manifestarea personalitatii prin joc

7/23/2019 Manifestarea Personalitatii Prin Joc

http://slidepdf.com/reader/full/manifestarea-personalitatii-prin-joc 1/6

Manifestarea personalitatii prin joc a copilului

Jocul, ca activitate fundamentala la varsta prescolara, se realizeaza si in afara unui scop clar,

ca placere gratuita, cum spune J. Chateau . Cu timpul, jocul capata contur si devine tot mai

organizat.

La 3 ani jocul este inca legat de obiecte si cuprinde numeroase de manualitate activa*. Totusi,

incep sa apara forme noi, mai complexe de antrenare ale acestuia. nteresul copilului fata de

adulti, conduitele si fortele acestuia creeaza jocului o noua consistenta. Copilul incepe sa

decupeze din conduitele umane momente, situatii si sa le reproduca. !e acest fond, apare jocul

cu subiect si cu rol. Ca urmare, copilul devine, in joc, medic, profesor, telefonist, constructor,

sora, invatator etc. n jocul cu papusa, prescolarul o detaseaza ca personaj iar, in jocul de"a

familia sau de"a scoala, de"a teatrul sau de"a medicul etc. indeplineste functia mai multor

personaje in care alternanta este evidenta. n schimb, rolul copilului capa"ta contur, profil, se

diferentiaza, ca atare, un ro# de medic sau parinte, si se integreaza intr"un subiect $vizita

medicala la policlinica, in gradinita sau in familie% sau in episod de familie, cand copilul are

rol de adult, pune masa impreuna cu papusa sau duce copiii $papusile% la plimbare etc. La &

ani*, jocul nu mai este atat de izolat. in genere, se joaca mai bine cu un copil mai mare sau cu

unul mai mic caruia ii spune, adeseori, ce sa faca asumandu"si rolul de animator. La ' ani

jocul cu subiect si rol atinge un important nivel de dezvoltare, iar adaptarea la posibi"litatile

de rol ale partenerului sunt evidente, ca si capacitatea de a alimenta subiectul. (ubiectul are o

forta atat de activa incat adeseori copilul se joaca si cu parteneri imaginari. )xista asa"numitul

joc de alternanta, in care copilul sustine cateva roluri din dorinta de a crea subiec +'+i'g

tul. )ste interesant faptul ca rolurile se individualizeaza uneori cu temperament, stil de

relationare si chiar ca varsta. (upus logicii vietii, jocul cu subiect are o orga"nizare structurala

operationala, simbolistica si instrumentala. -rganizarea instrumentala a jocului priveste

densitatea si diversitatea rolurilor, statutul jucariilor si accesoriilor utilizate in jocuri, modul

cum coopereaza partenerii si atitudinile ce le manifesta unii fata de altii.

eosebit de interesante sunt rolurile profesionale pre"zente in jocurile copiilor de '"+ ani

$medic, vanzator in magazin, sofer, invatator etc%. Copilul utilizeaza paternuri elementare

profesionale, decupate din profesiunile pe care le"a perceput.

(unt mai frecvent reproduse roiurile in care exista actiuni tipice $conduite profesionale

acceptate%, specifice pentru o oarecare autonomie a comportamentelor. !este paternul

profesional se structureaza paternuri morale si de relationare sociala. (i aces"tea sunt de doua

feluri/ paternuri legate de morala situatiei joc $generala% si paternuri morale pentru rol, din



care se evidentiaza si interelatiile subiectului jocului. $)mil 0erza, 1223%

ulte jocuri se desfasoara pe baza de imitatie. 4ceasta are de multe ori un rol creator* sau

jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii, dar si a sinelui in raport cu viata si

ipostazele ei felurite. 4naliza jocului pune in evidenta expe"rienta de viata si de cultura,

statutul mintal si de sanatate a copilului. Copilul incepe sa se joace mai mult cu mingea,

cercul, tricicleta, ii plac jocurile de constructii, dar si papusile, carucioarele, este atras de

truse, incepe sa apara interesul pentru colectii. La ' ani, ii plac cuburile mari si se poate vorbi

de un moment ontogenetic in care intereseaza si pe baieti obiectele pe care e considera

bebelusi. La + ani, au mare atractie spre jocurile cu apa si pamant concretizate in constructia

de tunele, turnuri. ingea ramane pe primele planuri, dar creste atentia fata de coarda si fata

de jocul de"a travestirea. upa ' ani, tot mai mare incidenta incepe sa aiba jocul cu reguli. (i

jocurile didactice sunt jocuri cu reguli, ceea ce face sa se poata vorbi de reguli de miscare

$fizice% si jocuri cu reguli in care domina stra"tegiiie intelectuale. e altfel, regulile incep sa

devina importante si in jocurile cu subiect. $)mil 0erza, 1223%

!rintre jocurile cu reguli, jocul de"a ascunselea este tipic, in acest joc, copilul mic, mijlociu si

mare are comportamente diferite oglindind, prin acestea, caracterul si nivelul insusirii si

exercitarii regulilor. $)mil 0erza, 1223%

!rescolarul mic* desprinde din regulile jocului de"a ascun"selea doar regula ascunderii si

aceea a alergarii la locul de bataie. )xercitarea celor doua roluri este insa necontrolata si

nelegata de conduitele celorlalti copii cu care se joaca. 4stfel, prescolarul mic se ascunde,

asezandu"se cu spatele intr"un colt al camerei. 5aptul ca el nu"i mai vede pe ceilalti echiva"

leaza cu a fi ascuns " ceea ce exprima o conduita inca egocentrica. 6earticulata cu

activitatea celorlalti este si fuga prescolarului mic la locul de numarat. Copilul prescolar mic

sta ascuns, apoi se duce si bate locul si se intoarce la ascun"zatoare, ca intr"un fel de reactie

circulara.

!rescolarul mijlociu face exces de zel privind regula ascunderii. )l cauta locurile cele mai

complicate, fapt ce afec"teaza, de cele mai multe ori, strategiile de ajungere prioritara la locul

de bataie. $)mil 0erza, 1223%

!rescolarul mare exprima o orientare mai evidenta spre strategiile care faciliteaza telul

atingerii facile a locului de bataie. n acest sens, prescolarul mare se ascunde aproape de locul

de bataie si speculeaza atingerea lui.

7n loc aparte in jocurile cu reguli il au numaratoarele. )le se utilizeaza, de obicei, la inceputul

jocului. 6umaratoarele sunt produse ale fictiunii si folclorului infantil8 de cele mai multe ori,



numaratoarele sunt un fel de incantatii verbale in care cuvintele sunt fara sens $ala, bala,

portocala 9 si"o gaina, si"un cocos 9 si"o rata fara cioc 9 cioc, cioc, treci la loc%.* e obicei,

cine ramane in numaratoare ultimul incepe jocul sau ramane cel ce va cauta pe ceilalti. n

timpul de ascundere, numaratoarea este de alt gen " adesea se realizeaza ca o numaratoare

obisnuita pana la un anumit numar " pentru a se acorda un timp de ascundere partenerilor de

joc.

Ca atare, perioada prescolara este dominata de trebuinta de joc in care actioneaza combinatii

mintale, reprezentari de imaginatie $jocuri simbolice% si sunt actionate forme de experienta

complexa. ntreaga perioada prescolara este dominata de socializarea subiectelor si rolurilor

jocurilor. e aitfel, jocurile contin numeroase subiecte si structuri ce se transmit din generatii

in generatii.

:egulile se refera la conduitele de rol in jocul cu rol si subiect, la obligatia de a ramane in rol

pentru a permite replica partenerului.$)mil 0erza, 1223%

)xista si altfel de reguli de obligativitate. 4cestea se refera la obligatia copilului de a participa

la joc dupa ce s"a angajat, incat sa nu strice jocul. 4ceasta regula devine activa mai ales dupa

' ani, cand un copil ce o incalca este greu de acceptat in jocurile urmatoare. n acelasi timp,

creste durata jocului si numarul partenerilor antrenati in activitatile ludice.

Jocul capata roluri psihologice* tot mai complexe/ functii formative, functii de relaxare,

functii de facilitare a adaptarii co"piilor la aspectele mai complexe ale mediului inconjurator,

functii de umanizare, constituind o preparare a copilului pentru viata, functii de dezvoltare

psihofizica si de satisfacere a tre"buintei de activitate etc.

mportant este rolul jocului ca instrument si mijloc al edu"catiei sociale si moralei. n jocul cu

subiect si rol se faciliteaza acceptarea unor aspecte legate de frustratie si de regulile de viata

sociala. !rin antrenarea adultului in joc, regulile morale si sociale se respecta mai riguros, are

loc o securizare a jocului.

n jurul jocului si a jucariei se organizeaza o serie intreaga de conduite de evaluare. 4sa, de

pilda, este grija fata de jucarii, cand intereseaza, daca aranjeaza jucariile, daca le strica $din

indemanare, pentru cunoastere%, daca le repara, daca con"struieste altele etc. $)mil 0erza,

1223%

Jocurile efectuate cu pasiune constituie un izvor de bucurie pentru copil si o debordare a

personalitatii. ar exista pentru prescolar si alte activitati ce au mai mult sau mai putin o

componenta ludica in care personalitatea copilului straluceste prin contributii remarcabile de

multe ori. !e aceste consi"derente se dezvolta trebuinta de expresie creativa. ulti autori

raporteaza constituirea si dezvoltarea trebuintei de expresie creativa la constituirea sinelui



$ce este plasata in jurul a &"' ani%, cand are loc o tumultoasa dorinta de identitate insotita de

tendinte afective, opozitie sii conflicte acute legate de existenta afectiva.

esigur, mass"media, mai ales T0, are un rol important de intretinere si difuziune ai expresiei

artistice. )xista zone de intercorelatie intre arta si joc.

e multe ori la prescolar se desfa"soara sub forma de joc, pictura, desenul, modelajul, colajul

care incep sa emotioneze si intereseze pe copil in mod deosebit dupa & ani. Copilului ii place

culoarea si lucreaza cu pensulele $incarcate de culoare% sau cu creioane colorate. $)mil 0erza,

1223%

La 3 ani, mana nu este inca apta de a reda intentiile. Copilul trage linii la intamplare,

conferindu"le, apoi, valoare si semnificatie. ai evidenta apare dificultatea de a reda obiecte

complexe asamblate. upa & ani, desenul incepe sa capete organizarea lineara, iar diferite

obiecte incep sa fie redate prin contururi care au functii de simboluri si sunt incarcate

proiectiv. )xista, in acest proces de detasare a formei, o tendinta de stereotipizare din care

motiv copilul utilizeaza aproximativ aceeasi forma $cliseu% in desene. La & ani si jumatate,

cliseele devin mai numeroase si uneori se exprima ;"3 clisee pentru aceeasi forma.

n desenul linear al prescolarului mijlociu* exista tendinta de nivelare a proportiilor obiectelor

cuprinse in compozitie, ca si tendinta de impodobire suplimentara a compozitiei cu forme

ornamentale. La 3 ani, se foloseste, de obicei, o singura culoa"re. La & ani, coloratia devine

generoasa si originala, iar dupa ' ani, desenul se debaraseaza, in mare masura, de

suplimentele8 decorative. Lipseste umbra, desi adesea soarele este prezent. 4par si unele

ciudatenii, cum ar fi fenomenul rontgen, mai ales in desenarea caselor, fenomen ce consta in

clisee ale acestora din perspectiva exterioara incat se creeaza impresia de ziduri transparente.

!rezinta un interes pentru copil si pentru evolutia personalitatii sale si activitatile de tip colaj

sau cele artizanale. aca la inceput isi insuseste tehnici rudimentare artistice, ulterior creatia

se poate desfasura liber. n aceeasi ordine, dansul sj muzica dezvolta motricitatea si auzul

fonematic stimuland toate functiile psihice. $)mil 0erza, 1223%

omentele de creatie ale copilului pun in evidenta nivelul dezvoltarii activitatii psihice, in

general si al imaginatiei, limbajului si starilor afective, in special. Totodata, diferitele functii

psihice sunt exersate si stimulate prin astfel de activitati. n mod deosebit imaginatia,

apreciata de unii autori ca atingand un nivel remarcabil in dezvoltare la varsta prescolara, ii

permite, copilului sa adopte elemente fanteziste, variate si interesante.

Chiar si in redarea povestilor auzite, copilul are posibilitatea, dupa cum s"a vazut, sa introduca

situatii noi, sa dea o alta orientare personajelor, sa evite un anumit final pentru acestea, de

obicei pe cel tragic si sa adopte unul pozitiv care ii satisfac mai bine starile sale afective.



4precierea artei este o alta latura a activitatii creatoare. n apreciere se consuma emotii

artistice si estetice, se manifesta forme speciale de expresie a sinelui si a sensibilitatii

intereselor si creativitatii. 4ceste capacitati se dezvolta ramanand insa stratificate ca

experienta reactionala sensibila " ca forma de perceptie evaluativa, dar importante pentru

expansiunea perso"nalitatii copilului. $)mil 0erza, 1223%

4sadar, copilul prescolar traieste noi experiente in relatiile cu cei din jur la care el trebuie sa

se adapteze si sa actioneze nu numai in functie de dorintele sale, ci sa tina seama si de

cerintele celorlalti. !rima forma, de adaptare, se produce la nivelul familiei, iar a doua, la

nivelul grupului de joaca si al gradinitei. Cu timpul, el simte nevoia actiunii in grup, dar

pentru aceasta trebuie sa coopereze, sa se conformeze regulilor de grup, s a"si armonizeze

cerintele sale cu cele ale grupului, sa"si insuseasca normele sociale si sa actioneze in

conformitate cu acestea. 4stfel de conduite de interrelationare au semnificatia socializarii

copilului si a valorificarii potentialului sau din planul personalitatii ce se afla intr"o continua

dezvoltare si expansiune pe intreaga perioada scolara.

!entru a se putea integra* si coopera eficient cu cei din jur, copilul trebuie sa atinga un anumit

nivel al socializarii in care nu este suficienta numai posedarea unor calitati in planul

dezvoltarii psihice, ci presupune si o modalitate de percepere si considerare a calitatilor celor

cu care vine in contact. (ocia"lizarea este mai avansata atunci cand identificarea si imaginea

de sine este corecta, cand este realizata prin raportarea la altii si cand in relatie cu acestia se

motiveaza pentru activitatile desfasurate si pentru o comunicare cu un continut informational

complex, fara tensiuni, fara distorsiuni, dar cu lejeritate, sensi"bilitate si cu o anumita

incarcatura afectiva.

!e fondul acesta, o serie de trasaturi de personalitate se formeaza in timp ce altele se dezvolta

si se regasesc in com"portamentele copilului. (ensibilitatea, initiativa, egoismul, inca"

patanarea, aroganta, altruismul, neglijenta, spiritul de intrajuto"rare etc. contureaza forme

specifice de comportament, ii dife"rentiaza pe copii si proiecteaza o tipologie a personalitatii

care se poate regasi, in proportii diferite, si in varstele ulterioare.

Copilul prescolar este capabil sa"si motiveze actiunile sale, sa"si propuna scopuri, sa

anticipeze anumite situatii, sa ierarhizeze actiunile, ceea ce face ca o serie de comportamente

sa se desfasoare in mod unitar si sa se evite elementele con"tradictorii. odelele parintilor, a

adultilor, in general, in planul personalitatii si stilurile lor comportamentale sunt percepute de

copil, sunt insusite prin imitatie si invatare ca ulterior sa fie reproduse, iar prin repetare sa se

transforme in deprinderi com"portamentale si formatiuni altitudinale la nivelul personalitatii,

lata de ce este necesara o mare atentie din partea parintilor fata de relatiile de la nivelul



familiei, a comportamentelor si atitudinilor pe care le manifesta pentru ca in functie de acestea

se constituie personalitatii infantile fragile si labile sau dimpo"triva, personalitati structurate,

organizate si echilibrate. Caracteristicile respective devin sursa de raportare a copilului #a sine

si la altii, de intelegere a locului pe care el il ocupa in ierarhia familiei sau a grupului, de

formarea si dezvoltarea unor moda"litati psihice, prin intermediul carora poate sau nu sa

stapaneasca anumite trasaturi ale personalitatii in exercitarea diferitelor conduite.

manifestarea personalitatii prin joc

Documents