MINI5TERUL EDUCATIEI 51 CERCETARII, ,

Silviu Negut Mihai Ielenicz Dan BalteanuMarius-Cristian Neacsu Alexandru Barbulescu,

GeografieManualpentru

clasa a XI-a

::nHUMANITAS::1JEDuCATIONAL

Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4446 din 19 iunie 2006, in urmaevaluarii ealitative organizate de Consiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor si este realizatin eonformitate eu programa analitica aprobata prin Ordinul nr. 3252 din 13 februarie 2006 al ministruluiEducatiei si Cercetarii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

NEGUf, SILVIU

Geografie: manual pentru c1asa a XI-a I Silviu Negu], Mihai Ielenicz, Dan Balteanu, ...-Bucuresti: Humanitas Educational, 2006

ISBN (10) 973-689-081-3; ISBN (13) 978-973-689-081-9

1.Negut, SilviuII. Ielenicz, MihaiIII. Balteanu, Dan

913(100)(075.33)Referenti: Prof. univ. dr. FLORINA GRECU

Prof. gr. I MARIA VULPESCURedactor: CATALIN STRATCoperta colectiei: DINU DUMBR.AVICIANMachetare 17idesign: WALTER WEIDLEPaginare: NICOLAE VASILESCU

HUMANITAS EDUCATIONAL, Bucuresti, 2006Piata Presei Libere 1, sector 1, 013701, BucurestiTelefon: 021 316 17 19 Fax: 021 316 1721e-mail: educ@humanitas.rowww.hed.ro

Tiparit la Infopress S.A., 2006

ISBN (10) 973-689-081-3; ISBN (13) 978-973-689-081-9

unie 2006,in urmaelor si este realizat006al ministrului Mediul

incon jurator

ASPECTE GENERALE.-AIGeografia este 0 stiinta complexa care are ca obiect de studiu mediulgeografic, pe care 11 cerceteaza din punctul de vedere al alcatuirii, struc-turii, genezei, evolutiei, functionarii si organizarii ierarhice (la nivellocal, regional, zonal, globalLJMEDIUL GEOGRAFICf1Vlediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din relief, apa,aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile sale bltre care s-austatornicit relatii multiple de natura spatiala, temporata, cauzala, evo-lu~ si care se ofera observatiei prin peisaje.\ In limitele sale se produc procese fizice, chimice, mecanice, bio-

tice, antropic~tc. care dau nastere, pe de 0 parte, la forme, structurispecifice componentilor (tipuri de relief, soluri, formatiuni vegetale,ecosisteme, asezari si diferite constructii antropice etc.), iar pe de altaparte, la complexe naturale ~iAantropiceindividualizate pe teritorii maimult sau mai putin extinse. In acest sens se poate vorbi mai intai deun mediu geografie global, la scara intregii planete, care alcatuieste uninvelis specific (invelis geografic) cu baza in litosfera, la diferite adancimi(unde exista si energii generatoare de relief), si cu partea superioarain stratosfera, la nivelul stratului de ozon.In cadrul sau se separa mediigeografice cu intindere diferita.

GEOGRAFIE FIZlcA f-I---r 1----1-1 GEOGRAFIE UMANA

o situatie aparte prezinta, in cadrul mediului geografic global, medi-ile la nivelul componentelor, care se ierarhizeaza dupa gradul de com-plexitate al relatiilor dintre elementele lor. De exemplu, sunt: medii acva-tice-oceanice si marine (pe verticala au medii pelagice, abisale), mediipe continente (lacustre, fluviale, mlastinoase etc.);sau medii cu dezvoltarizonale, regionale, locale etc. (medii biotice, edafice, antropice etc.).

Fiecare dintre aceste medii include un anumit ansamblu de relatii cuelementele din mediile cu care intra in contact. De exemplu, mediulacvatic litoral reflecta 0 structura complexa, in care se implica, in afara

Individualizarea stratului deozon, in urma cu circa un miliardde ani, a facut posibila aparitiavietii (mai intai in apa si, apoi, peuscat), si prin aceasta dezvoltareasolurilor; in ultimele 2,5milioanede ani a aparut omul si, ulterior,societatea umaria.

4 MEDIUL INCONJURA.TOR

Mediul edafic al cemoziomurilordin Baragan implica legaturi intreprocesele pedogenetice, aerul siapa din spatiile goale dintre gra-nule, influenta vietuitoarelor dinsol, dar si interventia cultivato-rului prin araturi, administrare deingrasaminte si substante chimicecontra daunatorilor etc.

Un oras constituie un mediuaparte (mediu antropic), organizatdupa un plan, in concordanta cuanumite cerinte economice,sociale, culturale etc., ceea ce con-duce la individualizarea in cadrullui a unor zone functionale speci-fice.Dar realizarea acestora se faceprin contact cu celelalte compo-nente de mediu (apa, aer, sol,vietuitoare, relief), de underezulta influente intr-o masuramai mare sau mai mica.

Europoort, avanport alRotterdamului

Raportul dintre mediul geografic ~imediul inconjurAtor

celor marine propriu-zise, si legaturi cu platforma continentala, apor-tul fluviatil (in apa si aluviuni), gradul de penetrare a luminii, dinam-ica apei impusa de curenti, vant, atractia gravitationala a Lunii si aSoarelui, activitatile economice cu specific portuar, turistic, extractiv(extractia petrolului, gazelor etc.).

Pana cand omul a inceput sa se afirme pe plan social, se putea vorbide concordanta intre sfera notiunii de mediu geografic ~iaceea de mediuterestru natural. Acesta din urma implica primele cinci componentenu~ite mai sus, cu tot ansamblullor de legaturi.

In ultimele milenii, dezvoltarea societatii umane a impus relatiinoi(sociale, economice, culturale) in sistemul mediului geografic, dar silegaturi intre acestea si elementele mediului natural caruia i-a influ-entat evolutia, determinand schimbari mai mari sau mai mici, ceeace a generat in final mediul antropic. Ca urmare, mediile naturale, inadevaratul sens al cuvantului, au ramas tot mai restranse ca areal, ast-fel incat, in prezent, doar suprafetele acoperite de marii ghetari con-tinentali, etajele alpine din muntii foarte inalti, interiorul deserturilor,padurile virgine ecuatoriale sau temperate (taigaua), mediul abisalal Oceanului Planetar etc. mai pot fi considerate regiuni naturale in careamprenta umaria este restransa. In schimb.In regiunile temperate, sub-polare, mediteraneene, tropical-umede, in fasiile litorale, mediul naturala fost putemic modificat de societatea umaria. Vegetatia spontana afost inlocuita cu diverse culturi, s-au realizat asezari, de la sat lametropola, s-au impus areale de extractii de minereuri, combustibili,materiale de constructie, s-au dezvoltat cai de comunicatie etc. Caurmare, in aceste regiuni, care reunesc si concentrarile cele mai maride populatie, asezari si activitati economice, au aparut si s-au ampli-ficat tipuri de medii: antropizate si antropice.

Mediile antropizate se refera la spatii naturale care sufera unele mo-dificari in urma dezvoltarii de asezari mici, cu un numar redus delocuitori si cu activitati economice limitate. Structura mediului naturalse pastreaza in mare masura, omul si activitatile sale fiind doar incor-porate. Se constituie, in fapt, 0 imbinare intre natural si antropic, incare raportul se mentine in favoarea celui dintai (de exemplu, sateledin munti, dealuri inalte si podisuri) sau din deltele fluviilor, culoarelede vale cu zavoaie si balti etc.MEDIILE ANTROPICE

Mediile antropice reprezinta un stadiu avansat al implicarii omu-lui in modificarea mediului natural; rezulta sisteme noi, in care seimpun constructiile administrative, economice, culturale, locuintele,reteaua de strazi asfaltate si pietruite, diversele instalatii: vegetatiaspontana este in cea mai mare masura inlaturata, iar in spatiile verzidomina speciile de arbori, arbusti si alte plante, multe dintre ele cuflori. Asadar, un mediu schimbat in raport cu necesitatile societatii,in care se includ, cu ranguri diferite, mediul urban, mediul rural, mediide culturi agricole, medii industriale etc., Mediul inconiurdior se regaseste in sfera notiunii de mediu natural trans-format de om, foarte mult utilizata in ultimele decenii (nu numai de catregeografi, dar si de alti specialisti). Are sens de epatiu geografic in care, insistemul celor ~ase componente, omul este componenta princip~lg, elementelenaturale intrepdtrunzdndu-se cu cele construite ~imodificate de ~ literaturastraina (engleza, franceza), sinonimul acestui termen este environement,cu semnificatia de regiune in care exista un ansamblu de conditii fizice,chimice, biologice care asigura viata unei "populatu".

continentala, apor-a lurninii, dinam-ionala a Lunii si a, turistic, extractiv

ial,seputea vorbisi aceeade mediucincicomponente

a impus relatii noi. geografic, dar sial caruia i-a influ-au mai mici, ceeaediilenaturale, intranseca areal, ast-mariighetari con-rioruldeserturilor,ua),mediul abisal.naturale in care

. e temperate, sub-ale,mediulnaturaletatia spontana aezari, de la sat laeuri, combustibili,municatie etc. Carile celemai mariarut si s-au ampli-

suferaunele mo-numar redus de

amediuluinaturale fund doar incor-al si antropic, ine exemplu, satelefluviilor,culoarele

al implicarii omu-e noi, in care seturale,locuintele,talatii: vegetatia

ar in spatiile verziulte dintre ele cuesitatile societatii,ediulrural, medii

ediunatural trans-(nunurnaide catregeografictn care, in'ncip~li'elementele

tede~ literaturaesteenvironement,de conditii fizice,

MEDIUL INCONJURATOR 5

Uniigeografi, plecand de la ideeaea, in prezent, pe Glob nu maiexista regiuni in care prezentaomului sa nu fie simtita, conside-ramediul inconjurator echivalentcu mediul geografic si, de aici,concluzia ca acesta reprezinta.obiectul de studiu al geografiei".Intre cele doua notiuni, desi elepar apropiate, exista insa deose-biri.

Frecvent,componentele mediuluigeografic sunt separate in treigrupari: abiotice (primele patrucomponente), sau elementele ftziceneinsufletite, biotice (vietuitoarele,In afara omului), respectiv antro-pice (elemente rezultate din acti-vitatea omului). Uneori exista sidiferentierea in primare (cele abio-tice), derivate (vietuitoarele),rezultate prin evolutia celor fizice,~iantropice.

Alpii neozeelandezi, peisaj ne-modificat de catre oameni

Peisaj desertic

Mediul inconjurator, spatial, ca alcatuire, structura si functionali-tate, este 0 parte a mediului geografic, este campul de actiune al uneiramuri distincte: Geografta mediului.

-j FACTORII GEOECOLOGICI. ASPECTE GENERALEMediul geografic este alcatuit din sase componente (relieful, apa,aerul, solul, vietuitoarele, omul si rezultatele activitatii sale). ,

Datorita multiplicarii relatiilor dintre componente (diferite de laun loc la altul al Terrei), s-a ajuns la individualizarea de medii zonale,regionale, din care au derivat cele care au dobandit apelativul de,,~u inconjuriltqr'i: Ele se reflecta in tipuri de peisaje.

h) omponenta ;:Jief. Reliefnl este supor!!!l natural C!lmediuluiin jurator ~i are importanta pentru acesta prin:

~ a l u tni care au un IO avonzan s u; cele joase permit dez-voftarea a~ezarilor si a exploatarii agricole, spre deosebire de celeinalte:

antele mici, larg desfasurate, favorizante fata de cele mari;.,... fragmenta ea terenurilor, din cauza careia, cu cat este mai ridicata,

cu a a potenp.alul pentru locuire este mai restrans: expunerea diferiia a suprafetelor de teren la incidenta radiatiei

solare, care creeaza potentiale energetice deosebite; Jipul formelor majore de relief - campiile asigura conditii pentru

dezvoltarea asezarilor si a unor activitati diversificate; potentialul dehabitat scade mult spre regiunile montane, reducandu-se in masiveleinalte si disparand, practic, in etajul alpin;

formele secundare de relief, care diversifies habitatul; astfel, culoa-rele de vai cu terase, depresiunile, fasiile litorale joase sunt spatiioptime pentru locuire in asezari mari, compacte, si pentru un modde viata variat, pe cand in chei, defilee, canioane, pe tarmurile inalte,stancoase, habitatul lipseste sau este extrem de redus;.,.... alcdiuirea petrograficd a reliefului ;;i conjinutul in resurse de subsol,

care impun un grad divers de favorabilitate activitatilor economice;astfel, in regiunile montane si deluroase, prezenta resurselor mineralesi de combustibili a facilitat concentrari de populatie, dezvoltarea deasezari, dar si cresterea suprafetelor cu terenuri degradate; diverse-Ie tipuri de roci constituie materiale folosite de om pentru constructii,dar si pentru creatii artistice;

p'rocesel~e ve~t ;;i de albie, care, in majoritatea situatiilor(alunecari de teren, torente, siroiri, revarsari etc.), provoaca degradari

(Eln si restrictioneaza activitatile omului.) omp.,onprta aer. Constituie.invelisul supenor al mediului incon-j v or, cu rol vital pentru om prin faptul.ca:~. poteniialul energetic al mediului este asigurat predominant de radi-

atia solara pe care suprafata terestra 0 primeste diferentiat (de la180-200 kcal/ em- / an in zona calda la sub 80 kcal/ em?/ an in zonelereci), datorita formei Pamantului si filtrarii prin atmosfera; conducela deosebiri zonale de climat, soluri, habitat etc.;

regimul termic este un indicator al posibilitatilor de viata si locuirereflectat de temperaturile lunare, dar mai ales prin numarul de zilesi valorile temperaturilor care creeaza disconfort, obliga la masuri spe-ciale pentru a se asigura locuirea (de exemplu, in regiunile polare,

6 MEDIUL tNCONJuRATOR

Medii latitudina

Barajul lacului de acumulareVidraru, pe Arges

Latitudine; scaraproportional a cu supratata

% din supratataParnantului

o Tropicul Racului 2330' ->:"10r-----~----------------_roo E~YIDQ~ _

--170

5,00--234-

12,28

7,55

12,45

17,36

12,45

7,55

12,28

-2.

5,00----170

SubantarcticAntarcticPolar

PolarArcticSubarctic

Temperat

Subtropical

Tropical

Ecuatorial

101~----------------------~- _Tropicul Capricornului 2330'---------------------

Tropical

Subtropical

Temperat

SISTEMUL GEOGRAFIC AL ZONELOR DE LATITUDINE

alpine foarte inalte, desert etc.), IJifavorizeaza extinderea desertificariia arealelor cu secete frecvente etc.;

re 'mul reci itatiilor impune gradul de umezeala a solurilorscurgerea raurilor, alimentarea panzelor de apa IJi,de aici, conditidiferite de viata IJide folosire a terenurilor (ploile foarte rare au caracter restrictiv pentru desfasurarea normala a vietii, spre deosebinde cele care asigura 0 cantitate de apa mai mare, repartizata in toatrlunile anului); importanta este cunoasterea frecventei diferitelor tipurde precipitatii, mai ales a ploilor torentiale (produc adesea inundatiIJieroziuni puternice), a ninsorilor abundente (asigura un strat gro~dezapada) etc.;t- regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice poate avea ro

stirn ativ roua, ceata, brizele in regiunile secetoase sau in semideserturi, unde exista 0 crestere a umiditatii din aer IJila suprafatssolului, favorizand 0 oarecare vegetatie) sau .restrictiv (tomadele

~

-1na, viscolul, poleiul si chiciura etc.)..) omponenta api1. Este invelisul cu extindere mare la contactuerul si relieful, fiind vital pentru vietuitoare, om IJiactivitatile sale

de unde necesitatea de a cunoaste:regimul scurgerii rdurilor, indeosebi a intervalelor de tirnp in can

debitele marl produc revarsari IJiinundatii, sau, invers, in care debiteIe mici determina fenomenul de secare a albiilor; in functie de acestea se ajunge la stabilirea modului de utilizare a terenurilor vecinecu albiile raurilor, la calcularea potentialului hidroenergetic IJia posibilitatilor reale de valorificare a acestuia, la aplicarea masurilor deindiguire pentru a feri localitatile de inundatii, la stabilirea programelor de efectuare a irigatiilor IJi,indeosebi, a utilizarii apei in ali-mentatie IJiin activitatile economice;

rafala Medii latitudinalelui

PolarArcticSubarctic

8 Temperat

Subtropical

Tropical

Ecuatorial

Tropical

Subtropical

Temperat

SubantarcticAntarcticPolar

E

ereadesertificarii,

ezeala a solurilor,i, de aici, conditiifoarte rare au c~-tii, spre deosebirepartizata in toateei diferitelortipuric adesea inundatiigura un strat gros

gice poate avea roloase sau in semi-er si la suprafatatrictiv (tomadele,

mare la contactulsi activitatile sale,

orde timp in careers,in care debite-functie de aces-

terenurilor vecineergeticsi a posibi-rea masurilor dela stabilirea pro-.. am apei in ali-

MEDIUL INcoNJuRAToR 7

Rotterdam, eel mai mare port al lumii

1"- lacurile, care reprezinta resurse pentru asezari, navigatie, ali-mentarea cu apa a localitatilor si a instalatiilor industriale si agricole;J/A pimzelede a a subierana, intrucat apa izvoarelor este utilizata di-

ferentia apa pentru consumul populatiei, apa minerala si termalapentru tratament balnear); 0 parte din apele subterane este nepotabilasi doar 0 parte restransa este folosita in industrie;.,.. marile ~i oceanele,care, prin dimensiune si desfasurare, asigura:

mean diferentiate de viata pentru un numar mare de organisme, multecu valoare economica pentru om (pestii, algele, unele marnifere etc.);resurse minerale si combustibili, acumulate in structurile reliefuluidin regiunile de platforma: potential energetic putin folosit, creat devaluri, curenti, maree; efecte de natura termica asupra regiunilorlitorale, induse de curentii oceanici, fie ei calzi ori reci; cai de navi-gape diverse concentrate in regiunile cu resurse ~imaTi~ezari urbane.

OXIGENLIBER

ATMOSFERA

IO2

-+om.-----~-4~~~~~~~~1-~t1_,~~--~Oxidliribiologice

USCAT

CirbunePetrolGazeAcumulliri de carburi

~i hidrocarburi

Relatll intre componentele sistemulul exprimate in clrcuitul unul element (Oxigenul)

-hd) Componenta bioticd. Se desfasoara, mai ales, la nivelul superi-or al m r' or si oceanelor (frecvent pana la 200 m adancime), pesuprafata uscatului, dar si la partea superioara a scoartei si baza atmos-ferei. Importanta rezida din faptul ca:

8 MEDIUL l'NCONJuRATOR

Pe uscat, ca medii cu pelsaJeaparte, sunt padurile, savanele,pajistile si deserturile: plantele ausuferit adaptari mai ales laconditiile de uscaciune (xerofite inregiunile secetoase, higrofite, incele cu exces de umiditate, hidro-fite - cele care traiesc in apa,tropofite - cu specific evolutivdeosebit pe sezoane); animalele,desi dispun de mobilitate, depindde anumite medii care le oferahrana si adapost, dar si de anu-mite limite de temperatura siumezeala, care reclama anumiteadaptari etc.

Omul, prin activitati orientate indirectia realizarii unor scopuriimediate, a devenit, direct sauindirect, un factor activ in modi-ficarea elementelor mediului incare traieste. A creat forme derelief(halde,diguri, canale,taluze,ramblee, cariere etc.), a nivelatondularile reliefului, prinsectionarea versantilor si princonstructia unor cai de comuni-cape si transport, a crescut risculproducerii de alunecari, surpari,torenti, oga~eetc.,prin desecari sinivelari, a schimbat completmediul terenurilor mlastinoaseetc. Dezvoltarea marilor centreurbane a impus un topoclimatspecific, iar crearea platformelorindustriale a condus la conturareaunor areale de poluare a aerului,a solului.

Activitate pastorala

1'- reprezinta l!rincipalul rezervor de hranii pentru om; se extrag mate-rialele de constructie si 0 parte din cele folosite drept combustibil;padurile sunt un loc de protectie, recreere si turism;

~ oegetaiia are un rol esential in oxigenarea atmosferei, in fixareacarbonului si in realizarea materiei organice, in mentinerea unei anu-mite stari de umiditate a aerului;

valorificarea animalelor ?i a plantelor a impus diverse activitati (vana-toare, pescUl, cu turi agricole) si producerea de alimente, textile,pielarie, incaltaminte, blanuri etc.; I

- disiribuiia plantelor si a animalelor, impusa de conditiile climaticesi coritinutul in saruri din apa etc., este diferita in alcatuirea si struc-tura unitatilor de mediu, reflectandu-se in peisaje, dar si in specifi-cul activitatilor umane."t ) Componenta eda 'cii (numita si pedosfera). Solurile au un caracter

discon uu, un egate de regiunite e usca unde materia organicas-a putut acumula in depozitele de pe pante.Tn functie de cantitateade humus acumulat, ele prezinta 0 anumita fertilitate de caredepinde productia de biomasa agricola si silvica, in cea mai mare parteutila omului. Constituie factorul natural in care se manifesta influ-ente dinspre toate celelalte componente ale mediului.

t> Componenta an . v Dezvoltarea societatii omenesti aimpus, treptat, sistemul antropic la contactul celor cinci geosfere, dar,in cea mai mare parte pe uscat.

Omul este creatorul unui mediu specific, prin imbinarea, sau, illunele cazuri, inlaturarea unor elemente ale componentelor mediuluinatural. In acest mediu, importante sunt: asezarile umane, cu carac-teristici ill concordanta cu conditiile pe care le ofera cadrul natural(spatiu, caracteristicile reliefului, climatul vitreg sau favorabil etc.), cuspecificul etapei istorice de dezvoltare a societatii (de la satul de co-libe la orase-cetati si, azi, la metropole). Se disting asezdri rurale (satecu marime si format variat: risipit, rasfirat, linear, compact etc.), ill carepresiunea exercitata de om asupra mediului natural prin activitatilede crestere a animalelor, diverse culturi etc. este redusa: asezdri urbane,de la erase mici (cu un numar redus de locuitori si activitati econo-mice limitate), insotite de unele schimbari in structura mediului na-tural, la marile centre urbane, ce concentreaza milioane de locuitorimultiple forme de activitate si constructii pe suprafete intinse, ill caremulte dintre elementele mediului natural au fost complet schimbate

Agricultura, practicata in forme multiple, in functie de conditiikclimatice, dar mai ales in functie de nivelul de dezvoltare economico-social, are consecinte in modificarea mediului natural. In ultimeksecole s-au impus:

- agricultura extensivif, care a solicitat defrisari masive, destelenire.stepei si a silvostepei, introducerea de culturi, indeosebi cerealiere;

- agricultura intensivif determinata de necesitatea cresterii productieagricole (accentul se pune pe mecanizare, chimizare, irigatii, lucrarde desalinizare, desecare, introducerea de soiuri noi etc.).

Situatii similare intalnim si in cresterea animalelor. Exista regiunpe Glob in care se practica pifstoritul nomad si de iranshumaniiconditionate de resurse de hrana limitate, impuse de conditiile climatice. In schimb, cresierea intensivif, practicata in statele dezvoltateconomic, presupune ferme modeme, in care se asigura hrana aburdenta, rase de animale selectionate pentru came si lapte (produse musolicitate pe piata oraselor si in industria alimentara),

I n

I

om; se extrag mate-drept combustibil;m',osferei,In fixarea

entinerea unei anu-

erseactivitaji (vana-e alimente, textile,

conditiileclimaticealcatuirea si struc-'e, dar si In specifi-

urileau un caracteremateria organicactiede cantitatea

fertilitate de careceamaimare partese manifesta influ-ului.ietatii omenesti acincigeosfere, dar,

imbinarea, sau, Innentelormediului.e umane, cu carac-fera cadrul naturalu favorabiletc.), cu(de la satul de co-a?ezari rurale (satempactetc.),In careal prin activitatileusa:a?ezari urbane,si activitati econo-ctura mediului na-.oane de locuitori,ete intinse, In careomplet schimbate.ctie de conditiile

zvoltare economi-atural. In ultimele

asive,destelenireaeosebicerealiere;cresteriiproductieire, irigatii, lucrarioi etc.).lor.Exista regiunide transhumania,de conditiile cli-stateledezvoltateigurahrana abun-pte(produse multra).

MEDlUL INCONJURATOR 9

Sat de tip cuib in insula Creta

Diversele ramuri industriale au impus, In ultimele doua secole, mo-dificari insemnate In mediu, atat datorita excavatiilor create prinexploatarea zacamintelor minerale si a prelucrarii lor, prin extractiapetrolului (campuri de sonde sau platforme marine), prin realizareade baraje si lacuri hidroenergetice, prin crearea de platforme indus-triale, diguri, bazine portuare etc., cat si prin introducerea In mediua unui volum insemnat de noxe, deseuri lichide si solide sau constructiiabandonate dupa pierderea importantei economice.

Cele mai insemnate transformari pe arealele existente s-au realizatIn regiunile de campie (inlaturarea aproape completa a vegetatiei spon-tane, introducerea speciilor de cultura, diverse lucrari de imbunatatirifunciare, vanatul abuziv, braconajul si pescuitul intensiv, care au dusI la diminuarea numarului de animale) sau In regiunile litorale.

RELATII INTRE COMPONENTELE MEDIULUIINCONJURA.TOR

TIPURI DE RELATIIExista relatii care s-au dezvoltat la nivelul fiecarui factor de mediu,

dar si la nivelul intregului sistem de mediu. Cele cu rol conducatorimp rima trasaturile acestuia si se reflecta In peisaj.

Relaiiile spatiale pun In evidenta legaturi pe teritorii cu suprafetevariabile. Astfel, mediile desertice cuprind regiuni mari din Africa,Australia, Asia etc., In care intregul sistem de relatii dintre elementelede mediu este subordonat celor de natura climatica. Aici, oazele con-stituie spatii red use In care se impun relatii determinate de prezentaunor izvoare sau a unei panze de apa aflate la adancime mica.

Un sat cu desfasurare lineara, de la noi, sau unul de tip "cuib", dintinuturile mediteraneene, constituie medii antropizate a carer formaeste conditionata de caracteristicile spatiului limitat, unde se dezvoltatoate le aturile-di torii de mediu.

tiile temporaie reI va schimbari ale factorilor de mediu sauale mediului In m , In intervale de timp diferite. Astfel, evolutiaconditiilor climatice In Cuatemar, In care fazele reci glaciare au alter-nat cu faze temperate, In America de Nord si In Europa Centrala side Nord, a determinat modificari In randul celorlalte relatii dintrecomponentele mediului, pe parcursul a zeci de milioane de ani. Caurmare, s-a trecut de mai multe ori de la medii specifice calotelorglaciare la cele ale padurilor de conifere sau de foioase, si invers.

rt!. U

Muntii Lotrului - pasuni secundare in locul padurilor Copsa Mica, un oras poluat

10 MEDIUL iNCONJuRATOR

Cariera de calcar - Brasov

.\

Lunca Dunarii - spatiuinundabil periodic

Venetia. Peisaj antropicin spatiul costier

Schimbari ale relatiilor dintre elementele de mediu se produc si jintervale scurte, fiind legate de activitatile omului. De pilddefrisarea padurii si inlocuirea ei cu pasuni sau diverse culturi Sillinsotite de modificari ale relatiilor dintre elementele mediului care COIdue la un alt gen de procese geomorfologice (siroiri, alunecari etc.la realizarea unui topoclimat specific etc.

In multe regiuni de pe Glob, exploatarile de minereuri, carbunpetrol etc. au fost insotite, in timp relativ scurt, de impunerea relatilor dictate de interventia omului. Epuizarea resurselor, urmata 0parasirea acestor terenuri de catre om, a condus la refacerea in alte rruduri a unor Ie aturi anterioare, iar in final, la realizarea unui alt medii

Relafll e cauza onduc la transformari esentiale in alcatuirea :mo e reflectare a unei unitati de mediu in peisaj. De exemplischimbarea pe distante mari a pozitiei cursului unui fluviu (Tigru :Eufrat) a fost urmata de modificari ale relatiilor dintre elementelmediului si de inlocuirea acestuia (din regiuni fertile si cu asezanumeroase in Antichitate s-a trecut la un mediu de pustiu). Mult merepede sunt sesizate efectele interventiilor antropice in regiuni cunitati poluante. De exemplu, la Copsa Mica, Baia Mare, Zlatna efele au afectat vegetatia (in mare masura prin uscare), au favoriz,declansarea de alunecari si torenti care au degradat terenurile agriccIe, iar solurile s-au imbogatit cu substante nocive; a fost afectata s~natatea oamenilor prin inmultirea bolilor profesionale etc.

Relaiiile functionale determina sensul evolutiei unitatii demediu prilegaturile pe care le impune una dintre componente. De exemphprezenta unui platou calcaros intr-o regiune creeaza un mediu carstilocalin caremodul de functionare a legaturilor datorat calcaruluicondrce la individualizarea de forme de relief,microclimat, circulatiaapei, tide sol, vietuitoare si activitati ale omului (exploatarea materialelor dconstructie) care sunt reflectate in peisaj. Luncile raurilor, indiferent cse afla la munte, in dealuri, campii, datorita relatiilor functionale ce sstabilesc intre apa din rau, panza freatica limitrofa si celelalteelementde mediu, dobandesc caracteristici distincte (spatii joase inundabikpaduri de tip zavoi, soluri hidromorfe, asezari si terenuri agricolepurine

Relaiiile au caracter dinamic, adica se modifica in spatiu si in timpca urmare a schimburilor de energie si materie dintre componentelmediului. Se produc in mediu transformari partiale care, insumatepot genera un tip nou. Rapiditatea evolutiei depinde de impunereunui grup de relatii generate de om. Astfel, la nivellocal, se producschimbarea mediului natural intr-unul antropic, trecand prin mamulte faze de "antropiza!e", iar la un nivel regional, extinderedesertului Sahara, in detrimentul unitatilor de mediu vecine prin eliminarea brutala a padurilor si a savanei.MODIFICARI RECENTE ALE MEDIULUI TERESTRURelatiile stabilite intre elementele de mediu nu sunt fixe,ci evolueazafacilitand acumulari cantitative atat la nivelul fiecarui component, casi in ansamblu. Ca urmare, se produc transformari mai intfupe treptelinferioare de mediu (pe un versant, vale, localitate etc.), iar ulterioiin intervale de timp mai lungi, pe treptele superioare, prin trecerihde la un mediu la altul (litoralul atlantic sau pacific din SUA; spatiasubtropical; european etc.). Cele mai multe transformdri s-au realizat 11ultimele patru-cinci secole, datoriid dezooitdrii societaiii umane, proces cana cuprins treptat intregul spatiu planetar. Dar actiunile omului s-atintensificat foarte mult in secolul al XX-lea, in conditiile cresteri

ediu se produc si inomului. De pilda,diverse culturi suntlemediului care con-. oiri,alunecari etc.),

minereuri, carbuni,e impunerea relatii-surselor, urmata derefacereain alte mo-

a unui alt mediu.pale in alcatuirea sipeisaj.De exemplu,ui fluviu (Tigru si

r dintre eIementeIefertile si cu asezariepustiu). Mult maiopice in regiuni cu'a Mare, Zlatna etc.care), au favorizatat terenurile agrico-e; a fost afectata sa-ionale etc..tapidemediu prinente. De exemplu,un mediu carstic

rat calcaruluicondu-t,circulatiaapei, tipeamaterialelor deurilor,indiferent caor functionale ce sesi ceIelalteelemente.. joase inundabile,uri agricoleputine).in spatiu ~iin timp,tre componentele

ale care, insumate,. de de impunereael local,se producetrecand prin maigional, extindereadiu vecineprin eli-

TRUt fixe,ci evolueaza,

component, cataiintaipe treptelee etc.),iar ulterior,oare, prin trecerileicdin SUA; spatial

ri s-au realizat inumane, proces careunile omului s-auonditiile cresterii

MEDIUL INcoNJuRAToR 11

demografice si s-au exercitat prin: consum tot mai mare de resurse,extinderea asezarilor si instalatiilor economice in detrimentulpadurilor, pajistilor etc., poluarea, din surse diverse, a aerului, apoia solului etc., acumulari tot mai importante de deseuri.

Extinderea si diversificarea asezarilor umane, a agriculturii, aramurilor industriale si a retelei de cai de comunicatie au dus, pesuprafata Terrei, la modificari ale raporturilor dintre legaturile ele-mentelor de mediu, determinand transformari partiale ale acestora,reflectate in peisaj (eliminarea unor paduri, spatii largi prin destelenireastepei, rectificari ale cursului raurilor sau ale liniilor de tarm, aparitiadiferitelor tipuri de sate, culturi agricole etc.), respectiv crearea unormedii specifice (marile orase, platformele industriale etc.). Reversulacestora se reflecta in afectarea sanatatii oamenilor, reducerearesurselor de apa si de hrana, micsorarea populatiilor si chiar dispa-ritia unor specii de plante si animale, scaderea fertilitatii solurilor etc.

Programele mondiale vizand "dezvoltarea durabila", introduse inultimele decenii, semnaleaza toate aceste consecinte, dar si accentueaza, ,necesitatea realizarii unei bune gospodariri a tuturor resurselor, coree-ta evaluare a cresterii economice, folosirea de tehnologii avansate sinepoluante, descoperirea de resurse noi, un ritrn adecvat al cresteriidemografice si al asezarilor, protectia aerului, a apei, a solului, com-baterea despaduririlor, a desertificarii, a secetelor etc. Or, toate aces-tea implica si mai mult eforturile comune ale specialistilor, care vizeaza ,mediul si societatea umaria. ~

Reimpadurire in MuntiiC!p1l.tanu

GEOSISTEMUL - ECOSISTEMUL - PEISAJULG GRAFICGEOSISTEMULste e tot mai des folosit pentru denumirea obiectului de

studiu al Geografiei, adica a mediului geografic. Reprezinta un sis-tern geografic complex realizat printr-o evolutie a relatiilor dintre celesase componente, care ii asigura mai multe caracteristici distincte sianume:

- Este un sistem deschis. Aceasta trasatura releva relatiile reciprocede schimb (primire-cedare) de materie, energie dintre geosistem sisistemele cu care intra in contact; intre invelisul geografic si spatiulcosmic, la exterior, iar la interior cu mantaua si nucleu; la nivelul unei

12 MEDIUL iNCON]URATOR

Ada tAn ~ischirnbari

B - biosferil

H - hidrosferl!P - pedosferil

A - atroposteraR - reliefosferl!

C - climatosferl!

Topirea calotei

+Ridicarea nivelului

oce:~l~ia nivalului

,ea nivelului

ic Diminuarea

PO$ nivelului

14 MEDIUL INcoNJuRAToR

nentelor fizice, biotice, antropice si timpul), peisajul, ca reflectare asa, exprima dominant (in suprafata) 0 situatie de moment. Elprezintamai multe caracteristici:

Marimea suprafetei peisajului este variabila (de la cateva zeci sausute de metri patrati, ca in cazul peisajelor cu mlastina, lac, vulcaninoroiosi, sat etc., pana la nivel cosmic - Planeta Albastra),

Unicitatea. Aceasta exprima sintetic combinarea doar a unui nu-mar de elemente ce au rol semnificativ in geosistem (un lac glaciardin Alpi, defileul Rinului, Delta Dunarii, vulcanul Etna) etc.

Omogenitatea. Este asigurata de existenta unor elemente principa-le repartizate uniform in spatiul pe care se dezvolta peisajul(Canionul Colorado dezvoltat intr-o structura tabulata: platourile vul-canice din vestul muntilor Harghita-Gurghiu; orasele rivierei franceze,ergurile sahariene).

Dinamica. Reda rezultatul evolutiei relatiilor dintre elementeleprincipale ale geosistemului si, din secolul al XX-lea,al interventieiantropice (etapele realizarii unei metropole, ale valorificarii unei regi-uni litorale, ale exploatarii unor zacaminte de petrol in Marea Caspica,Irak etc., toate redau 0 succesiune de peisaje).

Fizionomia. Este caracteristica prin care se "exprima" un peisaj.Unul sau doua dintre elementele geosistemului impun peisaje (un laceste asociat cu luciul apei, formatiunile vegetale de pe margine saucare ies din apa: marile orase prin constructii irnpunatoare si 0 retea

) de.bulevarde largi; campurile petroliere cu multimea instalatiilor de~ractie, depozite, dar si cu terenuri degradate etc.).

Vulcanul Etna

Canionul Colorado

TIPURI DE MEDII ~I PEISA]E GEOGRAFICEPETERRAEvolutia relatiilor dintre cele sase componente majore ale mediuluia condus la individualizarea unei multimi de unitati ale acestuia, cudimensiuni, structura si reflectare in peisaj deosebite, care se inscriuintr-un sistem ierarhic. Prima diferentiere a acestora implica drept cri-teriu componenta care reprezinta suportul de care sunt legate pringeneza si evolutie, si anume medii pe uscat, respectiv medii in bazinelemarine si oceanice. Urmeaza, in cadrul acestora, gruparile zonale,determinate de factorul climatic, gruparile pe verticala, generate deextensia reliefului montan, si gruparile azonale, caracteristice influ-entei locale sau regionale a celorlalti factori de mediu, intre care omulare un rol esential.

PRINC1PALELEMEDII PE USCAT $1PEISAJELECARACTERIST1CE

-----V-esn~m;n~~afli3:-Ge-e~H'tl~s$I,1de alta a Ecuatorului, in medie panala 5 grade latitudine, cu 0 extensie deosebita in America de Sud (ba-zinul Amazonului, Podisul Guyanelor, nordul Podisului Brazilian),Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineii, estulMadagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., la altitudini deregula pana la 1 000 m.Padurea amazoniana

(l)c;;

(l)

ta Pamantului, fiind B c;;0:> a.

nordica). s g0 0>< ~ :c:0 :::>

ui, in medie pana -ffi "C "C-'CISa. a.erica de Sud (ba- C!) :; :;W-.J 'g '0odisului Brazilian), (l)::2 ::2ui Guineii, estul I

tc., la altitudini de

ajul, ca reflectare aoment. EI prezinta

e la cateva zeci sauastina, lac, vulcaniAlbastra).ea doar a unui nu-tern (un lac glaciarul Etna) etc.r elemente principa-dezvolta peisajulara: platourile vul-le rivierei franceze,

r dintre elementele-lea, al interventieilorificarii unei regi-I in Marea Caspica,

xprima" un peisaj.pun peisaje (un lacde pe margine sauunatoare si 0 reteaea instalatiilor de

tc.).

GRAFICE

ajore ale mediului.tap. ale acestuia, cubite, care se inscriura implica drept cri-re sunt legate prinivmedii in bazinele, gruparile zonale,rticala, generate decaracteristice influ-iu, intre care omul

MEDIUL iNCONJURATOR 15ov

o~

E'"8en 0o

16Precipitatii(mrrv'an)

MEDIUL INcoNJuR.ATOR

Caracierisiicile factorilor de mediu. Climatul are un rol esential, remar-candu-se prin constanta, in timpul anului, a valorilor ternperaturilor(25-28 "C), umiditatii (peste 85 %), si a precipitatiilor (1 000-3000 mm,cu regim aproape dium) etc. Caldura si urnezeala favorizeaza alte-rarea chimica. Ca urmare, aici se dezvolta scoarte de alterare groase,bogate in oxizi de fier si aluminiu, stanci si coloane convexe (capatarude zahar), iar pe raurile mari, praguri pe care se formeaza cascaderenurnite. Vegetatia este reprezentata de padurea luxurianta, careimp rima caracteristica esentiala a peisajului. Cunoscuta sub numelede selvas, hylaea, bosanes etc., padurea are 0 distributie etajata a ele-mentelor vegetale si arbori si arbusti cu valoare economica (arborelede cauciuc, arborele de cafea, arborele de cacao, palrnierul de vin, de

1 ~lei, acaju, abanosul, palisandrul, mango, arborele de scortisoara,\ambusul etc.).

Alte tipuri de peisaje. In muntii din zona ecuatoriala care depasesc1 000 m altitudine, temperaturile sunt de 10C la 3 000 m si de 0 Cla 5 000 m; precipitatiile devin din ce in ce mai putine la peste 3 000 m.Ca urmare, pana la 3 000 m, desi vegetatia este abundenta, scadenumarul de specii si inaltimea copacilor. La peste 3 500 rn altitudinese realizeaza trecerea treptata de la pajisti cu tufe inalte la pajisti cuierburi scunde, iar in finalla stancarie, muschi, licheni si chiar ghetari(de exemplu, in muntii Kenya si Kilimandjaro).

Modificari locale de mediu si peisaje variate apar si pe versantiimasivelor muntoase cu orientari diferite in raport cu directia domi-nanta a maselor de aer sau la gurile de varsare ale fluviilor (Amazon,Congo, Niger).

Unele tinuturi din zona ecuatoriala sunt destul de populate, iarsuprafete importante de padure (mai ales in Asia de Sud-Est) au fostdefrisate, locullor fiind luat de culturi de orez, manioc, arbori de cacao,arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca urmare, in timp, in aceste locuris-au produs schimbari ale mediului si respectiv ale peisajului(padurea ecuatoriala este inlocuita de un mediu antropizat de cul-turi, pentru ca, ulterior, prin abandonarea culturilor, sa se revina laun mediu natural, altul decat eel initial, in care se mai pastreaza secheleale interventiei omului). Schimbarile sunt mult mai profunde in regiu-nile de tarm, unde peisajul este dominat de amenajari portuare, apoiin spatiul intens populat cu mari erase ori cu mari artere de comu-nicatie modernizate (Transamazonianul).

[.. ~ul si peisajele din regiunile tropical-umede ell doua anotirnpuriTemperatu

1'01esential,remar-.orlemperaturilor(1000-3000 mm,favorizeaza alte-

de alteraregroase,convexe(capataniformeazacascade/uxurianta, carelasubnumeletieetajata a ele-omica(arboreleieruldevin, dede scortisoara,

apar si pe versantiirt cu directia domi-fluviilor(Amazon,

MEDIUL iNCONJURATOR 17

de populate, iarde Sud-Est) au fostioc,arboride cacao,p, in aceste locuri

ctiv ale peisajuluiantropizat de cul-ilor, sa se revina laai pastreaza sechele,profunde in regiu-ajari portuare, apoiari artere de comu- -Exploatari miniere de suprafata

depagesca 3 000 m si de 0 C, e lapeste 3 000 m.e abundenta, scadee 3 500 m altitudinee inalte la pajisti cu Padure-galerie pe Amazonenisi chiar ghetari

u doua anotimpuriericaCentrala, estulrdul Australiei si 0tlantic la Oceanulgrade (Argentina,i,lanturi de munti

paduri, fie prin for-

zona calda si au caloios (temperaturie 1 000-1 500 mm,os (temperaturi de, inegale ca durata,u acumulari bogatelacee)sau de argila Llanos (savana) in Venezuela

(culoare negricioasa) si, fertilitatea scazuta, Raurile au debite foartemari (revarsari si inundatii) ill sezonul ploios, si debite mici (raurilemici seaca) ill sezonul uscat. Se inregistreaza alterari chimice, spalareill suprafata, alunecari de teren ill lunile cu intensa umezeala sitorentialitate la aversele din perioadele secetoase. Formele de reliefspecifice sunt pedimentele, inselbergurile, platourile; formatiunile ve-getale difera ill functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipita-~i lungimea intervalului secetos. Amandoua se impun in peisaj.Diferentierile regionale si iipurile de peisaie

- peisajul pddurilor tropicale care isi pasireaza frunzele (2-3 luni deseceta, illsa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea) din vecina-tatea padurilor ecuatoriale, cu 0 alcatuire si inaltimi mai reduse, pemasura departarii de acestea; din ele se desprind "pi1durile-galerii", careinainteaza ill lungul raurilor cu debite bogate, ill tinuturile deserticeaflate la latitudini mai mari (Nil si Niger);

- peisajul padurilor cu frunze cazatoare; se afla in regiunile unde defici-tul de umiditate a provocat aceasta adaptare (in vecinatateasavanelor);1 -f.:;reisajul padurilor musonice (India, Asia de Sud-Est, pe tarmurileAmericii Centrale); este specific regiunilor unde se produc musoni.Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apaill sol, folosite ill intervalul cu uscaciune. Vegetatia este bogata si densa,cu arbori si arbusti de inaltime redusa, din care se ridica insa si copacicare ating 30-35 m; exista specii apreciate pentru calitatile lemnului(santalul, abanosul, teckul);L1::,:- peisajul de saoana, alcatuit din specii vegetale xerofile cu inaltimicare uneori ajung la cativa metri (specific tinuturilor secetoase maimult de patru luni). Acolo unde ploile sunt frecvente, exista si pal-curi de arbusti sau arbori cu inaltime redusa, radacini profunde si cren-gi purine alcatuind 0 coroana aplatizata (ill Africa exista savane cubaobabi, savane cu acacii, savane cu palmieri, iar ill America de Sud,savane cu ierburi inalte si arbori rari, numite campos, ill Brazilia, llanos,ill Venezuela etc.);

- peisaje antropizate. Sunt caracteristice regiunilor unde presiuneaantropica este relativ mare (mai ales ill centrele de exploatari deminereuri, diamante, apoi pe litoral etc.).

Savana uscata (Africa)

18 MEDIUL INCONJuRATOR

Mediu desertic in Israel

Peisaj de dune~....... --: .....

Desertul australian

Peisaj desertic

~i peisaje din regiunile tropical-uscate\ Desfa?urare. Ocupa suprafete foarte mari, intre 15 si 25 de gradelatitudine, uneori pana la 30 de grade (in nordul Africii, de laAtlanticsi pana la Marea Rosie, apoi in Peninsula Arabia, Irak, Iran, 0 buniparte din Pakistan, India si Podisul Mexican; in sudul Africii,in;:;;)Kalahari, in America de Sud, in Atacama, centrul si estul Australiei).'Predomina regiunile joase de campie si de podisuri: se adauga unele,masive muntoase (in Africa, in Iran, Afganistan). .

Caracteristicile factorilor de mediu depind de climatul cald siuscat'lcu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm, cu 0 dis-,'tributie neuniforma. Vegetatia aproape ca lipseste, speciile de planteIprezentand multe adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul de'dupa ploi, dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa.,radacini lungi si adanci, frunze reduse, mici, frecvent transformatein spini etc.). La fel de saraca este fauna, care are 0 activitate noc-'turna. Majoritatea vailor sunt seci; raurile ce coboara din munti i~i.pierd rapid apa prin evaporare si infiltrare. Numai raurile foartemarl(Nil, Senegal, Murray), cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate,pot traversa desertul, ajungand in ocean sau in unele lacuri. Specificesunt intinderile mari de nisip (ergurile sahariene), campurile depietre (hamade), munti cu versanti abrupti si poale de grohotis, var-furile ascutite izolate etc. Vanturile puternice genereaza furtuni denisip violente, care transporta particulele fine pe distante mari.

Tipurile de medii ?i peisaje- Deserturile propriu-zise, unde precipitatiile sunt sub 150 mm/ an

si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti deploi); se remarca mase de nisip cu dune de dimensiuni mari, campuride pietre, vegetatia foarte saraca (cateva specii de graminee), crustede saruri rezultate prin evaporarea apei unor lacuri in depresiunilein care panza freatica se afla la adancime mica.

~;;:r-- Semideseriurile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiu-nile vecine (savana sau regiunea subtropicala): aici cantitatea de pre-cipitatii este de 300-350 mID, iar ploile cad anual si mai regulat, ve-getatia de sezon are ierburi, arbusti si plante suculente (brusa cu accaciidin nordul Saharei, brusa cu cactacee din Mexic, catinga braziliand etc.).Vaile mai mari au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pen-tru existenta unor asezari mici.--=-MUntii din regiunile deseriice se ridica pana la 2 000 m deasupranivelului general al acestora. Amplitudinile termice mari, datoratevalorilor ridicate ziua si negative noaptea, determina dezagregaripe versanti cu pante mari, lipsiti de vegetatie si formarea maselorde grohotis: precipitatiile sub 200 mm/ an fac ca vegetatia (ierburisi unii arbusti) sa fie legata indeosebi de albiile vailor si de baza ver-santilor.U-'Oazele (panza de api: se afla la addncime mica) 9i taile mari, cu apa per-manent sau in cea mai mare parte a anului, constituie medii favora-bile asezarilor umane si culturilor de curmali, leandri, arbori de fisticsi alte'plante necesare alimentatiei, fn regiunile cu exploatari de petrolsi gaze s-a ajuns la artificializarea antropica a mediului, peisajul fiinddominat de constructii si instalatii (nordul Libiei,Arabia Saudita, Iran,Kuweit etc.).

e 15 si 25 de gradeicii,de la Atlantic

a, Irak, Iran, 0 bunain sudul Africii, insi estul Australiei).uri; se adauga unele 30').. atul cald si uscat, 20200 mm, cu 0 dis-e, speciilede plantet pe intervalul de 0'

perioada secetoasa:cventtransformatere 0 activitate noc-boara din munti Isi. raurile foarte mariprecipitatii bogate,elelacuri. Specificeene), campurile deIede grohotis, var-nereaza furtuni dee distante mari.

t sub 150 rnm/ansunt si ani Iipsiti deiuni mari, campurie graminee), crustecuri in depresiunile

e desert catre regiu-ci cantitatea de pre-I si mai regulat, ve-ente (brusa cu accaciitinga braziliana etc.).conditiivitrege pen-

a 2 000 m deasupraice mari, datoratermina dezagregarii formarea maselora vegetatia (ierburiailor si de baza ver-

ilemari, cu apa per-tituiemedii favora-dri, arbori de fisticexploataride petrol.ului,peisajul fiindabiaSaudita, Iran,

6d?'::ropicale :sIDesfii~urare. Sunt concentrate la latitudini de 30-40 de grade, mai

ales in jurul Marii Mediterane, in vestul SUA, in Chile, Africa de Sudsi in sudul Australiei, regiuni intens populate.

Caracteristicile factorilor de mediu sunt influentate de specificul clima-tului si de presiunea antropica indelungata. Climatul are un sezon devara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20-25 "C), cu frecventemase de aer tropical si unul de iarna umeda (in 4-5 luni cade cea maimare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1000 mm anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-10 "C) facilitatade prezenta vanturilor de vest. In munti scad temperaturile, cantIfatea--de precipitatii, se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece(mistralul, in Franta, bora, in Croatia), fie aer cald (Santa Ana, in Chile).Exista paduri xerofite, cu diferite specii de stejar (de pluta, pe terenurlleumede: de stanca, pe eele useate etc.), pini ("maritirni" de stepa), cedri(de Liban), eucalipti (Australia) si arbusti (fistic, otetar, laur etc.).

Difcrentieri regionale si tipuri de peisaj- Peisajul tufiiri~urilor xerofile de tip macquis pe tarmurile de vest ale

Mediteranei (eu maslin, stejar de stanca, roscov, palmier pitie),frigana(arbusti teposi in Grecia), garriga (in sudul Frantei, cu stejar, carmazsi rozmarin in Spania, eu palmier pitie in Maroc si Algeria), chiapar(in California), mattora (predominant cactusi, arbusti si arbori, izolat,in Chile), scrub (Australia, cu eucalipti pitici si aeeaeii). Raurile suntseurte, au pante mari si 0 seurgere influentata de precipitatiiletorentiale in sezonul ploios, rand transporta cantitati insemnate dealuviuni; in sezonul eald au debite reduse sau seaca. P~ versantiimuntilor, vara se produe dezagregari,. iar in sezonul umed, inde-'"par-fatea lapid~ a solurilor si a materialelar ce-l acopera prinspalarea in suprafata, torenti si alunecari de teren. Se ajunge la ereareaunor peisaje dezolante, asa-numitele badlands - "parnanturi rele", euray , torenti si suprafete stancoase in urma spalarii solului.

- Peisajele spaiiului montan-litoral. Presiunea umaria exercitata demulta vreme a avut repereusiuni in alcatuirea si struetura mediuluinatural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de acce-lerarea proeeselor de eroziune si degradarea solurilor; dezvoltarea for-matiunilor arbustive pe locurlle defrisate, dezvoltarea d~ asezari urbanemari, mai ales in lungullitoralului oceanic sau maritim. In afara instala-tiilor si a amenajarilor portuare, se afla 0 retea de statiuni turistice sibalneomaritime eu dotari, parturi si infrastruetura ee modifica mult,uneori total, earaeteristieile initiale ale tarmului.

- Peisajul subtropical montan de altitudine, unde influentele omuluise reflecta in diverse statiuni de odihna si turism: aici, parcurile na-tionale si rezervatiile naturale au desfasurare larga.

- Peisajul cdmpiilor piemontane, care a suferit transformari profunde, ast-fel incat ies in evidenta terenurlle agricole, metropolele, platforme indus-triale,dar si0poluare importanta, desi existaun cadru legislativfoarte sever.

Mediile si principalele tipuri de peisajedin ~unile temperate propriu-zise

\ Desfii~urare. S intind in latitudine intre 40 si 60 de grade, }llai alesin eontinentele din emisfera nordica. In eadrullor se includ campti,.(dealwi, poJi$un, dar ~llrnportanteranturi de munti, eeea ee deter-

Macquis si terenuri in cultura in mina 0 mare varietate de medii si de peisaje.spatiul montan din Sardinia

MEDIUL INCONJuRATOR 19

Tempe!l!Ilri

I'C)

40' Temperaturamedie anuali1=15,9'Amplttudineatenmici1medie anuali1 = 16'Mediamultianuali1 a precipitaliilor = 661 mm

23'1------:. ..

Precipita~i(mmlan)

CUMAT MEDITERANEEAN IIERUSALlM)

Peisajmediteranean

400

200

100

20TemperaturA

(0C)

40

Precipitatii(mmlan)

MEDIUL INCONJUAATOR

20

300 Temperatura medie anualae-t 0,5

Amplitudinea termicii medie anuata = 8,1Media mu~ianualii a precip~aliilor = 1422 mm

'5'ool_----------::O~~

0 -1-------- ---

IFMAMIIASOND

CLiMAT OCEANIC (VALENTIA, IRLANDA)

Paduri de fag (Romania)

TemperaturA

(0C)

40

Precipitatii(mm/an)

Temperatura media anuals= 3,90300 Amplitudinea termic4 media anuala = 30

Media muitianuaill. a precipitatiilor = 534 mm

____ ---, '9

--~-0-300

IFMAMIIASOND

CLlMAT CONTINENTAL (MOSCOVA, RUSIA),

Stepa cultivata

400

Caracteristicile [aciorilor de mediu. Marea intindere a continentelorin longitudine, ca si desfasurarea lanturilor de munti au impus se-pararea de regiuni in care conditiile climatice sunt diferite (in vecina-tatea tarmurilor oceanice, in interiorul continentelor, in lanturilemuntoase etc.). Acestea se rasfrang in specificul vegetatiel si solurilor,in scurgerea apei raurilor, in dinamica proceselor actuale etc. Zonatemperata are unul dintre cele mai mari grade de concentrare aasezarilor omenesti (multe metropole), poseda insemnate resurse insubsol; aici s-a dezvoltat 0 industrie diversificata, intinse suprafeteagricole, dar si 0 poluare deosebita etc. Ca urmare, mediile naturalesi peisajele au suferit modificari in alcatuire si structura.r - Mediul iemperai-oceanic: se afla in spatiile continentale vecine&ceanelor, la latitudini de 40-55 de grade, avand 0 dezvoltare mai marein regiunile de campie si dealuri (in Europa de Vest) si mai restran-sa in dreptul lanturilor de mll!'-ti (Cordilieri, Anzi), care constituie Debariere in calea maselor de aer. In Europa si in America, clima blandilcu veri racoroase si iemi placute (circa 800-1000 mm precipitatii) asi-gura 0 vegetatie bogata (paduri de foioase in care fagul, carpenul,gorunul predomina, pe soluri fertile). In estul Asiei, vara, circulatiamaselor de aer dinspre ocean da precipitatii bogate, iar iama cea din-spre continent da aer uscat si rece.

Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari insezonul cu precipitatii (iama si primavara in Europa, vara in Asia deEst) si debite mici in celelalte. Fiind intens populata, aici conditiilenaturale au fost profund transformate in medii si deci peisaje de cul-turi agricole, zone portuare, industriale, numeroase asezari.

In muntii inalti s-a impus etajarea conditiilor de mediu, care sereflecta in peisajele padurilor de foioase (la poale), conifere, pajistilealpine (pe creste), dar si in spatii depresionare cu asezari si activitatieconomice deosebite. Activitatile turistice, caile de comunicatie siasezarile (in Franta, Scotia, Cehia, SUA, Canada etc.), introduc 0 notade antropizare subordonata mentinerii echilibrelor naturale, mai alesin parcurile naturale care ocupa spatii intinse.

- Medii temperat-cantinentale. Se desfasoara in partile centrale ale con-tinentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele maimulte ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz,Himalaya, cele din Extremul Orient etc.), care impiedica patrunderemaselor de aer oceanic. Cea mai mare desfasurare 0 au din estulRomaniei si pana in vestul Chinei, apoi in America de Nord (podisuriledin centrul SUA si al Canadei) si America de Sud (Argentina). Climatulse caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental, polar si arc-tic, precipitatii purine (sub 500mm/ an) si 0 accentuare a secetei in see-

~

oarele centrale ale continentelor sau in cele incadrate de munti inalti,Se pot diferentia trei subtipuri de mediu care impun peisaje aparte:

ediul semiarid cu peisaje de stepa ~isilvas tepa care se afla in vecina-tatea padurilor de foioase, unde mai ajung slabe influente oceanice(asigura precipitatii de 450-500 mm/ an, care cad mai ales primavara).Secetele frecvente, temperaturile mari vara si coborate iama permito vegetatie ierboasa cu specii de grarninee xerofile (stepa euroasiaiicd,pampasul argentinian, preeria nord-americanii), la care se adauga arbusti.Solurile cemoziomice fertile au facilitat inlocuirea aces tor formatiu-ni cu diverse culturi agricole (cele mai insemnate zone cu cereale depe Glob). Peisajului agricol i se adauga cel al oraselor si asezarilorrurale, cu concentrari de retele de cai de comunicatie.

200

'00

40C

'00

ere a continentelorunti au impus se-

t diferite (in vecina-ntelor, in lanturilegetatiei si solurilor,r actuale etc. Zonade concentrare aemnate resurse in, intinse suprafetee, mediile naturalecrura.

ontinentale vecineezvoltare mai mareest) ~imai restran-i), care constituieerica, clima blanda

precipitatii) asi-re fagul, carpenul,iei, vara, circulatiae, iar iama cea din-

rin debite mari inpa, vara in Asia deata, aici conditiiledeci peisaje de ~ul-se asezari.de mediu, care se), conifere, pajistileasezari si activitatide comunicatie ~ic.), introduc 0 notar naturale, mai ales

,. e centrale ale con-e, fiind de cele mai(Carpati, Caucaz,iedica patrunderee 0 au din estule Nord (podisurilegentina). Climatul

. ental, polar si arc-are a secetei in sec-ate de munti inalti.

peisaje aparte:e se afla in vecina-influente oceaniceai ales primavara).orate iama permit(stepa euroasiaiica,se adauga arbusti.acestor formatiu-zone cu cere ale deselor si asezarilorape.

MEDIUL INCONJURATOR 21;>~ :::::::::>

t~ :r - Mediul arid temperat, reflectat de peisajul deserturilor din Asia-i Centrala (Kara Kum, Kazal-Kum), China, Mongolia si Marele Bazindin SUA. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative, verilungi, calde si uscate, intre care sunt intervale scurte cu precipitatiireduse (sub 100 mm/an). Perioada vegetativa dureaza 1-2luni (mar-tie-mai), cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz,ierburi tepoase, saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase.

Peisajul major este eel al campurilor de nisip cu dune ce au dimen-siuni foarte mari, cu microdepresiuni cu eflorescente saline, culmideluroase sau montane cu versanti dezgoliti si vai seci. Alt peisaj estelegat de vaile importante si depresiunile unde panza freatica se aflala adancimi reduse, vegetatia este bogata, iar asezarile si culturile agri-cole sunt importante. Orasele insemnate se afla in lungul vailor cuscurgere permanenta, dar si la contactul deserturilor cu muntii (undeexista izvoare cu debite bogate). Localitatile sunt legate prin drumuri,unele avand 0 folosinta istorica.

2-:::f

22 MEDIUL iNCON]URA.TORTemperaturA

(0C)

40

P_1li(mm/an)

40C

300 Temperatura media anuala=-9.0g0Amp)~udinea termica medie anuala = 25Media multianuala a precip~aliilor = 438 mm

IFMAMIIASOND

CLiMAT POLAR (NOME, ALASKA)

Statia meteo Vostok, Antarctica

Plaja in statiunea Mamaia

Groenlanda

et Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda, in insulele din Oceanul

uleledin Oceanulant.Temperaturile

utefund inregistratesezonul de vara, Inand 0 slaba top ire aadacare,printasare,cticasi Groenlandarilorse ridica crestesezon de vara, se

auna este redusa sipolar,in tinuturile

nesti sunt putine, sistatiunide cercetari..Britaniietc. si, din

ICErestra,ocupand ma-blu,este un mediuale: apa, relieful sia invelisului de apa,i, apoi patrundereala alta, interventiacontinentala (acti-

u in lungul rutelorflecta insumarea sisi salinitatea apei,d ceamai neta dife-

, pe 0 parte din self,i, datorita dinamiciiarareasubtipurilora~isalinitate a apei,., de caracteristicilenisip,mal etc.).

si constructiilor dinicariale conditiiloracteristicilebioma-.ale (indeosebi celeui), activitatile por-pa marii.

MEDIUL INCONJURA.TOR 23

Viatasubmarina

Vulnerabilitatea pune in evi-dent1lpericole potentiale care pots1lafecteze sanatatea, sa pericli-tezeviata si sa produca pagubemateriale.

Risculreprezinta nivelul pro-babilal pierderilor de vieti orne-nesti,al numarului de raniti, alpagubelorce pot fi aduse proprie-tliplorsi activitatilor eeonomice decatre un fenomen natural saugrupde fenomene intr-un anumitloesi intr-o anumita perioada.

Atoli in arhipelagul Maldive

b) Mediul pelagic. Se desfasoara in stratul de apa de la suprafatamarilor si oceanelor in care patrunde lumina; este bine oxigenatdatorita valurilor si confine un numar mare de vietuitoare, care fieca plutesc (fitoplancton, zooplancton), fie ca au 0 mobilitate proprie(nectonul); in cadrul sau se separa subtipuri cu caracter zonal: polar(unde intervine si prezenta banchizei de gheata), temperat, tropicalsi regional (interventia curentilor de apa reci sau calzi, deosebiri desalinitate, unele influente create de poluare etc.).

c) Mediul abisal. Ocupa cea mai mare parte din Oceanul Planetar,desfasurandu-se intre fundul bazinelor acestora si limita pana la carepatrunde lumina. Este un mediu afotic, cu salinitate si presiune ridi-cate, temperaturi tot mai scazute in raport cu adancimea, 0 biomasacaracterizata prin specii putine cu numeroase adaptari. Deosebirilezonale sunt cauzate de valoarea temperaturii apei in stratul cuprinsintre -50 m si -100 m (de la 20-25 C in zona tropicala, la -1C la la-titudinile polare). La adancimi mai mari de 100 m, mediul abisaldevine aproape omogen.

HAZARDE NATURALE ~I ANTROPICESocietatea umaria, cu diversitatea sa culturala, economica, sociala sipolitica, a devenit una dintre cele mai semnificative forte care influ-enteaza numeroase procese importante de pe planeta (la nivellocalsi regional, cat si global), unele avand consecinte asupra mediuluitranspuse adesea in hazarde grave.HAZARDELE NATURALE

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomenenaturale (cutremure, furtuni, inundatii, secete etc.), care afecteaza viataoamenilor, societatea si mediul inconjurator, Cunoasterea lor permitegandirea si aplicarea unor masuri adecvate menite sa limiteze, pe deo parte, efectele (pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si dis-trugeri ale mediului) si, pe de alta, sa permita reconstructia cat mairapida a elementelor afectate.

Atunci cand hazardele produc distrugeri de amploare (pagube depeste un milion de dolari) si pierderi de vieti omenesti (eel putin 10persoane sunt u ise sau 50 ranite), ele sunt denumite dezastre sau ca-tastrofe naturale. Efectele lor sunt atat de mari, incat capacitatea socie-tatii de a reactiona numai prin folosirea resurselor locale este depasita(de exemplu, seismele puternice din Indochina din 2005,marile inun-datu din Europa din 2004, 2006, tomadele din SUA in 2005 etc.). Ca

24 MEDIUL iNCONJURA.TOR

Autostrada prabusita in urmaunui cutremur de pamant inorasul Kobe, Japonia

Tsunami in sudul Asiei,decembrie 2004

Eruptie vulcanica

urmare, sunt necesare interventii rap ide la nivel national si inter-national.

'In functie de geneza lor, hazardele naturale se grupeaza in:- hazarde endogene (actiunea este generata de energia provenita din

interiorul planetei; exemplu, cutremurele si eruptiile vulcanice);- hazarde exogene (generatede fadorii climatici,hidrologici,biologicietc.).

Hazarde endogene Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoartei care dau

trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor. Anual se producpe Glob peste un millon de cutremure, dar numai 0 mica parte din-tre acestea pot fi considerate hazarde.

Cele mai numeroase si mai puternice cutremure se produc in lun-gul contactului dintre placile tectonice (zonele de subductie).

Trepidatiile seismice due la fisurarea, distrugerea si prabusireacladirilor, la mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti.Undele seismice pot sa declanseze alunecari, prabusiri, aparitia saureactivarea unor falii, formarea unor valuri uriase numite tsunami (2005- in Oceanul Indian, 2006 - in sudul Oceanului Pacific) etc.

In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inregistreaza inregiunea seismica Vrancea (cutremurele, care au determinat numeroasepierderi de vieti omenesti s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10noiembrie 1940si 4 martie 1977).Alte regiuni seismice sunt in Banat,in nord-vestul tarii, in Transilvania etc.

Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene legate de energii-le acumulate in rezervoarele subterane de materie topita ce determinaascensiunea acesteia la suprafata unde da lave, cenusa vulcanica,fragmente de roca si gaze fierbinti etc.

Cei mai numerosi si mai periculosi vulcani activi de pe Terra suntsituati in zonele de subductie din jurul Oceanului Pacific (IICenturade Foe a Pacificului") si de-a lungul riftului din Oceanul Atlantic sidin partea de est a Africii. Exista si vulcani localizati in interiorul pla-cilor tectonice, in locurile in care scoarta terestra este subtire (insuleleHawaii).

Vulcanii activi prezinta un pericol permanent pentru localitatiledinapropiere, pentru caile de comunicatie si terenurile agricole de pe ver-santii acestora (Insula Martinica, Indonezia, Hawaii).Hazardele exogene

Hazardele geomorfologice cup rind procese care producdegradarea terenurilor, distrugerea solurilor si transformarea unorsuprafete intinse in terenuri neproductive sau slab productive si, une-ori, victime omenesti.

Aceste hazarde au conditii potentiale de dezvoltare pe circa 36%din intinderea continentelor, mai ales pe terenurile inclinate dindealuri, podisuri si munti. Tipurile de hazarde endogene sunt:

- Aluneciirile, care reprezinta procese de miscare ale unor mase depamant sub actiunea gravitatiei, in l~gul unor suprafete cu plasti-citate ridicata prin imbibare cu apa. In tara noastra, cele mai intinseareale cu alunecari se intalnesc in Subcarpati, Depresiunea colinaraa Transilvaniei, FodilJulGetic, Podisul Moldovei si in flisul CarpatilorOrientali. Aici s-au inregistrat frecvent distrugeri ale cladirilor si cailorde comunicatie (1970,2004,2005,2006).

- Prdbusirile, care sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe ver-santii abrupti prin cadere libera, rostogolire etc. Se produc in regiunile

el national si inter-, ,

e grupeaza in:nergiaprovenita dinptiile vulcanice);logid,biologic etc.).

alescoartei care dauor.Anual se produeai 0 mica parte din-

e seproduc in lun-e subductie).gerea si prabusirea. de vieti omenesti.abusiri, aparitia ;auurnitetsunami (2005. Pacific)etc.se inregistreaza interrninatnumeroasenoiembrie 1802, 10smicesunt in Banat,

e legate de energii-topita ce determina, cenusa vulcanica,

'vi de pe Terra sunt. Pacific ("CenturaOceanul Atlantic siati in interiorul pl~-ste subtire (insulele

entru Iocalitatiledine agricolede pe ver-aii).

cese care prod ucansformarea unorproductive si, une-

oltarepe circa 36%urile inclinate dindogene sunt:e aleunor mase deuprafete cu plasti-a, celemai intinsepresiunea colinarai in flisulCarpatilorecladirilorsi cailor

elorde roci pe ver-producin regiunile

MEDIUL INCONJURA.TOR 25

Alunecareade teren din provinciachineza Gansu, din decembrie1920, datorata unui puternic cu-tremur, a distrus 0 suprafata decirca70 000 km2 rnodificand totalpeisajul (localnicii numind feno-menul "muntii mergeau") si aprovocatmoartea a peste 200 000depersoane.

Curgeri de noroi si grohotisinMuntii Alpi

Uraganul Katrina,august 2005, SUA

temperate, subpolare si etajele inalte din munti la inceputul primaverii(alternante frecvente ale inghetului si dezghetului). Local se constatasi pe versantii muntilor din regiunile desertice sau pe falezele Inalte.

Ca urmare, prabusirile reprezinta un factor de rise pentru locali-tatile si caile de comunicatie din aeeste regiuni (de exemplu, defile-ele Oltului, Jiului, in 2005 si 2006). De aceea este necesara precizareastarii de vulnerabilitate a diferitelor suprafete de versant pe care fe-nomenul se poate inregistra.

- Curgerile de noroi ~igrohotisuri, care se produc in urma imbibariieu apa a depozitelor de materiale de pe versantii cu panta mare despa-duriti, mai ales din regiunile montane si deluroase.

Declansarea curgerilor de noroi in Subcarpati sau de pe versantidin tinuturile tropicale si subtropicale este insotita de distrugerea cailorde comunicatie, a Iocuintelor, dar si de producerea de victime. Versantiihaldelor de steril din vecinatatea exploatarilor minier~ sunt afectatide curgerile de noroi sau de nisip extrem de perieuloase. In etajul alpin,curgerile de grohotis pe versanti distrug potecile turistice, cabanelesi alte constructii.

- Aualansele, hazarde naturale care reprezinta un pericol pentrupopulatia montana si pentru turisti, Deplasarea rapida a zapezii (vitezede peste 100 lan/h), care se face pe versantii abrupti acoperiti cuzapada, este favorizata de ninsorile abundente, de schimbarile rapi-de de temperatura ce determina topirea brusca a stratului de zap ada,sau de perturbare a echilibrului zapezii prin trepidatii (in Alpi,Himalaya, Carpati etc.). Provoaca distrugerea vegetatiei pe suprafatape care se produc si, uneori, victime omenesti.

Hazardele climatice si hidrologice sunt legate de procese care seproduc in atmosfera si in apa si care sunt insotite de pagube materia-Ie, pierderi de vieti si chiar modificari in peisaj. Intre acestea se inscriu:

- Ciclonii tropicali, care sunt furtuni violente, dezvoltate intre 5 si15 grade latitudine nordica si sudica, ce au viteze ale vantului de peste118km /h. Sunt numite "uragan" (hurricane) in Oceanul Atlantic, "tai-fun" in Oceanul Pacific si "cidon tropical" in Oceanul Indian si pecoastele Australiei. In localitatile de pe litoral provoaca distrugeri latoate constructiile si in alcatuirea vegetatiei, precum si victime umane.

- Tornadele, care sunt vanturi ce au un caracter turbionar si carese produc pe continente intre 20 si 60 de grade latitudine nordica sisudica (de exemplu, in SUA). Au infatisarea unor coloane cu aspectde palnie intoarsa si 0 viteza a vantului cuprinsa intre 60 si 400 km/h;antreneaza cantitati mari de praf (de aici culoarea cenusie), distrugaproape complet constructiile, pomii si vietatile intalnite.

- Seceta, care este un fenomen de durata, fiind caracterizat prinlipsa precipitatiilor, Are ca efecte micsorarea debitului raurilor, a rezer-velor subterane de apa, producerea deficitului de umezeala in aer siin sol, uscarea vegetatiei si culturilor agricole, moartea animalelor sisaracirea populatiei etc.A - Inundatiile, care se produc in luncile raurilor la debite foarte mari.In tara no astra, inundatiile dintre anii 1960 si 2006 au afectat aproapetoate raurile (mai ales Dunarea, Siretul, Somesul, Muresul, Timisul etc.),fiind printre cele ~ai puternice din ultimii 100 de ani. 0 parte dinpagube s-a datorat extinderii necontrolate a vetrelor satelor in lun-cile raurilor, precum si neintretinerii digurilor de protectie.

Hazardele oceanografice cuprind hazardele care afecteazalitoralul continentelor si insulele.

26 MEDIUL INCONJuRAToR

Aisbergurile (uriase blocuri degheata desprinse din caloteleglaciare), se incadreaza si ele inaceasta categorie de hazarde. Potfi intalnite de nave la latitudinimedii pe circa 20%din suprafataoceanelor; pot afecta circulatiamaritima si stabilitatea plat-formelor marine petroliere.

Ridicarea nivelului OceanuluiPlanetar este legata de tendintagenerala de incalzire a climei sireprezinta un hazard global, delunga durata, cu consecinte gravepentru zonele de tarm (inun-darea campiilor, deltelor, a con-structiilor etc.).

Un incendiu de padure (SUA)

Inundatii in lunca Dunarii, 2006

D- Valurile de peste 10m inaltime prod use de furtuni, care sunt pe- d

riculoase pentru navigatie, pentru localitatile de pe tfum si platformelepetroliere (Marea Nordului).

- Tsunami, care sunt valuri uriase ("valuri de port") produse decutremurele puternice, eruptiile vulcanice si alunecari submarine deproportii. Sunt frecvente in Oceanul Pacific, dar uneori si in OceanulIndian, Oceanul Atlantic si in Marea Mediterana. Pentru reducereaefectelor dezastruoase pe tarm ale valurilor tsunami au fost infiintatesisteme de alertare a populatiei, sisteme care functioneaza pe bazadatelor transmise cu ajutorul satelitilor (de exemplu, alertarea popu-latiei in aprilie 2006 in Pacificul de Sud).

- EI Niiio, care este un fenomen complex care se manifests prinincalzirea anormala, la suprafata, a ape lor Oceanului Pacific, care sedeplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica a lui sub impul-sul unor mase de aer calde. Produc pe litoral secete, furtuni violente,inundatii si cicloane puternice.

- La Niiia, care rezulta in sectorul central-estic al Oceanului Pacificin urma racirii apei (vanturile de est imping cantitati mari de apa caldade la suprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de 0apa mai rece provenind din adancuri). Ca urmare, se realizeaza 0 cir-culatie musonica a aerului dinspre ocean spre uscat ce provoaca ploiputernice in India, Indochina, Australia.

Hazardele biologice- Epidemiile provoaca imbolnaviri in masa ale populatiei, din cauza

unor agenti patogeni (virusuri, bacterii, protozoare etc.). Cele maigrave maladii sunt transmise de tantari (malaria, febra galbena), muscatete (boala somnlui), paduchi (tifosul exantematic). Masurile pre-ventive cuprind vaccinarea si educarea populatiei, pastrarea igieneiin scoala si in familie, izolarea focarelor de declansare a epidemiilor,combaterea agentilor purtatori.

- Invaziile de insecte (in special lacuste), produc pagube in agri-cultura (Africa, Asia, estul Europei si in America de Nord).

- Incendiile nqturale, provocate de descarcarile electrice din at-mosfera sau de autoaprinderea vegetatiei uscate, determina distrugeriale recoltelor, ale suprafetelor impadurite, constructii etc.

tuni, care sunt pe-tarm siplatformele

port") produse deecari submarine deeori si in Oceanul. Pentru reducerea. au fost infiintatectioneaza pe bazalu, alertarea popu-

se manifesta prinului Pacific, care seicaa lui sub impul-te, furtuni violente,

alOceanului Pacifictimari de apa caldaIde fiind luat de 0, se realizeaza 0 cir-at ceprovoaca ploi

opulatiei,din cauzaare etc.). Cele maibra galbena),muscatic).Masurile pre-i, pastrarea igieneisare a epidemiilor,

uc pagube in agri-de Nord).. e electrice din at-eterminadistrugerictii etc.

MEDIUL INCONJURA.TOR 27

HAZARDE ANTROPICE ~I TEHNOLOGICEInterventia omului in natura se face direct, in scopul utilizarii ele-

mentelor cadrului natural (activitati agricole, miniere, industriale, deconstructii, de transport, amenajarea spatiului), si indirect, prin con-flictele militare (cele doua razboaie mondiale din secolul al XX-lea).Ca urmare, cu exceptia unor regiuni naturale (Arctic a, Antarctica,unele zone desertice, ale padurii tropicale, taigaua), in rest pe Globexista 0 alternanta a mediilor modificate de activitatile umane si undes-au inregistrat diverse hazarde antropice.

Degradarea solurilor. Este 0 urmare directa a exploatariiirationale a potentialului edafic prin practicarea unei agriculturiabuzive. S-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor, dar si la distrugereasa prin activitati (economice, constructii sau lucrari) ce au favorizattorentialitatea, spalarea areala, alunecari de teren etc.

Potrivit evaluarilor efectuate de institutii specializate ale ONU, pro-cesele de degradare a solurilor sunt evidente pe circa 2 milioane dehectare, fiind legate de: eroziunea prin apa (56%), eroziunea prin vant(28%), degradarea chimica (12%), degradarea fizica (4%). Circa 0 ze-cirne sunt terenuri puternic degradate (in Asia, Africa si America deSud, unde s-a produs 0 crestere demografica mare, si 0 accentuare adecalajului dintre numarul locuitorilor si posibilitatea de a-i hrani),care ar necesita investitii foarte mari pentru a fi recuperate. Peste 10milioane de hectare sunt distruse, si practic irecuperabile pentru acti-vitati agricole. In ceea ce priveste terenurile medii si incipient degra-date, in lipsa unor masuri agrotehnice, acestea vor avea aceeasi soarta,accentuand problema hranei.

Degradarea solurilor apare si in urma despaduririlor nerationalesi a pasunatului excesiv. In istorie, Grecia reprezinta un exemplu dedegradare a pamanturilor sale inca din Antichitate, din cauza unordefrisari exagerate si a unui pasunat excesiv. In secolul al XX-lea, lafel s-a produs si degradarea terenurilor in Sahel si in savanele africaneprin suprapasunat.

Irigatiile facute in mod nerational, fara a se tine seama de conditi-ile pedoclirnatice specifice, au provocat salinizarea solurilor (ca, deexemplu, in Campia Indului, valea Eufratului, nord-estul Braziliei etc.),sau excesul de umiditate.

Reducerea biodiversitatii. Pe Terra exista circa 1500 000 de speciide animale si 500 000 de specii vegetale. Dintre acestea in ultimelesecole au pierit 400-500 de specii de animale (peste 1 000 aflandu-sein pericol de disparitie) si cateva sute de specii de plante, ca urmarea defrisarilor excesive, a desecarilor nerationale, a pasunatului inten-siv, poluarii, vanatului excesiv, braconajului, colonizarilor catastrofaleetc. Desfasurarea in continuare a acestui proces de distrugere poateduce la compromiterea vietii pe planeta.

Hazardele industriale. Hazardele industriale includ accidente(explozii, incendii, poluare) declansate de om, cu sau fara voia sa,emisii de substanje nocive si depozitarea deseurilor care afecteazasolul, apa si aerul.

Calmul atrnosferic si inversiunile terrnice, in depresiuni si pe vaileadanci, conduc la stagnarea si acumularea poluantilor si la realizareaunor concentratii periculoase.

Degradarea solurilor ( DakotadeNord, SUA)

Urmari ale ploilor acide

28 MEDIUL INcoNJuRAToR

Poluare industriala (deversari)

Poluarea aerului si a apei de catreo fabrica de hartie din Brunswick,SUA

Accidentul produs la Bhopal, in India (3 decembrie 1984), prineliminarea unui gaz toxic (izocianat de metil), provenind de la 0 uzinade pesticide, s-a soldat cu 6 500 de victime si imbolnavirea altor10 000 de persoane. Explozia din 10 iulie 1976 a unui reactor de lauzina chimica de la Seveso (Italia), urmata de scurgeri de dioxina, asemanat moarte si maladii in toata vale a Brianza. Ca urmare,Comunitatea Economica Europeana (actuala Uniune Europeana) aadoptatin 1982 "Directiva Seveso", care inventariaza 80 de sub stantechimice considerate toxice si a carer producere si stocare sunt supuseunor reglementari speciale.

Hazardele legate de transporturi. Frecventa acestor hazardeeste corelata cu cresterea demografica exploziva si cu dezvoltareaeconomico-sociala.

- Transporturile rutiere se deruleaza pe cca 15milioane de kilometri ~de drumuri modernizate, la care se adauga imensa retea stradala din aasezari si drumurile nemodernizate. Accidentele rutiere din carerezulta pagube si victime sunt determinate de: viteza excesiva, consu-mul bauturilor alcoolice, oboseala la volan, dificultatea traseelor inanumite zone, defectiuni ale mijloacelor de transport, calitatea neco-respunzatoare a drumurilor, supraaglomerarea acestora etc.

- Transporturile feroviare. Pe reteaua feroviara (circa 1 600000 km)- dominata de artere transcontinentale, cu lungimi de mii de kilo-metri - se produc uneori accidente foarte grave din cauza vitezeifoarte mari de deplasare (pe unele magistrale 200-300 km/ ora), difi-cultatilor traseelor strabatute, erorilor de semnalizare. In ultimeledecenii, catastrofe feroviare s-au produs atat in tari in curs de dez-voltare (indeosebi in India, Brazilia, Mexic s.a.), cat si in tari dezvoltate(Germania, Belgia s.a.).

- Transporturile navale prezinta riscuri mai mari in cazul celor ma-ritime (tonajul mare al navelor, unele petroliere avand 450-550 miitdw, lungimea traseelor), in raport cu cele fluviale. Cele mai grave sicu cele mai mari consecinte sunt accidentele petrolierelor (pierderimateriale, de vieti omenesti, dar si poluarea apei).

- Transporturile aeriene. Desi sunt considerate cele mai sigure, in cazulaccidentelor aeriene, pierderile sunt totale.

Hazardele nucleare. Sunt prod use de raspandirea necontrolataa unor sub stante radioactive in afara instalatiilor nucleare (in centraleatomoelectrice, in unele institute de cercetare stiintifica), de caderea

cembrie 1984), prinvenindde la 0 uzinai imbolnavirea altora unui reactor de laurgeri de dioxina, arianza. Ca urmare,niune Europeana) aiaza80de substante.stocaresunt supuse

ta acestor hazardesi cu dezvoltarea

. ioanede kilometria retea stradala dinele rutiere din caretezaexcesiva,consu-cultatea traseelor inport, calitatea neco-acestoraetc.(circa1 600 000 km)gimi de mii de kilo-e din cauza vitezei300km/ ora), difi-

alizare. In ultimeletari in curs de dez-t siin tari dezvoltate

. in cazul celor ma-avand 450-550 miie.Celemai grave sitrolierelor (pierderii).maisigure, in cazul

direa necontrolatanucleare(in centraleinti-fica),de caderea

MEDIUL iNCONJURATOR 29

Mareeneagra in Kuweit, duparazboiul din Golf

Degradarea spatiului marin prindeversarinecontrolate

Reactorulnuclear dupa explozie,Ceronobil,26 aprilie 1986

unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si depozitarea deseurilorradioactive. Ele iradiaza populatia si mediul inconjurator si producvictime omenesti si pagube materiale (exemple: centrale nucleare dinSUA, Canada, Marea Britanie, fosta Uniune Sovietica), eel mai grayfiind cel de la Cemobil, in Ucraina (1986). .

SCENARlI DESPRE EVOLUTIA MEDIULUIMediul geografic este un sistem complex in care componentele sale

(relief, apa, aer, vietuitoare, sol, oameni) se afla cuprinse intr-unangrenaj de relatii dobandite in timp si pe trepte ierarhice deosebite.Indiferent de marimea unitatii de mediu (intre local si global), oricemodificare a unor elemente dintr-un component al sau conduce laschimbari imediate ori in timpi diferiti la nivelul celorlalte. Astfel,au rezultat medii naturale in stadii diferite de transformare. Acestproces a devenit extrem de intens in ultimele secole, cand omul, printot mai multe activitati si dispunand si de 0 baza tehnologica superi-oara, pe care si-a creat-o, a produs modificari profunde ale elementelorde mediu cu consecinte imediate, caracterizate in individualizarealocala si regionala a forme lor de medii antropice (cu afectarea struc-turii si functionalitatii unitatilor de mediu), dar si cu multe consecintela scara mai mare, afectandu-se intregul mediu plane tar.

Au devenit evidente, mai ales din anii '70 ai secolului al XX-lea,unele probleme globale, intre care cresterea demografica exploziva,reducerea resurselor de sol si subsol, inegalitatea dezvoltarii eco-nomice si a nivelului de trai, sanatate si instruire, degradarea mediu-lui printr-o diversitate de modalitati etc. Fiind apreciate ca vitale pen-tru viitorul omenirii si al planetei, au fost initiate masuri si s-au luathotarari, in unele situatii destul de severe, menite sa conduca la 0folosire cat mai benefica pentru om si natura a spatiului terestru si,in perspectiva, a celui cosmic. Aceasta nu inseamna ca s-a incheiatprocesul ce implica, la scara diferita, evolutia mediului si ca neintoarcem la ceea ce a fost cu mult in urma. Elementele componen-telor de mediu vor suferi in continuare modificari (sub impulsul fac-torilor naturali sau umani), ceea ce va conduce la noi evolutii, locale,regionale, globale, ale mediului. Ele insa trebuie urmarite pentru anu conduce la momente de criza. Desi deschise, evolutiile posibilesunt numeroase, dintre care sunt de mentionat: pe plan local:

- eooluiia unor spatii in care sunt deschise cariere pentru exploatarearocilor de constructie (calcar, granit, bazalt etc.) ori a minereurilor defier, cupru, sulf etc. Mediul natural (de padure ori de pasune) sufe-ra transformari profunde prin defrisarea si destelenirea, indeparta-rea solului, crearea si dezvoltarea excavatiei si a haldelor de steril pemasura exploatarii, poluarea aerului si a spatiului limitrof cu prafulrezultat in urma exploziilor, repetate, apoi a apei raurilor de catrescurgerile reziduale, afectarea spatiului locuit din vecinatate de catreundele seismice (de la explozii) si zgomot, crearea de drumuri, diver-se constructii in cariera si in apropiere etc. Deci distrugerea unui mediulocal echilibrat, chiar daca se aplica unele masuri de protectie (de exem-plu, carierele din muntii Calimani, de la Bicaz, Costesti: cele de mar-mura din Italia, de minereuri din unele state africane etc.);

30 MEDIUL INCONJURA.TOR- erupiia vulcanului St. Helen's (Muntii Cascadelor, SUA) din 18mai

1980 a dus la modificarea conului si dezvoltarea unui crater nou,imprastierea unui volum imens de pietre, cenusa, vapori de apa, lavasi crearea unui val de noroi inalt de peste 50 m, toate ducand la dis-trugerea vegetatiei care il acoperea, a unor asezari periferice, dar ~ila pierderea a 57 de vieti omenesti, In prezent sunt conditii pentru 0eruptie noua. in acest caz, avem de a face cu 0 evolutie naturala pecare omul doar 0 constata:

- eooluiia unor arii alpine foarte inalie (de exemplu, in Himalaya, Alpi,Anzi, Kilimandjaro etc.), care sufera modificari prin crestereanumarului de poteci, a amenajarilor pentru refugii si tabere, frecventamai intai a alpinistilor, dar ulterior a turistilor, pe masura inzestrarii IItehnice, tot mai multe constructii la baza spatiului alpin, dar si diverse f1aspecte de poluare a crestelor si ghetarilor:

- eoolutia unei asezdri miniere unde actioitaiile de exploatare au fncetat(Romania, Marea Britanie etc.) se confrunta cu: eliminarea treptata asurselor de poluare industriala, activitati de conservare a spatiului fos-tei exploatari (in unele situatii amenajari chiar cu caracter turistic-muzeul extractiei ardeziei in Marea Britanie), reorientarea populatieispre alte forme de activitate, crearea si intretinerea de parcuri cu ca-racter economic (in tarile dezvoltate), dar si accentuarea saraciei pen-tru multi locuitori; pe plan regional

- eooluiia spaiiilor marine in care se dezoolta exploaiari de petrol $i gaze(Marea Nordului, Marea Caspica, Golful Mexic, Golful Persic s.a.) secaracterizeaza prin construirea de instalatii de forare, exploatare (plat-forme) si uneori depozitare si a retelei de conducte de expediere ahidrocarburilor pe platforma continentala, amenajarea de porturi cu tinstalatii de primire si transmitere sau prelucrare a petrolului (exem- splu foarte semnificativ este Marea Caspica), constructii pe tarm cudiverse destinatii. Deci, un mediu natural in mare masura antropizatin care se aplica masuri de protectie indeosebi impotriva poluarii:

Infrastructura turistica,Chamonix-Mont Blanc,Muntii Alpi

Is

Platforma de foraj in constructie in portul norvegian Bergen, in vederea exploatariirezervelor din Marea Nordului

31MEDIUL iNCONJURATOR

- eooluiia tiirmului Peninsulei Arabia ~ia Golfului Persic - dintr-o zonade desert cu asezari specifice s-a transformat intr-o unitate de mediuputemic antropizata, din cauza logisticii necesare exploatarii petrolu-lui si a gazelor naturale; au aparut retele de instalatii, erase in con-tinua expansiune etc.;

- eooluiia mediului in spatiui liioral in conditiile producerii unui tsuna-mi (de exemplu, coastele Japoniei, spatiul indonezian si sudulOceanului Indian in 2005, sud-vestul Pacificului in 2006). Valuriletsunami, rezultate in urma producerii unui seism important pe fun-dul bazinelor oceanice sau marine, provoaca in lungul tarmurilor lacare ajung distrugerea in grade diferite a constructiilor, vegetatiei sifaunei existente, victime omenesti, modificarea configuratiei reliefu-lui submers si emers etc. Refacerea mediilor (naturale, antropiee) serealizeaza greu, implicand costuri enorme.

evolutiile globale - cele mai importante sunt legate de climatsi de apa:

Clima Terrei se apreciaza ca evolueaza intr-o faza de incalzire, careurmeaza racirii dintre 1450-1850 ("mica glaciatiune"). in cea mai maremasura ea este determinata de modificari ale ponderii CO2, CH.yNOin atmosfera (din arderea carbunilor, activitati industriale, despaduririsi arderea lemnului etc.), la care se adauga eliminarea de produse cloro-fluoro-carbon, vapori de apa etc. "Efectul de serif' este urmat deincalzirea generala, modificarea regimului precipitatiilor, accentuareafenomenelor de seceta si desertificare, schimbari importante in regimulscurgerii raurilor si in pozitia limitelor dintre zonele si etajele de ve-getatie, micsorarea suprafetelor ocupate de ghetari prin topirea lor,urmata de ridiearea nivelului apei Oceanului Plane tar, de undenumeroase consecinte asupra spatiului locuit din lungul tarmului,asupra agrieulturii etc. Strategiile gandite pentru diminuarea efecteloracestei evolutii privesc reducerea consumului de combustibili poluantisi folosirea unor resurse energetice noi, impaduriri etc.

Apa este un element esential pentru viata. Din totalul de apafolosita, cca 92% este utilizata in activitati din agricultura si indus-trie. Omul, prin unele actiuni, polueaza mediul acvatic (introduce me-tale grele, saruri, acizi, produse petroliere, resturi menajere), nu ia sufi-ciente masuri pentru a impiedica reintroducerea apelor uzate in rauri,lacuri, panza freatica. Ca urmare, in unele regiuni care se confruntasi cu saracia si cresterea demografica, criza de apa este 0 realitate.

lor,SUA) din 1