmă am fost chiar surprinsă deentuziasmul cu care a desenat” de-clara mama unuia dintre copii.Manifestarea de duminică este onouă acţiune realizată de grupul de

români, format în jurul Consulatu-lui Onorific la Ancona, în urmă cuo săptămână fiind organizată sărbă-toarea “mărţişorului”.

Au fost oferite premii

pentru copii şi floripentru sărbătorite

Domnul George Teseleanu a par-ticipat la acest eveniment, oferindpremii tuturor copiilor. “Este o nouăacţiune organizată în ultima pe-rioadă de către românii din grupul“Marche-România”, acţiune foartereuşită şi cu mare încărcăturăemoţională. Vor urma şi alte mani-festări asemănătoare iar ca primobiectiv avem apariţia lunară a unuiziar prin care să promovăm şi toto-dată să informăm comunitatearomânească din Marche. Publicaţiase va adresa tuturor românilor dinregiune, dorind să fie promotorul,iniţiatorul şi totodată mesagerulevenimentelor pozitive, al culturii şimai ales al fericitului model de in-tegrare marchigian. Mi-ar place caprin aceste acţiuni românii dinaceastă zonă a Italiei să devină o co-munitate unită, întegrată în sistemulsocio economic şi cultural.

Camelia Lipan

c o p i i i a u e x p u s 2 1 d e d e s e n e , a u c â n t a t ş i r e c i t a t p e n t r u m a m e l e l o r

O floare pentru fiecare sărbătorită

8 Marzo - festa della donnaLe origini della festa dell'8 Marzo risalgono al lontano

1908, quando, pochi giorni prima di questa data, a NewYork, le operaie dell'industria tessile Cotton scioperaronoper protestare contro le terribili condizioni in cui eranocostrette a lavorare. Lo sciopero si protrasse per alcunigiorni, finché l'8 marzo il proprietario Mr. Johnson, bloccòtutte le porte della fabbrica per impedire alle operaie di uscire. Allo stabilimento venneappiccato il fuoco e le 129 operaie prigioniere all'interno morirono arse dalle fiamme.Successivamente questa data venne proposta come giornata di lotta internazionale, afavore delle donne, da Rosa Luxemburg, proprio in ricordo della tragedia.

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

8 [email protected] Români în Marche Nr.1, aprilie 2010

Angelica Popoviciu, avocat de succes în Ancona

Angelica Carla Popoviciu s-anăscut la Arad în 1967, unde aabsolvit liceul Pedagogic, secţiafilologie-istorie. În 1991 a ab-solvit Facultatea de Drept aUniversităţii “Al. I. Cuza” dinIaşi. După o scurtă perioadă înavocatură, la Baroul din Arad, aintrat prin concurs, la Minis-terul Afacerilor Externe cafuncţionar cu statut de diplo-mat, de unde a demisionat în1995. În 1997 a obţinut titlul deDoctor în Drept International la“European University Institutedi Florenta”, cu specializarea îndrepturile omului. În 2000 a ab-solvit Facultatea de Drept aUniversităţii din Macerata -Italia şi a început cariera în av-ocatură la Baroul di Ancona,colaborând ca stagiar cu firmade avocatură “Barigelletti”,unul dintre cele mai mari şicunoscute birouri din zonaMarche. Din 2005 a fost admisăla examenul de stat de intrare înavocatura. Specializările salesunt în drept civil, drept comer-cial, dreptul muncii, dreptulfamiliei şi drept internaţionalprivat.

Care au fost problemele cucare v-aţi confruntat mai alesla început? Care au fost paşiipe care i-aţi urmat pentru avă înscrie în barou?

Nu am avut probleme de-osebite, văzând mai ales că in-tegrarea în societatea italiană aavut loc treptat în mediul uni-versitar şi familiar. Sunt căsă-torita în Italia de 15 ani, iarlimba italiană am învăţat-o cuajutorul unui curs intensiv şiprin contactele familiare si so-ciale. Surpriza mă astepta cândam decis să profesez avocaturaîn Italia, trebuind practic sărefac cursurile facultăţii dedrept, inclusiv examenul dediplomă. Când am început săprofesez ca şi stagiar în 2000,eram singura românca din Italiacare începea cariera de avocat şiam fost, în 2005, primaromâncă ce a devenit avocat înItalia. Perioada mai dificilă afost pregătirea examenului deintrare în avocatură, asemănătordefinitivatului în România, careeste foarte selectiv în Italia.Oricum am reuşit să trec acest

examen înaintea multor colegiitalieni, reuşind chiar să obţin şicomplimentele preşedintelecomisiei de examinare.Odată cu intrarea României înUniunea Europeană, avocaţiicare au luat definitivatul în ţară,pot profesa în celelalte ţări UE,deci şi în Italia, ca avocaţi în-scrişi pe lista specială a avo-caţilor comunitari, asa zis"avvocato stabilito", chiar dacăo anumită rezistenţă din partebarourilor italiene există, maiales din punctul de vedere albirocraţiei.

Ce alte dificultăţi aţi în-tâmpinat, legate mai ales deintegrarea în societatea ital-iană?

Cred că, pentru integrareaîntr-o societate diferită de ceade origine, de pe o parte, esteimportantă respectarea legilorstatului respectiv şi a regulilorde convieţuire, este necesar uncomportament corect şi civilizatiar pe de altă parte, românii tre-buie să pretindă respectul pen-tru ei inşişi ca şi indivizi şi ca şimembrii ai comunităţiiromâneşti.Este importantă şiaşa zisa socializare, prin careitalienii pot să intre în contactcu cultura şi cu tradiţiileromâneşti. Eu cred că acestaeste modul în care pot fi înlătu-rate neînţelegerile şi problemelecare din pacate mai există înlegatură cu integrarea.

românilor şi nu numai, în Italia.Personal am aplicat aceste

principii şi pot spune că astăzisunt o persoană integrată în so-cietatea italiană şi în acelaşitimp mândră de a fi româncă.

Cum sunt în general relaţi-ile cu clienţii italieni ştiind căsunteţi româncă?

Dintre clienţii mei, în jur de50- 60% sunt italieni, cu prob-leme legate la activitatea soci-etăţilor comerciale în Italia şi înRomânia sau în general prob-leme de drept civil, divorţuri,încredinţări de minori sau prob-leme de internaţional privat. Îngeneral mi se adreseazacunoscând deja activitatea pecare o desfăşor şi sunt informaţidespre pregatirea mea profe-sională. Relaţiile sunt ca intreprofesionist şi client: se asteptăo prestaţie profesională la inaltnivel, un comportament corectşi cinstit.

Dar cu românii?Aceleaşi cerinte le au şi

românii care mi se adreseazăpentru asistenţa legală. În gen-eral, românii vin pentru prob-leme cu contractele de muncă,cum ar fi neplata salariilor,nerespectarea contractelor demuncă individuale şi nationale.Sunt mulţi care au probleme dedreptul familiei cu implicaţii dedrept internaţional privat, maiexact recunoaşterea în Italia asentinţelor emise de instanţele

din România în Italia şi ca ur-mare aplicarea lor, încredintarede minori, contracte deînchiriere, recursuri împotrivadeciziilor autorităţilor, recursuri de drept privat, creanţe, emi-graţie şi expulzare. Majoritatearomânilor se plange de felul încare sunt trataţi de către patroniilor, mai ales neplata salariilor şia drepturilor prevăzute de lege.Se poate deduce că s-a creat osituaţie destul de dificilă pentrustrăini şi în particular pentruromânii din Italia.

Sunteţi în contact cu alţi av-ocaţi români prezenţi înItalia?

Din păcate, avocaţi români înItalia sunt încă foarte puţini.Sunt la dispoziţia tuturorcolegilor români din Italia pen-tru colaborare. Cred că avocatiiromâni, ca reprezentanţi ai co-munităţii româneşti în Italia tre-buie să participe la activităţileasociaţiilor culturale aleromânilor şi să promovezetradiţiile şi cultura românească.

Un sfat pentru românii dinzona Marche?

La Consulatul Onorific alRomâniei din Ancona, deschisîn urmă cu câteva luni vor fi im-portante şi interesante iniţiativeculturale şi cred că o prezenţănumeroasă nu poate decât sănască acţiuni frumoase pentrucomunitate.

Andi Rădiu

Angelica Carla Popoviciu este din 2005 prima avocatăromâncă din Italia. Am discutat despre problemele cu care s-aconfruntat pentru echivalarea studiilor şi diferenţele care au

apărut după intrarea României în Uniunea Europeană dar şi de-spre chestiunile pe care le întâmpină românii din zona Marche,acolo unde locuieşte.

dott. Angelica PopoviciuPiazza Stamira, 5, Ancona(AN)

Telefono: +39.071.207.5166Fax: +39.071.207.5819

[email protected] www.avvocatopopoviciu.it

Angelica Carla Popoviciu,il primo Avvocato donna diorigine romena in Italia. Unracconto sui problemi che hadovuto affrontare per ottenereil riconoscimento degli studiconseguiti in Romania, deicambiamenti dovuti all’en-trata della Romania nell’U-nione Europea, ma anchedelle varie questioni cheriguardano i cittadini romeniresidenti, come lei, nelleMarche.

Angelica Carla Popoviciu, prima avocată româncă din Italia

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27


Eugenia Moroşanu conduce cu succes „Visballet” la Ancona

Eugenia Moroşanu este maestră de balet la Ancona, lo-calitate în care s-a stabilit în urmă cu 25 de ani. Proiectelesale pentru viitor au ca subiect principal tinerii, de toatenaţionalităţile. Este convinsă că doar punând accentul pe

tineri, pe nivelul lor cultural, pe energia şi vitalitatea lor, sepoate schimba în pozitiv mentalitatea generaţiei lor. Cola-borează cu comunitatea românească, dorind să creeze unproiect spectacol autentic românesc.

De cât timp v-aţi stabilit în Italia?M-am stabilit în Italia în anul 1986.

Înainte de a mă stabili aici mai fusesem dealte trei ori în Italia, în turneu cu companiaTeatrului de Operetă din Bucureşti.

Când aţi deschis şcoala de balet? Câţielevi aveţi şi ce satisfacţii vă aduc?

Deja din1986 am început să pun bazeleunei şcoli de balet în Ancona. Nu a fost uşorşi nu este usor nici acum. Îmi place să lucrezpentru a descoperi şi perfecţiona calităţile şinu numai numărul de persoane care frecven-tează centrul de dans! Din acest punct devedere am avut probleme! În Italia un pro-centaj foarte mare dintre cei care se înscriuîntr-o şcoală de balet ori vor să ajungă primbalerini în două sau trei săptămâni , ori vindoar ca să petreacă două, trei ore în companiaprietenilor să râda, să se distreze! Între 1986-1992 am lucrat în concomitent în AnconaFano, Senigallia, Pesaro, Roma. Făceamstages sau coregrafii pentru diferite şcoli dinzona mea şi nu numai din zona mea! În 1992am considerat că era momentul just să de-schid o şcoală de dans ! Cu mari riscuri eco-nomice, dar cu o dragoste şi cu o mareprofesionalitate şi cu ajutorul tuturor priete-nilor mei italieni; cu încăpăţânarea care măcaracterizează am reuşit să creez acest centrucare se numeşte: "Fondazione regionale artenelle danza - città di Ancona" şi compania"Visballet"!

În momentul de faţă numărul de persoanemici sau mari care frecventează şcoala meaeste de 150-200 de elevi. Am în şcoală înmomentul de faţă elevi români, albanezi, pe-ruvieni, brazilieni. Idea mea este să creez uncentru internaţional unde să studieze cei maibuni elevi -viitori balerini-animaţi de un sin-gur gând: prietenie şi libertate!

Ce reprezintă baletul pentru dumnea-voastră?

Baletul a reprezentat şi reprezintă o parteimportantă a vieţii mele. Nu cred că aş puteatrăi fără balet, fără scenă, fără spectacol,muzică sau mişcare doar că nu trebuie uitată

importanţa deosebită pe care trebuie să o aibăfamilia şi sentimentele în viaţa şi în dez-voltarea fizică şi psihică a individului. Fărăaceste componente nu poate exista un ade-vărat artist!

Profesional vorbind, v-aţi îndeplinittoate dorinţele? Care sunt proiectele de vi-itor?

Dacă aş răspunde afirmativ la această în-trebare ar însemna că am închis cu viaţa. Amrealizat doar 10% din ceea ce mi-am propuspână în momentul de faţă. Consider că stradape care am apucat-o este strada justă. Estemultă muncă dar sunt convinsă că ceea ce face bine. Proiectele pentru viitor au ca subiectprincipal tinerii, de toate naţionalităţile. Suntconvinsă că doar punând accentul pe tineri,pe nivelul lor cultural, pe energia şi vitali-tatea lor, vom reuşi să schimbăm în pozitiv

mentalitatea.Care este rolul familiei în viaţa dumneav-oastră?

Familia este totul în viaţa fiecărui individ.Cu cât înaintez în vârsta, nu că aş avea 100de ani, cu atât îmi dau seama că familia esteelementul principal în viaţa oricui, balerinsau nu!

Care este cel mai frumos rol pe care l-aţi interpretat, pe care scena aţi primitcele mai multe aplauze, care a fost cea maifericită zi a dumneavoastră, cine a fost celmai bun partener de dans?

Cel mai frumos este rolul pe care îl amacum: exist, sunt liberă, balerină, coregrafă,profesoară, directoare, manager! În Italia amfost chemată să lucrez în calitate de coregrafăîn numeroase teatre la nivel naţional: TeatroPetruzelli-Bari, Teatro Filarmonico-Verona,Teatro delle muse –Ancona, TeatroSferisterio -Macerata , Teatro Valli -ReggioEmilia. Amintirea părinţilor mei, care din pă-cate nu mai sunt lânga mine, bucuria pe careo citeam în ochii lor când mă vedeau dansândmă fac să merg înainte cu optimism, cu surâ-sul pe buze, conştientă că în această viaţănimic nu se realizează fără un pic de melan-conie, fără un pic de tristeţe. În lunga meacarieră am dansat cu mulţi parteneri.Cel maibun,cu care am reuşit să creez un adevăratcuplu a fost Marian Susu! În momentul defaţă, Marian Susu este un mare imprenditorin România,cu care chiar dacă nu mai dan-săm(anii au trecut frumos peste noi)ne leagăo mare si importantă prietenie!

Crina Suceveanu

Eugenia Morosanu è maestro di ballettoad Ancona, località dove vive e risiede da25 anni. I suoi proggetti per il futuro hannocome principale soggetto i giovani di qual-siasi nazionalità, convinta che con losviluppo del loro livello culturale, con laloro energia e vitalità, si può cambiare pos-itivamente la mentalità della nuova gener-azione. Sempre aperta ad ogni tipo dicollaborazione con la comunità romena,progetta anche un competitivo gruppo didanze tradizionali.

FONDAZIONE REGIONALEARTE NELLA DANZA

Città di AnconaDir. Art. EUGENIA MOROSANUCOMPAGNIA VISBALLET*Audizioni, Stages, Borse di Studio, Spettacoli*Corsi per tutte le età dai bambini agli overe per tutti i livelli: Danza Classica, Reper-torio Classico, Pas de deux, Danza Contem-poranea, Laboratorio Coreografico, DanzaModerna, Jazz, Funky, Hip Hop, Teatro eRecitazione, Corsi Professionali autorizzati.(Rilascio crediti formativi)*Inoltre: Yoga, Ginnastica posturale e per laterza etˆ, corpo libero, danza di carattere,danza folkloristica.

Per info: Fondazione Regionale Arte nellaDanza - Città di Ancona - Via B. Gigli, n.6

tel. 071.84612 fax 071.31893 e-mail: [email protected]

www.visballet.it - www.artedanzaancona.it

c o n s u l e n z a p e r l ' i n t e r n a z i o n a l i z z a z i o n e

Premiată la “Gala Consulilor”-Ancona

[email protected]

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27


Barbu Garoflid Gighera, poet român din JesiA publicat două volume de poezii, a colaborat cu nu-

meroase asociaţii culturale şi a fost apreciat de către nu-meroşi oameni de cultură din România. Cu toate astea,pentru a-şi putea întreţine familia a ales calea străinătăţii.

Este povestea unui român care de mai bine de doi ani lu-crează ca gropar la cimitirul din Jesi, localitatea situată înprovincia Ancona, dar care nu şi-a pierdut pasiunea pentrupoezie.

Garoflid Barbu Gighera are 48 de ani şieste originar dintr-o comună doljeană. Un omsimplu, care a căutat mereu să ofere familieio viaţă frumoasă şi liniştită. “Am lucrat prinfoarte multe oraşe, în diverse locuri şi nu m-am dat înapoi de la nicio muncă. N-am vrutniciodată să lipsească ceva soţiei şi celordouă fete ale mele. Pot spune că am fostmereu un călător în căutarea unei vieţi maibune.” Nu mică i-a fost satisfacţia când aaflat că una dintre fetele sale, acum în vârstăde 21 de ani a reuşit să devină studentă la unadintre secţiile facultăţii de medicină din An-cona. “Când a ieşit de la examenul de ad-mitere, fata mea era puţin mirată pentru că seaştepta la un examen mai greu. Se vede căşcoala făcută în România, la liceul “HenriCoandă” din Craiova e de calitate. Nu pot sămă declar decât foarte satisfăcut.”

“Am început să scriu poezii dela 14 ani”

În afara familiei, o altă mare pasiune aromânului este poezia. Încă din timpul şcoliigenerale a început să citească şi apoi să scriepoezii, care au fost apreciate şi i-au dat posi-bilitate să apară în diferite reviste sau publi-caţii locale. “Am început de la vărsta de 14ani să scriu poezii. A fost ca o joacă. Îmiplăcea să scriu şi să le dau şi prietenilor să lecitească. În timpul anilor ¨80 am colaborat şipublicat în revistele “Ramuri” şi “Gor-jeanul”, precum şi la “Gazeta de Sud” dinCraiova. La gazetă am lucrat chiar ca anga-jat, la distribuţie sau la ştiri, unde am cola-borat cu redactorii de acolo.”

“L-am cunoscut pe AdrianPăunescu”

Anul 1998 i-a adus lui Barbu Gighera şiprima posibilitate de a publica o parte dinpoeziile sale. Primul său volum s-a intitulat“Anotimpul simţirilor” şi i-a adus multe sa-tisfacţii. “Am avut posibilitatea să public da-torită bunăvoinţei celor de la sindicatulminier din Motru. La lansarea cărţii au fostprezenţi oameni de cultură şi mulţi ziarişti dela posturi naţionale şi locale. Mi s-a oferit

oportunitatea de a-mi face cunoscute şi apre-ciate poeziile mele. Ulterior l-am cunoscutpe Adrian Păunescu şi am devenit membrual cenaclului “Clepsidre” din Dolj. Ce folosînsă că talentul meu nu a fost recunoscut înaşa măsură încât să-mi asigure traiul mie şifamiliei.”

De la statutul de poet, la cel degropar

Descurajat de situaţia economică din ţară,precum şi dorinţa românului de a le da soţieişi fetelor sale o viaţă mai bună, l-au convinspe Garoflid să-şi încerce norocul în Italia.“Am plecat din ţară dezgustat de tot ceea ce-mi oferea ţara mea. De muncă nu este iarcultura nu este încurajată. Dacă nu ai bani săpoţi publica ceva, poţi să ai talent de premiulNobel că nimeni nu te bagă în seamă. Mi-amgăsit de lucru la o fermă agroturistică dar niciaici ghinionul nu m-a ocolit. Criza din Italias-a răsfrâns asupra micilor intreprinzători dinturism şi datorită puţinilor clienţi şi a salari-ului foarte mic am fost nevoit să mă întorc înţară pentru 2 luni.” Nu s-a descurajat şi s-aîntors la Jesi, localitatea situată în apropiereaAnconei. De la statutul de poet a trecut însăla cel de gropar, meserie care în sfârşit îi dăposibilitatea să-şi întreţină familia. “Lucrezca gropar. La cimitirul din Jesi fac de toate:fac curăţenie şi mă ocup de grădinărit. Numi-e ruşine, pentru că, cel mai important, îmidă posibilitateasă-mi întreţin familia.”

A reuşit să tipărească un aldoilea volum

De când situaţia economică a familiei sales-a mai restabilit, Barbu a revenit la marealui pasiune, reuşind să tipărească două vo-lume de poezii. Volumul editat încă din 1998intitulat “Anotimpul simţirilor” şi un altul,nou, cu un titlu foarte sugestiv, intitulat “Po-vara timpului prezent”. “M-am chinuit multpână să ajung sa le public. Am avut nevoiede sponsori, de acceptul tipografiei şi de multtimp. Dar am reuşit şi sunt deosebit de încân-tat.”

Fiind hotărât să rămână în Italia, românular dori să facă cunoscute poeziile sale şiconaţionalilor săi, celor care mai au şi puţinăpreocupare pentru cultură. ”Mi-ar faceplăcere să fiu citit de către românii mei dinItalia dar nu ştiu cum să fac să-mi distribuicărţile. Aş dori să iau legătura cu asociaţiileculturale româneşti, cu preoţii români, cu oa-menii de cultură din Italia. Munca pe care oam îmi ia mult timp şi nu am posibilitate săumblu prea mult. De aceea m-am bucuratcând am văzut că ziarul românilor din Italiase interesează de mine şi de poeziile mele.”

Andi Rădiu

Barbu Garofl id Gighera331.450.6603

MASTERDENT

CABINET DE STOMATOLOGIE “GRECHI”,

VIA B. DA SASSOFERATO, 2 - JESI 60035.

TEL. 0731.206.301

Cele două volume de poezii ale poetului român din Jesi

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

AsociaŢia Democrazia e libertà

Clubul “Marche - România”via Garibaldi, nr. 15, Jesi (An)

cel. +39.329.129.9452mail: [email protected]

Coordonator: Graţiela FilipOrganizator evenimente: Alina Husău

Trezorier: Camelia LipanPurtător de cuvânt: Andi Rădiu


”Acum am timp şi pentru mine”

Cecilia Martoiu are 43 de anişi este originară din judeţul Sibiu.În urmă cu patru ani a ajuns înItalia din aceleaşi motive pe carei-a împins pe mulţi români săaleagă calea străinătăţii. „Prea seadunaseră multe pe capul meu.Nunta copiilor, împrumuturiledin bancă pentru casă şi grijilecotidiene m-au făcut să înţeleg căsingura mea şansă e să lucrezpentru o perioadă în străinătate.Nu m-am gândit niciodată că voifi nevoită să îndur atâtea venindîntr-o ţară considerată mult maicivilizată ca România.”

“Se cerea comision150 de euro pe locplus alţi 200 înItalia”

Neavând rude sau prieteni pecare s-o ajute a apelat la agenţiilede muncă fantomă, cu sedii înapartamente sau la parterulblocurilor. „Am citit un anunţ înziar pentru locuri de muncă înItalia, în care se specifica că seasigură cel puţin trei locuri demuncă din care pot alege. Secerea comision 150 de euro peloc plus alţi 200 în Italia. Nu măgândeam că vor fi probleme maiales că mi se spusese că suntprintre primii clienţi şi dacaă eunu voi fi mulţumită, agenţia îşi vapierde credibilitatea. Logicapărea sănătoasă, de aceea am ple-cat cu sufletul liniştit.”

Ajunsă în peninsulă, CeciliaMartoiu s-a trezit că socoteala deacasă nu se potrivea cu cea dinItalia. A fost bligată să plăteascătot felul de comisioane, pentru

locuri de muncă foarte prostplătite. „Am fost dusă la Catania,în Sicilia şi pentru mine începuseinfernul. Nu mai ştiam ce să cred,cui să dau bani sau de la cine săcer o informaţie sigură. Găseamdoar locuri de muncă plătite cumai puţin de 500 de euro pe lună,pentru care mai trebuia să plătescşi alte comisioane. Am schimbato grămadă de locuri şi am trecutprin momente grele. Locurile celemai bune se găseau doar înschimbul unor servicii sexuale,lucru pe care nu l-am acceptat.Preferam să mă întorc acasă decâtsă-mi încarc conştiinţa cu tot felulde lucruri murdare.”

“Sicilia pare o altăţară, guvernată dealte legi”

După o perioadă deosebit dedificilă, românca a găsit de lucruîn regiunea Marche în apropierea

Anconei şi viaţa ei a luat o în-torsătură favorabilă. „E o altălume aici în Ancona. Sicilia pareo altă ţară, guvernată de alte legiiar oamenii sunt diferiţi mai alesca mentalitate. Mă consider onorocoasă că am ajuns aici. Chiardacă nici aici nu umblă câinii cucovrigi în coadă, eşti tratatomeneşte, chiar dacă lucrezi lafix, la curăţenie sau îngrijeştivreun bătrân. Încet încet amreuşit să-mi găsesc de muncă maibine, să pot să-mi închiriez unapartament şi chiar să am timp şipentru mine, pentru sănătateamea.”

“Firma care mi-aschimbat viaţa”

Femeie deosebit de activă, Ce-cilia a reuşit să lucreze în maimulte locuri şi nu s-a dat înapoide la nicio muncă cinstită.”Amlucrat şi la curăţenie şi la restau-rant ca bucătăreasă şi m-am dus

chiar la cules măsline. Importantera să fiu plătită şi să fiu tratatăomeneşte.” De câteva luni însăromânca a descoperit un loc demuncă care îi dă satisfacţii de-osebite, îi permite să se îngri-jească şi să aibă şi câştigurideosebit de bune. „Am avut posi-bilitatea să intru în echipa de dis-tribuitori ai firmei, care mi-aschimbat efectiv viaţa. Amcunoscut oameni deosebit dedrăguţi, amabili, am avut posibi-litatea să-mi fac o viaţă socială şisă particip la diferite cursuri deperfecţionare.”

Camelia Lipan

Cecilia, dreapta, alături de responsabilii firmei

Cecilia Martoiu este una dintre sutele de mii deromânce venite în Italia pentru a-şi putea ajuta copiii şifamilia. A trecut prin momente dramatice după ce a fost

înşelată de aşa zisele agenţii de muncă din România darpână la urmă a reuşit să se integreze perfect şi chiar săsimtă că „are timp şi pentru ea”.

Firma la care este în prezent,angajată definitiv, a observatrezultatele ei iar la una dintrevizite, responsabilul societăţii afelicitat-o personal. „Am în-ceput să particip la multe reuni-uni şi şedinţe de prezentare aproduselor. Îmi place enormacest loc de muncă. Firma co-mercializează produse de slăbit,de detoxificare a organismuluişi multe alte soluţii benefice.Nu vă povestesc ce fericită amfost când am fost nominalizatăpentru rezultatele mele iar feli-citările au venit chiar din partearesponsabilului naţional alfirmei. Iată că Italia s-a dovedita fi o ţară care oferă posibilităţişi străinilor. Important e să vreisă munceşti şi să nu accepţicompromisuri murdare.”

Cei care doresc să primeascăinformaţii, o pot contacta peCecilia Martoiu la adresa demail [email protected]

Cecilia

Mărtoiu

consulente

benessereHerbalife S.p.a.

N.I. 25 - 619991

De ce Herbalife?

De ce acum?pentru a afla mai mult, chiamă:

cel.0039.328.077.2314

mail:[email protected]

[email protected]

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

12 [email protected] Limba română Nr.1, aprilie 2010

Cuvântul, punte peste timp şi spaţiuDupă 2000 de ani de la campania împăratului Traian, am ajuns şi

noi, urmaşii, să punem piciorul pe ţărmul Adriaticii, locul îmbarcăriiacestuia, unde aveam să găsim surprinzătoare argumente lingvistice

pentru relaţia neaşteptat de apropiată dintre limba noastră şi limbacelor cărora, astăzi, le suntem oaspeţi. Simpla observare a acestor simil-itudini, ne aduce multe plăcute surprize .

A trecut ceva vremede la descinderea vor-bitorilor de limbă latinăpe meleagurile stră-moşilor noştri, denumiţi“cei mai drepţi şi maiviteji dintre traci”. De-spre ceea ce a rezultat

din contopirea acestor două neamuri s-a discutat mult şi au fost avansate di-verse teorii, de multe ori fanteziste.Unii susţin dispariţia dacilor imediatdupă cucerirea romană, alţii insinueazăo retragere a nou formatului popordaco-roman din calea invaziilor barbare,lăsând spaţiu instalării altor neamuri. S-a încercat în urmă cu două secole,chiar o ”purificare” a limbii române deelementele sale ne-latine, pentru adovedi originea romană a poporuluiromân. Nu doar în Dacia, ci de-a lungulşi de-a latul imperiului, romanii auvenit, au cucerit şi…au plecat, lăsând înurma lor, la scară istorică, popoare pre-cum francezii, spaniolii, italienii,românii sau englezii. Aproape jumătatedin lexicul englezesc, ca exemplu, estede origine latină. Fiecare dintre acesteas-a dezvoltat în condiţii istorice partic-ulare, iar martorul diferitelor evoluţii şial diverselor influenţe suportate rămâne,peste secole, limba vorbită, limba “vie”.Cuvintele apar, sunt folosite şi încet-încet, sunt uitate pe-un raft al memorieilexicale, unde aşteaptă ca cineva, măcardin curiozitate, să le asculte povestea.

După 2000 de ani de la campania îm-păratului Traian, am ajuns şi noi, ur-maşii, să punem piciorul pe ţărmulAdriaticii, locul îmbarcării acestuia,unde aveam să găsim surprinzătoare ar-gumente lingvistice pentru relaţianeaşteptat de apropiată dintre limbanoastră şi limba celor cărora, astăzi, lesuntem oaspeţi. Nu mă refer la formaliterară a limbii italiene, ci la acele vari-ante dialectale, locale, pe care le de-

scoperim în cele mai comune situaţii alevieţii noastre. Simpla observare a aces-tor similitudini, fără pretenţia uneicercetări propriu-zise, devine şi mai in-teresantă dacă luăm în consideraţielarga arie de răspândire a românilorîntr-un teritoriu marcat de o puternicăfragmentare lingvistică. Prima surpriză,plăcută desigur, mi-au oferit-o“canţonetele” napoletane, a căror limbăsavuroasă (dar şi conservatoare)păstrează atât forme arhaice, cât şievoluţii ce seamănă foarte mult cu celedin limba română. Enumerarea nu poateîncepe decât cu uzuala formulă deadresare „mamme-ta”, ce aminteşte deforma populară românească „mamă-ta”.Foarte interesantă este şi varianta „ros-cia” pentru literarul „rossa”, evidentmai apropiată de românescul „roşie”.Nu poate lipsi „lo sorece”, folosit înlocul literarului ”topo” pentru a de-semna „şoarecul”. Cuvintele româneşti„om” şi „muiere”, definitorii pentru fi-inţa umană ca şi elemente constitutiveale vetrei ancestrale, pot fi mai degrabăalăturate unor „l’omo” şi „’a mugliera”,decât formelor literare „l’uomo” şi „lamoglie”. Atât „iarna”, cât şi „vierno”

par să fi urmat, de la distanţă, acelaşidrum dinspre latină către modernitate,depăşind etapa în care se află şi azi li-terarul „inverno”. Acelaşi fenomen sepoate observa şi în cazul negaţiei „non”,păstrată intactă în limba literară ita-liană, însă transformată identic în limbaromână –„nu” şi în dialect –„nun”. Pede altă parte, cuvântul „cum” din latinăa generat forma „con” în limba italiană,doar dialectul napoletan şi limbaromână conservând varianta mai apropi-ată de origine: „cu”.

Cele de mai sus aş dori să vă invite lao şi mai atentă (şi curioasă!) observarea „mediului lexical” în care trăim,acesta putându-ne oferi zi de zi noi sur-prize!

Daniela PăunBilingvismul favorizează inevitabil

apariţia influenţelor lexicale, deseori invol-untare, de tipul “m-a chemat/m-a sunat”,“cartelă/fişier”, “masterizare/scriere pe cd”,“celular/ mobil”, “stradă/drum”, ”intero-gat/ascultat” ş.a.m.d. Unele sunt supără-toare, altele hazlii (mai ales din parteacopiilor!), însă putem vorbi deja de o ipotet-ică “rotaliană”? (va urma în numărul viitor)

A 2000 anni dalla campagna militare dell’imperatore Traiano,siamo arrivati anche noi, i suoipronipoti, a toccare la riva dell’Adri-atico – da dove costui si èra imbar-cato – e dove il destino ci ha rivelatodelle sorprendenti argomentazionilinguistiche per la relazione inaspet-tatamente ravvicinata fra la nostralingua e quella della gente cui siamotutti ospiti, nel presente. Anche lasemplice costatazione di questesomiglianze ci può regalare tante pi-acevoli sorprese… www.romanianmonasteries.org

www.romaniantours.com

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

Ziarul “Acasă”din Canada, colaborator permanent al publicaţiei noastre

Deşi constituit de puţin timp, grupul “Marche -România”, format din români rezidenţi în regiune, ainiţiat din luna decembrie a anului trecut întâlniri pe-riodice în cadrul Consulatului Onorific Român la An-cona. În urma întâlnirilor s-au pus bazele unoriniţiative care au ca scop crearea unei imagini pozi-tive a comunităţii, păstrarea tradiţiilor româneşti,

precum şi evidenţierea românilor care s-au integratperfect în societatea italiană. Primele două iniţiative,cu ocazia zilei mărţişorului şi a zilei femeii, prezen-tate în ziarul nostru, au avut un real succes, at-ingându-şi scopurile propuse. În continuare văprezentăm alte trei asemenea proiecte la care invitămpe toţi românii din regiunea Marche să participe.

13 [email protected] Proiecte locale ale comunităţii Nr.1, aprilie 2010

Obiectivele “Marche-România”

Biblioteca româneascăCel mai important proiect al pe-

rioadei imediat următoare este inau-gurarea bibliotecii româneşti, lucrucare va fi posibil datorită patronajuluiConsulatului Onorific Român dinAncona. Evenimentul va avea loc îndata de 9 mai, la un an de când a fostinaugurat consulatul şi cu ocazia zileiEuropei. Data de 9 mai a fost aleasăca zi a Europei, de către Consiliul Eu-ropean de la Milano, din 1985, apreci-indu-se că punctul de pornire alconstrucţiei Europei unite a fost de-claraţia prin care, la 9 mai 1950,Robert Schuman, ministrul de externeal Franţei, a propus Germaniei, dar şialtor state europene, să pună "bazeleconcrete ale unei federaţii europeneindispensabile pentru menţinereapăcii".

La eveniment vor fi invitate person-alităţi culturale şi politice, italieni şiromâni, presa şi televiziunea din am-bele ţări precum şi români rezidenţi înregiunea Marche. Fondul de carte vafi creat din donaţii ale diferitelor insti-tuţii italiene şi române, dar mai alespersoane fizice, cetăţeni români sta-biliţi aici. Cei care vor dori să studiezesau să împrumute cărţi sunt invitaţi la sediul bibliotecii, care va funcţiona în

cadrul Consulatului Onorific la An-cona, situat în Palazzo Camerata, viaFanti 9.

Proiectul “AVIS - donaţiede sânge”, parte inte-grantă din protocolul“Protecţia Civilă-comuni-tatea românească”Milioane de oameni din întreaga

lume îşi datorează viaţa celor care debună voie au facut o donaţie de sânge.Din pacate în Italia există un numărfoarte mic de donatori din rândulromânilor deşi cei care apelează la sis-temul sanitar italian, beneficiază detransfuzii în caz de nevoie. Un semnalde integrare ar fi participarea voluntarla donaţii de sânge, iar în acest sens,grupul “Marche-România” face apella comunitatea românească pentruparticipare. Listele cu cei care vo r

participa vor fi afişate la magazineleromâneşti sau punctele de lucruromâneşti prezente în zona Marche,iar cei care vor să participe se pot în-scrie la sediul consulatului onorificsau pe adresa de [email protected].

Cei care doresc să doneze sânge tre-buie să îndeplinească anumitecondiţii. Donatorul trebuie să aibăvârsta cuprinsă între 18 şi 62 de ani,greutatea minimă de 58 kg la fete şi60 la baieţi, tensiunea arterială peste110/60 mmHg, să nu aibă sau să fiavut una dintre bolile: hepatită, TBC,sifilis, malarie, epilepsie, ulcer, diabetzaharat, boli de inimă, tensiune peste18 mmHg, boli de piele, femeile să nufie însărcinate, în perioada menstrualăsau de lăuzie, să nu fi suferit inter-venţii chirurgicale în ultimele luni, sănu fi consumat băuturi alcoolice origrăsimi cu 72 de ore înaintea actului

de donare. Orice cetăţean român are dreptul

să doneze sange dacă îndeplineştecondiţiile de mai sus, condiţii impuseîn vederea protejării atât a sănătăţiidonatorului dar şi pentru a preîntâm-pina o eventuală imbolnavire a celuicare va beneficia de respectiva do-naţie salvatoare.

1 iunie - ziua copiluluiDupă sărbătorirea mărţişorului şi a

zilei femeii, două evenimente care s-au bucurat de succes şi care au fostpreluate inclusiv de presaromânească, vom organiza ziuacopilului, moment care va continuaseria expoziţiilor de desene şirecitalurile de poezie şi cântece. Nu înultimul rând, va fi schimbul de carteşi prietenie cu colegii lor din Brad-România. Aşa cum am prezentat şi înpagina 15, dedicată copiilor, desenelevor fi adunate şi prezentate la sfârşitulanului, cu ocazia spectacolului deCrăciun. Cei care doresc să se alătureproiectelor noastre, sunt invitaţi să seînscrie la sediul consulatului sau peadresa de mail a ziarului, precum şi întoate punctele comerciale româneşticare vor adera la iniţiativa noastră.

grupul “Marche-România”

Ziarul “Acasă”, publicaţie a românilor din Toronto-Canada, a răspuns cu entuziasm cererii noastre de co-laborare. Magdalena Manea, redactor şef, ziarist cumultă experienţă, va fi un colaborator permanent al

publicaţiei noastre şi împreună vom dezvolta proiectecare vor avea ca scop crearea unor punţi de legătură din-tre românii de peste ocean şi noi, cei din Marche-Italia.În numerele viitoare vom prezenta proiecte comune.

Nouă, celor din di-aspora nord-ameri-cană ne-a cam ajuns săcitim despre noi căsuntem ba trişti şi pa-lizi computerişti, baspălători de vase, basuntem rapsozi care

doinesc neîntrerupt jalea şi dorul de casă. Sau,mai departe, că suntem aşteptaţi să răspundemfăcând cu ochiul, la trasul reciproc de şireturi.

Hold on, de unde şi până unde tovărăşia şighionturile de bodegă, între novici de presă şi odiasporă română de talia celei din America deNord?!?

Un mesaj impecabil editat am primit din parteaDepartamentului pentru Românii de Pretutindeni(DRP), aflat în subordinea Primului Ministru al

României. DRP a înţeles ce trebuia şi chiar s-aarătat receptiv să contribuie la sprijinirea demer-sului nostru pe viitor, dacă vom solicita acestlucru. Inclusiv cu fonduri.

Apreciem deschis frumoasele intenţii ale DRPşi ne poziţionăm, cu decenţă şi cu de la noi put-ere, ultimii pe lista celor de care Departamentulpentru Românii de Pretutindeni trebuie să se în-grijească. DRP are de răspuns presiunilor venitedin partea comitetelor şi comiţiilor, vorba luiCaragiale, de pe râvnitul continent, aşa că nişteromâni canadieni militanţi i-ar mai trebui pe cap,corect?

Ce poate însă face DRP, şi nu numai pentrunoi, cei aflaţi la şapte până la zece fuse orare deţară, ci şi pentru românii din Europa ori de pealte plaiuri, ar fi să adauge la statutul defuncţionare un articolaş care să specifice: noi

suntem avocaţii din oficiu ai diasporei, oreprezentăm în lipsă. Mai clar, daţi în ei, aţi datîn noi.

Diaspora nu de ajutor material are nevoie, cide parteneriatul cu un organism românesc caresă îi mai întrebe de sănătate pe unii gazetari maiexaltaţi. Motivul ar fi că asemenea excese şi co-mentarii ale unor gazetari penetrează în rândulconsumatorilor de media din România, con-turează impresiile şi cristalizează stereotipurile.Dau un exemplu: eu asociez un român dinSpania cu un căpşunar, indiferent că nu am călcatîn Spania şi nu cunosc măcar o familie de românistabilită acolo. Pe principiul ăsta, în Italia ar tre-bui să-i asociez pe toţi cu Mailat?...mai degrabăaş muri!

Magdalena Manearedactor şef, “Acasă”-Canada

Grupul “Marche-România” la una din întâlnirile de la Consulat

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

Proiectul “Il libro, ponte interculturale”

14 [email protected] Pagina copiilor Nr.1, aprilie 2010

“Punguţa cu doi bani“ “Il borsello con due soldi”

Ion Creangă nacque aumulesti,provincia Neamt,il1839.L ’opera letteraria di Ion Cre-anga si realizza dal 1875 al1883.Le prime fiabe vengonopubblicate su "Convorbiri Lit-erare"e raccolte in seguito,nel1890 in un volume "Povestile"("Novelle").

Le principali favole sono“Punguta cu doi bani ” (“Ilborsello con due soldi”),"Soacra cu trei nurori"("Lasuocera con tre nuore")che siispira all ‘eterno conflitto trasuocera e nuora,"Capra cu treiiezi"("La capra con i trecapretti")è una fiaba in cui unacapra uccide il lupo che le hamangiato i figli,"Fata babei sifata mosneagului"("La figliadella vecchia e la figlia delvecchio")rappresenta il toposesistente nella novellistica ditutti i paesi europei del conflittotra la ragazza buona che riceveil premio della sua generosità ela cattiva che viene punita.

La lingua di Creanga riprendeil parlato e l ’arguzia dei conta-dini romeni e i valori etici e so-ciali della Romania che iericome oggi è costretta battersicontro i potentati economici in-terni e internazionali.

Sia nelle novelle che negli"Amintiri"("Ricordi di in-fanzia")pubblicati nel 1880 sitrovano la vita ed i valori delvillaggio la fede nel popolo enel riscatto sociale che il con-tadino,vero alfiere della stirpe,minacciata sempre e dovunquedall ’alta finanza senza né voltoné Patria, deve ottenere trasfor-mandosi da suddito a patriotaconsapevole, il disprezzo per ilconformismo e la mediocreborghesia senza ideali, asservitaai potentati economici che lastessa vita di Creanga esprimecon lucida coerenza fino allamorte che lo coglie a Iasi nel1889.

C’era una volta una vecchia eun vecchio. La vecchia aveva unagallina e il vecchio un gallo. Lagallina faceva l uovo due volte algiorno cosi la vecchia mangiavaun sacco di uova, e al vecchio nonne dava nemmeno, perché eraavarissima.Un bel giorno, il vec-chio perse la pazienza e disse:– Ehi, vecchia, tu hai tanto damangiare, dammi un uovo cosi mitolgo il sfizio...– Ma come no,disse la vecchia.Se hai tanta voglia di uova picchiail tuo gallo come ho fatto io conla mia gallina vedrai che non tifarà mai mancare le uova.

L’uomo che non era moltofurbo ed aveva tanta voglia dimangiare le uova acchiappò ilgallo e gliele diede di santa ra-gione poi disse:- Tu che mangi a tradimento…ofai le uova...o vai via da casa mia.Il povero gallo,come scappò dellemani del vecchio, fuggì di casa evagò qua e là tutto stranito. Men-tre vagava intontito per le vie delvillaggio, vide davanti a se inmezzo alla strada un borsellinocon due soldi che si affrettò a rac-cogliere. Fiero di aver trovatoquesto borsellino torna verso lacase del vecchio. Poco dopopassò sulla stessa strada una car-rozza di un gran signore accom-pagnato da un gruppo di signore.Il signore osservo il gallo e videil sacchetto nel suo becco. Il sig-nore chiese al cocchiere di andarea vedere cosa portava il gallo nelsuo becco.Il cocchiere scese dallacarrozza e tolse il sacchetto dalbecco del gallo e lo diede al sig-nore.Il signore prese il sacchettoe se lo mise in tasca poi ordinò alcocchiere di partire. Il gallo arrab-biato non rinunciò al suo sac-chetto e inseguendo la carrozzagridava:Chicchirichì !Grandi signoriRestituite il borsel con due soldi!

Il signore infastidito quandopassarono vicino ad unpozzo,disse al cocchiere:- Prendi quel gallo sfacciato e but-talo nel pozzo. Il cocchiere sceseun ’altra volta, preso il gallo logettò nel pozzo. E il gallo, in granpericolo,che poteva fare?Comin-cio a ingurgitare acqua, finché in-

goio tutta l acqua del pozzo...poivolando fuori ricominciò a gri-dare:Chicchirichì !Grandi signoriRe tituite il borsel con due soldi!

Il signore, molto infastiditodalla sfacciataggine del gallo, ar-rivato a casa ordinò ad unacameriera di prendere il gallo ebuttarlo nel forno. La cameriera,senza cuore e incarognita esegui ll’ordine del suo padrone. Il gallo,appena accortosi di questo nuovosopruso, riuscì a rigettare tuttal’acqua che aveva bevuto, speg-nendo la carbonella ardente,poiuscito dal forno, cominciò a bus-sare alle finestre della villa gri-dando:Chicchirichì !Grandi signoriRe tituite il borsel con due soldi!

Il signore a questa vista rimasestupefatto e disse:- Mah! Ne sa una più del diavolo,'sto gallo! E ordinò di buttare ilgallo in mezzo alle mandrie di an-imali della fattoria. Il gallo felicesi mise ad ingoiare mucche ebuoi, vitelli e cavalli. Inghiottitatutta la mandria, gli si fecce unapancia grossa come una mon-tagna. Poi ritorno alla finestra econtinuò :Chicchirichì !Grandi signori.Restituite il borsel con due soldi!

Il signore arrabbiato, nonsapendo che altro fare pur di lib-erarsene del gallo, ordinò digettare il gallo nella stanza deltesoro pensando: “forse qualchemoneta gli andrà di traverso, lostrozzerà e cilibereremo di lui ”. Il gallo ingoiòtutte le monete d ’oro e poi gridò:Chicchirichì !Grandi signoriRe tituite il bor el con due soldi!

Alla fine il signore disperato evedendo che non poteva più farniente, restituì il sacchetto al gallo

che tutto contento prese la stradadi casa. Tutti i volatili della casadel signore, avendo visto quantoera staro bravo il gallo, loseguirono proprio come in un cor-teo nuziale. A questo punto il sig-nore fu felice di non vedere più ilgallo. Arrivato al portone dellacasa del suo padrone il gallo com-inciò a chiamare:CHICHIRICCHI!

Il vecchio, come udì la voce delgallo, corse fuori dalla casa,guardò verso il cancello e cosavide? Il suo gallo era impressio-nante: grande come un elefante eal suo seguito migliaia di oche,galline, anatre, tacchini... Il gallodisse all ’uomo di stendere un tap-peto in mezzo al cortile. Il vec-chio veloce come un lampo steseun tappeto in mezzo al cortile. Ilgallo starnazzò con forza e loriempì di alti animali, poi roves-cia un cumulo di soldi che brilla-vano cosi tanto al sole da poterabbagliare. Il vecchio felice allavista di tante ricchezze abbracciòil suo gallo.A quel punto venne fuori anche lavecchia che ,invidiosa, chiesequalche moneta al vecchio.Quest ultimo le ricordò il con-siglio di picchiare il gallo cheaveva avuto da lei. La vecchiapicchiò la gallina,che appenasfuggi dalle sue mani se ne andòvia di casa. Mentre andava per unsentiero trovò una perlina e la in-ghiottì. Poi svelta svelta torna acasa della vecchia,dicendo:coc-coc-coccodè.

La vecchia le andò incontrotutta contenta, ma quando la gal-lina tirò fuori un perlina lavecchia si sentì presa in giro ecosi afferrò la gallina e la picchiòfino ad ammazzarla di botte. Cosila vecchia avara e matta rimasesenza le uova e senza più nienteda mangiare.Il vecchio invece eraricco sfondato e viveva a merav-iglia. Impietosito nominò la vec-chia guardiana delle sue galline,mentre il gallo se lo portava ingiro con una collana di moneted’oro al collo. Erano ricchi e ben-visti da tutti.

Pagină realizată deGraţiela Filip

Am plăcerea de a vă anunţa lansareaproiectului “Libro ponte intercultu-rale” şi în acelaşi timp de a vă invita săparticipaţi în număr cât mai mare.Proiectul se defăşoară în regiunea

Marche, pe parcursul anului 2010 şiare ca obiectiv editarea unei carţi cupoveşti româneşti traduse în limba ita-liană. Se va organiza o campanie decolectare a poveştilor româneşti

traduse în italiană şi în fiecare lună vafi publicată o poveste în ziarul comu-nităţii. Lucrările trebuiesc trimise peadresa de email:[email protected]

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

15 [email protected] Pagina copiilor Nr.1, aprilie 2010

“Marea mea” Sara Lucia Hoţu, 5 ani, Falconara Marittima

“Eu şi familia mea”Vlad Andrei Rădiu, 10 ani, Filottrano

“Evadarea”Daniel Cristian Păun,17 ani, Passatempo Osimo

Concurs de desene pentru copiiÎncepând cu luna martie, cu ocazia sărbătoririi zilei de 8 martie,

ziua femeii, s-a dat startul un concurs de desene pentru copiiiromânilor din regiunea Marche. Concursul va dura pe toată pe-rioada anului 2010, iar cele mai bune desene vor fi premiate încadrul unui spectacol organizat de către grupul “Marche-România”sub patronajul Consulatului Onorific Român din Ancona, cu ocaziasărbătorilor de iarnă.

În acest număr vă prezentăm trei desene, făcute de copii de vârstediferite, expuse şi cu ocazia evenimentului de la Recanati (vezi pag.7)

Toţi cei care doresc să participe la concurs pot trimite desenele laadresa via Garibaldi, 15, Jesi(An) sau scanate şi expediate via mailla adresa [email protected].

Copiii din Brad-Hunedoara ne invită laun schimb de cărţi şi ilustrate

Şcoala generală “Horia, Cloşcaşi Crişan” din Brad cuprindeclasele I-VIII. Este şcoală coor-donatoare pentru încă 2 şcoli pri-mare: Şcoala primară+ GrădiniţaValea Brad şi Şcoala primarăMesteacăn. La începutul anuluişcolar 2008-2009 au fost înscrişi667 elevi existând un număr de28 colective de elevi (12-ciclulprimar - un număr de 274 elevi şi16-ciclul gimnazial - un număr de393 elevi), la care se adaugă 16elevi de la şcolile din mediul ruralşi 12 preşcolari de la Grădiniţa

din Valea Brad. Rata promo-vabilităţii în anul şcolar 2007-2008 a fost de 94,6 %. Ratapromovabilităţii la Tezele Uniceîn 2007 - 2008 a fost 98,5 %. Pro-cent de admitere elevi la liceu 100%. Şcoala are un număr de 54 an-gajaţi, din care 5 la şcolile dinmediul rural (39 personal didac-tic, 3 personal didactic auxiliar şi12 personal nedidactic). Localulşcolii cuprinde 28 săli de clasă,câte 1 cabinet de: informatică, bi-ologie, fizică, chimie, bibliotecă,sală de sport, teren de sport

La iniţiativa copiilor de laşcoala generală “Horia, Cloşca şiCrişan”din localitatea Brad,judeţul Hunedoara, directoarea in-stituţiei, prof. Natalia Intotero apropus Consulatului OnorificRomân la Ancona să invite copiiromâni din regiunea Marche la unschimb de cărţi şi ilustrate, cuobiectivul creerii de noi prieteniişi a cunoaşterii tradiţiilor şi fru-museţilor celor două zone.Cu ajutorul cărţilor, data de 1 iuniear putea fi o primă întâlnire “ladistanţă”dintre copiii români.

Copiii care doresc să participela această acţiune sunt invitaţi sătrimită datele unde pot fi contac- taţi, pe adresa consulatului sau la [email protected]

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

16 [email protected] Turism Nr.1, aprilie 2010

Două minuni ale naturii

Grota Frasassi este o peşteră carsticăcare se află în parcul natural “Golla dellaRosa e di Frasassi” în comuna Genga dinprovincia Ancona. Se poate ajunge la peşterăieşind de pe autostrada A14 (Bologna –Canosa) la ieşirea Ancona nord şi continuândcirca 25 de minute pe superstrada SS76 An-cona – Roma până la ieşirea corespunzătoarelocalităţii Genga.

Grota a fost descoperită în anul 1971 deun grup de speologi din Ancona aparţinândClubului Alpin Italian cărora le-a atrasatenţia un curent de aer provenind dintr-omică deschizătură pe care au mărit-o şi astfelau coborât într-un labirint de galerii, tunelurişi bazine de aproximativ 5 km. În acest mo-ment complexul peşterii Frasassi are o

lungime de peste 13 km şi e compus din nu-meroase săli şi coridoare. Printre cele maispectaculoase se numără „abisul Ancona”care are dimensiuni impresionante, 180x120m şi o înălţime de 200 m adică peste 2 mil-ioane de metri cubi spaţiu în care ar încăpeafără probleme domul din Milano, „sala 200”denumită astfel deoarece este un coridor lungde 200 m, „sala lumânărilor” decorată de nu-meroase stalagmite cilindrice de mici dimen-siuni, „sala albă” a cărei culoare se datoreazăstraturilor de calciu pur sau „sala ursului” de-numită astfel datorită unei formaţiuni careprin eroziune în decursul timpului a preluatforma unui urs.

Unele stalactite şi stalagmite prin formalor au stimulat fantezia speologilor şi acestiale-au botezat cu denumiri curioase: „gi-ganţii”, „dromaderul”, „ursul”, „madon-nina”, „spada lui Damocle”(stalactita înaltăde 7,5 m), „cascada Niagara”, „Obeliscul”(stalacmita înaltă de 15 m), „tuburi de orgă”(concreţii conico-lamelare care dacă suntlovite produc sunete), „castelul fantomelor”.

Peştera se deschide publicului în 1974după ce a fost construită o galerie artificialăde 200 m care conduce la intrarea în peşterăiar în interior a fost trasat un parcurs de 600m. Itinerariul turistic organizat în prezent euşor accesibil şi durează aproximativ 70 deminute pe un parcus de 1.5 km. În peşteră

temperatura este constantă în jurul valorii de14°C iar umiditatea relativă e de 100%. În in-teriorul peşterii nu pătrunde în niciun punctlumina naturală, parcursul turistic fiind ilu-minat artificial cu lumina „rece” care nuîncălzeşte concreţiile.

Peştera Urşilor este o peşteră carstică dinmunţii Apuseni ea aflându-se în judeţulBihor în imediata apropiere a localităţii Chis-cău, comuna Pietroasa. Cu maşina, accesulla peşteră se face de pe drumul naţional DN76 Oradea – Deva deviind la kilometrul 86în comuna Sudrigiu pe drumul judeţean DJ763 către satul Ciscău (16 km).

Peştera a fost descoperită în anul 1975 cuocazia unei dinamitări efectuate la cariera demarmură din zona. Interiorul se distinge prindiversitatea formaţiunilor de stalactite şi sta-lagmite existente, ca şi prin cantitatea impre-sionantă de urme şi fosile ale ursului decavernă - Ursus spelaeus - care a dispărut

acum 15.000 de ani. Pe lângă acesta au maifost descoperite şi fosile de capră neagră,ibex, leu şi hienă de peşteră. Peştera are olungime totală de ~1500 m şi este formatădin 2 galerii suprapuse. Galeria superioară cuo lungime de 488 m poate fi vizitată de turiştişi este compusă din: Galeria "Urşilor" (sauGaleria Oaselor), Galeria "Emil Racoviţă",Galeria "Lumânărilor" Sala Lumânărilor,Sala Spaghetelor, Sala Oaselor iar printre for-maţiunile de stalactite şi stalagmite se re-marcă Palatele fermecate, Lacul cu nuferi,Mastodontul şi Căsuţa Piticilor, Draperiiledin Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi ul-tima sală, Sfatul Bătrânilor, iluminată culumânări. Galeria inferioară cu o lungime de521 m a fost declarată rezervaţie ştiinţifică.

Numele peşterii se datorează numeroaselorfosile de "urşi de cavernă" (Ursus spelaeus)descoperite aici. Peştera era un loc de adă-post pentru aceste animale, acum 15.000 deani. La bătrâneţe, ca multe alte mamifere (ex.elefantul african) ursul de peşteră se retrăgeasă moară în acelaşi loc ca şi predecesorii.Mărturie stau numeroasele cimitire desco-perite în peşterile din România (Peştera Bisericuţa, Peştera cu Oase) sau alte locaţiiunde scheletele au fost găsite întregi, neder-anjate. Intrarea a fost între timp colmatată.

Pe baza studiilor complexe întreprinse de

Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" încolaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor dinOradea, s-au stabilit soluţiile de amenajare şimăsurile specifice de protecţie. După 5 anide amenajări la standarde mondiale, la 14iulie 1980, peştera a fost deschisă vizitato-rilor. Temperatura în peşteră este constantăde-a lungul anului (10ºC), iar umiditatea semenţine la 97%.

Peştera Urşilor e deschisă publicului demarţi până duminica de la orele 09 - 17Informaţii turistice din judeţul Bihorhttp://www.turismbihor.info

Peştera Frasassi e deschisă publicului petot parcursul anului exceptând urmă-toarele zile: 4 şi 25 decembrie, 1 ianuarieşi din 10 până în 30 ianuarie. Orarul estiv(1 martie – 31 octombrie) este de la orele10:00 - 17:00 iar în cazul rezervărilor seextinde de la 09:00 - 18:00. Informaţii turistice din regiunea Marchehttp://www.turismo.marche.it

pagină realizată de Marius Giuchin

Grota Frasassi - Italia

Grota Frasassi - Italia

Peştera Urşilor - România

Peştera Urşilor - România

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

Din meniul de Paşte la români

17 [email protected] Gastronomie Nr.1, aprilie 2010

L'uovo è sicuramente il simbolo più rappresen-tativo della Pasqua, per eccellenza la festa della pri-mavera. La tradizione di scambiarsi le uova comesegno benaugurale è antichissima, precedente ad-dirittura al Cristianesimo.

Simbolo della vita che si rinnova, infatti, l'uovoveniva donato un tempo quando la Pasqua coin-cideva con i riti primaverili per la fecondità: i Per-siani, per esempio, già 3000 anni fa consideravanol'uovo di gallina un segno augurale simbolo dellanatura che si rinnova; analogamente gli Egizi eranosoliti donare all'inizio della primavera uova dipintead amici e parenti come augurio di rinascita.

I Romani erano soliti dire “!Omne vivum exovo”, mentre risale alla tradizione orientale (Cina)l'idea che le origini della Terra vadano fatte risalirea un uovo gigante. Secondo la tradizione cristiana,

invece, le uova sono il simbolo della Resurrezione di Cristo. La leggenda narra che Maria Maddalena,di ritorno dal Santo Sepolcro rimasto vuoto, to-nando a casa per raccontare il miracolo ai discepoli,si imbatté in Pietro che non le credette schernen-dola: "Ti crederò solo se le uova che porti nel ces-

tello si coloreranno di rosso". Immediatamente leuova assunsero un colore purpureo e lo scetticoPietro fu costretto a piegarsi davanti a cotanto mira-colo. Da allora, alla fine di ogni Messa pasquale,venivano donate ai fedeli uova benedette dipinte dirosso a testimonianza del sangue versato da Gesù.Nel corso del Medioevo la tradizione voleva cheuova sode dipinte a mano fossero servite a pranzoe donate ai servitori, mentre nel XV secolo si dif-fuse l'usanza di servire per colazione un'omlettepreparata con le uova deposte dalla gallina il giornodel Venerdì Santo. Contrastanti, invece, le leggendeche riguardano la nascita dell'uovo fatto intera-mente di cioccolato: c'è chi dice che fu Luigi XIVil primo a farle realizzare; altri, invece, sostengonoche l'usanza provenga dalle Americhe poiché ilcacao è una pianta originaria del Messico.

In Romania, la tradizione di dipingere le uova emolto antica. In presente, nel menu di Pasqua, apranzo, non mancano le uova dipinte in vari colori.

Le tradizioni di Pasqua,“l’uovo dipinto”

Recuzita:•1 kg măruntaie miel - ficat, inimă, plămăni, rinichi,splină • 2 cepe• 3 legături ceapă verde şi 3 legături usturoi verde• 150 g unt• 6 ouă mari (sau numai 2, daca nu puneţi smân-tână)• 1 pahar smântână (facultativ)• Sare, piper,verdeaţă (mărar, pătrunjel)• 1 prapur mielMod de preparare:• Se spală prapurul, se lasă în apă rece• Se spală măruntaiele în câteva ape, se opărescscurt într-o apă clocotită care se dă la câine (să fiePaşti la toţi)• Dacă s-au răcit, se toacă din cuţit, mărunt, de parcăai vrea să le faci zaruri de table(unii le toacă prinmasina – dar iese pateu, nu drob).Acum, bunicile

noastre încingeau bine grăsimea, să zicem unt-delemn, deşi tare mă tem că era o galbenă unturăde găină sau gâscă şi, la foc iute şi necruţător, rume-neau câteva minute bucăţelele de drob, să căpetecoajă şi gust bun de prăjeală, singure, fără ceapă,sfânta gura să trăiască aventura descoperirii fiecăruigust în parte. • Ceapa şi uscată şi verde, usturoiul, verdeaţa setoacă mărunţel, fiind partea udă-fragedă a poveştii

• Ceapa uscată se pune în unt la prăjit• Când s-a muiat şi s-a străvezit puţin, se adaugătocătura, să sfârâie încă 5 minute; apoi se ia prăjealade pe foc, se scurge bine de grăsime şi se răceşte• Ouăle se bat cu sare şi piper• Se amestecă, e deja actul trei, toate, tocătura,ceapa rămasă, ouăle(şi smântâna, dacă vreţi)• Prapurul se scurge de apă, se întinde dantela-i cudelicateţe şi se umple cu amestecătura de mai susFinalul (în trei variante)• Prima: se unge cât de bine cu unt o tavă adâncuţăde cozonac, se potriveşte drobul în forma asta şi sedă la cuptor, la foc foarte mic, până se rumeneştebine(maroniu deschis)• A doua:se turteşte drobul, rotunjit ca o ... turtă,printr-o clisă făcută din 2 ouă şi 2 linguri de făină,şi se pune la prăjit în grăsime încinsă, până serumeneşte; se mai pune şi la cuptor, vreo 15-20minute, la foc minuscul, să se lege- usuce- pătrundă• A treia: tava de cozonac se unge cu unt, se presarădes cu pesmet; se pune în tavă si se dă la cuptor.

Ingrediente:• 150 g ouă• 1 pahar mare (de apă) cu rom alb,1 baton vanilie• 3- 4 linguriţe rase de sare• 1 litru lapte, 100 g drojdie• 1 păhăruţ untdemn fin, zahăr tos circa 1,200 kg• 3-4 (maximum) kg făină extra•3-4 păhăruţe de vin cu unt topit şi cald

Când aplici această reţetă, nu poţi spune: am săfac trei sau cinci kilograme de cozonaci, ci am săîntrebuintez atâtea ouă. Ouăle nu sunt toate la fel şifăina nu-i toată deopotrivă de uscată.Cu cât e maiuscată, cu atât înghite mai mult lichidMod de preparare:Pentru fabricarea cozonacilortrebuie socotite 12 (douăsprezece) ore. De aceea, ebine să fie pregătite toate de cu seară şi să te apucide treabă cu noaptea în cap.

Se strică de cu seară ouăle, punând gălbenşuriledeoparte. Albuşurile le pui unde vrei, căci ori puiprea puţin , ori deloc cam totuna e. În galbenuşuripui sarea, mesteci, pui la rece şi te culci. A doua zi:într-un vas foarte curat, pui doi pumni defăină(circa 500 g) pe care o opăreşti cu lapte clo-cotit. Se mestecă cu o lingură de lemn şi se batestraşnic până se face o pomadă, fără nici ungogoloş. Când s-a răcorit, adaugi drojdia, pregătităastfel: fărămiţată într-o farfurie adâncă şi frecatăcu două-trei linguri zahăr, până se face ca o cafea

cu lapte. Mesteci bine drojdia cu pomada, acopericu un şervet şi pui la loc călduţ (nu fierbinte), ca săcrească. În timp ce creşte plămădeala , strecori prinsită gălbenuşurile în covată (albie de lemn, foartecurată, uscată şi călduţă), clăteşti cu două-trei lin-guri de apă călduţă vasul în care au stat şi torni totulîn albie. Dacă vrei, pui şi o ceaşcă de albuş spumă,dacă nu, nu pui. Baţi gălbenuşurile cu străşnicie,adaugi romul şi baţi, şi baţi, baţi mereu şi te bucurică miroase bine; adaugi apoi vanilia tăiată măruntşi baţi înainte, până ce plămădeala a crescut frumos.Când e gata plămădeala, o răstorni pe ea în albie şimesteci până se face una cu gălbenuşurile. Peurmă, începi a pune făină, câte puţin, şi a totmesteca şi bate cu lopata, până ce nu mai poţi.Atunci, frămânţi cu pumnii închişi, până ce obţiiun aluat potrivit de moale. Când crezi că nu maiîncape făină, cântăreşti câtă ţi-a rămas, ca să şti câtăai întrebuinţat, şi pui zahărul şi untul după pro-porţia: 300 g de zahăr la kilogramul de făină şi unpahar de unt, plus unul, aşa, pe deasupra. După cea intrat făina, frămânţi înainte, punând zahărul,puţin câte puţin, până ce-l pui tot. După ce ai is-prăvit zahărul, pui untul (câte un păhăruţ) şi unt-delemnul, întorcând aluatul mereu în aceeaşiparte(ca să iasă felii). Frământatul durează douăceasuri. Pui la crescut în loc călduţ, nu fierbinte,acoperit bine, ca să nu se răcească, şi laşi două-treiore până ce a crescut frumos. Ajuns aici, pui înformele unse perfect cu unt sleit( o treime dinformă), şi iarăşi acoperit la loc calduţ, aproximativ

o oră. Cât timp cresc în forme, se pregăteşte cup-torul . Când e gata şi cuptorul ungi cozonacii cu oubătut şi presari cu migdale tăiate sau zahăr granulatşi, cu “Doamne-ajută”, pui la cuptor, unde stau ooră, oră şi un sfert, cel mult. La scosul din cuptor,alt meremet. Scoţi cozonacul, il scuturi puţinel cuurechea aplecată, să-l auzi dacă joacă . Îl culci apoicu formă cu tot pe-o coastă, sprijinit de un lemn.După vreo două-trei minute îl mai scuturi şi-l leginicătinel şi cu mare băgare de seamă, ca să nu secumva turtească şi incruzească! Abia după un ceasdupă ce i-ai scos din cuptor îi duci în casă şi, dupădouă-trei, când sunt bine răciţi, îi transporţi în că-mară. Ca să-i păstrezi bine şi multă vremeproaspeţi, îi inveleşti în hârtie impermeabilă şi înşervet gros. Cozonacul făcut după această reţetătrebuie să nu se usuce trei şi chiar patru săptămâni.

Drob de miel

Cozonac

Din meniul de Paşte al românilor nu lipsesc ouăle roşii,caşul şi verdeţurile proaspete, drobul, ciorba sau frip-tura de miel precum şi cozonacii sau pasca de brânză şi

ciocolată. În acest număr, am ţinut să reamintim douăreţete pascale preluate de la faimosul Radu AntonRoman precum şi o o mică istorie a ouălelor roşii.

Pagină realizată de Bogdan Hoţu

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

18 [email protected] Informaţii Nr.1, aprilie 2010

Reglementarea muncii menajerelor şi îngrijitoarelor"Ghidul lucrătorului român în Italia”,

ediţia 2009, a fost realizat de către Minis-terul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

în colaborare cu Ambasada României de laRoma, cu sprijinul Filialei CGIL LazioRoma şi Asociaţia Identitatea Multietnică

"AIME".În acest număr vă prezentămchestiuni referitoare la raporturile demuncă pentru menajere şi îngrijitoare

Ce act reglementează munca menajerelorşi îngrijitoarelor?În Italia, munca menajerelor şi îngrijitoareloreste reglementată prin contractul naţional demuncă în domeniul asistenţei acordate per-soanelor în care sunt precizate drepturile şiîndatoririle lucrătorilor şi ale angajatorilor.

Cum poate fi încadrat o menajeră/îngriji-toare? Lucrătorii sunt încadraţi pe 4 niveluri,fiecăruia corespunzându-i două nivele deplată, nivelul superior fiind definit „super ”.Nivelul AColaboratorii pe lângă familii numiţi genericîn acest mod, care nu se ocupă de îngrijireapersoanelor şi care nu au experienţă profe-sională sau care au o exp rienþţă profesională(care a putut fi obţinută lucrând şi la angaja-tori diferiţi)mai mică de 12 luni, mai ales lu-crătorii care au experienţa şi competenţanecesare să îşi desfăşoare activitatea la unnivel executiv şi sub controlul angajatorului. Profil: colaborator pe lângă familii fără ex-perienţă sau cu o experienţă mai mică de 12luni; lucrătorul care se ocupă de curăţeniacasei; lucrător care se ocupă de spălatulrufelor; ajutor în bucătărie; lucrător care seocupă de curăţarea grajdului şi îngrijireacailor; lucrător care se ocupă de îngrijirea an-imalelor; lucrător care se ocupă de îngrijireaspaţiilor verzi; lucrător care se ocupă de lucrumanual, pentru care este necesară depunereade efort.Nivelul A superProfil: însoţitor pentru persoanele fără han-

dicap, fără a efectua nicio altã muncă; babysitter;Nivelul BColaboratori pe lângă familii, care au expe-rienţa necesară şi îşi realizează atribuţiile lanivel executiv;Profil: colaborator generic polifuncţional;paznic al unei locuinţe; persoană care seocupă de călcatul rufelor; cameristă; grădi-nar; lucrător calificat; lucrător care amena-jează camera şi serveşte micul dejun inclusivoaspeţilor angajatorului;Nivelul B superProfil: asistent pentru persoanele fără han-dicap, dacă este nevoie desfăşoară şi alte ac-tivităţi în casă;Nivelul CColaboratori pe lângă familii care se află înposesia unor cunoştinţe de bază specifice,atâtteoretice, cât şi tehnice, lucrează cu respon-sabilitate şi sunt autonomi;Care este programul de lucru?Durata programului de muncă va fi stabilitîntre dvs. şi angajator şi nu va putea depăşi:• în regim de convieţuire, 10 ore pe zi, necon-secutive, cu un total de 54 de ore pe săp-tămână;• pentru angajaţi care nu convieţuiesc, unmaxim de 8 ore pe zi, neconsecutive, cu untotal de 40 ore săptămânal, repartizate în 5sau 6 zile din săptămână.Care este durata repausului săptămânal?Repausul săptămânal este de 36 de ore şi vafi efectuat în cele 24 de ore de duminică, iarde cele 12 ore rămase veţi beneficia în oricealtă zi a săptămânii, cu acordul angajatorului.În cazul în care angajatul aparţine unei con-fesiuni religioase care prevede sărbătoareaîntr-o zi diferită faţă de duminică, părţile sepot pune de acord asupra înlocuirii acesteia,cu toate efectele în contractul de muncă, cuo altă zi din săptămână; în lipsa unui acord,se vor aplica prevederile de mai sus.Cum se plătesc orele suplimentare?Sunt considerate ore suplimentare„straordi-nari ” acele ore care depăşesc durata zilnicăsau săptămânală maximă stabilită în contrac-tul de muncă, excepţie făcând orele de pre-lungire a programului, stabilite de comunacord în prealabil, pentru a recupera even-tuale ore neefectuate.

Orele suplimentare sunt plătite cu re-tribuţia prevăzută pe oră, cu aplicarea urmă-toarelor majorări:• cu 25%pentru ore efectuate în intervaluldintre orele 6.00 – 22.00;• cu 50%pentru ore efectuate în intervaluldintre orele 22.00 – 6.00;• cu 60%pentru ore efectuate duminica sauîn zilele de sărbătoare stabilite prin contractulcolectiv de mună.La câte zile de concediu de odihnă am

dreptul? Pentru fiecare an de serviciu prestataveţi dreptul la o perioadă de concediu de 26zile, indiferent de programul de muncă săp-tămânal. Concediul poate fi fracţionat în celmult două perioade ale anului, printr-unacord prealabil între dvs. şi angajator.La câte zile de concediu am dreptul încazul căsătoriei? În caz de căsătorie, aveţi dreptul la 15 zile deconcediu plătit.

Cât durează perioada de preaviz? În ceea ce priveşte perioada de preaviz nece-sară încetării contractului de muncă, aceastaeste stabilită în funcţie de orele săptămânaleşi de vechimea în muncă. Astfel, pentru o du-rată a muncii superioară a 25 de ore săptămâ-nal – se acordã 15 zile calendaristice pentrucei care au o vechime de până la 5 ani la ace-laşi angajator şi 30 de zile calendaristice pen-tru cei care au o vechime de peste 5 ani laacelaşi angajator. Pentru o durată a munciiinferioară a 25 de ore săptămânal – se acordă8 zile calendaristice pentru cei care au ovechime de până la 2 ani la acelaşi angajatorşi 15 zile calendaristice pentru cei care au ovechime de peste 2 ani la acelaşi angajator.Perioada de preaviz se înjumătăţeşte în cazuldemisiei lucrătorului. Dacă aţi demisionatsau aţi fost concediat(ă),aveţi dreptul la plataunei lichidări

Ce prevederi trebuie să aibă contractulindividual de muncă? Contractul de muncătrebuie să fie în formă scrisă, semnat decătre angajaţi, de către angajator, dvs. tre-buind să deţineţi un exemplar al acestuia.În contract trebuie să se prevadă urmă-toarele:• data la care începe raportul de muncă;• încadrarea;• durata perioadei de probă;• durata orelor de muncă şi distribuirea aces-tora;• dacă lucrătorului i se asigură cazare şimasă;• salariul;• aplicarea prevederilor conţinute în contrac-tul colectiv de muncă corespunzător;• care este jumătatea de zi liberă pe lângăziua de duminică;• locul prestării muncii,precum şi dacă ex-istă posibilitatea efectuării unor deplasări;• perioada de vacanţă anuală;• indicarea spaţiului adecvat în care lucră-torul îşi va putea depozita şi păstra lucrurile;• eventuala ţinută de lucru care trebuie asig-urată de angajator.

Care sunt zilele de sărbătoare prevăzutede lege?1 ianuarie, 6 ianuarie, ziua de luni de dupăPaşti, 25 aprilie, 1 mai, 2 iunie, 15 august,1noiembrie, 8 decembrie, 25 şi 26 decembrie,de ziua Sfântului ora.ului. Acestea sunt zilelibere plătite. În cazul în care veţi lucra înaceste zile, în afara retribuţiei normale vi seva aplica o majorare de 60%.

Biroul ataşatului pentru probleme de muncăAmbasada României la RomaDna. Anita CRISTEA, ataşatTel/Fax: (0039) 06.806.96.326Interior: 121e-mail: [email protected]

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

19 [email protected] Publicitate Nr.1, aprilie 2010

ROMSERVICE SNC di Radiu Camelia Cati & Cvia Garibaldi, 15, Jesi (An)

cel.329.12.99.452mail: [email protected]

G&GEDILdi Gabriel HotuTel.335.606.8601

393.232.8553

Fax 071.590.6280

Ristrutturazioni ediliVia Flaminia, 424, Falconara Marittima (An), 60015

i n f o @ e s m o . i t

c o n s u l e n z a p e r

l ’ i n t e r n a z i o n a l i z z a z i o n e

Magazin cu produse româneşti

“Sapori romeni” di Elena Muşatvia Leopardi, nr.5/b

Falconara Marittima (An)cel. 338.482.0769

320.887.3108

*punct Atlassib (bilete - pachete)*transfer de bani la cele mai avan-tajoase tarife*prenotări bilete de avion, tren,navă, autocar pentru toate desti-naţiile*bilete de odihnă şi tratament înRomânia

*autoturisme de închiriat în România*traduceri, apostile, acte notariale*pariuri sportive on line*credite ipotecare, împrumuturipersonale, cărţi de credit

*internet point

ziarulcomunităţiiromâneşti din regiunea

Marche - Italia

Coordonator redacţie: Andi RădiuColaboratori: Crina Suceveanu, Graţiela Filip, Bogdan Hoţu, Daniela

Păun, Marius Giuchin, Camelia Lipan, Alexandra Văduva, Magdalena Manea (Canada)

Sediu: via Garibaldi, 15, Jesi (An)tel. fax 071.7220877, cel. 3291299452mail: [email protected]

FONDAZIONE REGIONALE ARTE NELLADANZA

Città di AnconaDir. Art. EUGENIA MOROSANU

COMPAGNIA VISBALLET*Audizioni, Stages, Borse di Studio, Spettacoli

*Corsi per tutte le età dai bambini agli over e per tutti ilivelli: Danza Classica, Repertorio Classico, Pas de

deux, Danza Contemporanea, Laboratorio Core-ografico, Danza Moderna, Jazz, Funky, Hip Hop,

Teatro e Recitazione, Corsi Professionali autorizzati.(Rilascio crediti formativi)

*Inoltre: Yoga, Ginnastica posturale e per la terza eta,corpo libero, danza di carattere, danza folkloristica.

Per info: Fondazione Regionale Arte nella Danza Città di Ancona - Via B. Gigli, n.6

tel. 071.84612 fax 071.31893 e-mail: [email protected] - www.visballet.it

e d i t o r

dott. Angelica PopoviciuPiazza Stamira, 5,

Ancona (AN) Telefono: +39.071.207.5166Fax: [email protected]

Pentru publicitate: cel. 329.12.99.452

mail:[email protected]

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27

20 [email protected] Informaţii Nr.1, aprilie 2010

Consulatul General al României la BolognaSe aduce la cunoştinţă tuturor

celor interesaţi începerea activităţiiConsulatului General al Românieila Bologna, având competenţă pen-tru regiunile Emilia Romagna,Toscana şi Marche.

Până la deschiderea tuturorbirourilor consulatului, aflate încăîn curs de amenajare, pentru a veniîn sprijinul membrilor comunităţilorde români din regiunile mai susmenţionate care solicită serviciiconsulare, vor putea fi eliberate ur-mătoarele tipuri de documente: - Titluri de călătorie/titluri de călă-torie pentru minori, toate tipurile deprocuri (generale, speciale, de ad-ministrare, juridice, de vânzare, decumpărare etc.), declaraţii de fron-tieră necesare la plecarea dinRomânia a minorilor însoţiţi doar

de un părinte (declaraţia semnată decelălalt părinte) sau de alte persoane(declaraţie semnată de ambiipărinţi), “nulla osta al matrimonio”pentru cetăţenii români care secăsătoresc în Italia, atestate de starecivilă şi componenţa familiei; - Înscrieri sau traduceri de certifi-cate de naştere, căsătorie, deces;- Autentificări şi traduceri de per-mise auto, diplome de bacalaureatsau licenţă;

Listele cuprinzând actele nece-sare eliberării acestor documente -care se vor anexa cererii de serviciiconsulare - sunt expuse la sediulConsulatului sau pot fi obţinutetelefonic ori prin poştă electronică.

Serviciul de schimbare şi elib-erare a paşapoartelor nu este încăactiv.

Program de lucru: L, M, M, J, V ore 9.00-16.00Cererile de servicii consulare şi numerele de ordinese eliberează până la orele 12.00

Mijloace de transport în comun: Liniile urbane de autobuze nr. 14 - staţia Tangenziale SanVitale, 55 şi 56 - staţia Larga; 89, 99, 206, 237 şi 257 -staţia Tangenziale San Vitale

De pe Tangenziale: ieşirile 11 sau 11 bis.

Consulatul Onorific al României la Ancona

Direcţ i i de acţ iune ale con-suli lor onorif ici :1. Reprezentarea intereselor României îndomeniul politic, economic şi cultural înzona de competenţă;2. Acordarea de asistenţă şi protecţie pentruapărarea, în zona de competenţă teritorială aConsulatului General, a drepturilor şi intere-selor Statului român, a cetăţenilor români -persoane fizice şi juridice – în conformitatecu legislaţia şi principiile dreptului inter-naţional şi a Republicii Italiene;3. Promovarea obiectivelor în domeniulpolitic şi economic la nivelul autorităţilor lo-cale, personalităţilor politice, mass.mediaetc.;4. Efectuarea de activităţi în circumscripţiaconsulară pentru facilitarea dezvoltării relaţi-ilor bilaterale în diverse domenii;5. Aplicarea de modalităţi adecvate pentrustimularea dezvoltării relaţiilor şi pentru fa-cilitarea contactelor economice şi comerciale

între întreprinderi româneşti şi italiene, pre-cum şi recomandarea de întreprinderi din cir-cumscripţia consulară şi susţinerea stipulăriide contracte comerciale,6. Activităţi privnd furnizarea de informţii îndomeniul imprenditorial român şi asupraoportunităţilor economice din România;7. Promovarea cooperării între reprezentanţiicomunităţii româneşti din zone de compe-tenţă;8. Activităţi privind stimularea dialogului şicooperării între comunităţile locale şi Româ-nia;

9. Transmiterea de date şi informaţii Ambasadei României în Italia şi autorităţilorcompetente române cu privire la evoluţiile îndomeniile comercial, economic, cultural şiştiinţific în zona de competenţă;10. Activităţi de publicare de informţiiprivind România în presa scrisă şi audio-TVlocală;11. Acordarea de asistenţă şi consultnţăcetăţenilor români aflaţi în dificultate;12. Recomandarea de avocaţi pentruapărarea intereselor persoanelor fizice şi ju-ridice române în procedurile judiciare şi ad-ministrative legate de zone de competenţă;13. Promovarea fenomenului cultural românîn societatea din zona de competenţă;14. Activităţi de susţinere a creării de asoci-aţii de prietenie cu România şi a activităţiloracestora;15. Promovarea de activităţi pentru stimula-rea cooperării între universităţi române şiitaliene.

Consulatele Onorifice nu pot efectua ac-tivităţi care implică sau presupune exer-ciţiul autorităţii de stat (legalizări,autentificări, transcrieri de documente,aisitenţă sau reprezentare juridică etc.

Consulii onorifici sunt numiţi dintrepersoanele cu poziţii importante în ţările

respective – oameni politici reputaţi, per-sonalităţi remarcabile în domeniile eco-nomic, financiar, bancar, cultural,ştiinţific, avocaţi de renume, cu indepen-denţă financiară şi comportament lanivelul importanţei funcţiei încredinţate,apropiaţi de România.

Pentru activitatea desfăşurată, consuliionorifici nu primesc din partea statuluiromân salarii, indemnizaţii sau alte veni-turi, oricare ar fi denumirea acestora şisuportă din bugetul propriu toate cheltu-ielile ocazionate de exercitarea funcţiilorlor oficiale decurgând din această calitate.

Consulatul Onorific al României

la Ancona

Adresa: via Manfredo Fanti, nr.9

(Palazzo Camerata)

tel. +39.071.201.247

fax +39.071.208.1862

Consulatul General al României la BolognaSediul :Via Guelfa nr.9,Scara A , Interior 3,Bologna (BO)Telefon: 0039.051.587.2209Fax: 0039.051.587.1950E-mail : consulatbologna@gmail .comWeb : www.bologna.mae.ro*Dator ită numărului mare de cerer i de servici i consulare,prenotarea telefonică preal-abilă este absolut necesară.

FIN:Layout 1 30.03.2010 10:27 Page 21

marche-romania

Documents