manual de operare si intretinere macara mobila pe …

MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE MACARA MOBILA PE PNEURI AMT-125

seria de inregistrare: ....................... an de inregistrare: ...........

SC UMT SA Timisoara Strada Avram Imbroane, nr. 9 Timisoara, 300136, Jud. Timis Telefon: +40 256-300512 Fax: +40 256-490204 Email: [email protected]

AMT 125

Manual operare si intretinere automacara AMT 125 seria de fabricatie: ...............................

an de fabricatie: ................

pagina 2 / 105

Prefata

Cartea tehnica cuprinde datele privind functionarea macaralei pe pneuri „ATM 125” la

parametrii proiectati.

Inainte de a utiliza macaraua, trebuie sa cititi cu atentie aceasta carte, deoarece durata de utilizare

a instalatiei de ridicat depinde numai de dumneavoastra.

Pentru utilizarea macaralei la parametrii proiectati, producatorul recomanda utilizarea numai

pieselor de schimb originale.

ATENTIE! Pe bratul automacaralei se va inscriptiona „INTERZIS A SE LUCRA IN ZONA CAMPURILOR ELECTRICE DE INALTA TENSIUNE”.

AMT 125



pagina 3 / 105

Capitolul 1. DENUMIREA SI DOMENIUL DE UTILIZARE

1.1 Denumirea produsului

Automacara AMT 125.

1.2 Domeniul de utilizare

1.2.1. Automacaraua AMT 125 poate fi utilizata la executarea urmatoarelor lucrari:

- pe santierele de constructii civile si industriale la manipularea elementelor prefabricate,

stalpilor, fermelor, cailor de rulare, precum si manipularea materialelor de constructii;

- incarcari, descarcari, transbordari de marfuri industriale;

- la montajul stalpilor de transport a energiei electrice;

- la montajul utilajelor;

- la montajul conductelor.

1.2.2. Automacaraua AMT 125 poate functiona in conditii de vant de cel mult 15 m/s.

1.2.3. Automacaraua AMT 125 poate fi utilizata in climat tropical si nu poate fi utilizata in medii

inflamabile, explozive, toxice, corozive, cu pulberi abrazive sau magnetice,

1.2.4. Automacaraua AMT 125 nu poate fi utilizata la manipularea metalelor in stare

incandescenta sau topite, a materialelor inflamabile explozive, toxice, sau acide.

1.2.5. Este interzisa exploatarea automacaralei in zone de influenta a liniilor electrice de inalta

tensiune.

1.2.6. Este interzisa exploatarea automacaralei in stare necalata. Exploatarea automacaralei este

permisa numai in stare calata pe toate calajele, pe un teren orizontal si compact.

AMT 125



pagina 4 / 105

Capitolul 2. DESCRIEREA UTILAJULUI

2.1 Componenta utilajului

- autosasiu 12215 DF

- platforma fixa

- platforma rotitoare

- instalatia hidraulica

- instalatia electrica

figura 2.1 – componente principala automacara

LEGENDA

1. sasiu automacara

2. cabina sasiu automacara

3. stabilizatori automacara

4. cabina comanda macara (suprastructura)

5. suprastructura macara

6. brat telescopic principal macara

7. carlig de sarcina

AMT 125



pagina 5 / 105

2.2 Descrierea functionala

2.2.1 Autosasiu 12215 DF

Autosasiul 12215 DF este un autosasiu de autocamion fara carlig de remorcare cu urmatoarele

caracteristici:

- ampatamentul 3665 + 1270 mm

- tipul cabinei normala

- tipul motorului D 2156 HMN

- cutia de viteze AK 6-80

- reductor GV-80 (la cerere)

- priza de putere N 70/1b

- punte fata tip VO-60 L cu butuci cu 8 prezoane (varianta ITIA) portanta 5000 kg

- tandem spate cu arcuri proiect ICPAT Bv. reper nr. 523.29.015 portanta 2 x 8000 kg

- raport punte spate i = 7,12

- pneuri 10.00 x 20/16 PR

Autosasiul este utilizat ca autosasiu purtator pentru echipamentul de macara si serveste la

deplasarea automacaralei.

AMT 125



pagina 6 / 105

figura 2.2 – sasiu automacara AMT 125

AMT 125



pagina 7 / 105

2.2.2 Platforma fixa

Platforma fixa reprezinta partea de baza a automacaralei pe care se sprijina automacaraua in

timpul lucrului. Este o constructie rigida din otel sudat (cheson lat), suprapus sasiului de

autocamion si fixat de acesta prin suruburi.

Pentru realizarea stabilitatii necesare in timpul lucrului, platforma fixa are prevazute patru calaje

actionate hidraulic (extindere si calare la sol) cu exceptia calajelor din fata care sunt rabatabile

manual. Pozitia de transport si pozitia de lucru a acestor calaje este asigurata de bolturi de

blocare actionate manual.

La calare, capetele sferice ale tijelor cilindrilor de calare se sprijina pe patru talpi de calare cu

dispozitiv de zavorare, care, functie de structura solului pe care se efectueaza calarea, se aseaza

direct pe sol prin intermediul unor grinzi sau scanduri groase pentru marirea suprafetei de sprijin

a talpii.

Pe partea superioara a platformei este prevazut un locas pentru montajul rulmentului de sprijin si

rotire a platformei rotitoare, inelul inferior al rulmentului fiind fixat cu suruburi de platforma

fixa.

Pe inelul superior al rulmentului este asezata platforma rotitoare prevazuta de asemenea cu locas,

fixarea inelului rotitor al rulmentului de platforma rotitoare facandu-se prin suruburi.

Platforma fixa mai contine suportul bratului pentru pozitia de transport a acestuia, actionarea

pompelor de la priza de putere a cutiei de viteze a autosasiului si rezervorul de ulei a instalatiei

hidraulice care face corp comun cu cadrul platformei.

Partea superioara a platformei este acoperita cu tabla de aluminiu sau otel, striata, sustinuta de

console, constituind platforma de acces pe macara.

Legenda

1 – sasiu

2 – traversa spate

3 – picior calare

4 – reductor

5 – traversa calare

6 – talpa calare

7 – suport brat

8 – adaos reglare

9 – podest dreapta

10 – podest stanga

11 – bolt Ø140

12 – bolt Ø60

AMT 125



pagina 8 / 105

figura 2.3 – platforma fixa

AMT 125



pagina 9 / 105

2.2.3 Instalatia hidraulica

figura 2.4 – schema hidraulica: model T1870-78-SH var. V

AMT 125



pagina 10 / 105

figura 2.4 – schema hidraulica (continuare): model T1870-78-SH var. V

AMT 125



pagina 11 / 105

Legenda

1 – unitate cu pistoane axiale



4 – filtru de ulei

5 – distribuitor multiplu

6 – cilindru de calare

7 – cilindru hidraulic

8 – cilindru receptor

9 – racord rotativ hidraulic cu 6 cai

10 – supapap de descarcare cu electromagnet

11 – Q metru



14 – cilindru de telescopare

15 – supapa

16 – cilindru de basculare

17 – ventil de inchidere

18 – distribuitor baterie



21 – pompa centrala

AMT 125



pagina 12 / 105

figura 2.4 – schema hidraulica: model T1870-78-SH/B

AMT 125



pagina 13 / 105

figura 2.4 – schema hidraulica (continuare): model T1870-78-SH/B

Legenda




4 – filtru de ulei

5 – distribuitor DN20

6 – supapa de siguranta DN20

7 – distribuitor multiplu

8 – cilindru de calare



AMT 125



pagina 14 / 105

11 – racord rotativ hidraulic cu 5 cai

12 – supapa de descarcare cu electromagnet

13 – Q metru



16 – cilindru de telescopare

17 – supapa

18 – cilindru de basculare

19 – supapa de siguranta DN 13

20 – distribuitor DN 10

21 – drosel DN 10

22 – bloc de protectie

23 – cilindru principal de frana

25 – rezervor (capacitate aproximativ 360 l)

Instalatia hidraulica cuprinde:

- rezervorul de ulei (inglobat in sasiul platformei fixe);

- pompa pentru mecanismul de ridicare;

- pompa pentru mecanismul de basculare si telescopare;

- pompa pentru mecanismul de rotire si pentru calare;

- motor pentru mecanism de ridicare;

- motor pentru mecanism de rotire;

- cilindru de basculare;

- cilindru de telescopare;

- cilindru de extindere a calajelor spate;

- cilindru de calare;

- racord rotativ hidraulic cu 5 cai;

- aparataj hidraulic de comanda, distributie si siguranta;

- conducte flexibile si tevi de inalta presiune.

Antrenarea pompelor se face de la motorul autosasiului prin intermediul cutiei de viteze, prizei

de putere, arborelui cardanic si a unui reductor. Pompele aspira uleiul din rezervor si-l refuleaza

sub presiune spre placile de distributie, de unde prin distribuitoarele actionate de catre macaragiu

prin manetele de comanda, amplasate in cabina, uleiul ajunge la motoarele diferitelor mecanisme

si de aici inapoi spre rezervor trecand prin filtrele montate pe conductele de retur.

AMT 125



pagina 15 / 105

Conectarea prizei de putere se face prin actionarea butonului de conectare a prizei din cabina

autosasiului. Conectarea prizei poate avea loc numai dupa ce presiunea aerului in instalatia

pneumatica a autosasiului a ajuns la valoarea de lucru. Inainte de conectarea prizei de putere si

amorsarea pompelor, maneta robinetului de presiune a rezervorului de ulei hidraulic se va pune

pe pozitia presurizare.

2.2.4 Instalatia pneumatica

Instalatia pneumatica a automacaralei contine elementele necesare presurzarii rezervorului de

ulei hidraulic si este alcatuit din:

- reductorul de presiune;

- supapa de sens;

- robinet de inchidere;

- supapa de siguranta.

Aerul comprimat este preluat din instalatia pneumatica de franare a autosasiului.

Suprapresiunea necesara in rezervorul de ulei hidraulic pentru o functionare corecta a pompelor

este de 0,08 bar si este asigurata de reductorul de presiune.

La inceperea lucrului se va avea in vedere ca maneta robinetului de admisie a aerului comprimat

in rezervor, sa fie in pozitiede trecere a aerului spre rezervor.

La terminarea lucrului precum si inainte de verificarea nivelului de ulei in rezervor sau inainte de

alimentarea rezervorului cu ulei proaspat se va proceda la depresurizarea rezervorului prin

actionarea manetei robinetului de inchidere pe pozitia de descarcare in atmosfera.

AMT 125



pagina 16 / 105

2.2.5 Instalatia electrica

figura 2.5 – instalatia electrica

AMT 125



pagina 17 / 105

Legenda

1 – pupitru de comanda echipat

2 – clema I

3 – clema II

4 – suport dispozitiv avertizare

5 – suport plafoniera

6 – suport pentru borne de legare la masa

7 – suport claxon

AMT 125



pagina 18 / 105

Capitolul 3. CARACTERISTICI TEHNICE

3.1 Caracteristici tehnice principale automacara AMT 125

Producator utilaj S.C. UMT S.A. Timisoara – Romania

Model utilaj AMT 125

Seria de fabricatie ............................

An de fabricatie ...............

Sarcina maxima de ridicare 12500 kg / 2,70 m

Sarcina maxima transportata in carlig 3000 kg

Sarcina maxima care poate fi telescopata 5000 kg

Sarcina nominala la raza maxima de actiune a bratului telescopic 400 kg / 14,50 m

Deschiderea maxima (raza maxima de actiune) a bratului telescopic 14,50 m

Inaltimea maxima de lucru a bratului telescopic 18,00 m

Moment de sarcina maxim 37,50 tm

Lungimea bratului telescopic 8,00 m – 18,00 m

Numar elemente telescopice brat 2

Lungime prelungitor (optional) 4,00 m

Deschiderea maxima (raza maxima de actiune) a bratului telescopic + prelungitor 4,00 m 11,30 m

Inaltimea maxima de lucru a bratului telescopic + prelungitor 4,00 m aproximativ 22,00 m

AMT 125



pagina 19 / 105

Caracteristici tehnice principale automacara AMT 125 (continuare)

Viteza mecanism de ridicare sarcina 0 – 12 m/min

Viteza mecanism de ridicare carlig de sarcina 0 – 72 m/min

Viteza mecanism de rotire suprastructura 0 – 1,00 rot/min

Unghiul de rotire suprastrucura 360º

Viteza de deplasare automacara 50 km/h

Timp basculare brat telescopic de la 0° pana la +70° (ridicare) aproximativ 72 secunde

Timp basculare brat telescopic de la 0° pana la +70° (coborare) aproximativ 60 secunde

Timp extindere brat telescopic de la 8,00 m pana la 18,00 m aproximativ 90 secunde

Timp retragere brat telescopic de la 18,00 m pana la 8,00 m aproximativ 60 secunde

Unghiul de inclinare a utilajului maxim 1°30´- calat

Panta maxima de deplasare 30%

Locul de comanda: - in timpul functionarii macaralei - in timpul deplasarii automacaralei

cabina de comanda suprastructura

cabina de comanda a sasiului

Felul comenzii prin pupitru de comanda

Motor actionare automacara Diesel

Producator motor I.A. Brasov

Tip motor D 2156 HMN 8

Putere motor 158 kW (215 CP)

AMT 125



pagina 20 / 105


Turatie motor 2200 rot/min

Moment maxim la turatia de 1400 rot/min 76 kgfm

Cilindree 10,344 dm3

Capacitate rezervor combustibil 220 l

Instalatia electrica 2 baterii 12 V / 143 Ah

Tensiune de lucru 24 V

Dimensiuni de gabarit in pozitia de transport (roti standard 14.00 R 25) 9700 x 2500 x 3850 mm

Dimensiuni contur de calare maxim (lungime x latime) 4500 x 4000 mm

Numar punti automacara 3

Ampatament - punte 1 si 2 - punte 2 si 3

3665 mm 1270 mm

Ecartament (roti standard) 1664 mm

Tip anvelope (standard) 9.00-20 14 PR

Tip anvelope (optional) 10.00-20 16 PR

Raza de viraj aproximativ 8,50 m

Incarcare: - punte 1 (fata) - punte 2 + 3 (spate)

4500 kg 16000 kg

Greutate neta a automacaralei 19100 kg

Frana de serviciu pneumatica

AMT 125



pagina 21 / 105


Frana de mana pneumatica

Temperatura admisibila a mediului ambiant (macaraua in exploatare)

minim – 20° C maxim + 40° C

Umiditatea relativa a aerului 65% ± 15%

Mediul de lucru mediu normal (nu se admite utilizarea macaralei in medii explozive, inflamabile, toxice, corozive, cu pulberi magnetice sau abrazive, la manipularea materialelor in stare incandescenta sau topita)

Viteza admisibila a vantului in functionare 15 m/s

Viteza admisibila a vantului in stare de rapaus 40 m/s

Stare de incarcare automacara1 Q2

Grupa de clasificare automacara2 A1

Grupa de clasificare mecanism de ridicare sarcina2 M3

Grupa de clasificare mecanism de rotire2 M2

Grupa de clasificare mecanism de basculare2 M2

Grupa de clasificare mecanism de telescopare2 M1

Grupa de clasificare mecanism de deplasare (numai la locul de munca)2 M1

1) conform standard SR ISO 4301–1:1994 Instalatii de ridicat. Clasificare. Partea 1: Generalitati 2) conform standard SR ISO 4301–2:1994 Instalatii de ridicat. Clasificare. Partea 2: Macarale mobile

AMT 125



pagina 22 / 105

3.2 Mecanisme automacara AMT 125 Viteze de lucru mecanisme actionate din cabina suprastructurii automacaralei AMT 125

Mecanisme actionate din cabina suprastructurii

Viteza de ridicare a sarcinii (mecanism principal)

Sarcina: 0 – 12 m/min Cablu: 0 – 72 m/min

Viteza de rotire a suprastructurii

0 – 1,00 rot/min

Viteza de basculare a bratului telescopic

aproximativ 72 secunde pentru a inclina bratul telescopic de la +1° pana la + 70° aproximativ 60 secunde pentru a inclina bratul telescopic de la +70° pana la + 1°

Viteza de extindere a bratului telescopic

aproximativ 90 secunde pentru a extinde bratul telescopic de la 8,00 m la 18,00 m aproximativ 60 secunde pentru a strange bratul telescopic de la 18,00 m la 8,00 m

Diametru cablu de sarcina

Øcablu 14 mm

Lungime cablu de sarcina

Lcablu 135 m

AMT 125



pagina 23 / 105

3.3 Diagrama de sarcina automacara AMT 125

figura 3.1 – diagrama de sarcina a macaralei

AMT 125



pagina 24 / 105

figura 3.2 – diagrama de sarcina liniara a macaralei

AMT 125



pagina 25 / 105

Capitolul 4. PRESCRIPTII FUNCTIONALE

4.1 Generalitati

Toate manetele si pedalele de comanda ale echipamentelor de macara sunt amplasate in cabina

de comanda a macaralei cu exceptia comenzilor calajelor, care sunt amplasate pe sasiu, lateral, in

partea stanga si a butonului de cuplare a prizei de putere pentru antrenarea pompelor, care se afla

in cabina autosasiului.

Amplasarea comenzilor in cabina de comanda este astfel facuta incat asigura miscarile singulare

si simultane permise, pozitia de lucru fiind comoda.

La punerea in functiune a automacaralei, inainte de cuplarea prizei de putere pentru antrenarea

pompelor se va controla ca toate manetele de comanda si pedalele sa fie aduse pe pozitia „zero".

Punerea in functiune a mecanismelor automacaralei se va face prin actionarea manetelor de

comanda si a pedalelor, care trebuie facuta cu atentie, fara bruscari, astfel ca pornirea si oprirea

mecanismelor sa se faca progresiv.

In conditiile unui reglaj corect, functionarea mecanismelor trebuie sa fie lina, fara socuri,

trepidatii, zgomote anormale, intreruperi sau blocari.

4.2 Punerea in stare de functionare a automacaralei

4.2.1. Automacaraua fara brat suplimentar

Automacaraua cu bratul si calajele in pozitie de transport, adusa la locul de exploatare, se va

aseza in punctul de lucru intr-o pozitie convenabila fata de sarcinile de manevrat, functie de

operatiile ce urmeaza a fi executate.

Pentru o actionare corecta a automacaralei este necesara respectarea succesiunii urmatoarelor

operatii:

4.2.1.1 Se controleaza terenul pe care se va cala automacaraua care trebuie sa fie orizontal si

compact. Pe teren neamenajat, orizontalitatea si suprafata de sprijin a talpilor calajelor se va

corecta prin adaosuri corespunzatoare din grinzi sau scanduri groase, rezistente, care sa nu se

deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel determinata, in functie

de natura si starea terenului, incat sa se asigure functionarea in conditii de siguranta a

automacaralei;

4.2.1.2 Se verifica nivelul lichidului hidraulic in rezervor si la nevoie se va completa.

Nivelul uleiului va fi intre cele doua gradatii ale indicatorului de nivel montat pe rezervorul de

ulei.

4.2.1.3 Controlul comenzilor; toate manetele de comanda inclusiv butonul de comanda al

cuplarii prizei de putere vor fi aduse la pozitia „zero".

AMT 125



pagina 26 / 105

4.2.1.4 Se porneste motorul si se urmareste cresterea presiunii aerului in instalatia pneumatica (p

= 6-8 kgf/cm2) la turatia de relanti.

4.2.1.5 Se cupleaza priza de putere, prin actionarea butonului de comanda amplasat la bordul

autosasiului. Prin aceasta comanda se pun in miscare pompele PI, P2 si P3, realizandu-se si

amorsarea lor.

4.2.1.6 Se scoate boltul de blocare mecanica a calajelor din fata, se rabat calajele in pozitia

pentru calare si se blocheaza din nou in aceasta pozitie.

4.2.1.7 Se comuta maneta distribuitorului dl, amplasat sub platforma sasiului, lateral pe stanga,

pe pozitia „calare" (a se vedea schema comenzilor si schema hidraulica);

4.2.1.8 Se comanda extinderea calajelor spate (de la blocul de comanda amplasat pe sasiul lateral

stanga) cu distribuitorul d2.

4.2.1.9 Se amplaseaza talpile de sprijin sub cilindrii de calare; in caz de necesitate (teren

denivelat, neamenajat) se vor prevedea sub talpi grinzi sau scanduri groase cu suprafata

corespunzatoare, astfel incat sa se asigure functionarea in conditii de siguranta a automacaralei.

4.2.1.10 Se comanda coborarea calajelor din fata, de la distribuitoarele d3, apoi d4, pana la

apropierea talpilor de sprijin. Se regleaza pozitia in raport cu capetele tijei pistoanelor de calare,

dupa care se continua comanda acelorasi calaje pana la ridicarea de pe sol a rotilor axei fata.

4.2.1.11 Se comanda coborarea calajelor din spate de la distribuitoarele d5 apoi d6 pana la

apropierea talpilor. Se regleaza pozitia talpilor ca la punctul 4.2.1.10, dupa care se continua

comanda acelorasi calaje pana la ridicarea de pe sol a puntii, apoi talpile fata si spate se zavoresc.

4.2.1.12 Se verifica orizontalitatea platformei fixe observand nivela cu bula de aer amplasata pe

platforma fixa in partea stanga, in apropierea calajului fata. Dupa necesitate, se comanda calajele

spate sau fata, individual, pana la orizontalitatea platformei fixe (prin actionarea dupa caz a

distribuitoarelor d3, d4, d5, d6). Macaraua se considera bine calata in momentul cand se constata

ca platform fixa este perfect orizontala, puntile spate si fata ridicate de la sol, iar intre talpile de

sprijin si sol este asigurata o suprafata de contact corespunzatoare functie de natura terenului. In

aceasta situatie se comuta distribuitorul de pe pozitia „mecanisme".

4.2.1.13 Prin comanda de extindere a calajelor spate ale macaralei (avand in vedere ca nu este

permis lucrul cu automacaraua decat in pozitie calata), se actioneaza limitatorul de deblocare a

comenzilor b56 al carui contact normal deschis (vezi instalatia electrica) prin inchidere, permite

actionarea mecanismelor macaralei. Dupa urcarea in cabina de comanda se introduce cheia de

contact (a se vedea instalatia electrica si schema electrica a dispozitivelor de siguranta).

4.2.1.14 Se comanda coborarea carligului cu distribuitorul d9 numai atat cat sa permita

decuplarea carligului de la cablul de ancorare.

AMT 125



pagina 27 / 105

4.2.1.15 Se comanda bascularea bratului in sus in asa fel ca unghiul bratului fata de orizontala sa

fie mai mare de 30°.

4.2.1.16 Se comanda rotirea platformei (spre dreapta sau spre stanga, dupa caz), aproximativ 45°

cu distribuitorul dl0.

4.2.1.17 Se comanda bascularea bratului in sus la aproximativ 73° fata de orizontala cu

distribuitorul d7.

4.2.1.18 Se comanda rotirea platformei cu distribuitorul dl0 astfel ca bratul sa ajunga in axa

longitudinala a automacaralei, orientat spre spate. In aceasta pozitie automacaraua este pregatita

pentru a incepe lucrul (fara brat suplimentar montat). Franarea rotirii platformei se realizeaza cu

frana cu saboti amplasata pe arborele de intrare al reductorului mecanismului de rotire. Franarea

se comanda prin apasarea pedalei „PF" din cabina de comanda (a se vedea schema comenzilor).

4.2.1.19 Telescoparea bratului pentru modificarea lungimii lui se comanda cu distribuitorul d8.

4.2.1.20 Turatia motorului se controleaza prin pedala de acceleratie „pa" (vezi schema

comenzilor). Turatia de regim este de 1750 rot/min.

4.2.2 Automacaraua cu brat suplimentar

Montarea bratului suplimentar in pozitie de lucru (bratul suplimentar fiind atasat la tronsonul de

baza) se executa dupa cum urmeaza:

4.2.2.1 Automacaraua fiind adusa cu bratul in pozitia descrisa la punctul 4.2.1.18, se comanda

bascularea bratului de jos, cu distribuitorul d7, pana la capatul cursei pistonului de basculare.

4.2.2.2 Cu distribuitorul d9 se comanda coborarea muflei pana la asezarea acesteia pe sol.

4.2.2.3 Se demonteaza capatul fix al cablului de ridicare prin scoaterea boltului inclusiv

demontarea papucului.

4.2.2.4 Se demonteaza mufla prin scoaterea cablului de pe rolele muflei si de pe rolele din capul

bratului.

4.2.2.5 Se scoate greutatea limitatorului de cursa de pe cablu si se va monta conform punctului

4.2.2.19.

4.2.2.6 Se monteaza din nou papucul de cablu la capatul cablului si se monteaza cu acelasi bolt

in urechile de montaj.

4.2.2.7 Se comanda cu distribuitorul d9 infasurarea cablului pina la o usoara tensionare a

acestuia avind grija la; asezarea corecta a cablului pe rola superioara si peste cea de dedesubtul ei

din capul bratului, conform schemei de montaj din figura 4.1.

4.2.2.8 Se demonteaza cele doua bolturi de la fixarile pentru pozitia de transport a cablului de

ancorare pentru bratul suplimentar si cu acesta se fixeaza cele doua articulatii ale bratului

suplimentar la capetele axei rolelor bratului principal.

AMT 125



pagina 28 / 105

4.2.2.9 Se demonteaza bolturile din articulatiile de fixare a bratului suplimentar de tronsonul de

baza.

4.2.2.10 Se comanda troliul de ridicare in sensul de coborare pana cand bratul suplimentar

ajunge in pozitia verticala. Aceasta comanda va fi precedata, de bascularea in sus a bratului

(aproximativ 15°) pentru asigurarea spatiului necesar rabatarii bratului suplimentar.

4.2.2.11 Se demonteaza capatul cablului de ridicare de la urechea de pe tronsonul de baza si se

monteaza cu acelasi bolt Ø30 la urechea de la capatul bratului suplimentar.

4.2.2.12 Se comanda troliul de ridicare in sensul ridicarii pana cand bratul suplimentar ajunge in

pozitia de montaj.

4.2.2.13 Se fixeaza cablurile de ancorare cu bolturile in articulatiile de la partea superioara a

capului tronsonului III. Aceasta operatie este precedata de bascularea bratului in jos astfel incat

sa nu se poata ajunge la articulatiile cablurilor de ancorare.

4.2.2.14 Se demonteaza capatul cablului de ridicare de la urechea bratului suplimentar.

4.2.2.15 Se demonteaza papucul de cablu.

4.2.2.16 Se demonteaza greutatea limitatorului de cursa de la bratul suplimentar din locasul sau

de la capul bratului si se trece cablul de ridicare prin acesta. Boltul se monteaza ca aparatoare de

cablu la rola bratului suplimentar.

4.2.2.17 Se monteaza papucul de cablu la capatul cablului.

4.2.2.18 Se monteaza carligul de 2 tone la capatul cablului.

4.2.2.19 Se monteaza greutatea limitatorului de cursa in suportul ei de pe bratul suplimentar.

4.2.2.20 Se schimba comutatorul de pe aparatul indicator al limitatorului de moment (montat pe

pupitrul de comanda), corespunzator functionarii cu brat suplimentar.

4.2.2.21 Se schimba fisa U2 din priza U1 cu fisa U4 facand astfel schimbarea limitatorului b51

(de fine cursa pentru bratul normal din circuitul electroventilului de siguranta pentru mecanismul

de ridicare carlig) cu limitatorul b55 (de fine cursa ridicare pentru bratul suplimentar, montat

actionat).

4.2.2.22 Se comanda bascularea bratului in sus la aproximativ 73° fata de orizontala cu

distribuitorul d7, dupa care urmeaza telescoparea corespunzatoare a bratului cu distribuitorul d8

automacaraua fiind pregatita astfel pentru lucrul cu brat suplimentar.

AMT 125



pagina 29 / 105

figura 4.1 - schema de montaj brat suplimentar

AMT 125



pagina 30 / 105

OBSERVATIE! Inainte de ridicarea bratului suplimentar se va verifica:

- daca limitatorul de interblocare pentru lucrul cu brat suplimentar este anclansat, respectiv b54 in instalatia electrica si schema electrica a dispozitivelor de siguranta; limitatorul b54 este actionat la montarea in pozitie de lucru a bratului suplimentar si fiind montat in serie cu limitatorul de cursa la ridicare, b51 cu limitatorul b55 facand obligatorie schimbarea fisei U2 din priza U1 cu fisa U4;

- daca toate bolturile (inclusiv cele ramase libere) sunt puse la locul lor in articulatii si sunt asigurate cu sigurantele prevazute;

- daca bolturile ramase libere (atat in timpul lucrului cat si in timpul transportului nu se pastreaza in cutia de scule), sunt montate la locurile lor, inclusiv sigurantele cu care sunt prevazute.

4.3 Punerea macaralei in pozitia de transport

Operatiile pentru punere in stare de transport, a bratului suplimentar, a bratului de baza si a

calajelor automacaralei se executa in ordine inversa celor descrise la paragraful 4.2.

4.4 Functionarea instalatiei hidraulice, pneumatice si electrice si a dispozitivelor de

siguranta

4.4.1 Calarea automacaralei (a se vedea schema comenzilor si schema hidraulica)

Calarea automacaralei cuprinde operatiile descrise la paragraful 4.2.1 de la punctul 4.2.1.6 la

punctul 4.2.1.12.

Dupa pornirea motorului si cuplarea prizei de putere (prin aceasta comanda se pun in miscare

pompele, realizandu-se si amorsarea lor) se comuta distribuitorul d1 pe pozitia „calare". Prin

aceasta comanda lichidul hidraulic aspirat din rezervorul t de catre pompa P3 este dirijat prin

orificiul B si circuitul 1 spre bateria de distribuitoare cuprinzand distribuitoarele d2, d3, d4, d5 si

d6 legate in paralel, iar de aici prin circuitul de evacuare a bateriei si circuitul 2 inapoi spre

rezervor.

4.4.1.1 Extinderea calajelor si retragerea calajelor

4.4.1.1.1 Prin manevrarea inapoi a manetei distribuitorului d2 de comanda a extinderii calajelor,

lichidul hidraulic din circuitul de presiune este dirijat prin circuitul 3 si de aici prin ramificatia 3`

in spatiul din fata pistoanelor „Ce" realizand extinderea calajelor spate. Uleiul din spatele

pistoanelor „Ce" este impins prin ramificatia 4` in circuitul 4 si de aici prin circuitul de

evacuarea bateriei de distribuitoare si prin circuitul 2 inapoi spre rezervor.

AMT 125



pagina 31 / 105

4.4.1.1.2 Prin manevrarea inainte a manetei distribuitorului d2 lichidul hidraulic din circuitul de

presiune este dirijat in circuitul 4, de aici prin ramificatia 4` in spatiul din spatele pistonului

cilindrilor „Ce" realizand retragerea calajelor spate. Uleiul din fata pistoanelor cilindrilor „Ce"

este impins prin ramificatia 3` in circuitul 3 si aici prin circuitul de evacuare a bateriei de

distribuitoare si prin circuitul 2 inapoi in rezervor.

4.4.1.1.3 Protectia circuitelor de extindere-retragere a calajelor si de calare propriu-zisa este

asigurata de supapa de siguranta Sp 1 a bateriei de distribuitoare care la depasirea presiunii

reglate face legatura intre circuitul de presiune si circuitul de evacuare a bateriei de

distribuitoare, iar de aici prin circuitul 2 inapoi la rezervor.

4.4.1.2. Calarea propriu-zisa (cilindrii CC1; CC2; CC3 si CC4) se realizeaza prin comanda

succesiva a distribuitoarelor d3, d4, d5 si d6 in ordinea prezentata la punctul 4.2.1.10 si punctul

4.2.1.12. Pentru exemplificare se va descrie calarea si decalarea cilindrului CC1.

4.4.1.2.1 Prin manevrarea inainte a manetei distribuitorului d3, lichidul hidraulic din linia de

presiune a bateriei de distribuitoare este dirijat prin circuitul 5 si de aici prin supape de retinere

cu deblocarea hidraulica Sr1 in spatiul din fata pistonului cilindrului CC1 realizand calarea.

Uleiul din spatele pistonului este impins in circuitul 6 si de aici in linia de evacuare a bateriei de

distribuitoare, prin distribuitorul d3 in circuitul 2 si in rezervor. In acelasi mod se procedeaza si

pentru calarea cilindrilor CC2, CC3 si CC4.

4.4.1.2.2 Pentru decalarea cilindrului CCI se manevreaza spre inapoi maneta distribuitorului d3.

Uleiul din linia de presiune a bateriei de distribuitoare este dirijat de distribuitorul d3 prin

circuitul 6 in spatiul din spatele pistonului de calare. Presiunea din circuitul 6 actioneaza asupra

supapei de retinere cu deblocarea hidraulica Sil, deschizind calea de retur uleiului din spatiul din

fata pistonului cilindrului de calare spre circuitul 5 si de aici prin linia de evacuare a bateriei de

distribuitoare prin distribuitorul d3 in circuitul 2 si in rezervor.

La aparitia presiunii in circuitul 6, dupa revenirea manetei distribuitorului d3 in pozitia „zero"

supapa de blocare Srl, sub actiunea arcului sau se inchide. In acest fel se asigura protectia contra

declansarii accidentelor, deschiderea supapei Sr1 fiind conditionata de existenta presiunii in

circuitul 6, presiune care se obtine prin comandarea distribuitorului d3.

In acelasi mod se realizeaza si decalarea cilindrilor CC2, CC3 si CC4,

4.4.1.2.3 Protectia circuitelor de calare asa cum s-a aratat la capitolul 4.4.1.1.3 este asigurata de

supapa de siguranta Spl, care in momentul in care pe oricare din circuitele de extragere calaje sau

calare propriu-zisa apare o suprapresiune fata de valoarea de reglaj, realizeaza descarcarea acelui

circuit spre rezervor prin circuitul 2.

AMT 125



pagina 32 / 105

4.4.1.3 Interblocaj intre comenzile mecanismelor si starea necalata sau calata a automacaralei.

4.4.1.3.1 Starea necalata si calata a automacaralei este controlata de catre un limitator de cursa cu

translatie b56 care pentru starea necalata intrerupe alimentarea cu curent a intregii instalatii a

dispozitivelor de siguranta de pe automacara.

4.4.1.3.2 La extinderea calajelor automacaralei limitatorul b56 este anclansat punand sub

tensiune instalatia electrica a dispozitivelor de siguranta prin intermediul culegatoarelor de

curent U01 si U02, deblocand comenzile, dar numai dupa introducerea cheii de contact (a se

vedea schema electrica a dispozitivelor de siguranta) facand posibila actionarea mecanismelor

automacaralei. Prezenta tensiunii in instalatia electrica a dispozitivelor de siguranta este

semnalizata de lampa h5 de culoare verde, montata pe pupitrul de comanda.

4.4.2 Actionarea mecanismelor

4.4.2.1 Mecanismul de ridicare/coborare

4.4.2.1.1 Ridicarea

4.4.2.1.1.1 Prin manevrarea inapoi a manetei distribuitorului d9 lichidul hidraulic aspirat de

pompa P1 din rezervor si trecand prin circuitul 13 si racordul rotativ cu 5 cai rh este dirijat de

distribuitorul d9 in circuitul 14 prin supapa de sens deblocata de ocolire Sq a aparatului Qmetru,

actionand motorul hidraulic m1 al troliului de ridicare in sensul ridicarii (a se vedea schema

cinematica). Cuplajul de cursa libera montat in butucul saibei de frana montata la randul sau pe

arborele de intrare al reductorului planetar, permite rotirea arborelui, respectiv a tamburului, in

sensul ridicarii fara desfacerea franei CF. De la motorul rotativ m1 uleiul patrunde in circuitul 15

si prin distribuitorul d9 in circuitul de retur 16, iar de aici prin racordul rotativ rh si filtrele fu,

este deversat in rezervorul t.

4.4.2.1.1.2 Cand sarcina manevrata este mai mare decat sarcina nominala prevazuta in diagrama

de lucru pentru raza de actiune si lungimea de brat efective, limitatorul de moment asigura o

semnalizare optica oh4; oh5; oh6 de preavizare pe aparatul indicator al limitatorului de moment

montat in cabina de comanda. La depasirea valorii limita a momentului de sarcina (cu

aproximativ 20%) limitatorul de moment declanseaza, asigurand si o semnalizare acustica prin

claxonul h3 si optica (bec rosu oh7) pe aparatul indicator al limitatorului de moment pentru

situatia declansata. In aceasta situatie prin contactul C5 se intrerupe alimentarea ventilelor

electromagnetice S2 si S1 care descarca circuitele 13 si 19 la rezervor prin circuitele 16 si 22

facand imposibila comanda mecanismelor de ridicare basculare si telescopare.

In aceasta situatie este posibila comanda de coborare a carligului prin actionarea manetei

distribuitorului d9 in sensul coborarii, tija acestuia actionand microintrerupatorul 1b2 si pune sub

tensiune electromagnetul S2 prin contractorul auxiliar C2 permitand depunerea sarcinii.

AMT 125



pagina 33 / 105

In acelasi fel este posibila telescoparea bratului in sensul retragerii prin actionarea manetei,

distribuitorului d8 in sensul retragerii: tija acestuia actionand microintrerupatorul 4b2 pune sub

tensiune electromagnetul S1 prin contactorul auxiliar C3. Comanda mecanismului de rotire nu

este afectata de limitatorul de moment.

4.4.2.1.1.3 Cind mufla ajunge in pozitia superioara maxima printr-un sistem mecanic este

declansat limitatorul de cursa b51, care intrerupe alimentarea electromagnetului supapei de

descarcare S2, supapa facand legatura directa a circuitului de presiune 13 cu circuitul 16 de

evacuare in rezervor (a se vedea schema electrica a dispozitivelor de siguranta si schema

hidraulica). In acest fel se intrerupe miscarea de ridicare a muflei. Declansarea limitatorului b51

este semnalizata prin aprinderea lampii h7 de culoare rosie pe pupitrul de comanda.

4.4.2.1.1.4 Protectia la suprapresiune a circuitului de ridicare este asigurata de supapa Sp2, legata

in paralel cu supapa de descarcare cu electromagnet S2. La aparitia unei suprapresiuni peste

valoarea reglata a supapei Sp2 aceasta face legatura intre circuitul 13 si circuitul 16 de evacuare

in rezervor.

4.4.2.1.2 Coborarea

4.4.2.1.2.1 Prin manevrarea inainte a manetei distribuitorului d9 lichidul hidraulic aspirat de

pompa p1 din rezervor si trecand prin circuitul 13 si racordul rotativ cu 5 cai rh, este dirijat de

distribuitorul d9 in circuitul 17 actionand asupra cilindrului de frana CF, deschizind frana

troliului planetar. In acelasi timp lichidul hidraulic patrunde in circuitul 15 actionand asupra

motorului hidraulic m1 al troliului de ridicare in sensul coborarii. Punerea in miscare a motorului

hidraulic m1 in sensul coborarii este conditionata de evacuarea lichidului din circuitul 14 spre

circuitul de retur 16 si de aici prin racordul rotativ rh si prin filtrele fu la rezervor. Legatura intre

circuitele 14 si 16 prin distribuitorul d9 se realizeaza cu ajutorul aparatului Qmetru care la

cresterea presiunii in circuitul 15 deschide supapa de sens deblocabila Sq legand circuitele 14 si

16. In plus, aparatul, in functie de presiunea din circuitul 14 si contrapresiunea din circuitul 16

realizeaza, o droselizare variabila a circuitului de evacuare realizand functia de tampon hidraulic

in asa fel incat coborarea sa fie uniforma si lina indiferent de valoarea acestor presiuni (respectiv

de valoarea sarcinii). Din circuitul 16 prin racordul rotativ cu 5 cai rh filtrele fu uleiul este

deversat in rezervor.

4.4.2.1.2.2 La desfasurarea cablului de pe tambur cand mai raman 2-3 spire de rezerva, rola de

urmarire a desfasurarii cablului actioneaza asupra limitatorului b52. Limitatorul b52

semnalizeaza acustic prin claxonul h4 si optic pe pupitru de comanda prin lampa de culoare rosie

h6, limita inferioara a carligului. La aparitia acestui semnal macaragiul va trebui sa opreasca

miscarea de coborare a carligului, sub aceasta limita nemaiavand voie sa lucreze.

AMT 125



pagina 34 / 105

4.4.2.2 Mecanismul de basculare

4.4.2.2.1 Bascularea in sensul ridicarii bratului

4.4.2.2.1.1 Prin manevrarea inapoi a manetei distribuitorului d7, traseul lichidului hidraulic

aspirat de pompa p2 pe care actioneaza mecanismele de basculare si telescopare este urmatorul:

(a se vedea schema hidraulica).

De la pompa p2 lichidul hidraulic aspirat din rezervorul t prin circuitul 18, prin racordul rotativ

cu 5 cai rh, si circuitul 19 la placa pentru aparate a mecanismelor de basculare, telescopare si de

aici ajunge la distribuitorul d7 (distribuitoarele d8 si d7 fiind legate in serie), de la distribuitorul

d7 lichidul hidraulic este impins spre circuitul 20 de basculare in circuitul 21 si mai departe prin

supapa de sens de ocolire a droselului de cale dc1, si prin supapa de retinere cu deblocarea

hidraulica Sr5, ajunge in spatiul din fata pistonului cilindrului de basculare Cb, realizand cursa

de basculare in sus a bratului.

In acelasi timp uleiul din spatele pistonului cilindrului este impins in circuitul 22 si de aici prin

distribuitorul d7 prin placa pentru aparate a mecanismelor de basculare si telescopare trecie in

circuitul 23 de evacuare si de aici prin racordul rotativ rh si filtrele fu inapoi la rezervorul t.

4.4.2.2.1.2 Protectia la suprapresiune a circuitului 20 este asigurata de supapa de siguranta Sp3

care descarca circuitul 20 spre circuitul de evacuare 23 atunci cand presiunea in circuitul 20

depaseste valoarea de reglaj a supapei Sp3.

4.4.2.2.2 Bascularea in sensul coborarii bratului

Prin manevrarea inainte a manetei distribuitorului d7 lichidul hidraulic din circuitul 19 este

dirijat de distribuitorul d7 spre circuitul 22 de unde ajunge in cilindrul de basculare Cb in spatiul

din spatele pistonului.

Presiunea din circuitul 22 actioneaza asupra supapei de retinere cu deblocare hidraulica Sr5

deblocand calea de retur a uleiului din spatiul din fata pistonului cilindrului de basculare Cb, prin

droselul de cale reglabil dC1, spre circuitul 21 si de aici prin distribuitorul d7 spre circuitul 23 de

evacuare si prin racordul rotativ cu 5 cai si filtrele fu inapoi in rezervor. Viteza de coborare a

bratului se regleaza prin reglarea droselului dC1 de catre fabrica constructoare a automacaralei

dupa care se sigileaza.

4.4.2.2.3 In cazul cand prin bascularea in jos a bratului momentul total depaseste valoarea de

reglaj a limitatorului de moment, acesta asigura o semnalizare optica de preavizare. La depasirea

valorii limita a momentului de sarcina (cu aproximativ 20%) limitatorul de moment declanseaza

asigurand o semnalizare optica (bec rosu pe aparatul indicator al limitatorului de moment si

acustica prin claxonul h3 pentru situatia declansata). In aceasta situatie limitatorul de moment

prin contactorul C5 intrerupe alimentarea cu curent a supapelor de descarcare cu electromagnet

S1 si S2 (a se vedea schema electrica a dispozitivelor de siguranta si pct. 4.4.2.1.1.2).

AMT 125



pagina 35 / 105

4.4.2.2.4 Cresterea presiunii in circuitul 22 ca urmare a reducerii vitezei de retragere a pistonului

cilindrului de basculare din cauza strangularii iesirii uleiului din spatiul din fata pistonului prin

droselul de cale dC1, va face sa se deschida supapa de siguranta Sp4, iar surplusul de debit din

circuitul 22 va fi descarcat in circuitul 23 de retur, iar de aici prin racordul rotativ rh si filtrele fu

inapoi in rezervor.

ATENTIE! In cazul in care la comanda de ridicare prin basculare, in timpul bascularii bratului in sensu1 ridicarii sau oricand se produce o cadere necontrolata a bratului, macaragiul va pune maneta distribuitorului d7 pe pozitia „zero". Prin aceasta manevra se va opri caderea bratului. Macaragiul va depune sarcina folosind mecanismul de coborare si rotire si va inceta lucrul pana la remedierea defectiunii.

Protectia la suprapresiune a circuitului 21 este asigurata prin supapa de siguranta Sp3 care face

legatura directa intre circuitul 21 si circuitul de evacuare 23 scurtcircuitand placa pentru aparate

a mecanismelor de basculare si telescopare.

4.4.2.3 Mecanismul de telescopare

4.4.2.3.1 Telescoparea pentru marirea lungimii bratului

4.4.2.3.1.1 Prin manevrarea inainte a manetei distribuitorului d8 lichidul hidraulic aspirat de

pompa p2 si ajuns in circuitul 19 este dirijat de distribuitorul d8 in circuitul 24 de unde prin

supapa de sens de ocolire a droselului de cale reglabil dc2 si prin supapa de retinere cu

deblocarea hidraulica Sr6 ajunge in spatiul din fata pistonului cilindrului de telescopare ct,

realizind cursa de telescopare.

Lichidul hidraulic aflat in spatiul din spatele pistonului cilindrului de telescopare va fi refulat in

circuitul 25, iar de aici prin distribuitorul d8 si placa pentru aparate a mecanismelor de basculare

si telescopare in circuitul 23 de evacuare si mai departe prin racordul rotativ rh si filtrele fu este

deversat in rezervorul t.

4.4.2.3.1.2 In cazul in care prin telescopare momentul total depaseste valoarea de reglaj a

limitatorului de moment, acesta presemnalizeaza optic apoi declanseaza asigurand o semnalizare

acustica si optica (bec rosu pe aparatul indicator al limitatorului de moment). In aceasta situatie

limitatorul de moment intrerupe alimentarea cu curent a supapelor de descarcare cu

electromagnet S1 si S2. In continuare, functionarea se produce conform celor aratate la cap.

4.4.2.1.1.2 si 4.4.2.2.3.

AMT 125



pagina 36 / 105

4.4.2.3.1.3 Protectia la suprapresiune a circuitului 24 este asigurata de supapa de siguranta Sp5

care descarca circuitul 24 in circuitul de evacuare 23 atunci cand presiunea in circuitul 24

depaseste valoarea de reglaj a supapei Sp5, determinata de sarcina maxima admisa la telescopare

sub sarcina, care este de 4200 kg.

4.4.2.3.2 Retragerea bratului prin telescopare

4.4.2.3.2.1 Prin manevrarea inapoi a manetei distribuitorului d8, lichidul hidraulic aspirat de

pompa p2 si ajuns in circuitul 20 este dirijat de distribuitorul d8 in circuitul 25, de unde ajunge in

cilindrul de telescopare in spatiul din spatele pistonului. Presiunea din circuitul 25 actioneaza

asupra supapei de retinere cu deblocare hidraulica Sr6, deblocand calea de retur a uleiului din

fata pistonului prin droselul de cale reglabil dc2 spre circuitul 24 si de aici prin racordul rotativ

cu 5 cai rh si filtrele fu inapoi in rezervor. Viteza de retragere a bratului se regleaza prin reglarea

droselului dc2 de catre fabrica constructoare a automacaralei, dupa care se sigileaza.

4.4.2.3.2.2 Protectia la suprapresiune a circuitului 25 ca urmare a reducerii vitezei de retragere a

pistonului datorita strangularii uleiului in droselul reglabil dc2 este asigurata de supapa Sp6. La

cresterea presiunii in circuitul 25 peste valoarea reglata a supapei Sp6 aceasta se va deschide, iar

surplusul de debit va fi descarcat in circuitul 23 de unde va fi deversat in rezervor prin racordul

rotativ rh si filtrele fu.

4.4.2.4 Mecanismul de rotire

4.4.2.4.1 Rotirea la dreapta

4.4.2.4.1.1 Prin manevrarea inainte a manetei distribuitorului dl0, lichidul hidraulic aspirat de

pompa p3 si trecand prin distribuitorul d1 (pus pe pozitia de actionare mecanisme) prin circuitul

18 racordul rotativ cu 5 cai rh, circuitul 19 si placa pentru aparate a mecanismului de rotire va fi

dirijat de catre distribuitorul dl0 in circuitul 26 de unde ajunge la motorul hidraulic m2 trecand

prin droselul de traseu reglabil dc3. De la motorul m2 uleiul trece prin supapa de ocolire a

droselului de traseu dc4, in circuitul 27 si de aici prin distribuitorul dl0 in conducta 20 si in

circuitul de evacuare 23 si mai departe prin racordul rotativ 5 cai rh si filtrele fu inapoi in

rezervorul t.

4.4.2.4.2 Rotirea la stanga

4.4.2.4.2.1 Prin manevrarea inapoi a manetei distribuitorului dl0, lichidul hidraulic va fi dirijat de

catre distribuitorul dl0 in circuitul 27 de unde ajunge la motorul m2 trecand prin droselul de

traseu reglabil dc4. De la motorul m2 uleiul trece prin supapa de ocolire a droselului de traseu

dc3 in circuitul 26 si de aici prin distribuitorul dl0 si conducta 20 in circuitul de evacuare 23 si

mai departe prin racordul rotativ rh si filtrele fu inapoi la rezervor.

AMT 125



pagina 37 / 105

4.4.2.4.3 Protectia la suprapresiune a circuitelor 26-27 si 27-26 este asigurata de supapa Sp7 care

descarca circuitul in care apare o presiune la rezervor, atunci cand suprapresiunea in circuit

depaseste valoarea presiunii de reglaj a supapei Sp7.

4.4.2.4.4 Protectia impotriva socurilor este asigurata in ambele circuite 26 si 27 de catre blocul

de protectie b1. Acesta asigura protectia la inchiderea brusca a distribuitorului dl0, asigura

compensarea de lichid intre cele doua circuite si asigura protectia circuitelor in cazul franarii

platformei rotitoare.

- la aparitia unei suprasarcini in circuitul 27 intra in functiune supapa Sp8 a blocului de

protectie b1 care scurtcircuiteaza circuitul 27 cu circuitul 26 protejand mecanismele.

- la aparitia unei depresiuni in circuitul 27 intra in functiune supapa de sens SS1 a blocului

de protectie, diferenta de debit fiind compensata din circuitul 26.

- la aparitia unei suprasarcini in circuitul 26 intra in functiune supapa Sp9 a blocului de

protectie care scurtcircuiteaza circuitul 26 cu circuitul 27 protejand mecanismele.

- la aparitia unei depresiuni in circuitul 26 intra in functiune supapa SS2 a blocului de

protectie, diferenta de debit fiind compensata din circuitul 27.

Intre circuitele 27 si 26 in placa pentru aparate a mecanismului de rotire este prevazuta o legatura

prin rezistenta hidraulica de valoare foarte mare care realizeaza protectia impotriva socurilor la

punerea brusca a distribuitorului dl0 de pe pozitia rotire dreapta sau rotire stanga pe pozitia

„zero".

4.4.2.4.5 Franarea mecanismului de rotire

Pentru oprirea mecanismului de rotire in scopul evitarii aparitiei socurilor in instalatia hidraulica

la schimbarea sensului de rotire, concomitent cu aducerea manetei distribuitorului dl0 din pozitia

de actionare la stanga sau la dreapta pe pozitia „zero" se va actiona pedala de frana pf (a se vedea

schema comenzilor) prin care cilindrul principal de frana va introduce presiunea in cilindrul de

frana al sabotilor franei mecanismului de rotire. Momentul de franare este dependent de apasarea

pedalei astfel incat sa se poata realiza o franare progresiva fara socuri.

Frana are pozitia normal deschisa.

4.4.2.5 Comanda acceleratiei

Acceleratia motorului este comandata hidraulic din cabina de comanda a automacaralei prin

pedala pa (a se vedea schema comenzilor). La apasarea pe pedala de acceleratie cilindrul

hidraulic actionat de aceasta pedala va genera o presiune care este transmisa prin racordul rh de

unde prin intermediul unui al doilea cilindru hidraulic actioneaza asupra acceleratiei motorului.

4.4.2.6 Pentru a reduce numarul de cai ale racordului rotativ pompele p2 si p3 refuleaza pe

aceeasi cale. Pompele sunt separate prin supape de sens pentru a nu refula una contra celeilalte.

Prin intermediul electroventilului S3 (supapa de descarcare cu electromagnet) pompa p2 de

AMT 125



pagina 38 / 105

actionare a bascularii si telescoparii poate refula spre aceste circuite sau poate descarca direct in

rezervor atunci cand nu sunt actionate mecanismele de basculare telescopic (a se vedea schema

hidraulica si schema electrica a dispozitivelor de siguranta). Comanda electroventilului S3 este

data de microintrerupatoarele 2b1 si 4b1 actionate de manetele de comanda, prin intermediul

contactorului auxiliar C6.

4.4.3. Schema electrica a dispozitivelor de siguranta (figura 4.2)

- functionarea dispozitivelor de siguranta este strans legata de functionarea instalatiei

hidraulice.

- mecanismele automacaralei fiind actionate hidraulic, schema electrica are rol de protectie

intervenind in circuitele hidraulice prin intermediul a doua ventile S1 si S2 si de comanda

intervenind prin intermediul ventilului S3.

- circuitele electrice ale macaralei sunt alimentate la tensiunea de 24 V c.c. de la

generatorul autosasiului prin siguranta fuzibila ei, limitatorul b56, inelele culegatoare de

curent U01 si U02 ale racordului rotativ si prin cheia de contact a1.

- electroventilul S3 montat pe autosasiu este alimentat prin inelul culegator de curent U03

al racordului rotativ si executa cuplarea unei pompe a instalatiei hidraulice atunci cand se

executa miscarea de ridicare a bratului sau de telescopare spre extindere a bratului.

- comanda electroventilului S3 este data de microintrerupatoarele 2b1 si 4b1 actionate de

manetele de comanda, prin intermediul contactorului auxiliar C6.

- electroventilele S1 si S2 blocheaza comenzile hidraulice la mecanismele de basculare si

telescopare brat, respectiv ridicare carlig, la pierderea tensiunii.

- schema realizeaza urmatoarele protectii: limitatorul b56 sesizeaza extragerea calajelor

macaralei avand in vedere faptul ca nu este voie sa se lucreze cu automacaraua decat in

pozitie calata. Cand limitatorul b56 nu este actionat, calaje neextrase, comenzile

macaralei sunt blocate.

- limitatorul b51 limiteaza cursa la ridicare carlig actionand asupra electroventilului S2.

Acest limitator b51 este racordat in circuit inseriat cu limitatorul b54, prin intermediul

prizei U1 si a fisei U2. Limitatorul b54 este actionat la montarea in pozitie de lucru a

bratului suplimentar intrerupand circuitul limitatorului b51 adica miscarea de ridicare a

carligului, facand astfel obligatorie schimbarea limitatorului b51 din circuitul

electroventilului S2 cu limitatorul b55 prin schimbarea fisei U2 din priza U1 cu fisa U4.

Limitatorul b55 limiteaza cursa de ridicare pentru functionarea cu brat suplimentar asupra

electroventilului S2.

AMT 125



pagina 39 / 105

Atingerea limitei superioare a carligului este semnalizata la pupitrul de comanda prin aprinderea

lampii de semnalizare de culoare rosie h7.

- limitatorul b52 semnalizeaza acustic prin claxonul h4 si optic pe pupitrul de comanda

prin lampa de culoare rosie h6, limita inferioara a carligului respectiv terminarea cablului

de pe tambur. La aparitia acestui semnal macaragiul va trebui sa opreasca miscarea de

coborare a carligului sub aceasta limita nemaifiind voie sa se lucreze.

- limitatorul de moment asigura functionarea macaralei in limitele caracteristicii de sarcina

prescrise.

Limitatorul de moment are doua domenii de functionare corespunzatoare cu situatia bratului, un

domeniu pentru functionare cu brat normal si altul pentru functionare cu bratul suplimentar.

Aceste doua domenii sunt alese corespunzator de catre macaragiu prin comutatorul ob6 montat

pe pupitrul de comanda. Pozitia limitatorul de moment este semnalizata prin doua lampi de

semnalizare de culoare albastra ohl si oh2 montate pe avertizorul optic al limitatorului.

Functionarea normala a limitatorului este semnalizata prin lampa verde oh3 care se stinge atunci

cand limitatorul a declansat si se aprinde lampa rosie oh7.

Limitatorul de moment mai asigura preavizarea pentru limita moment prin lampile de culoare

galbena oh4, oh5 si oh6 corespunzatoare pentru trei lungimi de brat diferite realizate prin

telescoparea bratului. Comutarea in mod automat a domeniilor de lucru ale limitatorului de

moment pentru diferite lungimi de brat realizate prin telescopare este asigurata de traductorul de

lungime brat al limitatorului de moment cu ajutorul microintrerupatoarelor ob5l - ob56.

- in situatia cind limitatorul de moment a declansat datorita depasirii momentului avem

posibilitatea de a-l reanclansa in vederea continuarii lucrului prin telescoparea bratului

spre retragere, mai putem efectua in aceasta situatie miscari de rotire in ambele sensuri si

de coborare a sarcinii (carligului). Miscarile de telescopare retragere si de coborare carlig

sunt permise cand limitatorul de moment a declansat datorita microintreruptoarelor 4b2 si

1b2 montate la manetele respective care prin intermediul contactoarelor auxiliare C2 si

C3 scurtcircuiteaza limitatorul de moment care asigura declansarea prin contactorul

auxiliar C5.

- automacaraua este prevazuta cu o lampa de semnalizare pentru prioritate actionata de la

un intrerupator montat la bordul autosasiului.

Pe pupitrul de comanda mai sunt prevazute intrerupatoare pentru lumina cabina si far pentru

iluminat locul de munca, de asemenea este prevazut cu buton ciuperca pentru avertizarea

acustica de lucru.

AMT 125



pagina 40 / 105

figura 4.2 (1/2) - schema electrica de siguranta

AMT 125



pagina 41 / 105

figura 4.2 (2/2) - schema electrica de siguranta

AMT 125



pagina 42 / 105

4.4.4 Instalatia pneumatica a automacaralei este cuprinsa in instalatia hidraulica si cuprinde

numai presurizarea rezervorului de aer comprimat al autosasiului printr-un reductor de presiune,

supapa de retinere, robinet de inchidere si supapa de siguranta.

Valoarea presiunii in rezervor trebuie sa fie de 0,8 daN/cm si este asigurata de reductorul de

presiune.

4.5 Montaj brat macara

Poz. Denumirea Buc. Obs. Masa neta (kg/buc)

1 Tronson I 1 Ans. 1270,00

2 Tronson II 1 Ans. 769,000

3 Tronson III 1 Ans. 593,000

4 Brat suplimentar 1 Ans. 161,000

5 Actionarea cu lanturi 1 Ans. 227,000

6 Rola cilindrului 1 Ans. 6,500

7 Suport cu rola 1 Ans. 19,100

AMT 125



pagina 43 / 105

figura 4.3 (1/4) – montaj brat (faza „A”)

AMT 125



pagina 44 / 105

figura 4.3 (2/4) – montaj brat (faza „B”)

AMT 125



pagina 45 / 105

figura 4.3 (3/4) – montaj brat (faza „C”)

AMT 125



pagina 46 / 105

figura 4.3 (4/4) – montaj brat (faza „D”)

AMT 125



pagina 47 / 105

4.6 Schema cinematica

figura 4.4 – schema cinematica macara

AMT 125



pagina 48 / 105

4.7 Schema comenzilor

figura 4.5 – schema comenzilor

AMT 125



pagina 49 / 105

Capitolul 5. PRESCRIPTII PENTRU EXPLOATARE

ATENTIE! Instructiunile din acest capitol sunt instructiuni intocmite de catre producatorul automacaralei. Aceste instructiuni nu acopera in totalitate situatiile care ar putea sa apara in timpul lucrului cu macaraua si de aceea este necesar ca aceste instructiuni sa fie completate cu instructiuni specifice locului de munca al macaralei (aceste instructiuni se vor intocmi de catre unitatea care exploateaza macaraua).

5.1 Generalitati

Exploatarea

Exploatarea automacaralei se face in conformitate cu normele in vigoare privind securitatea si

sanatatea in munca in sectorul de activitate respectiv, precum si in conformitate cu instructiunile

interne elaborate de unitatea detinatoare potrivit specificului locului de munca si procesului

tehnologic.

Supravegherea

Pentru asigurarea unei exploatari corespunzatoare a automacaralei, unitatea detinatoare este

obligata sa organizeze supravegherea automacaralei potrivit acestor prescriptii.

Manevrarea

Manevrarea automacaralei se va face numai de catre macaragii autorizati de ISCIR, iar pentru

deplasarea rutiera a automacaralei se va utiliza un conducator auto avand permis de conducere

valabil pentru categoria din care face parte automacaraua.

Legarea sarcinilor se face numai de legatori de sarcina instruiti si autorizati in acest scop, de

catre unitatea detinatoare.

Reguli de lucru

Aducerea automacaralei in pozitie de lucru din starea de transport se face dupa cele prezentate la

cap. 4.2.1 si cap. 4.2.2, se verifica starea franelor, se verifica starea dispozitivelor de siguranta,

semnalizare si a indicatorului de pozitie, a bratului. Se verifica daca au fost luate toate masurile

reclamate de tehnica securitatii muncii si PSI. Se presurizeaza rezervorul hidraulic.

Se comanda in gol ridicarea, rotirea, bascularea si telescoparea. Cu aceasta ocazie se verifica

starea de etanseitate a tuturor circuitelor hidraulice si pneumatice.

Daca toate mecanismele si dispozitivele de siguranta si semnalizare functioneaza normal se

poate incepe lucrul.

AMT 125



pagina 50 / 105

Se atrage din nou atentia ca inainte de orice manevrare a mecanismelor (basculare, rotire,

ridicare, telescopare) macaragiul este obligat sa execute calarea perfecta a automacaralei si s-o

aduca in pozitie orizontala.

Deplasarea automacaralei de la un loc de lucru la altul indiferent de distanta, se va face numai cu

bratul adus in pozitie normala de transport.

Macaragiul este obligat ca la fiecare schimbare a lungimii bratului prin telescopare sa verifice

raza de actiune a carligului determinata de lungimea de telescopare si inclinarea bratului,

observand in acest scop indicatorul de pozitie. Pe baza razei de actiune si a cursei de telescopare

(lungimea bratului) se va determina valoarea sarcinii, care poate fi manevrata dupa tabelul

sarcinilor, afisat in cabina de comanda.

Este strict interzisa manevrarea sarcinilor a caror greutate nu este cunoscuta.

Este strict interzisa manevrarea sarcinilor mai mari decat cele corespunzatoare razei de actiune si

lungimii bratului.

Daca in timpul lucrului macaragiul constata o functionare anormala a mecanismului de basculare

a bratului va pune imediat maneta de comanda a bascularii pe pozitia „zero" (vezi cap. 4.4.2.2).

Macaragiul va depune sarcina pe sol folosind mecanismele de rotire si coborare a sarcinii si va

inceta lucrul pana la remedierea defectiunii.

Daca in timpul lucrului macaragiul constata o functionare anormala a mecanismului de

telescopare va pune imediat maneta de comanda a telescoparii pe pozitia zero. Macaragiul va

depune sarcina folosind mecanismele de coborare, rotire si basculare si va inceta lucrul pana la

remedierea defectiunii.

In caz de aparitie a defectiunilor la motorul termic, bratul fiind pe suportul sau in pozitie de

transport, pentru rabatarea cabinei autosasiului in vederea interventiei la motor se va proceda in

modul urmator:

a) se slabeste intinzatorul de cablu la cablul de ancorare a muflei la carligul autosasiului;

b) se elibereaza carligul;

c) se scoate boltul cu maner de la opritorul lateral la suportul bratului;

d) se rabate opritorul;

e) se pune maneta distribuitorului mecanismului de rotire pe pozitie rotire dreapta si se

mentine in aceasta pozitie;

f) se trage lateral de brat prin intermediul muflei rotindu-se bratul spre dreapta pana in

pozitia minima care permite rabatarea cabinei;

g) se pune maneta distribuitorului necanismului de rotire pe pozitie zero;

h) se rabate cabina.

AMT 125



pagina 51 / 105

5.2 Punerea in exploatare a automacaralei noi

Fiecare automacara, inainte de a fi data in exploatare, trebuie supusa unui rodaj. Se interzice

categoric utilizarea macaralei la lucru in sarcina fara rodajul facut in prealabil. Probele executate

de catre intreprinderea constructoare trebuie considerate ca un rodaj preliminar. Rodajul complet

se executa de catre, beneficiar cu sarcina progresiva conform instructiunilor de exploatare ale

motorului termic.

Rodajul se va efectua de preferinta de catre persoana care va exploata automacaraua.

Rodajul automacaralei se va efectua si dupa fiecare reparatie capitala.

5.2.1 Operatii preliminare rodajului

Inainte de inceperea rodajului se efectueaza urmatoarele operatii:

a) verificarea strangerii tuturor suruburilor si piulitelor exterioare ale automacaralei;

b) ungerea tuturor mecanismelor si ansamblelor automacaralei conform schemei de ungere;

c) verificarea nivelului uleiului in rezervorul instalatiei hidraulice si in reductorul de

antrenare al pompelor;

d) se verifica prinderea cablului, a carligului, articulatiile bratului si ale cilindrilor hidraulici;

e) verificarea presiunii aerului in camerele anvelopelor, conform cerintelor producatorului;

f) se verifica bateria de acumulatoare, concentratia electrolitului, nivelul electrolitului,

fixarea cablurilor de legatura;

g) alimentarea rezervorului de motorina si a sistemului de racire, verificarea nivelului de

ulei la motor;

h) controlul comenzilor si al functionarii tuturor dispozitivelor de siguranta, semnalizare, a

franelor, functionarea corecta a mecanismelor, a limitatoarelor de pe automacara, etc;

i) se verifica daca au fost luate toate masurile de securitate si sanatate in munca, precum si

cele de PSI.

5.2.2 Rodajul automacaralei

Autosasiul se va roda conform prescriptiilor fabricii producatoare. Macaraua se va roda in

sarcina progresiva dupa cum urmeaza:

a) 15 ore fara sarcina in carlig, timp in care se executa: calarea, rotirea la dreapta si la

stanga, bascularea in sensul ridicarii si al coborarii, telescoparea in sensul lungirii

bratului si al scurtarii bratului, actionarea mecanismului de ridicare in sensul ridicarii si

coborarii carligului;

b) 15 ore cu sarcina in carlig, sarcina avand valoarea de aproximativ 50% din valoarea

indicata in diagrama de lucru, corespunzatoare unghiului de basculare si lungimii de brat

respective;

AMT 125



pagina 52 / 105

c) 15 ore cu sarcina in carlig, sarcina avand valoarea de aproximativ 75% din valoarea

indicata in diagrama de lucru, corespunzatoare unghiului de basculare si lungimii de brat

respective;

d) 9 ore cu sarcina nominala in carlig corespunzatoare unghiului de basculare si lungimii de

brat respective.

In timpul rodajului se va lucra cu automacaraua cu trei lungimi de brat, respectiv, netelescopat,

telescopat jumatate si telescopat total, precum si cu brat suplimentar, si cu automacaraua numai

in stare calata.

5.2.3 Operatii dupa rodaj

Dupa terminarea rodajului inainte de a se da automacaraua in exploatare se vor executa in mod

obligatoriu urmatoarele operatii:

a) toate operatiile indicate in instructiunile de exploatare si de intretinere ale autosasiului;

b) curatirea filtrelor si inlocuirea cartuselor filtrante cu altele noi la filtrele instalatiei

hidraulice;

c) verificarea instalatiei hidraulice privind eventualele scurgeri de ulei si strangerea

insurubarilor respective;

d) strangerea tuturor suruburilor si piulitelor exterioare ale automacaralei.

ATENTIE! Rodajul automacaralei se va efectua si dupa fiecare reparatie capitala. Dupa efectuarea rodajului se intocmeste un proces-verbal, un exemplar din procesul-verbal se ataseaza fisei de ancheta ce se inapoiaza intreprinderii constructoare dupa o perioada de un an de exploatare.

5.3 Lucrul cu automacaraua

5.3.1 Inainte de inceperea lucrului macaragiul va proceda in felul urmator:

a) va efectua toate verificarile prevazute in instructiunile de exploatare si intretinere ale

autosasiului;

b) va verifica ca miscarea elementelor automacaralei sa nu fie stanjenita de obstacole (stalpi,

fire de curent, constructii, etc);

c) va face un control general la toate mecanismele automacaralei in special la frana, cuplaje,

instalatia hidraulica, limitatoarele de cursa, de sarcina si cabluri;

d) va efectua toate succesiunile de operatii si verificari prevazute la capitolul 4.2 privind

punerea in stare de functionare a automacaralei;

AMT 125



pagina 53 / 105

e) in cazul in care toate mecanismele functioneaza normal se poate incepe lucrul cu

automacaraua.

ATENTIE! Este interzis lucrul cu automacaraua in stare necalata sau calata necorespunzator. Nu se admite deplasarea automacaralei cu sarcina in carlig. Deplasarea automacaralei se va face numai dupa ce automacaraua a fost adusa in pozitie de transport.

5.3.2 Verificari dupa terminarea lucrului

a) dupa terminarea programului de lucru se verifica starea tehnica a automacaralei, se

greseaza conform schemei de ungere, se verifica si se strang suruburile slabite;

b) se verifica etanseitatea instalatiei hidraulice pneumatice si de alimentare cu combustibil;

c) se verifica nivelul uleiului din rezervorul hidraulic si daca este nevoie se completeaza;

d) se verifica si la nevoie se completeaza lichidul din instalatia de racire;

e) pe timp friguros se respecta prescriptiile privind exploatarea pe timp friguros cuprinse in

instructiunile de exploatare si intretinere ale autosasiului;

f) se verifica starea pneurilor, urmand a se remedia orice pana de cauciuc;

g) se face o verificare vizuala a cablurilor.

5.4 Supravegherea in timpul exploatarii

Pentru functionarea in conditii de siguranta, macaraua va fi supusa unui regim special de

supraveghere, in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice R1-2003, colectia ISCIR, si ale

instructiunilor de exploatare elaborate de producator.

Unitatile care detin si/sau exploateaza macarale sunt direct raspunzatoare pentru functionarea

acestora in conditii de siguranta.

In vederea aplicarii prevederilor prescriptiei tehnice R1-2003, colectia ISCIR, privind securitatea

in functionare a macaralelor, unitatile care detin si exploateaza aceste instalatii vor numi

personal tehnic, ingineri si tehnicieni de specialitate, in raport cu numarul si complexitatea

instalatiilor, care vor fi autorizati de ISCIR-INSPECT IT si vor poseda o autorizatie de operator

RSVTI.

Personalul autorizat (operator RSVTI) raspunde impreuna cu conducerea unitatilor mentionate

de luarea masurilor pentru aplicarea prevederilor prescriptiei tehnice R1-2003, colectia ISCIR,

privind securitatea in functionare a macaralelor.

AMT 125



pagina 54 / 105

5.4.1 Operatorul RSVTI

Responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor (operator RSVTI), autorizat

de ISCIR, trebuie sa posede cunostinte teoretice si practice in domeniul macaralelor si are

urmatoarele sarcini principale:

- sa tina evidenta macaralelor si sa urmareasca efectuarea la termen a verificarii tehnice

oficiale, fara de care acestea nu pot functiona;

- sa urmareasca pregatirea macaralelor si a sarcinilor de incercare necesare pentru

verificarile tehnice oficiale si sa participe la efectuarea lor;

- sa supravegheze ca macaralele sa fie folosite in conformitate cu prevederile prezentei

prescriptii tehnice, instructiunile de exploatare si normele specifice de protectia muncii;

- sa urmareasca realizarea la termen a dispozitiilor date prin procesele-verbale incheiate cu

ocazia verificarii tehnice oficiale, sa examineze in mod regulat registrul de evidenta a

supravegherii si sa ia masuri pentru remedierea imediata a defectelor semnalate;

- sa urmareasca afisarea in locurile stabilite a instructiunilor de exploatare a macaralelor, a

codului de semnalizare, precum si a instructiunilor pentru folosirea elementelor de

prindere si legare;

- sa interzica manevrarea macaralelor de catre persoane neautorizate;

- sa efectueze instructajul profesional si de protectia muncii cu macaragiii, o data pe

semestru;

- sa organizeze reexaminarea periodica anuala a macaragiilor si sa participe in comisia de

reexaminare;

- sa colaboreze la intocmirea planului de intretinere, revizii si reparatii si sa urmareasca

indeplinirea lui la termenele prevazute;

- sa intocmeasca planul anual de verificari tehnice periodice si sa-l inainteze la ISCIR-

INSPECT IT in termenul stabilit;

- sa urmareasca efectuarea reparatiilor verificate de inspectorii de specialitate ai ISCIR-

INSPECT IT numai de catre agenti economici autorizati conform prevederilor prezentei

prescriptii tehnice;

- sa urmareasca executarea la termenele prevazute a verificarilor cablurilor, lanturilor si ale

celorlalte dispozitive de prindere si legare a sarcinilor in conformitate cu prevederile

prescriptiei tehnice PT R14-2002;

- sa urmareasca modul in care se asigura supravegherea macaralelor in toate sectiile,

santierele sau sectoarele de lucru si in toate schimburile de lucru;

- sa tina evidenta macaragiilor;

AMT 125



pagina 55 / 105

- sa aduca la cunostinta ISCIR-INSPECT IT, in cazul transferarii unei macarale, noul

detinator caruia ii va transmite cartea macaralei si documentatia tehnica.

5.5 Registrul de supraveghere

Pentru fiecare macara unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta a supravegherii in

care macaragiii si seful echipei de intretinere si revizie sunt obligati sa scrie sub semnatura toate

observatiile avute asupra macaralei respective. De asemenea vor inscrie sub semnatura

remedierile care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a reparatiilor.

Macaragiii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei, in timpul lucrului (daca este

cazul) si la predarea macaralei sau la incetarea lucrului. Daca nu au nimic de semnalat, vor

mentiona in scris acest lucru la preluarea si la predarea macaralei.

Daca legatorii de sarcina au observat defectiuni la cablurile si lanturile de tractiune sau de legare

sau un zgomot anormal produs de macara, vor nota aceasta in registrul de evidenta a

supravegherii.

In registrul de evidenta a supravegherii se vor inscrie, de asemenea, sub semnatura dispozitiile

pentru oprirea macaralelor din functiune, ca urmare a unor deficiente care afecteaza siguranta in

functionare inclusiv natura deficientelor respective.

Registrul de evidenta a supravegherii se va intocmi dupa modelul dat in anexa A din prescriptia

tehnica R1-2003, colectia ISCIR, se va numerota, snurui si viza de catre conducerea unitatii

detinatoare.

Registrul se va pastra in bune conditii la macaraua respectiva. Operatorul RSVTI va verifica si

viza acest registru periodic, cel putin o data pe semestru.

AMT 125



pagina 56 / 105

Capitolul 6. INTRETINERE, REVIZII TEHNICE,

REPARATII CURENTE

6.1 Generalitati

Intretinerea si revizia automacaralei se executa de catre un agent economic autorizat ISCIR care

poseda un personal specializat si instruit in acest scop. Reviziile si reparatiile curente se executa

dupa normativul pentru repararea utilajelor si instalatiilor de ridicat si transportat sau alt

normativ elaborat de forul tutelar al beneficiarului. Durata de serviciu pentru automacarale de

11-16 t este reglementata (conform producator macara) la 15 ani sau 45000 ore de functionare.

Pentru intocmirea ciclului de reparatii al automacaralei se recomanda :

- durata de serviciu normata : 15 ani sau 45 000 ore;

- durata de functionare intre doua revizii tehnice Rt: 315 ore;

- durata de functionare intre doua reparatii curente Rcl: 1260 ore;

- durata de functionare intre doua reparatii curente Rc2: 3780 ore;

- durata de functionare intre doua reparatii capitale Rk: 11340 ore;

Societatea care are in dotare automacaraua va tine separat evidenta orelor lucrate si a parcursului

in km, in vederea programarii reparatiilor.

Automacaraua a fost livrata beneficiarului in perfecta stare de functionare, cu reglajele executate

corect astfel ca sa se asigure buna functionare a acesteia. In exploatare, intretinerea, verificarile

si reglajele vor fi asigurate de beneficiar prin intermediul agentului economic de intretinere

autorizat ISCIR, iar dupa reparatii, reglajele si probele de casa vor fi executate de acest agent

economic. Cu ocazia probelor de casa se vor verifica functionarea si reglajul tuturor

mecanismelor automacaralei inclusiv a dispozitivelor de siguranta si semnalizare. Rezultatele

obtinute vor fi consemnate in procesul-verbal de receptie.

6.2 Intretinerea automacaralei

Intretinerea cuprinde in general executarea urmatoarelor operatii:

- executarea ungerii la locurile si termenele prevazute in schema de ungere (figura 6.1);

- controlul nivelului uleiului din rezervorul hidraulic si completarea lui daca este cazul;

- verificarea si reglarea dispozitivelor de siguranta si a franelor;

- verificarea elementelor de fixare a cablului si intretinerea cablului;

- verificarea etanseitatii la circuitele hidraulice si pneumatice si remedierea defectiunilor

constatate;

- verificarea functionarii si fixarii aparatelor de comanda si semnalizare;

- verificarea legaturilor electrice;

AMT 125



pagina 57 / 105

- inlocuirea sau repararea pieselor care se deterioreaza prin uzura in timpul functionarii

automacaralei;

- strangerea suruburilor slabite si asigurarea lor;

- curatirea automacaralei.

Lucrarile de intretinere se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii automacaralei.

Intretinerea si revizia autosasiului automacaralei se va face conform prescriptiilor furnizorului.

Macaragiul va participa la lucrarile efectuate cu ocazia reviziilor periodice.

Lucrarile de intretinere si revizie a automacaralei vor fi precedate de masuri corespunzatoare de

prevenirea accidentelor.

In timpul schimbarii uleiului, alimentarii cu motorina, ungerii, completarii lichidului de frana si a

lichidului antigel, se vor respecta cu strictete normele de prevenire a incendiilor si indicatiile

corespunzatoare manipularii substantelor respective.

Inaintea oricarei reparatii prin sudura electrica direct pe automacara se vor scoate sigurantele

instalatiei electrice si se vor decupla bateriile.

In timpul reparatiei feriti instalatia hidraulica de patrunderea impuritatilor. Prin aceasta prelungiti

viata pompelor si motoarelor hidraulice, precum si a intregului sistem hidraulic. Utilizati

intotdeauna capacele si dopurile de protectie.

Nota: desfacerea sigiliilor, remedierea defectiunilor precum si eventualele reglaje ale instalatiei

hidraulice si pneumatice, se vor efectua in perioada de garantie numai in prezenta delegatului

uzinei constructoare. La strangerea suruburilor de fixare se vor respecta urmatoarele momente de

strangere (daNm).

Material surub M5 M6 M8 M10 M12

8,8 0,60 1,10 2,50 4,70 8

10,9 0,90 1,50 3,40 6,50 10

Material surub M14 M16 M18 M20 M22

8,8 12 18 25 33 43

10,9 17,50 26 36 47 60

AMT 125



pagina 58 / 105

figura 6.1 – schema de ungere

AMT 125



pagina 59 / 105

Pozitia

Denumirea

Nr.

locu

rilor

de

unge

re

Lubrifiantul

Interval ungere (ore de functionare) Greutatea

(kg) 50 300 1200

1 Rulment axial 6 0,2 A

2 Pinionul si coroana dintata 1 0,2 C

3 Suprafetele de alunecare 12 0,5 C

4 Role de cablu 9 0,2 C

0 Role de sustinere cablu 8 picaturi B

6 Rola si articulatiile limitator 6 picaturi B

7 Articulatia carlig 2 picaturi B

8 Articulatiile franei de ridicare si rotire 2 picaturi B

9 Articulatiile pedalelor 2 picaturi B

10 Articulatiile comenzilor 32 picaturi B

11 Articulatiile rolei de apasare 12 picaturi B

12 Articulatiile indicator brat 3 picaturi B

13 Cuplaj cardanic 2 0,05 C

14 Articulatiile cilindrilor 2 0,1 C

15 Articulatia bratului 2 0,1 C

16 Articulatia calajului 2 0,1 C

17 Articulatiile limitatorului 2 picaturi B

18 Role de ghidaj si intinzator cablu 8 picaturi B

19 Articulatiile glisierelor 4 0,05 C

20 Cablu 1 3 C

21 Ghidajul arcului 1 picaturi B

AMT 125



pagina 60 / 105

Pozitia

Denumirea

Nr.

locu

rilor

de

unge

re

Lubrifiantul

Interval ungere (ore de functionare) Greutatea

(kg) 50 300 1200

22 Reductorul de rotire 1 4,5 B

23 Troliu planetar 1 10 B

24 Reductor 1 4 B

25 Rulmentii rolelor de lant 6 0,005 A

26 Rulmentii rolei cilindrului 2 0,1 A

27 Rulmentul axial al carligului 1 0,1 A

28 Rulmentii rolei de apasare 2 0,05 A

29 Lant 1 1/2" flyer si lant cu role 3/4" 2 4 D

30 Rezervor de ulei 1 350 E

Simbol Felul lubrifiantului

A Unsoare consistenta Rul S140

B Ulei rafinat 309

C Unsoare consistenta u100

D Seu fiert cu grafit

E Ulei hidraulic aditivat H60A

AMT 125



pagina 61 / 105

OBSERVATIE!

- Nivelul uleiului din instalatia hidraulica se va controla saptamanal si la nevoie se va completa.

- Prima schimbare a uleiului se va face dupa 200 ore de functionare; urmatoarele schimbari se vor face dupa aproximativ 1200 ore de functionare.

- Periodic, elementul filtrant si carcasa filtrului se curata si se spala; in caz de degradare, elementul filtrant se inlocuieste.

- Nivelul uleiului la pozitiile 22, 23 si 24 se va controla saptamanal si la nevoie se va completa pana la nivelul prescris.

- Toate elementele in miscare vor fi unse la montaj si la fiecare revizie periodica cu lubrifiantul prevazut in tabel.

- Intretinerea autocamionului si limitatorului de moment se vor face dupa prescriptiile producatorului.

- Cantitatile de lubrifianti sunt informative.

6.3 Reglaje si verificari

6.3.1 Autosasiul

Reglajele si verificarile la autosasiul macaralei se vor face conform prescriptiilor furnizorului.

6.3.2 Rezervorul de ulei din platforma fixa si accesbriile sale

In stare de lucru rezervorul de ulei va fi tot timpul presurizat. Presurizarea se realizeaza cu aer

preluat de la rezervorul de aer comprimat al autosasiului la presiunea de aproximativ 0,80

daN/cm2, presiune care se realizeaza prin reductorul de presiune si supapa de retinere.

Presurizarea si depresurizarea se realizeaza prin actionarea manetei robinetului de inchidere in

sensul indicat de sageata marcat pe acest robinet. La depresurizare aerul se evacueaza in

atmosfera.

6.3.2.1 Verificarea nivelului uleiului in rezervor, se face in felul urmator:

- se depresurizeaza rezervorul;

- se desurubeaza din capac dopul si se extrage in afara indicatorul de nivel.

Nivelul normal al uleiului este intre cele doua semne.

6.3.2.2 Reglarea supapei de siguranta a rezervorului hidraulic

Reglarea supapei de siguranta a rezervorului hidraulic se face pe stand pentru presiunea de 1,30

daN/cm2. Dupa reglare supapa de siguranta se sigileaza. Reglarea supapei de siguranta se poate

efectua si pe automacara in felul urmator:


- se desurubeaza indicatorul de nivel al uleiului din rezervor;

- se monteaza in locul indicatorului de nivel prin intermediul unei reductii M 22x1,5 la M

12x1,5 un manometru pentru aer;

- se pune maneta robinetului de inchidere pe pozitia de presurizare rezervor;

AMT 125



pagina 62 / 105

- se roteste surubul de reglaj al supapei pana cand manometrul indica presiunea de 1,30

daN/cm2.

Pentru aceasta supapa reductorului de presiune trebuie sa fie reglata la 1,40 daN/cm2.

6.3.2.3 Reglarea reductorului de presiune a rezervorului hidraulic

Reglarea reductorului de presiune se face pe stand pentru presiunea de 0,80 daN/cm2. Dupa

reglare se sigileaza. Reglarea reductorului de presiune se poate efectua si pe automacara in felul

urmator:


- se desurubeaza indicatorul de nivel al uleiului din rezervor;

- se monteaza in locul indicatorului de nivel prin intermediul unei reductii M 22 x 1,5 la M

12x1,5 un manometru pentru aer;

- se pune maneta robinetului de inchidere pe pozitia de presurizare rezervor;

- se roteste surubul de reglaj al supapei pana cand manometrul indica presiunea de 0,80

daN/cm2.

6.3.3 Filtrele instalatiei hidraulice

In timpul primelor 300 de ore de functionare elementul magnetic al filtrelor trebuie curatat zilnic.

Prima inlocuire a cartusului filtrant se face dupa primele 50 ore de functionare. Dupa

urmatoarele 100 ore de functionare se va face a doua inlocuire a cartusului filtrant. Inlocuirile

ulterioare ale cartusului filtrant se fac dupa fiecare 500 de ore de functionare, precum si la fiecare

schimbare a uleiului din rezervorul hidraulic.

Pentru curatirea filtrelor se procedeaza astfel:


- se desfac piulitele fluture de la capacul filtrului si se scoate capacul cu elementul

magnetic;

- se vor indeparta cu atentie particulele metalice fixate pe elementul magnetic;

- la reasamblare, se va verifica cu atentie punerea la loc a inelului de etansare si a resortului

de presiune;

- se efectueaza presurizarea rezervorului de ulei.

Pentru inlocuirea cartusului filtrant, se procedeaza mai intai ca la curatirea elementului magnetic,

apoi dupa demontarea resortului si a inelului de sprijin se poate extrage cartusul de hartie pentru

a se arunca:

- se introduce cartusul nou si se executa operatiile de montare asigurandu-se asezarea

corecta a inelului de sprijin a resortului si a inelului de etansare;

- se deschide trecerea aerului comprimat spre rezervor realizand presurizarea rezervorului.

AMT 125



pagina 63 / 105

6.3.4. Verificarea functiilor limitatorului de blocare comenzi

Pentru a nu permite lucrul cu automacaraua decat in pozitie calata, a fost introdus acest limitator

care permite actionarea mecanismelor automacaralei numai dupa inchiderea contactului sau.

Acest limitator nu necesita o intretinere speciala, reglajul limitatorului se poate face prin

modificarea pozitiei parghiei basculante a declansatorului. Reglajul este corect atunci cand

limitatorul de blocare a comenzii permite actionarea mecanismelor numai in pozitia complet

extinsa a calajelor, el anclansind cu 5 -10 mm inainte de sfarsitul cursei de extindere a calajelor.

6.3.5. Verificarea grupului de pompare

6.3.5.1 Reductorul de antrenare a pompelor

La reductorul de antrenare a pompelor se fac urmatoarele verificari:

- se verifica fixarea reductorului pe suportul sau de platforma fixa. La nevoie se strang si se

asigura suruburile de fixare;

- se verifica eventualele scurgeri de ulei si daca se constata existenta lor se inlatura cauza;

- se asculta cu atentie functionarea reductorului. Zgomotul trebuie sa fie uniform si

continuu neamplificat de zgomote particulare deosebite;

- nivelul uleiului in reductor va fi pana in dreptul dopului din axa reductorului din partea

inferioara dintre cele doua capace si poate fi verificat prin scoaterea capacului;

- la fiecare schimbare a uleiului se vor curata si cele doua elemente magnetice montate in

dopurile din partea inferioara a reductorului;

- dupa orice schimbare a rulmentilor in reductor se va face o verificare de proba

examinandu-se in principal sa nu existe scurgeri de ulei pe langa inelele de etansare si

garniturile de etansare si reglajul corect al rulmentilor prin ascultarea zgomotelor de

functionare si variatia temperaturii.

6.3.5.2 Arborele cardanic de antrenare

In principiu se verifica vizual starea acestuia, prezenta lubrifiantului in articulatiile cardanice,

fixarea si zgomotul in timpul functionarii.

6.3.5.3 Pompele hidrostatice

Pompele ca si motoarele hidrostatice nu necesita operatii speciale de intretinere. Daca se constata

abateri mari de la parametrii initiali ele se vor inlocui.

Se verifica strangerea suruburilor de fixare si etanseitatea legaturilor hidraulice.

AMT 125



pagina 64 / 105

6.3.6 Mecanismul de rotire

6.3.6.1 Rulmentul de sprijin si rotire

La rulmentul de sprijin si rotire se fac urmatoarele operatii:

- Se verifica saptaminal strangerea suruburilor de fixare a rulmentului de sprijin si rotire.

Verificarea si strangerea suruburilor se efectueaza cu cheia dinamometrica pentru

momentul de strangere de 48 kgm.

- Se verifica si se unge periodic conform schemei de ungere prin cele sase ungatoare ale

rulmentului de rotire. Pentru ungere se foloseste unsoare consistenta Rul S. Pentru caile

de rulare se mai poate folosi unsoare consistenta Li-Ca-Pb-3 M.

Unsoarea trebuie sa fie abundenta pentru a forma un guler aparator de jur imprejurul santurilor

dintre inele si coroana dintata. O repartizare uniforma a unsorii este absolut necesara. Pentru

aceasta in timpul ungerii se va roti platforma.

- Inainte si dupa o perioada de oprire mai indelungata a automacaralei ungerea rulmentului

de sprijin este obligatorie.

- Curatirea automacaralei se va face cu atentie pentru a nu introduce apa la caile de rulare.

Dupa curatire, rulmentul se va gresa.

- Coroana dintata si pinionul mecanismului de rotire se unge conform schemei de ungere

cu unsoare consistenta U100. Frecventa ungerii variaza in functie de conditiile de

functionare. In general, aceasta ungere se face la 50 de ore de functionare. La fiecare

ungere se controleaza vizual si starea danturii.

- Inainte si dupa o perioada de oprire mai indelungata a automacaralei ungerea coroanei

dintate si a pinionului mecanismului de rotire este obligatorie (in special la stocare, etc)

6.3.6.2 Reductorul planetar al mecanismului de rotire

- Se verifica strangerea suruburilor.

- Se verifica etanseitatea si nivelul de ulei.

- Schimbarea uleiului se face conform schemei de ungere.

- Completarea uleiului se va face pana la jumatatea paharului de umplere.

6.3.6.3 Frana mecanismului de rotire

Frana mecanismului de rotire a platformei este o frana cu saboti Ø 206 x 60 mm cu actionare

hidraulica de la cilindru de frana.

Frana este montata in interiorul carcasei suport a motorului hidrostatic. Carcasa este montata pe

reductorul planetar si este coaxiala cu acesta.

AMT 125



pagina 65 / 105

Frana se regleaza atunci cind eficacitatea ei a scazut. Reglarea se face prin ferestrele de acces din

corpul carcasei in modul urmator :

- cu ajutorul unei chei cu deschiderea de 17 mm se rotesc cele 2 bolturi excentrice in sensul

apropierii ferodoului sabotilor de tambur;

- jocul intre tambur si ferodoul sabotilor trebuie sa fie de 1,2 mm pentru a se evita

incalzirea franei.

Se verifica articulatiile franei mecanismului de rotire si se face ungerea articulatiilor conform

schemei de ungere.

6.3.6.4 Eliminarea aerului din circuitul de franare al rotirii

Pentru aceasta operatie sunt necesare, o cheie de purjare, un furtun de purjare, si un vas de sticla.

- Se scoate dopul de protectie al circuitului hidraulic de frana si se fixeaza capatul

furtunului de purjare la capatul conic al robinetului de purjare.

- Se introduce cheia de purjare pe furtun si se aseaza pe robinet.

- Se introduce extremitatea libera a furtunului in vasul pe jumatate plin cu lichid de frana.

Fundul vasului va trebui sa se afle deasupra nivelului robinetului.

- Se deschide robinetul.

- In timpul operatiunii de purjare se va verifica nivelul lichidului in cilindrul principal de

frana si in acelasi timp se va completa.

- Se manevreaza pedala de frana pana la completa disparitie a bulelor de aer.

ATENTIE! Nivelul lichidului in cilindrul principal al franei nu trebuie sa scada prea mult deoarece exista riscul de a se aspira aer.

- Dupa ultima manevrare a pedalei, ea nu se va elibera decat dupa ce s-a inchis robinetul.

- Se scoate furtunul si se pune la loc dopul de cauciuc.

- Dupa completarea lichidului, cilindrul principal se astupa cu surubul dop.

6.3.6.5 Motorul hidrostatic pentru actionarea rotirii

Motorul hidrostatic pentru actionarea rotirii nu necesita operatii speciale de intretinere. Daca se

constata abateri mari de la parametrii initiali el se va inlocui. Se va verifica strangerea

suruburilor de fixare a motorului hidrostatic, precum si etanseitatea legaturilor hidraulice.

AMT 125



pagina 66 / 105

6.3.7 Mecanismul de ridicare-coborare

6.3.7.1 Troliul mecanismului de ridicare

- Se verifica daca suruburile de fixare a motorului hidrostatic, a capacelor lagarelor suport,

a capacelor tamburului, a suportului franei, sunt stranse si asigurate corect.

- Se verifica toate etansarile neadmitandu-se nici un fel de scurgeri de ulei si unsoare.

- Se urmareste buna functionare fara zgomote anormale si fara incalzire excesiva.

- Se efectueaza ungerea lagarelor tamburului si inlocuirea uleiului in tambur conform

schemei de ungere.

- Golirea uleiului uzat se face prin demontarea dopului de golire si a dopului de umplere.

Dupa insurubarea dopului de golire, uleiul proaspat se introduce prin orificiul de umplere

pana cand nivelul de ulei ajunge la orificiul de umplere. Intervalele de verificare,

completare si inlocuire a uleiului in tambur sunt cele prevazute in schema de ungere.

Dopurile de golire si umplere sunt marcate pe tambur prin tablita indicatoare.

6.3.7.2 Frana mecanismului de ridicare-coborare

Troliul mecanismului de ridicare este prevazut cu o frana cu banda actionata hidraulic. Troliul

este normal franat, defranarea producandu-se numai la comanda de coborare a sarcinii, respectiv

la existenta presiunii in circuitul hidraulic de coborare (vezi schema hidraulica).

Grosimea benzilor de ferodou nu trebuie sa fie mai mica de 2,5 mm. Jocul intre ferodou si

tambur in stare defranata, la cursa maxima a pistonului cilindrului hidraulic de franare trebuie sa

fie de 0,85 - 1 mm.

Uzura ferodoului se poate compensa prin strangerea benzii cu ajutorul mansonului filetat montat

la capatul benzii. In cazul in care grosimea benzii de ferodou este mai mica decat 2,5 mm se va

inlocui banda.

Se verifica articulatiile franei si se unge conform schemei de ungere.

6.3.7.3 Motorul hidrostatic pentru actionarea ridicarii

Motorul hidrostatic pentru actionarea ridicarii nu necesita operatii speciale de intretinere. Daca

se constata abateri mari de la parametrii initiali se va inlocui.

6.3.7.4 Alte verificari

- Rolele de cablu, role de sustinere cablu, role de ghidaj, rola de apasare, se verifica starea

rolelor a articulatiilor si lagarelor, strangerea suruburilor, existenta lubrifiantului si

efectuarea ungerii conform schemei de ungere.

- Mufla si carligul, se verifica starea, rotirea usoara a carligului, existenta lubrifiantului in

articulatii si ungerea conform schemei de ungere.

Se mai verifica existenta si buna functionare a dispozitivului de siguranta, aparatoarea

rulmentului carligului pentru a nu intra murdarie la rulment, strangerea scuturilor muflei intre

AMT 125



pagina 67 / 105

cele patru tevi distantier, strangerea corespunzatoare a suruburilor si prezenta saibelor si

placutelor de siguranta.

- Se verifica fixarea capetelor de cablu la tambur prin pana de fixare si la capatul bratului

prin papucul de cablu. Cablul se verifica conform celor indicate la capitolul 6.3.8.

6.3.8 Verificarea in exploatarea cablurilor

A. Generalitati

1. Prezentele prescriptii se refera la verificarea in exploatare a cablurilor, funiilor si benzilor din

material textil sau plastic folosite ca elemente de rezistenta la macara, pentru legarea sarcinilor si

altele.

2. Nerespectarea prevederilor din prezentele prescriptii se sanctioneaza conform legislatiei in

vigoare.

B. Cabluri

1. In exploatare, cablurile (cu exceptia celor folosite ca element de legare al sarcinii), se vor

verifica periodic conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Felul operatiei Periodicitatea operatiei Personalul care executa

verificarea 1

Verificarea aspectului si fixarii capetelor

a) Zilnic, la inceputul fiecarui schimb

Personalul care manevreaza instalatii de ridicat.

b) Cel putin odata la doua saptamani

Seful echipei de intretinere a instalatiei de ridicat.

2 Verificarea amanuntita a starii tehnice

a) O data pe luna Seful echipei care raspunde de intretinerea instalatiei de ridicat sau inlocuitorul acestuia.

b) La verificarea tehnica oficiala a instalatiei de ridicat

Inspectorul ISCIR sau responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de ISCIR.

2. Inainte de verificare cablurile si lanturile se curata prin spalare cu petrol astfel ca eventualele

defecte sa poata fi observate usor. Se interzice curatarea prin ardere.

3. Observatiile rezultate in urma verificarilor se inscriu, dupa caz, in:

- registrul de evidenta a supravegherii instalatiei (cazurile 1a, 1b, 2a din tabelul anterior);

- cartea instalatiei de ridicat – partea de exploatare (cazul 2b din tabelul anterior).

AMT 125



pagina 68 / 105

4. Pentru verificarea gradului de uzura, cablurile si lanturile se examineaza in timp ce se

infasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, moleta, roata cu alveole sau rola, dupa

caz.

5. La verificarea cablurilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte:

- deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari, etc) sau innodari;

- sarme rupte, plesnite sau incrucisate;

- uzuri (provenite din exploatarea normala, din ruginire, din corodare, etc).

6. Un cablu se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare.

La scoaterea din functiune a unui cablu se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii:

a) unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit, etc);

b) prezinta deformari cum ar fi: deformare elicoidala, deformare in colivie, extrudare a

toroanelor sau firelor, crestere sau diminuare locala a diametrului cablului, aplatizare,

ochiuri sau bucle stranse, frangeri;

c) numarul sarmelor rupte este egal cu sau mai mare decat cel indicat in anexa A din PT

R14-2002, colectia ISCIR;

d) prezinta rupturi ale firelor in dreptul fixarilor de capat;

e) concentratia de rupturi de fire este limitata la o lungime mai mica decat 6d sau se situeaza

intr-un toron, chiar daca numarul de fire rupte este mai mic decat cel indicat in anexa A

din PT R14-2002, colectia ISCIR;

f) creste numarul de rupturi de fire pana la valorile indicate in anexa A din PT R14-2002,

colectia ISCIR;

g) se diminueaza elasticitatea constatata in cadrul examinarilor periodice sau prin analize

specializate;

h) prezinta coroziune exterioara, interioara sau apar pete de rugina;

i) prezinta deteriorare vizibila la exterior, produsa prin caldura sau prin fenomen electric,

manifestata prin culori de recoacere;

j) s-a produs iesirea capetelor de sarma din impletire sau ruperea si desfacerea matisarii pe

un sfert din lungimea ei;

k) s-a produs iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate),

ruperea sau deformarea acestor inele.

7. Daca prin constructie un cablu nu se incadreaza in prevederile anexei A din PT R14-2002,

colectia ISCIR, numarul de sarme rupte care determina scoaterea acestuia din uz se stabileste

AMT 125



pagina 69 / 105

inmultind numarul de sarme prevazute in anexa A din PT R14-2002, colectia ISCIR, pentru

cablul de constructia cea mai apropiata cu un coeficient de corectie egal cu raportul dintre

numarul de sarme ale cablului care trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta.

8. Sectiunea utila a cablului aflat in exploatare se determina scazand sectiunea insumata a

sarmelor rupte sau corodate din sectiunea totala a sarmelor cablului nou.

Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte este indicata folosirea mijloacelor de

control nedistructiv.

9. Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.

Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate atunci fiecare cablu se inlocuieste in functie

de starea lui.

10. Utilizarea cablurilor este permisa numai daca fixarea capetelor acestora corespunde

prevederilor standardelor in vigoare, prescriptiilor tehnice specifice si indicatiilor din cartea

instalatiei – partea de constructie.

11. Dupa montarea unui cablu nou este necesar sa se execute mai intai unele miscari cu o sarcina

redusa (circa 10% din sarcina nominala), dupa care sarcina se mareste treptat pana la sarcina

maxima, prin aceasta realizandu-se asezarea corecta a constructiei cablului si prelungirea duratei

de viata a acestuia.

ATENTIE! Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu corespunde prevederilor prescriptiei tehnice R14-2002, colectia ISCIR, in vigoare, si instructiunilor din „Cartea tehnica a macaralei”.

AMT 125



pagina 70 / 105

Informatii privind scoaterea din uz a cablurilor

Numar de fire active ale toroanelor exterioare1)

n

Constructii curente date cu titlu de

exemplu1)

Numar de fire rupte vizibile3) in corelatie cu oboseala cablului dintr-o instalatie de ridicat, care conduc la scoaterea din functiune

Grupa de clasificare a mecanismelor

M1, M2, M3, M4

Grupa de clasificare a mecanismelor

M5, M6, M7, M8

In cruce Paralel In cruce Paralel

Pe o lungime4) de Pe o lungime4)

de

6d 30d 6d 30d 6d 30d 6d 30d

n ≤ 50 6x7(6/1) 2 4 1 2 4 8 2 4

51 ≤ n ≤ 75 6x19(9/9/1)*)

3 6 2 3 6 12 3 6

76 ≤ n ≤ 100 - 4 8 2 4 8 16 4 8

101 ≤ n ≤ 120

8x19(9/9/1)*)

6x19(12/6/1)

6x19(12/6+6F/1) 6x25FS(12/12/1)

*)

5 10 2 5 10 19 6 10

121≤ n ≤ 140 - 6 11 3 6 11 22 6 11

141≤ n ≤ 160 8x19(12/6+6F/1) 6 13 3 6 13 26 6 13

161≤ n ≤ 180 6x36(14/7+7/7/1)*)

7 14 4 7 14 29 7 14

181≤ n ≤ 200 - 8 16 4 8 16 32 8 16

201≤ n ≤ 220 6x41(16/8+8/8/1)*)

9 18 4 9 18 38 9 18

221≤ n ≤ 240 6x37(18/12/6/1) 10 19 5 10 19 38 10 19

241≤ n ≤ 260 - 10 21 5 10 21 42 10 21

261≤ n ≤ 280 - 11 22 6 11 22 45 11 22

281≤ n ≤ 300 - 12 24 6 12 24 48 12 24

n > 3002) - 0,04n 0,08n 0,02n 0,04n 0,08n 0,16n 0,04n 0,08n

1) Firele de umplutura nu trebuie sa fie considerate fire active si vor fi excluse examinarii.In cablurile cu mai multe straturi de toroane nu se considera decat stratul exterior vizibil. In cablurile cu inima de otel aceasta este considerata ca un toron interior. 2) Mediile calculate ale rupturilor vizibile cu ochiul liber trebuie sa fie rotunjite la un numar intreg.In cazul cablurilor avand in toroanele exterioare fire de diametru mai mare decat cel standardizat evidentierea in tabel se face prin asterisc (*). 3) Un fir rupt poate avea doua extremitati vizibile. 4) d- diametrul nominal al cablului.

AMT 125



pagina 71 / 105

C. Elemente de legare a sarcinilor

1. In timpul exploatarii elementele de legare si prindere a sarcinii se vor verifica periodic,

conform prevederilor din tabelul urmator:

Nr. crt. Felul operatiei Periodicitatea operatiei Personalul care executa

verificarea 1

Verificarea aspectului si fixarii capetelor

a) Zilnic, la inceputul fiecarui schimb

Personalul care manevreaza instalatiile de ridicat.

2

Verificarea amanuntita a starii tehnice

a) Cel putin la doua saptamani Seful echipei care raspunde de intretinerea instalatiei de ridicat sau inlocuitorul acestuia.

b) La verificarea tehnica oficiala a instalatiei de ridicat

Inspectorul ISCIR sau responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de ISCIR.

2. Cablurile de ridicare a sarcinilor se scot din functiune conform prevederilor de la paragraful

„B. Cabluri”.

3. Verificarea funiilor trebuie sa fie efectuata atat in exterior cat si in interior (prin despletirea

funiei) pentru a se constata daca o funie cu aspect exterior corespunzator nu prezinta defecte

interne (ruperea firelor, aparitia fainii din fire, etc).

4. O funie se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare.

La scoaterea din functiune a unei funii se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii:

a) toroanele isi pierd forma lor rotunda;

b) firele se rup si se rasfira destramandu-se pe suprafetele de contact ale toroanelor;

c) interiorul funiei incepe sa putrezeasca.

5. Benzile din material metalic, textil sau plastic se scot din functiune conform criteriilor

prevazute in standardele in vigoare.

La scoaterea din functiune a unor benzi din material metalic, textil sau plastic se va avea in

vedere cel putin urmatorul criteriu :

- prezinta fisuri sau rupturi.

6. Atunci cand in timpul exploatarii se constata prezenta defectelor mentionate la punctele

anterioare, elementele de legare si prindere a sarcinii se inlocuiesc cu altele noi. Acestea se vor

supune, inainte de darea in exploatare, unei incercari statice cu o sarcina de 2 ori mai mare decat

sarcina pentru care au fost construite.

AMT 125



pagina 72 / 105

7. Rezultatele incercarii statice si ale verificarilor periodice se trec in registrul de supraveghere a

instalatiei pe care elementele de legare si prindere a sarcinii respective o deservesc.

8. Elementele de legare si prindere a sarcinii se vor pastra in locuri uscate, ferite de agenti

corozivi si de deteriorari mecanice.

9. Rezultatele incercarii statice si ale verificarilor periodice se trec in „Registrul de

supraveghere" al macaralei.

10. Pastrarea si depozitarea elementelor de legare se va face in locuri uscate, ferite de agenti

corozivi si de deteriorari mecanice. Se recomanda pastrarea elementelor de legare prin

suspendare pe capre confectionate in acest scopt.

6.3.9 Verificarea cilindrilor hidraulici de la mecanismele de calare, basculare si telescopare

La cilindrii hidraulici de actionare a mecanismelor se vor verifica urmatoarele:

- prinderea acestora in suportul lor, starea hoiturilor si a articulatiilor, existenta sigurantelor

si a asigurarilor, strangerea suruburilor;

- lipsa scurgerilor de ulei;

- existenta lubrifiantului si efectuarea ungerii conform schemei de ungere.

6.3.10 Verificarea bratului

6.3.10.1 Glisierele si ghidajele tronsoanelor bratului

Pentru o buna functionare a glisierelor bratului este necesara ungerea corespunzatoare a

articulatiei glisierelor. Glisierele (patinele) se executa din polimer cu grafit si nu necesita ungere.

Pentru o buna asezare a lor pe talpile chesoanelor bratului este necesara gresarea articulatiilor.

Gresarea se face cu unsoare consistenta. In general este necesar ca aceasta operatie sa se

efectueze la fiecare 300 de ore de functionare (a se vedea schema de ungere). In timpul vopsirii,

glisierele se vor feri de patrunderea vopselei.

Cel putin la fiecare 300 ore se va verifica si fixarea glisierelor de suportul lor, strangerea

suruburilor si asigurarea lor, fixarea boltului glisierei, asigurarea boltului de blocare Ø6 cu

splintul. Pentru ghidajele laterale este suficient a se verifica starea lor si prinderea pe suporti.

6.3.10.2 Actionarea cu lanturi

Buna functionare precum si durata de exploatare a transmisiei cu lanturi este conditionata de

ungerea corespunzatoare a transmisiei cu lanturi si de intinderea corecta a lantului. Periodicitatea

ungerii si calitatea lubrifiantului sunt cele indicate in schema de ungere. Pentru ungerea lantului

se poate utiliza si unsoarea consistenta de rulmenti, in aceasta situatie periodicitatea ungerii fiind

mai redusa.

Intinderea lanturilor se efectueaza cu ajutorul celor doua intinzatori de lant prin strangerea

piulitelor si asigurarea cu contra piulite.

AMT 125



pagina 73 / 105

Un lant se considera suficient intins atunci cand la o apasare cu mana va capata o sageata de 12-

25 mm.

Intinderea lantului este descrisa in desenul de montaj al bratului.

OBSERVATIE! Mufla, rolele de cablu, rolele de sustinere a cablului, rolele de ghidaj, carligele au fost cuprinse la mecanismul de ridicare — la punctul 6.7.3.4. Demontarea si montarea bratului in vederea efectuarii operatiei de intretinere reglaje si reparatii este cuprinsa in desenul de montaj al bratului, plansa 2 (faza B). Intinderea cablului electric din brat se efectueaza tot cu ajutorul unui intinzator de cablu conform celor descrise in desenul desenul de montaj al bratului, plansa 2 (faza B).

6.3.11 Dispozitive de siguranta

6.3.11.1 Limitatorul de moment

Limitatorul de moment se programeaza si se regleaza de catre intreprinderea executanta conform

prescriptiilor intreprinderii furnizoare.

Verificarea reglajului se efectueaza incarcand carligul cu o sarcina statica egala cu 1,20 x Qn

(sarcina nominala corespunzatoare lungimii telescopate si unghiului bratului respectiv razei de

actiune). La aceasta sarcina limitatorul nu trebuie sa permita ridicarea sarcinii.

Limitatorul de moment nu necesita reglaje in timpul exploatarii. Este strict interzis a se umbla la

limitatorul de moment in timpul exploatarii.

6.3.11.2 Limitatorul de cursa pentru ridicare

Limitatorul de cursa pentru ridicare are drept scop sa limiteze cursa de ridicare pentru ca la

capatul cursei de ridicare mufla sa nu loveasca in rolele din capul bratului.

La limitatorul de cursa pentru ridicare se verifica cota de 500 mm a greutatii limitatorului,

precum si cota de control de 21 mm a talerului care asigura precomprimarea arcului. Reglarea se

face prin suruburile si piulitele M6.

La limitatorul de cursa pentru ridicare se mai verifica strangerea si asigurarea tuturor suruburilor

precum si existenta si integritatea celor 8 sigilii.

Dupa verificare si reglare limitatorul se va sigila. Reglarea si verificarea limitatorului de cursa

pentru ridicare se va face in mod obligatoriu la fiecare montare si demontare a bratului

suplimentar. Gresarea se efectueaza conform schemei de ungere.

6.3.11.3 Limitatorul de interblocare pentru lucrul cu brat suplimentar

Montarea si reglarea limitatorului de cursa pentru ridicare la lucrul cu bratul suplimentar precum

si interblocarea comenzilor la lucrul cu brat suplimentar au fost descrise la punctul 4.2.2.

La fiecare montare a bratului suplimentar se va verifica anclansarea limitatorului de interblocare

pentru lucrul cu brat suplimentar precum si fixarea acestuia pe suportul sau.

AMT 125



pagina 74 / 105

6.3.11.4 Limitatorul de cursa pentru coborare

Limitatorul de cursa pentru coborare are drept scop evitarea desfasurarii totale a spirelor de pe

tambur, cand mai raman 2-3 spire de rezerva, rola de urmarire trebuie sa actioneze asupra

limitatorului, care va semnaliza acustic si optic, pe pupitrul de comanda (a se vedea punctul

4.4.1.2.2) sub aceasta limita nefiind voie sa se lucreze. La limitatorul de cursa pentru

desfasurarea cablului se regleaza apasarea rolei de urmarire a cablului prin arcul cilindric pentru

ca rola limitatorului sa urmareasca tot timpul cablul. Parghia basculanta de declansare a

limitatorului se regleaza pentru ca la ultimele 2–3 spire limitatorul sa intre in functiune.

Functionarea se constata prin prezenta semnalului acustic si optic.

La fiecare reglaj se va face si strangerea si asigurarea suruburilor si hoiturilor.

Ungerea rolelor si articulatiilor se efectueaza conform schemei de ungere.

6.3.11.5 Indicatorul pozitiei bratului

La indicatorul pozitiei bratului se verifica buna functionare a acestuia fara de care nu se poate

lucra cu automacaraua. Jocurile in parghiile indicatorului se inlatura cu ajutorul surubului de

reglare si a piulitei M12. Se va urmari concordanta indicatiei acului indicator pe placa

indicatoare cu unghiul de basculare al bratului masurat fata de orizontala. (Unghiul se poate

calcula masurand raza de actiune si cunoscand lungimea bratului cu care s-a obtinut acea raza).

Se va verifica strangerea suruburilor si piulitelor si asigurarea hoiturilor cu splinturi.

Ungerea articulatiilor se efectueaza conform schemei de ungere.

6.3.12 Elementele constructiei metalice, ale platformei fixe, platformei rotitoare si bratului

Toate elementele constructiei metalice care sunt solicitate puternic in timpul exploatarii cum ar

fi: platforma fixa, traversele si picioarele de calare, platforma rotitoare, tronsoanele bratului, vor

fi urmarite in exploatare din punct de vedere a comportarii lor.

Se va urmari sa nu apara deformatii permanente precum si fisuri ale cusaturilor de sudura, si se

va urmari starea grundului si a vopselei de protectie.

6.3.13 Actionarea comenzilor

Se verifica sa nu existe joc in parghiile comenzilor, ca acestea sa nu frece sau sa se blocheze de

diferitele elemente ale constructiei metalice. Inlaturarea jocurilor se face cu ajutorul suruburilor

de reglaj. Ungerea articulatiilor se efectueaza conform schemei de ungere.

Cursa manetelor de comanda a distribuitoarelor se va regla cu ajutorul suruburilor de reglaj astfel

incat tijele distribuitoarelor sa efectueze cursa completa.

- limitatoarele de cursa se vor regla astfel incat la actionarea manetei sa inchida circuitul de

alimentare al electromagnetilor.

AMT 125



pagina 75 / 105

6.3.14 Instalatia hidraulica

6.3.14.1 Generalitati

Buna functionare a automacaralei este conditionata de reglajul corect al instalatiei hidraulice.

Automacaraua se preda beneficiarului reglata si sigilata.

Presiunile de reglaj ale elementelor instalatiei hidraulice sunt indicate in schema hidraulica. In

exploatare reglajul instalatiei hidraulice se asigura de beneficiar prin personal de specialitate.

Reglajul instalatiei hidraulice trebuie facut in urmatoarele conditii:

- dupa cel putin 20 de minute de functionare a motorului termic si a grupului de pompare;

- cu rezervorul hidraulic presurizat;

- cu macaraua fara sarcina in cirlig.

Reglajele instalatiei hidraulice sunt in general stabilite in timpul exploatarii, reglarea fiind

necesara, de obicei, numai dupa reparatia macaralei sau cand se constata ca nu se ating

caracteristicile functionale.

ATENTIE! In timpul operatiilor de reglaj se va inchide robinetul de pe circuitul pneumatic de presurizare a rezervorului hidraulic ori de cate ori este necesar sa se demonteze conducte sau racorduri din instalatie.

- toate racordurile demontate, ca si capetele de tevi libere vor fi astupate cu dopuri fixate in

mod corespunzator;

- inaintea pornirii motorului se deschide robinetul de presurizare a rezervorului;

- aparatele reglate se vor sigila.

6.3.14.2 Mecanismul de rotire

Droselele mecanismului de rotire dc3 si dc4 se regleaza astfel ca macaraua sa se roteasca

conform normei interne. Turatia nominala a platformei rotitoare este de 1 rot/min. Variatia

vitezei de rotire a platformei rotitoare se realizeaza prin comanda acceleratiei de pe pedala din

cabina de comanda.

- blocul de protectie al mecanismului de rotire se regleaza pe stand pentru presiunea de

descarcare a supapelor la 120 bari;

- supapa de siguranta Sp7, de protectie a circuitului de rotire basculare si telescopare se

regleaza pe stand la presiunea de 200 bari.

6.3.1.4.3 Mecanismul de ridicare-coborare

- supapa de siguranta Sp2 de protectie la suprapresiune a circuitului de ridicare se regleaza

pe stand la presiunea de 180 bari;

AMT 125



pagina 76 / 105

- supapa de descarcare cu electromagnet S2 se regleaza preliminar pe stand pentru

presiunea de 200 bari si apoi se verifica pe automacara; (mufla nu trebuie sa se miste

atunci cand electromagnetul nu este alimentat cu curent) reglarea se face prin surubul de

reglaj la 200 bari, controlata printr-un manometru pentru p = 0–300 bari (de preferinta un

manometru cu sensibilitate mare si echipat cu dispozitiv de amortizare a vibratiilor).

Dupa reglare se stringe piulita si se sigileaza.

La presiunea de 200 bari cu electromagnetul sub tensiune intre orificiul P si T nu este permisa

trecerea lichidului hidraulic decat dupa actionarea electromagnetului.

6.3.1.4.4 Mecanismul de basculare si telescopare

- Supapele mecanismelor: SP3, SP4, SP5, si SP6 se regleaza pe stand la presiunile indicate in

schema hidraulica.

- Supapa de descarcare cu electromagnet S1 se regleaza conform celor descrise la punctul

6.3.14.3 (bratul nu trebuie sa se miste atunci cand electromagnetul nu este alimentat cu

curent).

- Droselele de cale dc1, dc2 se regleaza astfel ca vitezele de basculare si de telescopare sa fie

conform normei interne. Reglajul droselului supapelor de blocare, cu deblocare hidraulica se

efectueaza prin insurubarea sau desurubarea tijei filetate dupa care se blocheaza piulita si se

sigileaza. Desurubarea mareste sectiunea de trecere a lichidului hidraulic, deci viteza. Inainte

de reglare se va face verificarea supapei pe stand pentru ca la presiunea de 250 bari sa nu

existe scurgeri spre exterior, iar la presiunea de 200 bari, intre orificiul B si orificiul A sa nu

fie permisa trecerea lichidului hidraulic.

- Cilindrii de basculare si telescopare se vor proba pe stand la presiunea de 250 bari inainte si

dupa asamblare. La aceasta presiune nu se admit scurgeri spre exterior, iar tija se va deplasa

usor fara intepeniri.

6.3.1.4.5 Calajele

Supapele circuitelor de calare se vor regla pe stand la presiunile indicate in schema hidraulica.

Cilindrii de calare se verifica pe stand inainte si dupa asamblare la presiunea de 250 bari. La

aceasta presiune nu se admit scurgeri spre exterior iar tija se va deplasa usor fara intepeniri.

AMT 125



pagina 77 / 105

Capitolul 7. SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII

7.1 Masuri de protectia muncii la exploatarea si rodajul automacaralei

- prescriptiile de protectie a muncii prevazute in instructiunile tehnice R1-2003, colectia

ISCIR;

- Normele de tehnica securitatii muncii specifice locului de exploatare;

- Instructiunile de protectie a muncii elaborate de unitatea detinatoare.

Personalul care deserveste macaraua va fi instruit in prealabil si examinat periodic odata cu

instructajul general de protectie a muncii.

Manevrarea macaralei se face de catre personalul autorizat in conformitate cu prescriptia tehnica

R1-2003, colectia ISCIR, care sa cunoasca macaraua si prezentele instructiuni de exploatare.

7.2 In timpul intretinerii, reviziei macaralei si reparatiei macaralei

La intretinerea, revizia si reparatia macaralei se vor respecta intocmai urmatoarele:

- prescriptiile de protectie a muncii prevazute in instructiunile tehnice R1-2003, colectia

ISCIR;

- Normele de tehnica securitatii muncii specifice locului de exploatare;

- Instructiunile de protectie a muncii elaborate de unitatea detinatoare.

Pentru intretinerea si revizia periodica a macaralei, se vor respecta intocmai urmatoarele:

1. Intretinerea si revizia periodica a macaralei se va face de personal autorizat, calificat si instruit

in acest scop si pe linie de protectie a muncii.

2. Echipa va fi compusa din mecanici, lacatusi, electricieni cu o practica de cel putin 2 ani,

condusi de un RSL autorizat ISCIR; numarul de muncitori care lucreaza la revizia macaralei va

fi de cel putin doi muncitori in afara de macaragiu;

3. Inainte de oprirea macaralei pentru lucrarile de intretinere si revizie, responsabilul cu

supravegherea lucrarilor va anunta macaragiul, cat si pe cei de pe macaralele invecinate (daca

este cazul) stabilind si locul de stationare. Deasemeni, va fi anuntat si electricianul de exploatare

in locul respectiv de munca.

4. Inainte ca echipa, sau unul din componentii echipei, sa urce pe macara, macaragiul va deplasa

macaraua in locul stabilit pentru stationare.

5. Inaintea oricarei reparatii prin sudura electrica direct pe macara, se vor scoate sigurantele

instalatiei electrice si se vor goli rezervoarele de ulei si motorina.

6. In timpul schimbarii uleiului hidraulic, alimentarii cu motorina, ungerii, completarii lichidului

de frina si a lichidului antigel se vor respecta cu strictete normele de protectie impotriva

incendiilor, precum si indicatiile corespunzatoare manipularii substantelor respective.

AMT 125



pagina 78 / 105

7. Uleiul si unsoarea necesara ungerii macaralei vor fi tinute in bidoane sau cutii executate din

material necombustibil si cu capace etanse.

8. In timpul interventiei la macara este strict interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.

9. Dupa terminarea lucrarilor de intretinere sau revizie, echipa respectiva va monta toate

carcasele, aparatorile de protectie, etc, iar macaragiul va verifica in prezenta responsabilului cu

supravegherea lucrarilor, buna functionare a mecanismelor, componentelor de siguranta si

semnalizare, precum si a aparatelor de comanda. Numai daca rezultatele acestor verificari

corespund, responsabilul cu supravegherea lucrarilor va da echipei dispozitie de coborare si va

depune talonul macaralei.

10. Responsabilul cu supravegherea lucrarilor va cobora ultimul convingandu-se in prealabil ca

pe macara nu se mai afla nici o persoana si dupa ce va verifica cu macaragiul ca toate sculele si

materialele aduse pe macara pentru intretinere sau revizie au fost coborate.

11. Macaragiul va putea porni macaraua numai dupa ce seful de echipa a semnalizat ca se poate

relua lucrul.

7.3 Obligatii principale macaragii (conform PT R1-2003, colectia ISCIR):

Nota: se vor aplica instructiunile specifice automacaralei AMT 125

In exercitarea atributiilor sale, macaragiul are urmatoarele obligatii principale:

- sa cunoasca instalatia pe care lucreaza si normele de exploatare ale macaralelor, pe care

sa le aplice intocmai;

- sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare;

- sa nu actioneze nici un mecanism atat timp cat exista oameni pe macara; in cazul in care

acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele lucrari de reglaj sau de intretinere),

manevrele se vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate in acest

scop;

- sa ia in primire si sa predea serviciul prin notare in registrul de evidenta a supravegherii;

daca macaraua prezinta defecte care pericliteaza siguranta in functionare, macaragiul va

opri instalatia si va anunta pe conducatorul procesului de productie RSVTI, autorizat de

ISCIR-INSPECT IT;

- sa aprinda luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea instalatii) in

caz de vizibilitate redusa precum si noaptea;

- sa participe la lucrarile de revizie, intretinere si reparatie precum si la toate verificarile

care se fac la macaraua pe care o conduce;

- sa interzica accesul persoanelor straine in cabina de comanda sau pe macara.

AMT 125



pagina 79 / 105

7.4 Sarcinile principale ale macaragiului inainte de inceperea lucrului sunt urmatoarele

(conform PT R1-2003, colectia ISCIR):


− sa nu se urce pe macara in stare de oboseala sau de ebrietate;

− sa se convinga ca linia principala de alimentare se afla sub tensiune; in caz ca

intreruptorul general este deconectat si asigurat cu un lacat sau cu o inscriptionare

avertizoare, macaragiului nu-i este permis sa-l conecteze fara avizul RSVTI si fara a

se pune de acord cu macaragii celorlalte macarale de pe aceeasi cale;

− sa verifice starea caii de rulare si rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele

care functioneaza in aer liber, trebuie sa verifice daca dispozitivele de blocare pe

calea de rulare au fost deblocate;

− sa instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau senile numai pe un teren

corespunzator (bine compactat, orizontal); la macaralele pentru care se prevede

calarea, sa se execute aceasta operatie in mod corespunzator;

− la urcarea pe scara de acces la cabina, sa aiba ambele maini libere;

− sa verifice existenta lubrifiantilor in locurile de ungere, conform indicatiilor din

schema de ungere din cartea macaralei;

− sa verifice ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber;

− sa verifice starea, infasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe tamburi, role si

ocheti;

− sa verifice carligul si dispozitivele de prindere a sarcinii; in cazul carligului sustinut

pe rulment axial, trebuie sa verifice daca acesta se roteste usor sau dimpotriva, in

cazul in care se specifica astfel in cartea macaralei, daca este blocat;

− sa verifice existenta legaturii electrice la instalatiile de protectie impotriva tensiunilor

de atingere a sinelor de rulare si a intregii instalatii electrice a macaralei;

− sa verifice functionarea instalatiilor de semnalizare, iluminat, aerisire si climatizare;

− sa verifice la macaralele cu brat variabil buna functionare a indicatorului sarcinii

maxime admise corespunzator deschiderii bratului;

− sa verifice daca mecanismele de actionare ale macaralei functioneaza in mod sigur,

lin si fara vibratii accentuate;

− sa verifice partile componente ale macaralei, componentele de securitate si indeosebi

limitatoarelor de cursa si franele mecanismelor;

− sa nu puna in functiune macaralele cu brat in imediata apropiere a conductoarelor

electrice aeriene sau in zona lor de influenta, decat in conditiile prevazute in prezenta

AMT 125



pagina 80 / 105

prescriptie tehnica;

− in cazul cand macaragiul constata un defect pe care nu-l poate indeparta singur, nu va

pune in functiune macaraua ci va intrerupe curentul cu ajutorul intreruptorului

general, pe care-l va asigura contra reanclansarii nedorite si va anunta seful sectiei de

care apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa indepartarea defectului se va

face o noua verificare de catre macaragiu;

− in cazul in care macaraua este deservita de doi sau mai multi legatori de sarcina,

trebuie sa se informeze la conducatorul procesului de productie, inainte de a se urca

pe macara, care dintre acestia este destinat sa semnalizeze miscarile necesare;

− sa semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, inainte de fiecare pornire sau

manevra a macaralei.

7.5 Sarcinile principale ale macaragiului in timpul lucrului sunt urmatoarele (conform PT

R1-2003, colectia ISCIR):


− sa efectueze manevre numai pe baza comenzilor date in conformitate cu codul de

semnalizare de catre legatorul de sarcina sau RSVTI; semnalul de oprire va fi luat in

considerare din partea oricarei alte persoane;

− sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor;

− la ridicarea sarcinilor, sa nu depaseasca sarcina nominala sau in cazul macaralelor cu

brat variabil sa nu depaseasca sarcina maxima admisa pentru deschiderea respectiva a

bratului;

− la ridicarea unor sarcini care depasesc 50% din sarcina admisa, va executa in

prealabil, o ridicare de proba, la inaltimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se

convinge daca frana, cablurile si intreaga instalatie rezista normal, iar sarcina este

corect legata si bine echilibrata;

− la functionarea macaralelor echipate cu graifar, cu electromagneti si in general a celor

la care sarcina nu este legata de carlig, in perioadele cu temperaturi scazute, sa nu se

efectueze miscari de ridicare inainte de a verifica daca sarcina nu este aderenta la sol

sau nu s-a compactat;

− sa urmareasca sa nu cada cablul de pe rola sau de pe tambur, de asemenea sa nu

formeze noduri;

− sa nu comande functionarea simultana a doua mecanisme, la macaralele la care acest

lucru este interzis;

AMT 125



pagina 81 / 105

− sa nu deplaseze macaralele cu brat avand sarcina suspendata in carlig, decat in

conditiile prevazute de constructor si inscrise in cartea macaralei;

− la deservirea unor macarale care lucreaza la niveluri diferite, ale caror cai de rulare se

intersecteaza, precum si la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu brat ale caror

campuri de actionare se intersecteaza, macaragii vor respecta prioritatea fixata; intre

gabaritele partilor in miscare vor pastra spatii de siguranta de cel putin 500 mm si vor

semnaliza intentia de incepere a miscarii precum si ca au luat cunostinta si au inteles

intentia celorlalti macaragii;

− sa nu transporte persoane cu carligul macaralei sau alte dispozitive de prindere si sa

nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;

− sa efectueze manevrele pentru deplasarile pe orizontala a sarcinilor astfel ca acestea

sa se afle la o distanta de cel putin 1 m fata de obiectele aflate in raza de actiune a

macaralelor; daca la deplasarea sarcinilor pe orizontala se intalnesc obstacole care nu

pot fi evitate prin ocolire, sarcinile vor fi ridicate deasupra lor la cel putin 300 mm; nu

se admite trecerea sarcinilor peste masini unelte, tuburi de oxigen, materiale

explozibile, vehicule sau in general peste acele obiecte a caror deteriorare reprezinta

sau poate provoca pagube sau accidente;

− sa execute manevrarea macaralei astfel incat sa se evite balansarea sarcinii si

producerea socurilor; in acest scop, se interzice actionarea mecanismelor dintr-un

sens intr-altul, fara a fi oprite in prealabil in pozitia “zero”; macaragiul trebuie sa

prevada la executarea comenzilor si timpul necesar pentru franarea completa;

− sa execute manevrele pentru deplasarile mijloacelor de prindere a sarcinilor (carlige,

graifare etc.), carucioarelor si macaralelor in astfel de limite incat sa nu fie necesar sa

foloseasca limitatoarele de sfarsit de cursa;

− sa opreasca din functiune macaraua daca se aud zgomote anormale daca limitatoarele

sau franele nu actioneaza in bune conditii sau daca constata orice alt defect care poate

periclita siguranta in functionare;

− sa opreasca functionarea macaralei daca iluminatul la locul de munca este insuficient

sau daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata, obiecte plasate intre

macaragiu si campul de actiune al macaralei etc., daca nu s-au luat masuri

suplimentare de siguranta (de exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor

persoane instruite in acest scop);

− sa opreasca functionarea macaralei care lucreaza in aer liber atunci cand vantul

depaseste limita pana la care functionarea macaralei este permisa si sa o ancoreze

AMT 125



pagina 82 / 105

corespunzator; daca ancorarea se face de calea de rulare se va verifica, in prealabil,

daca sina este fixata corespunzator;

− sa deconecteze imediat intreruptorul principal si sa aduca imediat toate controlerele in

pozitia “zero” in cazul unei intreruperi accidentale a curentului electric de alimentare;

− sa nu paraseasca locul de lucru inainte de prezentarea schimbului; in cazul in care este

obligat sa o faca, va aduce toate controlerele in pozitia “zero”, va deconecta

intreruptorul principal de alimentare, va inchide cu cheia usa cabinei sau, dupa caz,

dispozitivul care nu permite reconectarea intreruptorului principal, iar in cazul

actionarii cu motor termic va opri functionarea acestuia;

− sa nu permita nimanui sa se urce pe macara atunci cand aceasta este conectata la

circuitul electric de alimentare;

− sa utilizeze materialele si echipamentul de protectie prevazute de normativele legale

in vigoare.

7.6 Sarcinile principale ale macaragiului dupa terminarea lucrului sunt urmatoarele

(conform PT R1-2003, colectia ISCIR):


− sa descarce sarcina si sa ridice dispozitivul de prindere a sarcinii (carligul, graifarul,

traversa etc.) in pozitia cea mai de sus, fara insa ca limitatorul de cursa sa fie actionat;

daca nu este posibila coborarea sarcinii suspendate, se va ingradi locul de sub ea si se

vor instala placi avertizoare corespunzatoare pentru a se interzice accesul persoanelor;

− sa deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucreaza in

exterior se fixeaza pe calea de rulare fie cu clesti de prindere, fie cu dispozitive de

ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorita unui vant puternic sau a

unor trepidatii; macaralele turn sau in general macaralele cu brat rotitor vor fi garate

ca mai sus, insa cu mecanismul de rotire a turnului sau a bratului nefranat, pentru a

permite rotirea libera in caz de vant (bratul se va pune in girueta);

− sa aduca in pozitia de oprire (pozitia “zero”) toate aparatele de comanda;

− sa deconecteze intreruptorul principal aflat pe macara;

− sa puna in functiune iluminatul de balizare, la macaralele prevazute cu acest sistem;

− sa inchida cu cheia usa cabinei de comanda; la macaralele care nu au cabina inchisa,

se va inchide cu lacat sau cheie intreruptorul principal; la macaralele cu comanda de

la sol va asigura eliminarea posibilitatilor ca o persoana neinstruita sa efectueze

manevre cu macaraua (existenta unei chei de contact etc.);

AMT 125



pagina 83 / 105

− in cazul cand pe calea de rulare exista numai o singura macara si aceasta nu mai

functioneaza in schimbul urmator, sa deconecteze si intreruptorul principal al liniei de

alimentare electrica si sa-l inchida cu lacat sau cheie; la macaralele care functioneaza

in exterior, iluminatul de balizare trebuie sa ramana conectat.

7.7 Atributii principale legatori de sarcina (conform PT R1-2003, colectia ISCIR):


− sa cunoasca si sa aplice regulile de verificare a organelor de legare si dispozitivelor de

prindere precum si normele si instructiunile de exploatare a macaralei a caror

respectare depinde de el;

− sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare, cu eventualele completari ale unitatii

care utilizeaza macarale, pentru a putea indica in orice moment macaragiului

manevrele pe care urmeaza sa le execute; in acest scop, se va plasa in locuri din care

sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune al macaralei; daca acest

lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte persoane; se admite si semnalizarea cu

steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru necesita acest lucru;

in asemenea cazuri, codul de semnalizare va fi elaborat de unitatea care exploateaza

macaraua, iar legatorii de sarcina si macaragiii vor fi instruiti si examinati in ceea ce

priveste semnalizarea pe baza acestui cod;

− sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de prindere cu care

lucreaza, prin verificarea aspectului exterior, inscriind in registrul de evidenta a

supravegherii macaralei respective constatarile sale cu privire la starea tehnica a

acestora; se recomanda ca organele de legare si dispozitivele de prindere sa fie date in

primire unuia dintre legatori care va raspunde de pastrarea lor corespunzatoare;

− sa foloseasca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive

inscriptionate cu sarcinile maxime admise, inscrise vizibil pe o placa sau pe un inel, si

sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina admisa pentru organul,

dispozitivul sau macaraua respectiva, tinand seama si de inclinarea ramurilor de cablu

sau lant;

− sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu sunt inscrise in

evidenta unitatii, sectiei sau santierului;

− sa aleaga mijloace de legare corespunzatoare greutatii si formei sarcinii; la macaralele

cu doua mecanisme de ridicare, sa lege sarcina la mecanismul de ridicare care

corespunde sarcinii respective;

AMT 125



pagina 84 / 105

− sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;

− sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele

admise de prescriptiile tehnice in vigoare;

− sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina pe carligul

macaralei, pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea macaralei;

− sa execute corect legarea sarcinii, fara a incrucisa cablurile si lanturile la introducerea

in carlig; sa se asigure ca sarcina este echilibrata, iar lanturile si cablurile de legare

sunt intinse si asezate uniform, fara a forma noduri si ochiuri si fara a fi supuse

rasucirii; la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o

repartizeze in mod egal;

− sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor de legare prin

greutatea proprie a unor persoane; de asemenea, sa interzica transportul persoanelor

cu macaralele;

− sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe ori in jurul sarcinii

de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;

− sa nu foloseasca lanturi de legare innadite cu suruburi, avand zale alungite sau

rasucite si sa nu innoade cablurile sau lanturile de legare;

− sa lege obiectele de lungime mare in cel putin doua puncte spre a evita balansarea;

− sa execute astfel legarea incat sarcina sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti dupa ce

este ridicata, iar legatura sa nu iasa din carlig; sa nu lase obiecte libere pe sarcina

suspendata;

− sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe platforme sau targi care

nu sunt prevazute cu pereti laterali si care nu prezinta suficienta siguranta impotriva

caderii sarcinii;

− sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte sau pieselor mici

in lazi este necesar sa nu depaseasca inaltimea marginii superioare a peretilor laterali;

− sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla, prefabricate sau alte materiale, daca

dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea

materialelor din pachet;

− sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de strangere, de marime

corespunzatoare diametrului cablului, brida filetata fiind asezata pe partea terminala a

ramurii de cablu;

− sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin aparatori

de protectie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;

AMT 125



pagina 85 / 105

− inainte de transportarea unei sarcini, sa semnalizeze macaragiului efectuarea unei

ridicari de incercare, pana la inaltimea de circa 100 mm de la sol, pentru ca mijloacele

de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice echilibrarea sarcinii;

− sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute cu macaraua,

asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual al macaragiului; la

macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare este libera;

− sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate, mergand in urma

acesteia pe tot traseul si supraveghind ca sarcina sa nu se loveasca de obstacole si sa

nu loveasca persoane;

− sa tina seama de faptul ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a organelor

de legare si dispozitivelor de prindere (in cazul deplasarii macaralei fara sarcina)

trebuie sa se faca la o inaltime de minimum 300 mm si o distanta laterala de

minimum 1 m de obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta

macaragiului manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de

siguranta;

− sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravegheze sa nu se faca

transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca necesitatile de productie

nu impun aceasta; in caz contrar, se vor indeparta in prealabil toate persoanele, la o

distanta corespunzatoare;

− la montaje de masini, constructii metalice, cladiri din panouri prefabricate etc.,

legatorul de sarcina trebuie sa cunoasca si procesul de montaj (succesiunea operatiilor

de montaj), care sa executa cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect

manevrele necesare;

− sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe

care-l deserveste, in care scop, conducatorul procesului de productie respectiv ii va

face un instructaj special;

− in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime, pe platforme, schele, plansee etc., se va

asigura conform normelor de protectia muncii;

− sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru ale aseza intr-un punct care nu poate fi

deservit in mod normal de macara;

− la stivuirea unor sarcini, sa asigure asezarea lor corecta, eventual, prin elemente de

adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa se poata scoate usor; se interzice

scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;

− sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori latura mica a

AMT 125



pagina 86 / 105

bazei;

− sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata si plasata corect;

la asezarea pe masini unelte a sarcinilor care au suprafete reduse de reazem, sa nu

dezlege sarcina inainte de a fi prinsa de masina; tot asa se va proceda si in cazul altor

sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate etc.;

− sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;

− sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostinta despre aceasta pe macaragiu;

− dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele si dispozitivele de prindere care i-au

fost date in pastrare in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de

posibilitati de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai

periodic se pastreaza agatate pe capre, in locuri ferite de intemperii.

AMT 125



pagina 87 / 105

Capitolul 8. EXPEDIERE, AMBALARE, TRANSPORT,

DEPOZITARE, CONSERVARE

Automacaraua se livreaza beneficiarilor la intreprinderea furnizoare, fiind preluata de un delegat

competent care poseda si carnet de conducator auto valabil pentru categoria din care face parte

automacaraua. Este de preferat ca delegatul sa fie macaragiul care va lucra in continuare cu

automacaraua.

Automacaraua intruneste toate conditiile prevazute in codul rutier pentru circulatia pe drumurile

publice.

Nu se va trece pe sub pasaje cu limita de inaltime mai mica de 4m.

Deplasarea automacaralei se va face numai in pozitie de transport si cu carligul ancorat in partea

din fata a autosasiului.

In cazul in care nu este pusa imediat in exploatare, automacaraua se poate depozita in aer liber ca

orice autovehicul, de preferinta pe platforme amenajate luandu-se masuri pentru pastrarea

integritatii si a starii tehnice a acesteia.

Automacaraua se depoziteaza in vederea stocarii unsa complet acordand o atentie deosebita

ungerii rulmentului de sprijin si rotire si coroanei dintate de la mecanismul de rotire, articulatiilor

bratului, articulatiilor cilindrilor.

In cazul in care stationarea este mai mare de o luna se iau masuri speciale de conservare prin

acoperirea cu lichid de protectie anticoroziva. Bateria de acumulatori se demonteaza de pe

masina, se reincarca si se depoziteaza conform instructiunilor furnizorului.

Pentru autosasiu si limitatorul de moment se vor respecta prescriptiile din instructiunile de

exploatare si intretinere elaborate de furnizorii acestora, referitoare la stocare si depozitare.

Anvelopele se vor proteja prin acoperire cu folie mata de polietilena. In acelasi mod se va proteja

si limitatorul de moment.

In cazul in care depozitarea depaseste 3 luni, automacaraua se pune pe butuci de lemn si se

reduce presiunea in anvelope la 0,2-0,3 kgf/cm2.

Geamurile de la cabina autosasiului si de la cabina de comanda a macaralei se vor acoperi din

interior cu hartie prin lipire.

Deconservarea se executa prin inlaturarea grosiera a lichidului de protectie prin spalare cu apa

calda si apoi uscare prin stergerea cu o carpa inmuiata in white-spirt (petrosin) urmata de o

stergere cu o carpa curata si uscata.

Se va evita stergerea cu petrosin a pieselor din materiale plastice, deoarece se opacizeaza,

inlaturarea conservantului de pe infrastructura, roti garnituri de cauciuc, etc, nu este obligatorie.

AMT 125



pagina 88 / 105

Capitolul 9. DEFECTE SI REMEDIERI

9.1 Defecte mecanice

Natura defectului Cauza posibila a defectarii Modul de remediere Lagarele se incalzesc excesiv

- lipseste lubrifiantul - se umple carcasa rulmentului cu unsoare consistenta pana la 1/3 din volumul ei

(Lagar tambur) (Lagar mecanism rotire) (Reductor pompe)

- corpul lagarului umplut cu prea mult lubrifiant

- se micsoreaza cantitatea de lubrifiant pana la 1/3 din volumul carcasei

(Actionare cu lanturi) - s-a spart o bila, rola sau colivia rulmentului

- se inlocuieste rulmentul

Angrenajele reductoarelor functioneaza cu zgomot si se incalzesc

- angrenajul a functionat fara ungere si dintii s-au uzat - dintii nu angreneaza pe toata lungimea - unsoarea nu are vascozitatea necesara - cantitatea de ulei din reductor este prea mare

- se curata angrenajul, se verifica corectitudinea angrenarii - se verifica daca rotile sunt bine fixate pe arbori si daca penele nu au jocuri - se remediaza defectele constatate - se inlocuieste lubrifiantul cu altul corespunzator conform schemei de ungere - se reduce cantitatea de ulei panala nivelul indicat

Cablul de ridicare se uzeaza prea repede

- cablul nu are unsoare suficienta si este murdar - cablul freaca de alte piese

- se spala si se unge din nou - se cauta locul de frecare si se inlatura cauza

Frana troliului nu functioneaza

- intre saiba de frana si banda au patruns corpuri straine sau ulei - arcul franei s-a rupt sau s-a dereglat - cuplajul de sens distrus

- se curata saiba de corpurile straine, se spala cu benzina si se usuca bine - se inlocuieste arcul sau se regleaza din nou si se asigura - se inlocuieste cuplajul

Saibele de frana se incalzesc excesiv (troliu si mecanism de rotire)

- banda franei in pozitie defranat freaca de saiba - sabotii de frana freaca in pozitie defranata pe tambur

- se regleaza jocul dintre saiba si frana - se regleaza jocul dintre saiba si saboti

La actionarea franelor, franarea nu se face corespunzator

- au patruns corpuri straine intre ferodou si tamburul de frana - a patruns unsoare intre ferodou si tambur

- se curata tamburul de frana inlaturandu-se corpurile straine - se spala cu benzina si se usuca bine

AMT 125



pagina 89 / 105

Natura defectului Cauza posibila a defectarii Modul de remediere La actionarea franelor, franarea nu se face corespunzator

- s-a uzat ferodoul, si niturile de prindere a ferodoului freaca pe tambur

- se inlocuieste ferodoul

Miscare neuniforma a mecanismului de actionat

- exista aer in instalatie - bolturile articulatiilor sunt blocate, datorita montajului necorespunzator sau angrenarii necorespunzatoare - pierderi de ulei intre distribuitor si motorul hidraulic

- se desfac racordurile si evacueaza aerul - se verifica montajul hoiturilor a ungatoarelor si se greseaza toate punctele de ungere - se verifica etansarile si se inlocuiesc garniturile deteriorate

Rotile de cablu: nu se rotesc (in cazul rolelor pe rulmenti)

- rulmentii gripati din cauza - lipsei de unsoare si patrunderii apei - patrunderi de corpuri straine

- se inlocuiesc rulmentii si se ung corespunzator - se asigura etansarea corespunzatoare - se spala rulmentii, se ung din nou si se asigura etansarea corespunzatoare

Sensul de miscare al mecanismelor nu corespunde comenzilor

- racordarile dintre aparatajul de comanda si organele de executie sunt inversate

- se refac racordarile inversate

Viteza de miscare ale organelor dc executie (motoare rotative, cilindrii hidraulici) sunt prea mici

- cantitatea de ulei in rezervorul hidraulic este prea mica - conducta de aspiratie neetansa si patrunde aer in instalatie - uzura pronuntata a garniturilorpistoanelor - motoare hidraulice defecte - supapele sau droselele pe circuite dereglate - supapele de descarcare cu electromagnet nu inchid bine din cauza: a) asezare incorecta pe scaunul

supapei

b) dereglata supapa c) arcul rupt

- se completeaza cu ulei pana la nivelul indicat - se etanseaza conducta de aspiratie - se vor inlocui garniturile - se inlocuiesc - se regleaza conform indicatiilor din schema hidraulica - se verifica asezarea corecta a supapei pe scaun si se realizeaza asezarea etansa - se regleaza supapa - se inlocuieste arcul rupt

La comanda mecanismelor, motoarele hidraulice raman nemiscate

- pompa respectiva nu functioneaza - temperatura uleiului hidraulic este foarte scazuta

- se verifica pompa si daca este cazul se inlocuieste - uleiul trebuie incalzit, temperatura minima de lucru fiind de aproximativ 25° C

AMT 125



pagina 90 / 105

Natura defectului Cauza posibila a defectarii Modul de remediere La comanda mecanismelor, motoarele hidraulice raman nemiscate

- temperatura uleiului hidraulic este foarte scazuta

- se va lasa instalatia sa lucreze in gol pana la atingerea temperaturii prescrise

La comanda ridicarii, bascularii in jos si telescoparii, mecanismele nu functioneaza

- limitator de moment declansat- sarcina de ridicat depaseste valoarea nominala corespunzatoare lungimii si deschiderii de brat respective

- se reduce sarcina la valoarea corespunzatoare diagramei tabelare

La comanda ridicarii mecanismele nu functioneaza

- s-a atins limita superioara a carligului iar comenzile respective sunt oprite permitand comenzi inverse (a se vedea descrierea functionala)

- se va evita lucrul cu automacaraua in pozitiile extreme ale bratului si carligului

Miscarea mecanismelor se face cu socuri

- prezenta aerului in instalatia hidraulica - cantitatea mica de ulei in rezervor

- se elimina aerul din instalatia hidraulica si se verifica etanseitatea conductei de aspiratie - se completeaza cantitatea de ulei pana la nivelul indicat

Zgomot puternic in instalatia hidraulica

- aparitia fenomenului de cavitatie datorita: a) murdarirea puternica a filtrului si dereglarea supapei de trecere b) uleiul hidraulic este prea viscos c) in rezervorul hidraulic s-au format vapori de ulei, deoarece s-a lucrat cu automacaraua fara a presuriza rezervorul d) conductele nu sunt fixate rigid e) supapele de presiune vibreaza - aer in sistemul hidraulic datorita: a) nivelul de ulei din rezervorul hidraulic sub nivelul minim b) conducta de aspiratie nu este imersionata c) conducta si racordul de aspiratie nu sunt etansate

- se demonteaza filtrul si se curata, iar cartusul filtrant se inlocuieste - se inlocuieste uleiul cu altul corespunzator - se elimina aerul prin demontarea capacului, dupa care se monteaza si se presurizeaza din nou rezervorul hidraulic - se strang suruburile la bridele de prindere - se regleaza supapele corespunzator indicatiilor din schema hidraulica - se completeaza uleiul in rezervor pana la nivelul prescris - se imersioneaza conducta de aspiratie - se verifica si se asigura etanseitatea

AMT 125



pagina 91 / 105

Natura defectului Cauza posibila a defectarii Modul de remediere Lipsa presiunii in instalatia hidraulica

- pompa nu refuleaza suficient pentru ca patrunde aer in conducta de aspiratie - uleiul este prea vascos - turatia motorului este prea mica - neetanseitati in instalatia hidraulica datorita scurgerilor la imbinarile fixe si mobile

- se refac etansarile - se schimba uleiul - se regleaza turatia motorului - se verifica si daca e cazul se inlocuiesc garniturile deteriorate

Toate comenzile sau numai anumite comenzi nu se pot executa

- supapele de descarcare cu el. magnet sunt scoase de sub tensiune - supapele de descarcare cu el. magnet, supapele de siguranta nu inchid din cauza blocarii, dereglarii, sau arcului rupt

- se remediaza defectul electric - se remediaza defectul sau se inlocuieste supapa

Incalzire excesiva a uleiului - se lucreaza la presiune prea ridicata - filtrul de ulei este imbacsit - pompele nu descarca liber in rezervor in pozitia de „nul" a distribuitoarelor

- se regleaza supapele conform schemei hidraulice - se curata filtrul magnetic iar cartusul filtrant se inlocuieste - se verifica conductele de retur si se desfunda

Rezervorul hidraulic nu se presurizeaza

- rezervorul nu este etans - robinetul de trecere este inchis sau defect - reductorul de presiune este defect - supapa de sens este blocata

- se verifica toate insurubarile si capacele - se deschide sau se repara - se repara - se repara

Completarea uleiului din instalatia hidraulica trebuie facuta des

- pierderile de ulei prin neetanseitati sunt prea mari

- se inlocuiesc garniturile si se strang toate racordurile

Uleiul din instalatia hidraulica prezinta spuma

- cantitatea de ulei din rezervor este prea mare - conducta de aspiratie neetansa - cantitatea uleiului necorespunzatoare

- se reduce cantitatea de ulei panala nivelul indicat - se asigura etanseitatea conductei de aspiratie - se va inlocui cu ulei conform prescriptiilor.

Presiune scazuta in instalatia pneumatica

- reductorul de presiune este defect sau dereglat - etansarea necorespunzatoare in instalatie - supapa de siguranta a compresorului dereglata

- se inlatura defectiunea sau se regleaza - se verifica toate insurubarile si racordurile instalatiei pneumatice- se regleaza supapa

AMT 125



pagina 92 / 105

9.2 Defecte electrice

A. Macaraua nu are curent:

- siguranta arsa (se gaseste la bateria de acumulatori);

- limitatorul de la cala stanga spate nu functioneaza;

- periile colectoare ale corpului rotativ nu fac contact (oxidate, intepenite, etc);

- contactul PAL din cabina macara defect.

B. Nu functioneaza comanda de basculare, telescopare brat si ridicare carlig

- cablu de pe brat intrerupt;

- contact imperfect la cuplarea cablului stecher priza 24 V pe brat;

- electroventil ars (se blocheaza mecanic electroventilul).

C. Viteza redusa la ridicarea bratului si la telescopare

- defect electroventil suplimentar (sub platforma fixa, langa distribuitor);

- microintrerupatoarele de la comenzi cabina nu functioneaza;

- limitator moment defect

9.3 Defecte hidraulice

A. Nu functioneaza comanda carlig:

- Qmetru infundat (numai pentru coborare carlig);

- la ridicare carlig supapa montata pe bloc infundata sau ramane sertarul blocat;

- supapa IMT de la bindere blocata (se curata si se spala).

B. Nu functioneaza comanda de telescopare:

- binder IMT blocat (se spala);

- supapa DN13 blocata (se spala);

- lipsa ulei la nivel in rezervorul hidraulic.

C. Nu functioneaza comanda de basculare brat:

Remedierea se face ca si la comanda de telescopare.

La comanda telescopare si basculare brat exista o singura supapa IMT pentru toate comenzile, iar

supapa DN13 exista cata una pentru fiecare comanda si sens.

D. Nu functioneaza comanda rotire macara:

- supapa DN13 pe bloc rotire infundata (se spala);

- blocul cu cele doua supape de sens stanga, dreapta blocat, arcul rupt – pistonul rupt.

E. Scapa piciorul de calare

- impuritati la supapa de siguranta din capul cilindrului.

AMT 125



pagina 93 / 105

F. Trepidatii la basculare brat:

- reglare la supapa de pe cilindrul de basculare (prin strangere se evita trepidatia, debit mic,

viteza mica);

G. Nu misca palpatoarele la limitatorul de moment

Supapa de siguranta pentru spargerea furtunelor blocata. Se remediaza prin punerea bratului pe

un suport brat; dupa scaderea presiunii din instalatie se curata si se spala supapa, dupa montare

se va aerisi cilindrul de la limitatorul de moment.

Comanda pentru aerisire se face numai hidraulic fara cheia in contact (deci fara comanda

electrica).

AMT 125



pagina 94 / 105

Capitolul 10. DESENE COMPONENTE AUTOMACARA

10.1 Platforma rotitoare

Nr. pozitie Denumire element Bucati

1 Platforma 1 2 Troliu planetar Ø500 1

4 Platforma cabina 1

5 Montaj brat 1

6 Rola de apasare 1

8 Mufla 12,50 t 1

9 Carlig 2 t 1

11 Limitator de cursa 1 13 Mecanism de rotire 1

16 Rulment de sprijin rotire 1

22 Bolt Ø120 1

24 Bolt Ø80 2

AMT 125



pagina 95 / 105

figura 10.1 – platforma rotitoare

AMT 125



pagina 96 / 105

10.1.1 Platforma

figura 10.2 (1/2) – platforma

AMT 125



pagina 97 / 105

figura 10.2 (2/2) – platforma

AMT 125



pagina 98 / 105

10.1.2 Troliu planetar Ø500

figura 10.3 (1/2) – troliu planetar Ø500

AMT 125



pagina 99 / 105

figura 10.3 (2/2) – troliu planetar Ø500

AMT 125



pagina 100 / 105

Poz. Denumirea Buc. Material Obs.

1 Suport troliu 1

2 Flansa butuc dreapta 1

3 Flansa butuc stanga 1

4 Pana varianta I si II 1 I AMT 12,5 II AMT 6,3

5 Port satelit I 1

6 Port satelit II 1

7 Frana cu banda 1

8 Pinion 1

9 Cupla 1

10 Cupla 2

11 Cupla 1

12 Coroana dintata 1

13 Axul franei 1

14 Rulment 22232 1 160x290x80

15 Rulment 22228 1 140x250x68

16 Rulment 6211 3 55xl00x21

17 Rulment 6209 1 45x85x19

24 Inel elastic 160 1 Arc 7





53 Tambur de frana 1

55 Carcasa 1

92 Motor hidraulic 725-Ex-00-S 1 cu caneluri W40x2x7F DIN 5480

AMT 6,3 AMT12.5

97 Tambur Ø500x414/14 1

98 Tambur Ø500x414/12 1

125 Cuplaj de sens unic oscilant 1

AMT 125



pagina 101 / 105

10.1.3 Tambur Ø500x414/14

figura 10.4 – tambur Ø500x414/14

AMT 125



pagina 102 / 105

10.2 Mecanism de rotire

figura 10.5 – mecanism de rotire

AMT 125



pagina 103 / 105

Poz. Denumirea Buc. Material. Obs. Masa neta

1 Reductor planetar 1 Ans.

16 Surub M8x 16 6 0,013

17 Surub M12x30 6 0,045 27 Tub frana roata fata 1 0,110

28 Stift elastic BN8x80 1 0,005

29 Motor hidraulic 720 Ex-S 1 34,00

37 Surub M12x35 6 8.8 0,044

38 Surub M14xt40 8 8.8 0,255

40 Prezon M14x135 2 8.8 0,180

42 Tambur de frina 1 44 Frana Ø 206x60 1

45 Carcasa 1

48 Flansa 1

AMT 125



pagina 104 / 105

10.2.1 Reductor planetar

figura 10.5 – reductor planetar

raport de transmisie i = 18,8

AMT 125



pagina 105 / 105

Poz. Denumirea Buc. Material Masa neta

1 Ax pinion 1 31,800

2 Ax cu flansa 1 22,300

3 Inel 1 3,100

8 Discul rotii planetare 1 3,730

9 Roata planetara 6 0,820

10 Bucsa 2 0,112

12 Bolt 3 0,130

13 Bolt 3 0,192

15 Surub M12 6 0,075

18 Rulment 6030 1 5,030

19 Rulment 6305 1 0,250

20 Rulment 51106 1 0,070

21 Rulment 6012 1 0 410

22 Rulment 6304 6 0,140

23 Rulment NJ 205 6 0,141

24 Prezon M14x115 6 8,8 24

25 Surub M12x40 6 8,8 0,060

28 Inel de sig. ptr. alezaj Ø 180 1 Arc 7 0,100

29 Rulment RNA 4926 V 1 2,500

35 Inel de sig. ptr. alezaj Ø 52 6 Arc 7 0,008

36 Inel de sig. ptr. arbore Ø 20 6 Arc 7 0,001

38 Inel de sig. ptr. arbore Ø 150 1 Arc 7 0,120

39 Manseta A150x180x15 1 0,075

40 Manseta A60x80x8 1 0,026

45 Coroana dintata 1

manual de operare si intretinere macara mobila pe …

Documents