Ministerul Educatiei si Inovarii Mitropolia Moldovei si Bucovinei

Facultatea de Teologie Ortodoxa “Dumitru Staniloae”-Iasi

Manastirile Iesene istorie si actualitate

-Lucrare de seminar-

Student: Pantiru Paul-Marian Coordonator: P.S. Dr.Lect. Anul II, grupa a-VII-a Emilian Nica

1

Cuprins

1.Manastirea Cetatuia Iasi………………………………………………………pag. 3 a. fondare……………………………………………………………………pag.3 b.asedirea de austrieci……………………………………………………….pag.3 c.ruinarea manastiri si restaurarea ei………………………………………..pag.4 d.Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel…………………………………...pag.52.Manastirea Galata Iasi………………………………………………………...pag.6 a.fondarea manastirii………………………………………………………..pag.6 b.situatia sa de-a lugul secolelor …………………………………………....pag.6 c.Biserica Inaltarea Domnului………………………………………………pag.73.Manastirea Trei Ierarhi din Iasi……………………………………………….pag.8 a.ctitor……………………………………………………………………….pag.8 b.istoric……………………………………………………………………...pag.8 c.date importante din istoria bisericii……………………………………….pag.94.Manastirea Frumoasa Iasi……………………………………………………pag.10 a.istoricul manastirii……………………………………………………..…pag.105.Bibliografie......................................................................................................pag.12

2

Mănăstirea Cetățuia din Iași

Fondarea

În toamna anului 1668, în timpul domniei voievodului Gheorghe Duca al Moldovei (1665-1666, 1668-1672 și 1678-1683), s-a început construirea pe un deal ce domină partea de sud a Iașului a unei mănăstiri fortificate ce trebuia să îndeplinească și rolul de cetate de apărare în cazul unor invazii ale Moldovei. În acest loc se aflau vii, grădini, livezi sau pădure, iar domnitorul a strâns timp de câțiva ani parcelele de teren necesare1. Ritmul construcției a fost unul foarte alert, în primăvara anului următor fiind aproape terminate zidurile bisericii și, după cum reiese din scrisorile domnești pe care le primiseră împuterniciții domnitorului, se căuta achiziționarea de material pentru acoperiș. În același timp, se comandau la Brașov și Danzig clopote care urmau să fie amplasate în masivul turn clopotniță de la intrarea în mănăstire 2. Lucrările de construcție au fost realizate sub conducerea lui Gligorie Cornescu, un talentat sculptor și pictor, care a lucrat și la restaurarea bisericii de la Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitorită de Neagoe Basarab. După cum reiese din alte documente, la 10 iunie 1670 se finalizase deja construcția zidurilor incintei, a bastioanelor și a turnului clopotniță. Cu toate acestea, sfințirea bisericii a avut loc abia în 1672, după pictarea bisericii și înzestrarea ei cu obiecte de cult. În clădirile complexului mănăstiresc a fost instalată o tiparniță cu litere grecești, adusă de la Veneția. Aici au lucrat călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Huși3. Tiparnița a început să funcționeze din anul 1682, dar nu a funcționat o lungă perioadă, ultima lucrare tipărită aici datând din anul 1698, când a fost mutată probabil în altă parte. Această tipografie era la acea vreme singura de acest fel din întregul Orient. Mănăstirea a fost închinată Patriarhiei de la Ierusalim încă din anul 1670, când nici nu fusese terminată.

Asediată de austrieci (1717)

În ziua de 10 ianuarie 1717, căpitanul belgian François (Ferentz) Ernau a intrat în Iași, cu o oaste de 100 de soldați austrieci și 700 de moldoveni care se aliaseră trupelor austriece sub conducerea sulgerului Gheorghieș Velicico din Câmpulung. Auzind de apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racoviță, împreună cu oastea sa, s-a retras la Mănăstirea Cetățuia. Pe la orele 3 ale serii, trupele austriece se aflau în jurul Mănăstirii Cetățuia. Înăuntru, slujitorii trăgeau clopotele pentru a-i chema pe

1 Nicolae Grigoraș - Mănăstirea Cetățuia (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1977), p. 15-16

2. Mitropolia Moldovei și Sucevei - Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974),

p. 325 3.Mitropolia Moldovei și Bucovinei - Pelerin în Iași (Ed. Trinitas, Iași, 2000), p. 3

2

3

3

tătari în ajutor. Convinși de marele vistiernic și de trimisul turc, pe la orele 5 seara, au sosit din toate părțile călăreții tătari. Din târg s-au alăturat 500 de ostași moldoveni împrăștiați de frig pe la casele lor, precum și negustorii și slujitorii domnești, chemați de domnitor. Atacați de tătari, austriecii au renunțat să mai asedieze Cetățuia și au coborât la podul de peste heleșteul aflat între mănăstirile Cetățuia și Frumoasa. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia se notează că: "Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București... și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne fără veste în curte cu război, apărându-ne, am mers la mănăstire la Cetățuia. Și în mănăstire, înconjurându-ne, ne-au bătut. Și tâmplându-se și o seamă de tătari la sfânta mănăstire la Aron-Vodă, au venit și ei întru ajutor și am ieșit și noi din mănăstire și dând război nemților... i-am înfrânt și o samă dintre ei însăși au căzut la robie, iar o samă au pierit la război. Peste trupurile acelor pieriți s-au făcut movilă... în care movilă este Frință căpitanul cu alte trupuri.

Ruinarea mănăstirii

De pe înălţimile Cetăţuii se poate vedea partea sudică a oraşului (cartierul Nicolina).Cu timpul, Mănăstirea Cetățuia a început să se ruineze, efect al cutremurelor și al incendiilor. A devenit necesară efectuarea de lucrări de restaurare, care s-au făcut în perioada 1827-1837. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Mănăstirea Cetățuia a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei de la Ierusalim, iar călugării greci au plecat. Mult timp, Biserica Mănăstirii Cetățuia a fost filială a Parohiei Galata, aici slujind un preot o dată pe lună. Alți cronicari ai epocii care au vizitat Cetățuia au putut constata urmele ruinării acesteia. În jurul anului 1870, Vasile Alecsandri prognoza că "ruinele" de la Cetățuia "vor dispare poate cu totul". Episcopul Melchisedec Ștefănescu care a trecut pe acolo în anul 1884 nu a găsit decât o curte presărată "cu pietre și plină de dudău", încât îi era frică oricui a "umbla prin ea", iar "casele egumenești se dărâmau". În anul 1903, Nicolae Iorga scria că "Cetățuia ... era singură, pustie și, într-o seară" când s-a urcat "pe coasta rotunjită a muncelului", a fost speriat de strigătul huhurezului care viețuia "sub bolțile pivnițelor părăsite"4. Deoarece mănăstirea ajunsese o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-au efectuat lucrări serioase de restaurare în perioada 1910-1911, la inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. În octombrie 1911, lucrările au fost finalizate, iar mănăstirea a putut fi vizitată de delegații universităților străine veniți la sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În aceeași zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orașului Iași cu avionul construit de el, făcând mai multe virajuri în jurul dealului și Mănăstirii Cetățuia. La 30 septembrie 1911 s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a adus aici călugări de la alte mănăstiri din Moldova și astfel mănăstirea s-a redeschis. În timpul primului război mondial, clădirile din incinta mănăstirii au servit ca spital militar, aici fiind îngrijiți ostașii răniți. În anul 1930, la inițiativa lui Nicolae Iorga, președintele Comisiunii

4 Mitropolia Moldovei și Sucevei - Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași,

1974), p. 331

4

Monumentelor Istorice, au fost refăcute biserica și încăperile mănăstirii, după cum atestă o placă memorială amplasată pe clădirea Egumeniei. Lucrări importante de restaurare s-au efectuat în perioada 1964-1971, în urma cărora turnul clopotniță și-a recăpătat forma sa originară, baia, zidurile incintei și bastioanele au fost refăcute, iar palatul lui Duca Vodă a fost consolidat. Printre cei care au avut mari merite în restaurarea complexului monahal de la Cetățuia se cuvine amintit numele arhimandritului Mitrofan Băltuță (+ 15 iunie 1995), stareț timp de 25 ani al mănăstirii și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor.

Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel"

Biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel, este amplasată în mijlocul incintei. Ea este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos, naos și altar, cu absidele naosului și altarului semicirculare în interior și poligonale în exterior, fiecare absidă având câte 3 ferestre. Zidurile exterioare ale bisericii sunt sprijinite de șapte contraforturi. Biserica este înconjurată de un brâu torsadă aplicat pe banda de piatră cu decorații în relief. În registrul superior se află câte două două rânduri de ocnițe, cele de sus fiind mai mici decât cele de jos. Biserica are două turle octogonale aflate deasupra pronaosului și naosului și construite pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turle se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și trei rânduri de ocnițe (două deasupra arcadelor și unul la baza pătrată). Ansamblul pictural al bisericii este de o mare valoare artistică. Biserica a fost pictată în frescă de meșteri aromâni, frații Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina (Grecia), alături de pictori români care lucraseră și la pictarea Bisericii Trei Ierarhi (Nicolae "zugravul cel bătrân" și Ștefan). Pictura originală nu s-a păstrat derccât parțial, restul picturilor fiind modificări din secolul al XVIII-lea și din deceniul al treilea al secolului al XIX-lea

Cu toate ca este oarecum izolata de oras, linistea pe care o aduce in sufletul vizitatorului merita efortul depus pentru a ajunge sus. Panorama orasului este extraordinara, din punctul pe care il ocupa manastirea, iar datorita inaltimii colinei, aceasta poate fi vazuta din aproape toate punctele orasului. Calugarii din acesta manastire se ocupa si cu viticultura ea reprezentand sursa lor de venit

5

Mănăstirea GalataFondarea mănăstirii

Înainte de construirea actualei mănăstiri, voievodul Petru Șchiopul al Moldovei (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) ctitorise o primă mănăstire, denumită "Galata din vale". Construcția acesteia a fost începută în toamna anului 1577, în prima sa domnie. Se presupune că sfințirea bisericii a avut loc înainte de 22 februarie 1578, când i s-a constituit patrimoniul funciar, adică i s-au dat moșii. Această mănăstire a fost construită pe un teren nepotrivit, undeva "sub deal", în "capul iazului", adică probabil în apropierea locului unde a fost construită mai târziu Mănăstirea Frumoasa. Deoarece temelia a fost așezată într-un loc nesigur, zidurile bisericii s-au surpat la scurtă vreme. Cronicarul Nicolae Costin afirmă în letopisețul său că "mănăstirea Galata, ce o zidisă în vale (...) să risipisă" 5. De la vechea biserică a mai rămas doar o dveră brodată din 1577 și un clopot pe care se află următoarea inscripție: "Acest clopot l-a făcut Io Petru Voievod și -a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării, în anul 7987 (=1579), luna lui martie 15" 6. Ca urmare a dărâmării primei biserici la puțin timp după ridicare, domnitorul a ctitorit o a două biserică pe un deal din apropierea orașului, ce domină valea râului Nicolina. Biserica (care a primit hramul "Înălțarea Domnului" și a fost cunoscută sub numele de "Galata din deal") a fost construită între anii 1582-1584, fiind sfințită în anul 1584. Tot atunci au fost construite și alte clădiri cu destinație monahală: corpul de chilii pentru adăpostirea călugărilor, stăreția, trapeza și arhondaricul pentru cazarea oaspeților. Domnitorul a înzestrat mănăstirea cu sate și domenii, dăruindu-i acesteia valoroase odoare, obiecte de cult și veșminte. Numele mănăstirii provine de la cartierul Galata din Constantinopol (azi Istanbul), unde locuiau domnii moldoveni care mereau la Înalta Poartă pentru a primi firmanul de domnie. Galata este un cuvânt de origine turcească care poate fi tradus în limba română prin cuvântul "poartă".Domnitorul Petru Șchiopul nu a reușit finalizarea construcției până la scoaterea sa din scaunul domnilor Moldovei, rămânând neterminată pictura bisericii și a zidului înconjurător.

Situația sa de-a lungul următoarelor secole

În următorii 30 ani, lipsa de râvnă a călugărilor ce "n-au avut păsare, și n'au avut frica lui Dumnezeu întru inima lor" a dus la decăderea mănăstirii. Chiliile și trapeza s-au ruinat, iar veșmintele și odoarele de preț s-au risipit 7.În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, la mănăstire a locuit un călugăr pe nume Gherasim, care a lucrat diferite veșminte bisericești și poale de icoane, pentru unele mănăstiri din Țara Românească. În anul 1735, a fost construit zidul de incintă care înconjoară actualmente Mănăstirea Galata de către

5 Nicolae Costin - Scrieri (Ed. Hyperion, Chișinău, 1990), vol. I, p. 294

6 Mitropolia Moldovei și Sucevei - Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974), p. 233 7

Mitropolia Moldovei și Sucevei - Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei (Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974), p. 235

6

7

6

egumenul Nectarie, cu banii obținuți din vânzarea unei jumătăți din satul Turbătești și cu ajutorul material al domnitorului Grigore al II-lea Ghica .În toamna anului 1762 a izbucnit un puternic incendiu în care a ars catapeteasma și toate obiectele din biserică. Domnitorul Grigore Callimachi a înzestrat-o din nou cu odoare, dar nici acestea nu s-au păstrat, neexistând informații care să arate unde au fost duse sau când au fost distruse . În anul 1811, zugravul Vasile Dubrovski a refăcut pictura interioară a bisericii. Domnitorul Mihail Sturdza a adăugat încă un etaj la clădirea turnului clopotniță, care este delimitat clar de celelalte două etaje printr-un brâu de piatră 8. În perioada comunistă, biserica mănăstirii a fost o simplă biserică de mir, aici făcându-se slujbe doar duminica. În anul 1990, cu binecuvântarea IPS Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea Galata a fost reînființată, de data aceasta, ca mănăstire de maici.

Biserica "Înălțarea Domnului"

Biserica Galata este un monument reprezentativ al arhitecturii moldovenești de la sfârșitul secolului al XVI-lea, fiind zidită de domnitorul Petru Șchiopul între anii 1582-1584, în a doua sa domnie.. Este construită din blocuri de piatră cioplită și rânduri de câte trei cărămizi,biserica este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos, gropniță, naos și altar. Biserica Mănăstirii Galata a fost pictată în interior în frescă la începutul secolului al XVII-lea, în mod sigur în altar și naos, după cum remarca secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, arhidiaconul Paul de Alep . Istoricul Nicolae Grigoraș își exprimă opinia că ar fi fost pictat pe alocuri și pridvorul . Pictura originală a bisericii a fost distrusă însă într-un incendiu din anul 1762, odată cu catapeteasma și alte obiecte bisericești. Unele fragmente din pictura originală s-au păstrat acoperite de tencuieli ulterioare.În afară de tabloul votiv, se mai păstrează frescele reprezentând Sfânta Treime, un sobor de îngeri, liturghia îngerească în două tablouri pe cele patru timpane mari, heruvimi, medalioane de sfinți pe arce și motive decorative florale. În anul 1811, s-a repictat interiorul bisericii de către zugravul Vasile Dubrovschi, care a primit 1.600 lei de la arhimandritul Chiril . Zugravii au încercat să imite pictura originală, fără a reuși să egaleze calitativ. Cu ocazia lucrărilor de restaurare începute în 1961, a fost înlăturată pictura în ulei din interior. Inițial, biserica a fost pictată și în exterior, de asemenea în frescă. Aceste picturi s-au șters în decursul celor 400 de ani de existență ai bisericii.

În clădirea Casei domnești funcționează un atelier de croitorie de veșminte liturgice, precum și de broderie. Maicile şi surorile de aici se ocupă cu confecţionarea veşmintelor liturgice şi cu arta broderiei. Atelierul de croitorie bisericească de la Galata este apreciat nu numai în Iaşi, ci în toată Moldova.In interiorul acestii manastii paste o liniste sufleteasca foarte mare caer te linisteste.

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași

8

7

Ctitor

Ctitorul acestui monument singular, construit între anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei Vasile Lupu, una din figurile cele mai importante ale istoriei române, apărător recunoscut al Bisericii Ortodoxe. În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de la Constantinopole se găsea într-o situație critică - strivită de datorii, dominată de intrigi și lovită de dezordini -, Vasile Lupu intervine și încearcă să restabilească lucrurile; deasemenea mai târziu el va achita datoriile Sfântului Mormânt și pe cele ale mânăstirilor de pe Muntele Athos și va face numeroase donații ca inițiator al unor opere de cult și caritate creștin-ortodoxe în Polonia, Bulgaria și Grecia. Remarcabilă mărturie a măreției domnului, biserica Trei Ierarhi se ridică în inima Iașului, pe actualul Bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt, înconjurată încă de la început de bisericile Sfântul Nicolae, Sfântul Sava, Golia și Barnovski, cărora li s-au adăugat succesiv alte monumente religioase și laice, atrase - am putea spune - de centrul tradițional, de locul pe care istoria l-a înnobilat. Impresionantă, făcută parcă pentru 'a lăsa uimit' sufletul contemporanilor, construcția răspunde dorinței de fast a ctitorului său despre care Nicolae Iorga spunea că "încă de a doua zi după urcarea pe tron și-a luat numele de Vasile și a pătruns în visul bizantin". Și, într-adevăr, biserica Trei Ierarhi din Iași reflectă aspirația spre această lume minunată a Bizanțului, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.

Istoric

În biserică au fost aduse în iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia și sinodul de la Constantinopol în semn de recunoștință pentru acțiunile și donațiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci; Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului, și Teofan al Paleopatrei. Ajungâd la Galați, apoi la Iași, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de mitropolitul Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși. În ziua de 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în biserica mânăstirii Sfinții Trei Ierarhi. Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate în Catedrala Mitropolitană din Iași după sfințirea acesteia la 23 aprilie 1887. Jefuitâ și arsă de navălitori din Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802, ) biserica va fi restaurată între anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura și amenajarea interiorului a durat pâna în anul 1898, resfințirea lăcașului făcându-se în anul 1904. Alături de ctitori, la Trei Ierarhi își dorm somnul de veci cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). În curtea bisericii a fost construită o mănăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu sala gotică, vechea 'Schola Basiliana', mărturie a bogăției vieții culturale din acea epocă. Tipografia ce a fost instalată aici, a cărei presă tipografică era adusă de la Kiev datorită ajutorului mitropolitului Mitropolitul Petre Movilă, a fost condusă de starețul mânăstirii și director al școlii nou deschise, călugărul Sofronie. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și, anul următor, celebra Cazania a mitropolitului Varlaam.

8

Date importante din istoria Bisericii

Sinodul interortodox de la Iași din 1642 care a adoptat celebra Marturisire de credință ortodoxă și anul 1645 când a fost uns patriarhul Paisie al Ierusalimului fost stareț la Mânăstirea Galata. În ianuarie 1993, lucrările simpozionului desfășurat la Iași sub egida Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, primăria orașului Iași, consiliul local și Mitropolia Moldovei și a Bucovinei au scos la iveală rezultatele a numeroase studii specializate privind starea și nevoile construcției precum și interesul manifestat de autorități pentru conservarea și punerea în valoare a edificiului. Din 1997, în incinta mânăstirii a fost dezvelit bustul lui Mihai Eminescu care a locuit o vreme aici.După ce a funcționat pentru o lungă perioadă de timp exclusiv ca biserică, în anul 1991 mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi a fost reînființată. Cu ocazia lucrărilor de restaurare datorate arhitectului André Lecomte du Nouy în anii 1882-1890, biserica Trei Ierarhi și-a văzut distrusă pictura interioară originală. Anumite intervenții controversate au marcat atunci o etapă caracteristică în procesul restaurărilor în România, animata de acțiuni și dezbateri publice, de o lupta de opinii între intelectualii epocii și mediile oficiale, care au condus în final la afirmarea câtorva principii corecte privind protecția și restaurarea monumentelor istorice. Fără a putea fi totuși egalată, principala ctitorie a lui Vasile Lupu a fost folosită ca sursă de inspirație pentru construcția și decorarea bisericii din marele ansamblu arhitectural al mănăstirii de la Cetățuia (1669-1672) în imediata apropiere a Iașului precum și a bisericii mănăstirești de la Putna. Azi, biserica Trei Ierarhi are mai bine de 350 de ani. Ea reprezintă un monument inconfundabil, care păstrează toată puterea tradiției. Patina timpului care estompează azi strălucirea decorației de altădată îi împrumută în schimb sobrietatea vârstei. Linia sveltă a siluetei sale și ornamentele dispuse în rânduri orizontale animă întreaga biserică. Dacă, după cum Anton Dumitru o amintește în a sa "Carte a întîlnirilor admirabile", Paideuma reprezintă în greacă 'cel care este cult', dar înseamnă și 'locul unde se învață', 'locul unde se întâmplă ceva', atunci, un astfel de loc este cel de la Trei Ierarhi din Iași deoarece el arată din plin în ce măsură se pot combina și coexista influențe provenind din culturi atât de variate cu condiția ca ele să găsească o înțelegere perfectă, într-o ambianță de sărbătoare, alături de o gazdă primitoare.

Calugarii din aceasta manastire se ocupa cu pictarea iconelor pe lemn din care isi castiga existenta

9

Mănăstirea Frumoasa din Iași

Mănăstirea Frumoasa din Iași este o mănăstire de călugărițe amplasată pe locul unei foste biserici mai vechi, ctitorie din secolul al XVI-lea a hatmanului Meletie Balica. Așezată pe o terasă cu o altitudine relativă de 8-10 metri față de șesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domină peisajul prin silueta sa zveltă și albă și prin cele patru cupole ale sale, străjuită de un turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră măcinat de vreme.

Istoricul Mănăstirii Frumoasa

Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în preajma anilor 1583-1586, Leonte portar al Sucevei și hatman al Moldovei, originar din Țara Românească și descendent din marea familie a boierilor Buzești, a construit o mănăstire în apropierea locului unde se află Biserica Frumoasa de astăzi 9. Biserica ctitorită de hatmanul Balica și de soția sa, Ana, avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil“ și a fost închinată Mănăstirii „Schimbarea la Față“ din Muntele Sinai. Un document din 9 august 1586 consemnează faptul că hatmanul Meletie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. La 12 februarie 1618, domnitorul Gavril Movilă a ridicat biserica la rangul de mănăstire 10, păstrându-i închinarea la Muntele Sinai. Dorind să construiască o reședință de vară unde să se retragă împreună cu familia și care să se afle într-o poziție pitorească, domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica , a restaurat între anii 1727-1733 ansamblul ruinat al Mănăstirii Balicăi, adăugându-i ziduri de incintă, un ansamblu de palate minunate după moda orientală „de la Țarigrad“, niște curți spațioase, un heleșteu mare în apropiere pe care se puteau plimba bărci și caiace, precum și grădini cu fântâni arteziene. Actuala clădire a bisericii datează din perioada 1836-1839, fiind ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie, după cum arată și pisania care amintește pe lângă Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, un al doilea hram în cinstea Adormirii Maicii Domnului (Uspenia).Biserica actuală este un monument din prima jumătate a secolului al XIX-lea, construită în stil ucrainean. Fațadele sunt ornate în stil clasic cu panouri și pilaștri angajați. Fațada are intrarea decorată cu un înalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcadă în plin centru. Pe sub streașină biserica este încinsă cu o friză decorată cu palmete și de cornișă cu mutuali. Toate acestea contribuie la formarea aspectului monumental al construcției. Până la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, având 16 moșii în Moldova, Bucovina și Basarabia. După secularizare, Guvernul a transformat curțile domnești în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară a Corpului IV Armată, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică . Biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie.

9 Mitropolia Moldovei și Bucovinei - Pelerin în Iași (Ed. Trinitas, Iași, 2000), p. 52

10.N.A. Bogdan - Orașul Iași (monografie istorică și socială), ed. a II-a, refăcută și mult adăogită (Tipografia Națională, Iași, 1913), p. 446

10

10

În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasa într-un depozit de cereale și furaje de pe dealul Copoului (pe Str. Dr.Vicol), ce aparținea Corpului IV Armată. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, aceasta ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2003, cu binecuvântarea IPS Daniel , mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de călugărițe care au venit de la Mănăstirea Văratec din județul Neamț.

11

Bibliografie

1. Mitropolia Moldovei și Bucovinei - Pelerin în Iași Ed. Trinitas, Iași, 2000; 2 Mitropolia Moldovei și Sucevei - Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și

Sucevei Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, p. 369-373, 1974 3 Mitropolia Moldovei și Sucevei - Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și

Sucevei Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, p. 325-331,1974 4. N.A. Bogdan - Orașul Iași monografie istorică și socială 1913; reeditată la Ed. Tehnopress,

Iași, , p. 455-458, 2004 5. Vasile Nacu - Mănăstirea Cetățuia – monument istoric de artă, în „Mitropolia Moldovei și

Sucevei” an XLVIII, nr.7-8, p.566-571, iulie-august 1972

12