N. IORGA

MANASTIREA DIN

VALENII-DE-MUNTE

EXTRAS DIN BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

1 9 2 5

RAMURI / INSTITUT DE ARTE GRAFICE / S. A. / IA.

FI

j11111'''

I.!

N t

r,)

,

r

, I ' ' II: /ii(l

MANASTIREA DIN VALENII-DE-MUNTE

Trecutul Valenilor-de-Munte, pe care1-am schitat i aiurea 1, e lung. El incepecu statia preistorica de la Drajna-de-jos,unde s'au gasit foarte frumoase arme debronz, azi la Museul din Bucure0i, cucaramizile romane de pe Valea Teleaje-

0 0de N. IORGA

secolul al XIV-lea, cu colonisarea Sacu-ienilor $i mai ales cu cetatea Teleajneidin vremea lui $tefan-cel-Mare. II presintmai pe larg, acum in urma, in prefata colec-tiei de Documente ale vaii Teleajenului

Daca, precum afirm, cetatea atacata,

Fig. 1. Manfistirea din Videnii-de-Munte.

nului, cu statuletul slay peste Romanii dinValea Buzaului i part& vecine in seco-lul al VII-lea, cu provincia ungureasca alui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariei, in

V. G. N. Murgoci, Valea Teleajenului, descriere tnvederea excursiunilor, cu un adaus descripliv i infor-mally de N. forgo, Valenii-de-Munte, 1909 ; N. Iorga, TaraRománilor, Ronthnia, Judeful Prahoya, Valenii-de-Munte,1910. Cf. broura Völenit de- Mule, Bucurelti, 1924.

cucerita i stapanita de $tefan a fost aicii notiuni geografice i militare impie-

deca de a o cauta mai sus ori mai jos ,a trebuit sa fie $i o biserica. Iar locul eie al actualei manastiri", in varful mo-vilei care se coboara iute spre garla Va-leancai i unde odinioara, in locul scar--

Valenii-de-Munte, 1924.

o

. 2.

A

.se.v

-"-`4", :.17,14;

r

"1. y4 ,

. !:

.i..y

4-:,

-

-.'tt110

_

I

2

1.

lor de piatra, va fi fost o simpla potecutapentru aparatori, ca s6-$i poata innoi pro-visia de apa.

Din acest d'intaiu Mica§ smerit vinelath indoiala frumosul manuscript slavon,Liturghieriul cu frontispicii ornate, din carereproducem probe aici :

tgNiiiTrgiltiii§r/V1 (11/r.,:tiAly-A-8--A ow%

68.13A2 tilAsifirAiiNIAM41 h 1- 1 if 4 ISA ICASeforyil

I<Wari. 711.ISWeiacirc;A/1719);(9.--(16(Arrifil era. i0rr5,42:(fcc,yrillArt

t A ii54e4,7,41.44i4elt,. 44 cr,g5

ri rip kitZ) rti a wmh MA. 4'

opere mai vechi, poate ale rneaterilor ar-deleni, sibiieni, intrebuintati de NeagoeBasarab $i de urma$ii lui din secolul alXVI-lea.

Persoana lui Hagi Stoian, care a datsi pamant la cepture cu vii, nu e cunos-cut& dar chipul lui de pe paretii prona-

yiciltii\il\FYI Liailliqh14-

qa14-rinaatiatio,t;cnOttoe.iricl.fi/oyfiiri f-A7/et

e*CAtiao.ailtiCKOrifilic,brilt: nsi:01 411,7r4

1-1:4/11,ffilLUE,46-ftlir0 fltITTO,lif Eh!' CiCfed:

1,16 +.1.7% 'MI; CZ f1C TM-4' (77,ViIenAii'Tsn,4,4 I re, nit hiTli g,14Yrjfis....1T0(1....Atii AtickA)i'

Zi;1, it7144 c

Tvrao,,,,icai4ragyirc ivraTf;44 171=4-

CR aliffri'morT n'AAA. tfh.11,1C6i-lreACRTHOri'rbt4011'1"k g'rk fi 4"ThtjcrIntitpliAcerre0(liirtfuifTh 4tferoy,fli:4reiborTAros'iMAph. M nt 5 A4710.4A

Tlim461-1;iim tirher=0 tif Itectisi C% (BOA rifin

Fig. 2. Liturghier din secolul al XVI-lea.

Noua zidire de *lira a fost facuta deClucerul Hagi Stoian i de sotia lui Ilinca,in vremea lui Serban Cantacuzino, camitoc al Cotrocenilor, fiind inchinata, im-preuna cu aceasta fundatie domneasca,manastirii Ivirilor din Muntele Athos. Dinaceasta vreme sant $i crucile pe care leinfatisam, frumoasa lucrare de argintarie,cuprinzand un lemn sapat aspru i sumar,cruci dintre care una are pe cotor numelepreotului din Argea, Ohenadie ai data de1703. N'ar fi exclus sa avem a face cu

2

osului e copiat MI% indoiala, ca $i al luiSerban-Vodil, dupa o zugraveala contem-porana. Acesta din urma poate fi compa-rat cu acela pe care-1 da O. M. lonescuin Istoria Cotrocenilor. Nici piatra lui demormant, a lui Hagi Stoian, nu se pastreaza.

Lucrarea pare sa nu fi fost ispravita.Inscriptia spune ca lipsia slomnul", prid-vorul pe stalpi $i zugraveala, ceia ce tre-buie sa se inteleaga poate in afar% dechipurile ctitorilor $i Domnului. Alti cti-tori dadura deci zidirii in forma obi$nuita

-

_

-

Atittit'A

ra.6

ri;jii

to 'flain4 1%1

vi- 4wrawriarra A.tiristiaoTha /Pay; 1,t 1

irre ( Kill liTil 1

',JC.4.

i01.4;rink,

IVA

.AT--.-,g0

al- 174'1-1g=trp

14-41_

fo,

,

41;

F k Ifyi. AIA.fril

4

c.,..!(

C4it

1*4,

- . -

Biserica Filip din Välenii-de-Munte dupâ o acuarelä de pictorul Preziosi 1868.

.:. ,, °N-i

F1 1., 1 r :,,,,°'

P

i 1 :ii, LI; !.. I .ze,

( .11 ,....

. °"'

s..

L-4 0 :: -, - -

. . . . '--- ,- til,..4::7--.:,...'

:4=-3 ',.;.Et.,'5 ;re ii -'----.. ......

t'-.t.° rA

.

sk.

. .7?

^

404

2.. ;

.1

r -.

k

I'

(al

Fig. 3. Perspectiva asupra orasului si Miinastirii Valenilor-de-Munte, de Beghenau, din 1860.

*a.

4

Fig 4. Crucea lui Ohenadie de Arges. Fig. 5. MI5 cruce din secolele XVII.

fA.Iin"

3171,

Fig. 6. inthil

4,

,1

;

Ita4:1

-s: .-!..4.70.

2000). r' iiXOZY

Ai;.

-.1

-...

le -"

.11.t. ,

,,,,,J-.,....

..s.,. ,i.,

.. . ..,cp

.... ; ...

in

41-,P

(t'.°)141-fl

1 .4

= Z

,

.A

;1.

ctilori.

4

0,.NSW.

-r

de trifoiu aceste douà elemente desàvarsire. Anume ceausul de aproziNicolae Buzal nu, proprietar la Limba,

solia lui, Anastasia, legali de inta-iul ctitor prin aceia ci aceasta ju-paneas6 era nepoata hagitei Ilinca.In anul când se incheie refacerea,Buzaianu, ajuns mare Satrar, era in-gropat in biserica supt o lespedeornata 1

Fig. 7. Veche strand sculptaId.

Fig. 8 Inscriplia din secolul al XVIII-lea I u0e sculptate.1 Inscriptii din bisericile Romdmei, II, (Shall i documente, XV), p, 232 i urm. in brolurile citate).

.

,

r.=

.

-fk- '

..'?:.4:',.,;to_;,;;.- .

.7:

. ti;..\.;1;1.?.. L.

..,,..

,........,.. t : ,,,, : '.;.. :

'ti .'.kOi4+ :'1.... i.., .!_.1.____ _ 100.A_ .?..-,a,,td,s.

...'',..-. -,-- -,,,,,,,,l,t. i',,,.. , ,:,..,,......,... 4. .*1J )

.0 ;sl

1 I-t..-7,4: :

I k °.7,

1

I

t:V!

I.

4").

h"

,!

1[

,

41

-1-x / -',11"(1/4

1/4 ,,

:1

(#i

. , ' I

si

Sant aproape sigur ca pictura din inte-rior se pastreaza Inca supt uleiul uneimuruieli destul de recente §i care va tre-bui cat de curand inlaturata. 0 spalaturain graba a descoperit in strana din dreaptaun colt de draperie rosa a carii linie §icoloare trimet la aceasta epoca.

Cutremurul de la 31 Maiu 1730 a da-ramat biserica. Trebui ca egumenul grecde la Ivir, Zaharia din Oalipole, s'o ri-dice din nou din temelie in strane". Ela schimbat, cum insusi marturiseste, stilul,facand in locul singurului turnulet de-asu-pra naosului marea clopotnita de afar&

zidul de incunjur, prins de o parte In zi-direa §colii de fete trei altele, dupa 'Ja-tina secolului al XVII-lea : cele doua maimici fiind de-asupra pronaosului. La 4lunie 1746 noua zidire era terminata, darInca din 1742-1743 erau asezate u§ilefacute de lamplarul loan din Valeni, cuflorile de moda orientala i eleganta in-scriptie romaneasca in doua registre.

Dar o noua ruing a§tepta zidirea. La1802, in ziva de 14 Octombre, cel maiteribil cutremur pe care-1 pomene§te prin-cipatul muntean, a distrus biserica ceno-biala a Adormirii, acoperind totul supt

daramaturi. Pentru a o re-

Fig. 9. Ctitorii cei noi.

facuta atunci, a ramas pana astazi intreaga intre doua fragmente inegale din

face, egumenul de la Cotro-ceni, Visarion Lavriotul, dinTricala, s'a adresat polcov-nicului Moise, fiul lui Panacsau Panculescu, cel mai bo-gat stapan de livezi de prunisi de terenuri din toata re-giunea. Boierinasul, care seinfati§aza in fresca facuta demesterul grec, Nicolae dinEnos, cu tichiuta, giubeauablanita §i papucii lui, in to-vara§ia sotiei Mia, §i a ce-lor doua fete, dintrecare una,poate Maria, moarta 1810 1,fu maritata cu acel Marzea,a carui casa cu elegant prid-vor exista Inca, a cheltuitlarg pentru aceasta refacere.Si icoanele de la catape-teazma, foarte frumoasa lu-lucrare pe fond de aur, §icele de la usa imparateascasant datorite munificentei Iui.Tot asa §i evanghelia §i can-delefe, dintre care unele suntoriginate, ca aceia a carii toar-

e impodobita cu un arhan-ghel in picioare. Lucrarea a lual sfarsit la1-iu Septembre 1806.

I 0 inseriptie greacti, necetita paid( acum ; e placafa inrata ei. Clopotele au lost topite de oeupanti. ' Pomelnicul dà i pe Ecaterina, Maria, Casandra.

6

.

.

.,

.

ta

, 3

,r,"

J.

,5..!;!'

r

[Ilf4 :'',..- .4

rr' '')' 'ks t; 'r".- j-.: ,,

0

.., I

:,,.,* I, *.7 ...4

. .

S.

tt,

p,

111. .1, IS) 'h

if 4-

,

'trAT 1,1

r E. hlkli

.

1,

,

eta ), :tutor... 0

x,fin ri./Tek -1,,Y,I3A71 ; T

-.,

1701

Fig. 10. Casa lui Meirzea,din Välenii-de-Munle.

Fig. 11. Icoane pe fond de aur.- .

7

Dar stilul cladirii a fost schimbat, inal-tandu-se paretii i adaugindu-se pilaOri de

gare) si au adaus inscriptiei de la usabogat incadratil, ca la Coltea in Bucuresti 1,leii de piatra de la jetul episcopal.

Restituirea vechii forme, dupa liberareafrescei primitive, e neaparata inteo loca-litate inleresant i prin urmele de trecutce cuprinde de la FiIipesti, Dudesti, Cre-

Fig. 12. Candele din secolul XVII--XVIII.

fatada, dupa datinele apusene, rapede pri-mite de Greci.

Ultima prefacere, de acum vre-o doua-zeci de ani, a distrus cadrele sculptateale ferestilor, doua singure de la rasu-flatori fiind Inca pästrate, a inlaturat doidin stalpii voinici care despart pronaosulde naos (capitelele sant simple si vul-

tulesti, Heresti, Moruzesti pana la vamesisi la bietul tigan Stanciu Cobzarul.

Manastirea, care avea mosii la Cep-tura, la Limba, la Cetatuia, la Dealul-Fru-mos, la Homoraciu, la Stroiesti, la Zele-tin, la Stefesti, la Valeni chiar, meritadin partea Stalului, care a mostenit-o,acest sacrificiu.

Fig. 13. Casa veche din Valenti-de-Mute.

I Se vad simbolele apostolilor, un melc la mijloc, cumsupt piatra usii la intrare este up cap de Maur care se striimba.

.

.8

.