managementul substanȚelor periculoase · 2018-03-06 · după ce a dezvoltat probleme respiratorii...

Securitatea și sănătatea în muncă – preocuparea noastră, a tuturor. În avantajul tău. În beneficiul companiilor.

Ghidul campaniei

Locuri de muncă sănătoase prin

MANAGEMENTUL SUBSTANȚELOR

PERICULOASE

www.healthy-workplaces.eu#EUhealthyworkplaces

EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 3

Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

1.1. În ce constă problema? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

1.2. Ce sunt substanțele periculoase? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.3. De ce este atât de important managementul substanțelor periculoase? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1.4. De ce desfășoară EU-OSHA această campanie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

2. Managementul substanțelor periculoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

2.1. Stabilirea unei culturi a prevenirii riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

2.2. Legislația privind substanțele periculoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

2.3. Evaluarea riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.4. Soluții practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

2.5. Unele grupuri de lucrători sunt supuse în mod special riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2.6. Agenții cancerigeni și cancerul profesional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3. Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019 . . . . . . . .27

3.1. Despre această campanie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3.2. Cine poate participa la campanie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3.3. Cum vă puteți implica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.4. Premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” . . . . . 30

3.5. Rețeaua noastră de parteneri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

3.6. Informații și resurse suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Referințe și note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

4 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă

Ghidul campaniei

1. Introducere

Gestionarea eficace a riscurilor în materie de securitate și sănătate la locul de muncă aduce beneficii tuturor celor implicați. Aceasta este în avantajul lucrătorilor, al societății în general, precum și în beneficiul companiilor. În special în cazul pericolelor mai puțin vizibile, protejarea securității și sănătății lucrătorilor poate fi considerată o povară. Acest lucru se aplică mai ales în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ale căror resurse sunt limitate. Cu toate acestea, organizațiile care, pentru a-și proteja lucrătorii, fac mai mult decât este prevăzut prin legislație obțin beneficii. Gestionarea activă și participativă a securității și sănătății, care implică lucrătorii și beneficiază de un angajament puternic din partea conducerii face ca o afacere să fie mai competitivă – de exemplu, prin reducerea absențelor din motive de boală și prin îmbunătățirea productivității.

Prezenta broșură este un ghid introductiv al Campaniei pentru locuri de muncă sigure și sănătoase 2018-2019, intitulată „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase”, organizată de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA). Obiectivul campaniei constă în creșterea gradului de conștientizare a riscurilor prezentate de substanțele periculoase la locul de muncă și promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor în vederea eliminării și, acolo unde nu este posibil, a gestionării eficace a acestor riscuri.

1.1. În ce constă problema?

În Europa, lucrătorii din multe locuri de muncă sunt afectați de expunerea la substanțe periculoase. În ultimele decenii, unele substanțe, cum ar fi azbestul (care cauzează boli pulmonare grave și, în unele cazuri, fatale) și clorura de vinil (care cauzează cancer hepatic) au fost interzise, restricționate sau supuse unor controale de reglementare stricte. Cu toate acestea, substanțele periculoase reprezintă în continuare o problemă importantă de securitate și sănătate la locul de muncă. În cea de a doua ediție a Sondajului european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER-2) realizat de EU-OSHA, 38 % din întreprinderi au raportat prezența la locurile de muncă de substanțe chimice sau biologice în stare lichidă, sub formă de vapori sau de pulberi (1).

Conform Sondajului european privind condițiile de muncă, în 2015, 18 % din lucrătorii intervievați din UE au raportat că au fost expuși la produse sau substanțe chimice timp de cel puțin un sfert din timpul de lucru (2). Aceste cifre nu s-au modificat aproape deloc din 2000.

Marile întreprinderi folosesc adesea peste 1 000 de tipuri diferite de produse chimice, cum ar fi vopsele, cerneluri, adezivi și produse de curățare. Produsele constau, de regulă, într-un amestec format din mai multe substanțe chimice. Chiar și întreprinderile mici, precum atelierele de reparat mașini, pot utiliza un număr similar de produse chimice. În cazul anumitor sectoare, cum ar fi industria de construcții, zeci de mii de produse chimice diferite sunt disponibile pe piață pentru o gamă largă de operațiuni. În funcție de sarcina de muncă, un singur lucrător poate intra în contact chiar și cu sute de substanțe chimice diferite.



Substanțele periculoase sunt mai comune decât s‑ar crede

Sectoarele în care întreprinderile au raportat o prevalență deosebit de mare de substanțe periculoase în ESENER-2 includ (3):

Agricultură, silvicultură și pescuit 62 %

Industria prelucrătoare 52 %

Construcții, gestionarea deșeurilor și furnizarea apei și a energiei electrice 51 %

În plus, apar dovezi că lucrătorii din sectoarele aflate în creștere, cum ar fi sectorul social și de asistență medicală, al transporturilor, al deșeurilor, precum și cei din industria de reciclare, se pot confrunta cu niveluri crescute de expunere la substanțe periculoase. În toate sectoarele există sarcini de lucru tipice care implică adesea expunerea la substanțe periculoase, cum ar fi prepararea alimentelor (cantine, catering etc.), curățenie și mentenanță. Cu toate acestea, niciun sector nu este complet lipsit de substanțe periculoase și este vital ca angajatorii să evalueze riscurile cu care s-ar putea confrunta lucrătorii lor.

© E

U-O

SHA

/Mar

cos

Oliv

eira


Ghidul campaniei

Potrivit agenției suedeze pentru produse chimice, 3 tone de substanțe periculoase (fără a include petrolul) au fost utilizate pe cap de locuitor în Suedia, în 1996; în 2014, cifra era de 3,7 tone (4).

1.2. Ce sunt substanțele periculoase?

În contextul acestei campanii, o substanță periculoasă la locul de muncă este orice substanță în stare gazoasă, lichidă sau solidă, inclusiv aerosolii, fumul și vaporii, care prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea lucrătorilor (5). (Agenții biologici nu sunt însă incluși în domeniul de aplicare al subiectului campaniei.) Sunt incluse produsele chimice prelucrate, substanțele generate în timpul procesului, cum ar fi gazele de eșapament diesel sau praful de silice, precum și substanțele de origine naturală utilizate în procesele de muncă, cum ar fi petrolul brut sau praful de făină.

Definiții din Directiva agenților chimici

(a) prin „agent chimic” (6) se înțelege orice element chimic sau compus, în stare pură sau în amestec, așa cum se găsește în stare naturală sau așa cum este produs, utilizat sau eliberat, inclusiv sub formă de deșeuri, prin orice activitate profesională, fie că este produs intenționat sau nu, fie că este plasat pe piață sau nu;

(b) prin „agent chimic periculos” se înțelege:(i) orice agent chimic care întrunește

criteriile pentru clasificarea ca periculos în oricare dintre clasele de pericol fizic și/sau pentru sănătate prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 […] (7) indiferent dacă agentul chimic în cauză este clasificat sau nu în conformitate cu regulamentul menționat;

(ii) orice agent chimic care, deși nu întrunește criteriile de clasificare ca fiind periculos [...] poate prezenta un risc pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, din cauza proprietăților sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice și a modului în care este utilizat ori este prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit articolului 3;

(c) prin „activitate care implică agenți chimici” se înțelege orice activitate în care sunt utilizați sau se intenționează să se utilizeze agenți chimici în orice proces, inclusiv producția, manipularea, depozitarea, transportul sau evacuarea sub formă de deșeuri și tratarea, sau care rezultă dintr-o asemenea activitate.



Substanțele periculoase pot avea numeroase diferite tipuri de efecte nocive, unele fiind, potențial, foarte grave. Efectele nocive cauzate de substanțele periculoase pot apărea ca urmare a unei singure expuneri scurte, a expunerii de lungă durată sau a acumulării pe termen lung a substanțelor în organism. Acestea includ:

• efecte asupra sănătății pe termen lung, de exemplu boli respiratorii (cum ar fi astm, rinită, azbestoză și silicoză), efecte nocive asupra organelor interne, inclusiv asupra creierului și sistemului nervos, precum și cancere profesionale (de exemplu, leucemie, cancer pulmonar, mezoteliom și cancer al cavității nazale);

• efecte asupra sănătății care pot fi acute sau pe termen lung, cum ar fi otrăvirea, bolile de piele, probleme ale sistemului de reproducere și malformații congenitale, precum și alergii.

Unele substanțe periculoase pot prezenta riscuri în materie de siguranță, cum ar fi riscul de foc, explozie sau sufocare. În plus, substanțele periculoase prezintă, de regulă, mai multe dintre aceste proprietăți.

Mai mult, există diferite „căi” prin care lucrătorii pot fi expuși unor substanțe periculoase. Unele substanțe pot fi inspirate sau „inhalate”, în timp ce altele pot să fie absorbite și prin piele. Lucrătorii care efectuează „muncă în condiții umede” (cum ar fi utilizarea apei sau a solvenților care pot afecta bariera naturală de apărare a pielii) sunt supuși în special riscului care apare pe această cale de expunere. Substanțele periculoase pot, de asemenea, să pătrundă în organism prin ingerare, de exemplu atunci când lucrătorii mănâncă sau beau la locul de muncă, deși acest lucru este interzis, atunci când locul lor de muncă este contaminat sau atunci când aceștia inhalează particule de pulbere și le înghit.

Munca fizică solicitantă sau căldura pot, de asemenea, să sporească riscurile prezentate de substanțele periculoase, putând crește asimilarea acestora.

Printre substanțele care pot avea efecte nocive pe termen lung asupra sănătății lucrătorilor se numără agenții cancerigeni, care se regăsesc în numeroase situații de muncă. Abordarea riscurilor prezentate de aceste substanțe este o prioritate pentru Uniunea Europeană (UE) în temeiul Cadrului său strategic privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) 2014-2020 (8).

©Sh

utte

rsto

ck/D

aria

Che

rry


Ghidul campaniei

1.3. De ce este atât de important managementul substanțelor periculoase?

În întreaga UE, există o legislație în vigoare privind substanțele periculoase la locul de muncă. Cu toate acestea, cea mai recentă campanie de inspecție privind substanțele periculoase a Comitetului inspectorilor de muncă principali (SLIC) a arătat că întreprinderile încă se confruntă cu dificultăți serioase în ceea ce privește combaterea riscurilor prezentate de aceste substanțe (9). Chiar și substanțele interzise, cum ar fi azbestul, prezintă în continuare un risc pentru lucrători în unele sectoare, întrucât azbestul este încorporat în numeroase clădiri, aparate și materiale.

În plus, apar noi provocări pentru managementul substanțelor periculoase la locul de muncă, cum ar fi în domeniul locurilor de muncă ecologice (producția de bioenergie, noi tipuri de stocare a energiei), și în ceea ce privește utilizarea de materiale inovatoare (de exemplu, nanomateriale), de tehnologii cu riscuri pentru sănătate care

nu se cunosc la momentul actual (cum ar fi imprimarea 3D) și de substanțe recunoscute ca fiind perturbatori endocrini (care influențează întregul sistem endocrin și dăunează sănătății reproducerii, cauzează malformații congenitale și contribuie la apariția obezității și a diabetului).

O proporție ridicată de boli profesionale incluse în anexele la lista europeană de boli profesionale este cauzată de expunerea la substanțe periculoase (10).

©EU

-OSH

A/S

tani

slaw

Pyt

e



UN CAZ DE ASTM PROFESIONAL SEVER CARE AR FI PUTUT FI PREVENITSe presupune adesea că „substanțele periculoase” se referă doar la substanțele chimice periculoase. Cu toate acestea, cazul unei bucătărese de la o școală (11) care a primit despăgubiri substanțiale după ce a dezvoltat probleme respiratorii grave ca urmare a lucrului cu făina arată că toate tipurile de substanțe pot fi periculoase în anumite situații. Aceasta demonstrează, de asemenea, cât de mari pot fi costurile atunci când riscurile nu sunt recunoscute și lucrătorii nu sunt protejați de substanțe periculoase la locul de muncă.

Lucrătoarea în cauză era o femeie în vârstă de 46 de ani, bucătăreasă la o școală, care avea ca sarcină amestecarea aluatului pentru pâine folosind un mixer mare într-o bucătărie mică și prost ventilată. Nu s-a luat nicio măsură pentru a o proteja de riscurile prezentate de inhalarea pulberii de făină. Femeia a dezvoltat probleme respiratorii atât de grave încât abia mai putea să

meargă și trebuia să doarmă în poziție verticală. Aceasta a fost diagnosticată cu astm sever.

Cu ajutorul sindicatului, lucrătoarea a depus o cerere de despăgubire. Consiliul local, care se ocupa de conducerea școlii, a recunoscut că nu luase măsurile necesare pentru a o proteja. Consiliul a fost răspunzător pentru plata daunelor în valoare de 200 000 de lire sterline.

Consecințele pe termen lung pentru lucrătoare au fost grave: a trebuit să se pensioneze anticipat, iar traiul său a fost grav limitat de problemele respiratorii.

Notă: În ultimii ani, mai multe state membre ale UE au dezvoltat modele de bune practici pentru prevenirea eficace a astmului brutarului.

STUDIU DE CAZ:©

Shu

tter

stoc

k/Pr

essm

aste

r


Ghidul campaniei

1.4. De ce desfășoară EU-OSHA această campanie?

Substanțele periculoase se află de decenii întregi pe agenda politică privind SSM în UE și în statele membre. Cu toate acestea, ele reprezintă un domeniu de securitate și sănătate în muncă în care conștientizarea varietății riscurilor posibile și a modalităților de a le aborda este încă scăzută.

O neînțelegere comună este aceea că doar substanțele chimice prelucrate – sau chiar substanțele chimice care au un miros puternic sau efecte periculoase care se manifestă imediat – sunt substanțe periculoase. Multe substanțe periculoase la care sunt expuși lucrătorii, cum ar fi emisiile de gaze de eșapament diesel, vaporii și pulberile de sudură, sunt generate de procesele de muncă. Altele, cum ar fi azbestul, petrolul brut și praful de cereale, provin din surse naturale. În egală măsură, unele componente alimentare sau produse farmaceutice pot, de asemenea, să prezinte riscuri pentru lucrători.

Este posibil ca aceste substanțe periculoase să nu prezinte etichete cu simboluri de pericol și ca informațiile de pe fișele cu date de securitate prevăzute de legislația privind substanțele chimice să nu fie disponibile. Prin urmare, în astfel de cazuri, angajatorii vor trebui să caute alte surse de informații, cum ar fi ghiduri sectoriale sau instrucțiuni în materie de securitate și sănătate de la furnizori. De asemenea, conștientizarea riscurilor prezentate de aceste substanțe s-ar putea să fie scăzută.

O altă concepție larg răspândită, dar greșită, este că utilizarea substanțelor periculoase a scăzut. Este adevărat că multe expuneri nocive bine-cunoscute (de exemplu, la policlorbifenil, azbest și mercur) au fost reduse semnificativ datorită inițiativelor politice, legislației, presiunii publice și măsurilor din partea întreprinderilor și a partenerilor sociali. Cu toate acestea, există multe substanțe periculoase mai puțin cunoscute (12).

De fapt, lucrătorii dintr-o gamă largă de locuri de muncă pot fi expuși unei varietăți imense de substanțe periculoase la locurile de muncă din zilele noastre. În 2017, în jur de 129 000 de substanțe au fost clasificate în conformitate cu Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) (13). Tot în 2017, în luna mai, peste 10 000 de substanțe au fost înregistrate în Spațiul Economic European în temeiul REACH [Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (14)], dintre care aproape 40 % erau produse sau importate în volume de peste 100 de tone (15). În plus, aproximativ 5 000 de substanțe au fost notificate în temeiul legislației anterioare privind substanțele chimice (16). Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că REACH nu cuprinde substanțele periculoase care sunt generate în timpul operațiunilor de lucru, cum ar fi pulberile sau produșii de combustie.

Concepțiile greșite despre natura și prevalența expunerilor la locul de muncă la substanțele periculoase îi pot determina pe angajatori și pe lucrători să creadă în mod eronat că, pentru întreprinderile lor, combaterea expunerilor nocive nu este relevantă.



Prin urmare, există o nevoie clară de a spori gradul de conștientizare cu privire la prevalența substanțelor periculoase, importanța managementului lor corespunzător și cele mai bune metode pentru a face acest lucru. Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019 urmărește să răspundă acestei necesități.

Mai mult, efectuarea de evaluări efective ale riscurilor de expuneri profesionale la substanțe periculoase poate părea o sarcină complicată, fiind considerată un subiect relativ complex. Există o mare varietate de ghiduri disponibile

pentru a sprijini întreprinderile în managementul substanțelor periculoase. Cu toate acestea, volumul de materiale și gama largă de surse pot genera o anume nesiguranță în rândul celor responsabili de gestionarea riscurilor în ceea ce privește sursele de informare. Prin urmare, această campanie urmărește să îmbunătățească conștientizarea și accesul la soluțiile practice și ghidurile cele mai relevante și aplicabile la scară largă, precum și diseminarea exemplelor de bune practici.

© S

hutt

erst

ock/

Die

go C

ervo


Ghidul campaniei

2. Managementul substanțelor periculoase

2.1. Stabilirea unei culturi a prevenirii riscurilor

Gestionarea eficace a expunerilor profesionale la substanțe periculoase este posibilă doar dacă toate persoanele de la locul de muncă sunt bine informate cu privire la riscuri și la măsurile care pot fi luate pentru a le preveni. Un factor major de succes în prevenirea accidentelor și a stărilor proaste de sănătate la locul de muncă este crearea unei culturi a prevenirii riscurilor, în care toată lumea înțelege că securitatea și sănătatea sunt importante pentru întreaga organizație.

Acest lucru înseamnă că angajatorii trebuie să ia măsuri pentru a-i implica activ pe lucrători în procesele de gestionare a SSM. Legislația UE le impune angajatorilor (17) să îi implice pe lucrători în procesul de evaluare a riscurilor, să le furnizeze informații cu privire la substanțele la care ar putea fi expuși și la rezultatele supravegherii sănătății și ale măsurătorilor de la locul de muncă și să le ofere instructaj cu privire la aspectele

legate de securitate și sănătate. De asemenea, angajatorii trebuie să îi încurajeze pe lucrători să se protejeze, să discute despre experiențele lor și să abordeze problemele comune (18).

Atunci când la locul de muncă există o cultură a prevenirii, managementul substanțelor periculoase este integrat în gestionarea sistematică, rațională și participativă a SSM. Obligațiile legale sunt, bineînțeles, îndeplinite, dar, în plus, prevenirea efectelor nocive asupra lucrătorilor este un aspect intrinsec al modului în care întreprinderea își organizează activitatea și al proceselor care sunt utilizate pentru a desfășura activitatea.

În următoarele secțiuni, vom analiza legislația relevantă, precum și unele măsuri-cheie și soluții practice care sunt disponibile pentru prevenirea riscurilor prezentate de substanțele periculoase.

© E

U-O

SHA

/Jim

Hol

mes



Cum pot interacționa factorii de riscÎn ceea ce privește locurile de muncă nou apărute, de exemplu în cazul economiei ecologice, riscurile obișnuite legate de substanțele periculoase se manifestă adesea sub forme noi (19).

Ar putea fi necesare abordări speciale în ceea ce privește prevenirea, care iau în considerare riscurile combinate. De exemplu, lucrările de reparații la paletele de turbine din parcurile eoliene implică expunerea la solvenți, pulberi și ingrediente periculoase din rășini și

adezivi, precum și lucrul la înălțime, în condiții meteorologice schimbătoare și în spații înguste.

Prin urmare, măsurile de prevenire care ar putea fi utilizate de obicei pentru a evita expunerile, cum ar fi ventilația locală prin aspirație, pot fi greu de aplicat, iar procedurile de lucru trebuie să țină cont de faptul că lucrătorii pot utiliza alte dispozitive, cum ar fi cabluri sau echipament de protecție respiratorie pentru spațiile înguste.

© E

U-O

SHA

/Fili

p D

e Sm

et


Ghidul campaniei

2.2. Legislația privind substanțele periculoase

Toate persoanele implicate în managementul substanțelor periculoase la locurile de muncă trebuie să cunoască cadrul legislativ cu privire la substanțele periculoase în UE (20).

Cea mai relevantă legislație dintre toate este legislația privind SSM care vizează în mod precis protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor de securitate și sănătate în general, precum și împotriva substanțelor periculoase la locul de muncă (de exemplu, Directiva-cadru privind SSM, care stabilește principiile de bază, Directiva agenților chimici, Directiva agenților cancerigeni și directivele privind valorile-limită). Aceasta stabilește responsabilitatea angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locul de muncă. Prin transpunerea sa în legislația națională, legislația UE privind SSM le impune angajatorilor să efectueze evaluări ale riscurilor în cazul tuturor riscurilor de securitate și sănătate, inclusiv pentru riscurile prezentate de substanțele periculoase (vezi secțiunea 2.3).

Legislația prevede, de asemenea, o ierarhie specifică a măsurilor de prevenire, pe care angajatorii sunt obligați prin lege să o respecte. Eliminarea riscurilor se află în vârful ierarhiei. Aceasta este urmată de substituirea substanțelor periculoase cu substanțe mai puțin periculoase sau cu materiale mai sigure sau substituirea unui proces cu unul care nu este periculos sau este mai puțin periculos. Urmează măsurile tehnice, apoi măsurile de organizare și, în cele din urmă, măsurile de protecție individuală (inclusiv utilizarea de echipament individual de protecție – EIP).

Această ierarhie este adesea numită principiul STOP:

• Substituire • măsuri Tehnice • măsuri de Organizare • măsuri de Protecție individuală (21).

Scopul este acela de a se asigura că riscurile sunt abordate la sursă și de a face ca măsurile colective – și anume, măsurile care protejează un grup de lucrători într-un mod sistematic – să fie principala prioritate. Este important ca angajatorii să conștientizeze faptul că, în cazul agenților cancerigeni, se aplică măsuri mult mai stricte (vezi secțiunea 2.6). Statele membre au dreptul să aplice reglementări suplimentare sau mai detaliate sau mai stricte decât cele care sunt prevăzute în principiile generale ale directivelor UE privind SSM. În consecință, este esențial ca angajatorii să consulte legislația națională relevantă privind SSM.

Valorile-limită de expunere profesională cu caracter obligatoriu (care trebuie să fie respectate) și indicativ (care indică ceea ce trebuie realizat) pentru substanțele periculoase sunt prevăzute, de asemenea, în directivele europene privind SSM. Limitele de expunere profesională (LEP) pentru substanțe periculoase constituie informații importante pentru evaluarea și gestionarea riscurilor. Majoritatea statelor membre ale UE își stabilesc propriile LEP, care includ, de regulă, mai multe substanțe decât directivele UE. Cu toate acestea, LEP au fost stabilite doar pentru un număr limitat de substanțe care sunt utilizate la momentul actual la locul de muncă.

„[...] angajatorul stabilește mai întâi dacă la locul de muncă este prezent vreun agent chimic periculos. În caz afirmativ, angajatorul evaluează riscul pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, care decurge din prezența agenților chimici respectivi.”

Articolul 4 din Directiva agenților chimici



Alte regulamente și orientări cuprind aspecte specifice precum producția, furnizarea, transportul și etichetarea substanțelor periculoase, acestea fiind adesea relevante, de asemenea, pentru locul de muncă. De exemplu, legislația REACH și Regulamentul CLP au drept scop asigurarea disponibilității informațiilor care sunt vitale pentru evaluarea riscurilor la locul de muncă. Acestea le impun producătorilor și furnizorilor de produse chimice să se asigure că sunt furnizate etichete de siguranță, pictograme de pericol și fișe cu date de securitate standardizate. Acestea furnizează informații privind proprietățile substanțelor și pericolele asociate acestora, precum și indicații privind depozitarea, manipularea și prevenirea riscurilor.

Regulamentele REACH și CLP au introdus unele modificări care au legături semnificative cu legislația privind SSM, de exemplu:

• informații noi în fișele cu date de securitate (date din rapoarte de securitate chimică, scenarii de expunere, utilizările prevăzute);

• restricționarea și necesitatea de autorizare a utilizării anumitor substanțe;

• noi cerințe de clasificare și etichetare, inclusiv simboluri și etichete de pericol noi.

Ca parte a campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019, EU-OSHA urmărește să promoveze conștientizarea acestor modificări și a implicațiilor lor pentru managementul substanțelor periculoase la locul de muncă. Aceasta se va realiza prin difuzarea informațiilor privind instrumentele și ghidurile care sprijină evaluarea și managementul riscurilor în materie de SSM, precum și substituirea, și prin îmbunătățirea accesului la resurse care furnizează informații privind substanțele periculoase.

măsuri Organizatorice


Ghidul campaniei

Directiva 89/391/CEE (Directiva-cadru privind SSM)a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă – „Directiva-cadru”

Directiva 98/24/CE (Directiva agenților chimici)a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă

Directiva 2004/37/CE (Directiva agenților cancerigeni si mutageni)a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul REACH)al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (Regulamentul CLP)al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

Există, de asemenea, regulamente și directive care vizează grupuri specifice de substanțe periculoase la locul de muncă și care stabilesc valori-limită indicative de expunere la locul de muncă.

https://osha.europa.eu/ro/safety-and-health-legislation

Unele directive și regulamente‑cheie ale UE

© S

ven

Hop

pe/F

otol

ia

https://osha.europa.eu/ro/safety-and-health-legislation



2.3. Evaluarea riscurilor

Astfel, după cum prevede în mod clar legislația atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, evaluarea riscurilor la locul de muncă reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru prevenirea cu succes a acestora.

În desfășurarea evaluării oricăror riscuri generate de substanțele periculoase prezente la locul de muncă, angajatorii trebuie să ia în considerare:

• proprietățile lor periculoase; • posibilitatea eliminării sau a substituirii

acestora; • informațiile privind securitatea și sănătatea

care trebuie să fie puse la dispoziție de către furnizor (de exemplu, fișele cu date de securitate relevante);

• nivelul, tipul și durata expunerii și numărul de lucrători expuși;

• circumstanțele activității care implică aceste substanțe, inclusiv cantitatea;

• orice valori-limită de expunere profesională sau valori-limită biologice;

• efectele măsurilor de prevenire; și • concluziile rezultate în urma oricărui proces

de supraveghere a sănătății deja întreprins.

Pentru IMM-uri în special, este util ca procesul de evaluare a riscurilor să fie segmentat pe etape, ceea ce îl face mai ușor de gestionat. O evaluare a riscurilor în cazul substanțelor periculoase trebuie să includă:

1. întocmirea unui inventar al substanțelor periculoase la locul de muncă și al celor generate de procesele de muncă;

2. colectarea de informații (pentru produsele chimice din fișele cu date de securitate, de exemplu) privind efectele nocive pe care aceste substanțe le pot cauza și măsurile de prevenire recomandate de furnizori și de producători sau în ghiduri. Aceste informații trebuie utilizate, de asemenea, pentru a-i informa și instrui pe lucrători și pentru a elabora instrucțiuni la locul de muncă pentru procese și pentru manipularea substanțelor;

3. evaluarea expunerii la substanțele periculoase identificate, analizând tipul, intensitatea, durata, frecvența și condițiile în care s-a produs expunerea lucrătorilor, inclusiv efectele combinate ale substanțelor periculoase utilizate împreună, precum și riscul aferent;

4. elaborarea unui plan de acțiune. Acesta trebuie să cuprindă etapele de urmat, în ordinea priorității lor, pentru a reduce riscurile la care sunt expuși lucrătorii și trebuie să specifice cine, cum și până la ce dată trebuie să realizeze fiecare etapă. În unele țări, pentru operațiunile standard de lucru precum șpăcluirea, pomparea, forarea, polizarea sau sudarea, sunt disponibile informații practice privind tehnici de control testate (indicații directe sau fișe de orientare pentru control) (22);

5. luarea în considerare a tuturor lucrătorilor care ar putea fi expuși în mod deosebit unui risc și specificarea măsurilor care trebuie luate pentru protejarea acestora, precum și a oricăror nevoi suplimentare în materie de instruire și informații;

6. luarea în considerare a lucrătorilor care ar putea fi expuși atunci când desfășoară lucrări de mentenanță sau de reparații sau în mod accidental, de exemplu la produse intermediare într-un proces de producție chimică care este, de regulă, închis. Lucrătorii trebuie să știe cu cine să ia legătura dacă lucrurile iau o întorsătură nefericită, precum și cum să se protejeze în cazul unui incident;

7. evaluarea riscurilor trebuie să fie revizuită și actualizată periodic.

Evaluarea eficace a riscurilor și prevenirea acestora impun angajatorilor să fie, atât ei înșiși, cât și lucrătorii lor, permanent bine informați și instruiți. Lucrătorii trebuie, de asemenea, să fie consultați cu privire la evaluarea riscurilor, precum și în cazul în care există modificări în ceea ce privește substanțele, produsele și procesele de muncă implicate în slujbele lor. În plus, mai multe instrumente au fost elaborate de statele membre și de alți actori pentru a sprijini întreprinderile să efectueze evaluările de risc.


Ghidul campaniei

Instrumente utile pentru efectuarea evaluărilor riscurilor și pentru identificarea de recomandări privind măsurile de prevenire

Instrument Țara Obiectivul

Instrumentul electronic al EU-OSHA „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase”

La nivelul UE

• Instrument practic pentru a contribui la gestionarea riscurilor prezentate de substanțele periculoase la locul de muncă

• Interactiv și ușor de utilizat • Oferă măsuri practice pentru a elimina și a reduce la minimum riscurile

https://eguides.osha.europa.eu/dangerous-substances/

Platforma OiRA a EU-OSHA

La nivelul UE

• Platformă web care oferă acces gratuit la instrumente interactive și sectoriale de evaluare a riscurilor • Unele instrumente OiRA vizează riscurile prezentate de substanțele periculoase, în funcție de sectorul

în cauză • Multe dintre aceste instrumente sunt disponibile în diverse limbi

https://oiraproject.eu/ro

COSHH Essentials (Controlul substanțelor periculoase pentru sănătate) și e-COSHH

Regatul Unit al Marii Brita-nii, diseminat însă la scară largă

• O abordare simplă, pe etape, a evaluării riscurilor și a factorilor care contribuie la o abordare de control adecvată

• Utilizează matrice de risc pentru a identifica controalele adecvate • Oferă abordări de control generale și ghiduri specifice sarcinilor

http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/coshh-tool.htmFișe de indicații directe:http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/direct-advice/index.htm

GISBAU și GISCHEM Germania

• Pentru industria construcțiilor, a substanțelor chimice, a metalelor și pentru alte industrii • Bază de date completată de coduri de produs pentru grupe de substanțe utilizate în comun • Link către o platformă pentru schimbul de fișe cu date de securitate

http://wingisonline.de/http://www.gischem.de/index.htm

Stoffenmanager Țările de Jos

• Pentru diverse tipuri de întreprinderi • Structurează cunoștințele și informațiile relevante • Interactiv • Disponibil în șase limbi • Include un model de expunere cantitativă larg acceptat

https://stoffenmanager.nl/

EMKG (Easy-to-Use Workplace Control Scheme for Hazardous Substances – Schemă de control la locul de muncă ușor de utilizat pentru substanțele periculoase)

Germania

• Orientări practice pentru gestionarea riscurilor • Asistență pentru IMM-uri • Transpune informațiile din fișele cu date de securitate și de la locurile de muncă în măsuri practice de

reducere a riscurilorhttp://www.baua.de/en/Topics-from-A-to-Z/Hazardous-Substances/EMKG/EMKG_content.html

KemiGuiden Suedia

• Pentru firme mici • Instrument interactiv • Oferă sfaturi personalizate privind evaluarea și controlul riscurilor, pe baza răspunsurilor la întrebări

privind situația societățiiwww.kemiguiden.se

SEIRICH Franța

• Instrument interactiv • Permite o abordare personalizată, ținând seama de diferite niveluri de experiență și de complexitate • Oferă sfaturi personalizate privind evaluarea și controlul riscurilor, pe baza răspunsurilor la întrebări

privind situația societățiihttp://www.seirich.fr/seirich-web/index.xhtml

https://eguides.osha.europa.eu/dangerous-substances/

https://oiraproject.eu/ro

http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/coshh-tool.htm

http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/direct-advice/index.htm

http://wingisonline.de/

http://www.gischem.de/index.htm

https://stoffenmanager.nl/

http://www.baua.de/en/Topics-from-A-to-Z/Hazardous-Substances/EMKG/EMKG_content.html

http://www.kemiguiden.se

http://www.seirich.fr/seirich-web/index.xhtml



Bune practici: EliminareaSudura și îmbinarea țevilor din locuințe expun sudorii la substanțe periculoase din cauza vaporilor eliberați. Sudarea și îmbinarea pot fi însă eliminate prin utilizarea unui instrument de presare a țevilor, un graifăr special care îmbină

țevile la presiune ridicată. Avantajele suplimentare, precum viteza și ușurința acestei noi soluții, au fost cruciale pentru adoptarea sa rapidă și au contribuit la transformarea acestei tehnici noi într-un succes.

2.4. Soluții practice

O mare varietate de ghiduri și numeroase instrumente practice sunt disponibile pentru a contribui la abordarea substanțelor periculoase. Instituțiile și autoritățile publice, asociațiile industriale și sindicatele au elaborat diverse instrumente și materiale de orientare cu obiectivele specifice de a susține întreprinderile în acest domeniu și de a sprijini autoritățile în vederea aplicării legislației relevante. Acestea variază de la indicații generale la cele mai specifice. De exemplu, acestea pot viza luarea deciziilor cu privire la substituire sau pot

recomanda soluții pentru sarcinile de lucru tipice sau pentru o ocupație sau un sector anume.

Ca parte a Campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019, EU-OSHA a strâns laolaltă o serie de astfel de instrumente, materiale de orientare și exemple de bune practici, inclusiv materiale audiovizuale, pe site-ul web al campaniei (https://healthy-workplaces.eu/). Acestea includ resurse pentru sprijinirea inspectoratelor de muncă, a IMM-urilor și a reprezentanților lucrătorilor, printre multe altele, astfel încât se recomandă accesarea site-ului pentru a afla mai multe despre aceste materiale puse la dispoziție.

© S

hutt

erst

ock/

Dag

mar

a_K

https://healthy-workplaces.eu/


Ghidul campaniei

SUBSTITUIREA UNUI DEZINFECTANT ÎN SECTORUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Un cămin pentru persoanele vârstnice din Spania utiliza un dezinfectant pentru a curăța camerele pacienților decedați. Acesta conținea, printre alte substanțe, triclosan și 2-butoxietanol, iritanți potenți și toxici. Unul dintre lucrătorii care utilizau produsul suferea de iritarea gâtului și de probleme respiratorii.

Reprezentantul sindicatului lucrătorilor a fost informat despre situație, iar departamentul regional de securitate și sănătate al sindicatului le-a explicat problema angajatorilor. Sindicatul regional a început apoi să caute alternative cu ajutorul Institutului pentru muncă, mediu și sănătate al sindicatului spaniol (ISTAS).

Au fost evaluate mai multe alternative și s-a luat decizia de a înlocui dezinfectantul cu un produs pe bază de clorură de didecildimetilamoniu și alcooli etoxilați. Alternativa nu era lipsită de riscuri și a trebuit să fie utilizată folosind metode de protecție adecvate. Cu toate acestea, riscurile prezentate de alternativă erau mai puțin semnificative. Un alt beneficiu a fost acela că produsul înlocuitor aducea mai puține daune mediului.

STUDIU DE CAZ

Substituire



Cifrele naționale indică faptul că lucrătorii cu vârste sub 25 de ani sunt expuși la substanțe cancerigene mai mult decât orice altă grupă de vârstă (25).

2.5. Unele grupuri de lucrători sunt supuse în mod special riscurilor

Toți lucrătorii trebuie să fie protejați în mod egal de riscurile cauzate de substanțele periculoase. Cu toate acestea, sensibilitatea deosebită sau condițiile speciale unor grupuri de lucrători ar putea fi trecute cu vederea și aceștia pot, prin urmare, să fie mai expuși riscului. Riscul poate fi mai ridicat deoarece lucrătorii sunt lipsiți de experiență, nu poartă uniforme sau sunt mai vulnerabili din punct de vedere fizic, sau pentru că își schimbă frecvent locurile de muncă, sau lucrează în sectoare unde gradul de conștientizare a problemei este scăzut, sau datorită unei sensibilități fiziologice mai mari, sau diferite (de exemplu, în cazul tinerilor ucenici sau al diferențelor dintre bărbați și femei).

Grupurile expuse unor riscuri deosebite pot include femei, tineri lucrători, lucrători migranți și lucrători care este mai puțin probabil să fi primit instructaj și informații (de exemplu, lucrători subcontractați sau temporari și cei care lucrează în economia informală). Sectoarele în care aceste grupuri de lucrători sunt expuse adesea la substanțe periculoase includ sectorul agricol și horticol, al construcțiilor, al gestionării deșeurilor, al transporturilor, al coafurii, al

serviciilor de curățare profesională, al sănătății și asistenței sociale, precum și sectorul hotelier, al restaurantelor și al alimentației publice. În plus, expunerile lucrătorilor cu anumite ocupații, de exemplu curățare și mentenanță, gestionarea deșeurilor și a apelor reziduale sau servicii de urgență și salvare variază și sunt adesea imprevizibile.

Nevoile specifice ale acestor lucrători trebuie luate în considerare atunci când se evaluează riscurile prezentate de substanțele periculoase la un loc de muncă (23), precum și atunci când se stabilesc măsurile de prevenire. De exemplu, este important ca lucrătorii să aibă acces la rezultatele evaluărilor riscurilor, să li se ofere instructaj și să li se asigure participarea la deciziile privind modul de gestionare a riscurilor.

Este esențial ca riscurile la care sunt expuși acești lucrători să nu fie subestimate și, de asemenea, la fel ca în cazul altor lucrători, principiile evaluării riscurilor, substituirii și eliminării să fie aplicate, iar ierarhia măsurilor de prevenire să fie respectată. Sunt disponibile ghiduri pentru întreprinderi care angajează membri din grupuri vulnerabile, de exemplu Setul de instrumente al Autorității pentru sănătate și securitate în muncă din Regatul Unit pentru gestionarea securității și sănătății lucrătorilor migranți (24).


Ghidul campaniei

LUCRĂTOARELE – GHID PENTRU ASIGURAREA CARACTERULUI CORESPUNZĂTOR AL ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECȚIE

Adaptarea limitată a EIP la unele grupuri, în special femei, reprezintă o problemă critică în materie de securitate și sănătate în muncă (26) (27) (28).

Echipamentul individual de protecție, cum ar fi aparatele de respirat, cablurile pentru prevenirea căderilor, încălțămintea de protecție, mănușile, căștile și ochelarii de protecție, poate fi prea mare pentru multe femei. Acest fapt prezintă atât pericole pentru sănătate atunci când aparatele de respirat nu protejează în mod corespunzător împotriva substanțelor chimice, cât și pericole pentru siguranță în cazul în care îmbrăcămintea și mănușile largi se agață în utilaje. Multe femei pot găsi incomod echipamentul care nu le vine bine și nu îl poartă, expunându-se pericolelor de accidentare.

Pentru a aborda această problemă specifică, sunt disponibile o serie de documente orientative: Asociația pentru prevenirea accidentelor industriale (Industrial Accident Prevention Association) și Direcția pentru femei din Ontario (Ontario Women’s Directorate) au elaborat un repertoriu, Centrul canadian pentru cercetare și formare în domeniul construcțiilor (Canadian Centre for Construction Research and Training) a elaborat o serie de liste de control (pentru echipamentele pentru cap și ochi, mănuși EIP cu senzori, protecții pentru picioare și corp) care ar putea fi utilizate de lucrătoare pentru a evalua dacă EIP este pe măsura lor (29), iar Centrul național al sindicatelor britanice a publicat ghiduri pentru reprezentanții lucrătorilor (30).

STUDIU DE CAZ

Protecție individuală



TINERII LUCRĂTORI – O BAZĂ DE DATE INTERACTIVĂ PENTRU STUDENȚII LA CHIMIE ORGANICĂ

NOP-online (31) este un exemplu al modului în care o bază de date interactivă poate sprijini educația și formarea SSM în materie de siguranță în laborator (32). Aceasta este destinată studenților care urmează cursuri de laborator de chimie organică, obligatorii în planul de învățământ al universităților din domeniul științific, medical și pentru unele studii de inginerie. De obicei, în cadrul unor astfel de cursuri, studenții învață tehnici de laborator de bază, de sinteză și de analiză. Procedurile pentru evitarea substanțelor toxice nu sunt predate într-o manieră explicită.

NOP-online este o colecție de descrieri ale experimentelor de chimie organică. Experimentele pot fi consultate în funcție de titlu, număr, tehnica de lucru și clasa de substanță și tipul de reacție. Studenții pot obține o descriere detaliată a substanțelor utilizate într-un experiment și a substanțelor produse în urma unei reacții chimice. Aceasta include informații privind riscurile în materie de securitate și sănătate și disponibilitatea datelor toxicologice referitoare la aceste substanțe. Culorile diferite

indică toxicitatea și ecotoxicitatea diverselor substanțe, precum și dacă o substanță anume a fost sau nu a fost testată în amănunt pentru efecte nocive. Fiecare descriere a experimentelor este însoțită de instrucțiuni de laborator detaliate, de sugestii cu privire la procedurile de securitate și analiză, precum și informații suplimentare privind aspectele legate de durabilitate. O evaluare finală le permite studenților să compare reacțiile și substanțele care rezultă din acestea, înțelegând astfel riscurile asociate fiecărui experiment, precum și masa și eficiența sa energetică.

Site-ul este actualizat constant, utilizatorii fiind invitați să adauge comentarii și să participe activ la consolidarea resurselor. Toate informațiile sunt disponibile în limbile germană, engleză și italiană, iar unele informații sunt disponibile, de asemenea, în arabă, turcă, indoneziană, portugheză și rusă. http://www.oc-praktikum.de/nop/en-entry

STUDIU DE CAZ

http://www.oc-praktikum.de/nop/en-entry


Ghidul campaniei

2.6. Agenții cancerigeni și cancerul profesional

Aproximativ 1,6 milioane de persoane active în muncă sunt diagnosticate anual cu cancer în Europa. Numărul total estimat de persoane din UE care dezvoltă cancer ca urmare a expunerii profesionale la agenți cancerigeni este de peste 120 000 în fiecare an, având drept rezultat aproape 80 000 de decese anual (33) (34). În fapt, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și estimărilor UE, agenții cancerigeni sunt cauza majorității bolilor profesionale fatale din UE (35).

Multe cazuri de cancer profesional pot fi prevenite: de exemplu, în Marea Britanie se estimează că 8 000 de lucrători mor din cauza cancerului profesional în fiecare an din cauza expunerilor la agenți cancerigeni la locul de muncă. Cu toate acestea, pe viitor, multe dintre cazuri pot fi prevenite prin utilizarea unei abordări de intervenție combinate pentru a îmbunătăți respectarea limitelor actuale de expunere profesională (36).

Există sute de substanțe periculoase clasificate ca fiind agenți cancerigeni la care ar putea fi expuși lucrătorii (37); de fapt, unele dintre substanțele la care sunt expuși cel mai frecvent lucrătorii sunt cancerigene. Studii specifice indică expuneri crescute la agenți cancerigeni: de exemplu, Studiul australian privind expunerile la locul de muncă (Australian Work Exposures Study) a descoperit că, în 2011/2012, în jur de 37 % din participanți au fost expuși la cel puțin un agent cancerigen profesional la locul de muncă (38).

În plus, unii dintre agenții cancerigeni identificați la locurile de muncă sunt generați chiar de către procesele de muncă și, prin urmare, nu sunt incluși în legislația REACH și în procesele sale bazate pe fișele cu date de securitate și comunicarea în ambele sensuri ale lanțului de aprovizionare. În cazul acestor agenți cancerigeni, trebuie identificate alte modalități de promovare a prevenirii și de creștere a gradului de conștientizare. Succesul recent în ceea ce privește

limitarea expunerii la fumul de tutun la locul de muncă este un bun exemplu al modului în care eforturile combinate pot reduce considerabil expunerile.

Un studiu din Franța (39) a relevat faptul că tinerii lucrători și lucrătorii din domeniul mentenanței sunt mai expuși și mai probabil să fie expuși mai multor cancerigeni în același timp. Studiul a descoperit, de asemenea, că substanțele la care lucrătorii sunt expuși semnificativ sunt cele pentru care măsurile de control sunt greu de pus în aplicare. Aceasta deoarece substanțele respective sunt generate în urma procesului, de exemplu produșii de combustie precum emisiile de eșapament diesel, vaporii de sudură, funinginea și smoala, bitumul și siliciul cristalin alveolar (40).

Lucrătorii cu anumite ocupații pot, de asemenea, să prezinte risc sporit de expunere la agenți cancerigeni, de exemplu sudorii, zugravii, coaforii și asistentele medicale.

Este important ca angajatorii să fie conștienți de faptul că, în temeiul legislației UE, trebuie luate măsuri deosebit de stricte în vederea prevenirii efectelor nocive cauzate prin expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă. Acestea se adaugă măsurilor impuse pentru alte substanțe periculoase. Măsurile suplimentare includ cerințe stricte în materie de substituire, lucrul într-un sistem închis, consemnarea expunerilor și informații mai stricte, precum și cerințe mai stricte în materie de documentație.

Costurile directe ale expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă în Europa sunt estimate la 2,4 miliarde EUR anual (41).



În 2016, Președinția neerlandeză a Consiliului UE a plasat prevenirea expunerii la agenții cancerigeni în capul listei sale de priorități în materie de SSM. Aceasta a inițiat un pact de cooperare comună între EU-OSHA, partenerii sociali europeni, Comisia Europeană și ministerele muncii din Țările de Jos și din Austria.

Părțile semnatare s-au angajat să întocmească o Foaie de parcurs privind agenții cancerigeni, un program de acțiune menit să crească gradul de conștientizare

a riscurilor, să identifice soluții inteligente și să facă schimb de bune practici.

EU-OSHA contribuie la promovarea programului, inclusiv prin intermediul Campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019.

Aflați mai multe despre planurile de acțiune la adresa https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances/roadmap-to-carcinogens.

Foaia de parcurs privind agenții cancerigeni

© m

icha

elju

ng/F

otol

ia

https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances/roadmap-to-carcinogens




Ghidul campanieidoi:10.2802/57908 ISBN

: 978-92-9240-082-8

SILICIUL CRISTALIN ALVEOLAR PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII – GHIDUL EUROPEAN PENTRU INSPECTORII DE MUNCĂ

Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC) a publicat un ghid pentru inspectorii naționali de muncă, elaborat de grupul său SLIC Chemex, privind abordarea riscurilor pentru lucrători cauzate de expunerea la siliciul cristalin alveolar (RCS) (42) pe șantierele de construcții (43) (44).

Siliciul cristalin alveolar se întâlnește într-o gamă largă de locuri de muncă dintr-o serie de sectoare industriale din UE, inclusiv în sectorul extractiv, fabricarea de cărămidă și în construcții, și este cunoscut ca provocând boli grave, precum silicoză, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) și cancer pulmonar. Documentul orientativ vizează sectorul construcțiilor din cauza prevalenței RCS în sectorul respectiv și a riscurilor ridicate în ceea ce privește potențialul de expunere și numărul mare de lucrători care riscă să fie potențial expuși.

Ghidul le oferă inspectorilor naționali de muncă informații generale privind RCS, riscurile la adresa sănătății pe care le prezintă acesta, cadrul de reglementare, precum și măsurile de control recomandate. Metodele de control al expunerii includ eliminarea RCS din proces,

adaptarea procesului pentru a reduce emisiile în zona de lucru (de exemplu, prin utilizarea apei în vederea împiedicării pulberilor să ajungă în aer sau prin utilizarea ventilației locale) și utilizarea de EIP respirator.

Acesta recomandă acțiuni în cazul în care se depistează potențiale riscuri pentru sănătate de nivel mare, mediu sau mic, provocate de siliciul cristalin alveolar, în funcție de amploarea și nivelul măsurilor de control puse în aplicare de angajator la momentul inspecției. Măsurile recomandate urmează ierarhia măsurilor de prevenire și includ exemple importante de măsuri de control relevante.

Mai multe fișe de sarcini care se axează pe situații tipice de lucru oferă informații practice pentru inspectorii de muncă de pe teren; acestea includ fotografii cu bune practici sau practici defectuoase și oferă sfaturi cu privire la modul în care trebuie să se procedeze în anumite situații.

Au fost elaborate, de asemenea, materiale de formare pentru inspectorii de muncă.

STUDIU DE CAZ

măsuri Tehnice



3. Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019

3.1. Despre această campanie

În pofida eforturilor depuse la nivelul UE, la nivel național și la nivel sectorial pentru a limita expunerile profesionale la substanțe periculoase, lucrătorii din Europa se confruntă în continuare cu expuneri, ceea ce poate cauza și contribui la probleme de sănătate, boli și decese.

Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019 urmărește să contribuie la abordarea acestei probleme prin realizarea a cinci obiective strategice:

1. Îmbunătățirea conștientizării importanței și a relevanței managementului substanțelor periculoase la locurile de muncă din Europa prin furnizarea de date și cifre privind expunerile la substanțe periculoase și impactul acestora asupra lucrătorilor

2. Promovarea evaluării riscurilor, a eliminării și a substituirii, precum și a ierarhiei măsurilor de prevenire prin furnizarea de informații privind instrumentele practice și de exemple de bune practici

3. Sporirea gradului de conștientizare cu privire la riscurile legate de expunerea la agenții cancerigeni la locul de muncă prin sprijinirea schimbului de bune practici, în calitate de semnatară a convenției care prevede angajamentul la Foaia de parcurs privind agenții cancerigeni

4. Vizarea grupurilor de lucrători cu nevoi specifice și cu niveluri mai ridicate de risc, de exemplu ca urmare a cunoștințelor limitate cu privire la substanțele periculoase, prin furnizarea de date și cifre și de informații privind bunele practici

5. Sporirea conștientizării cu privire la evoluțiile de politică și ale cadrului legislativ prin furnizarea unei imagini de ansamblu asupra cadrului și ghidurilor existente

O campanie condusă de EU-OSHA poate avea o contribuție semnificativă în multe dintre aceste domenii. Mai presus de toate însă, aceasta va construi parteneriate pentru a asigura îmbinarea

cunoștințelor de ordin științific și practic și transpunerea acestora în soluții practice pentru gestionarea riscurilor prezentate de substanțele periculoase la locul de muncă.

Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019 urmărește să își realizeze obiectivele cu ajutorul intermediarilor care pot sprijini EU-OSHA astfel încât aceasta să aibă un impact asupra beneficiarilor campaniei la locurile de muncă din întreaga UE. EU-OSHA va elabora o gamă de resurse care pot fi utilizate și adaptate de statele membre, organizațiile și întreprinderile partenere, și va organiza, de asemenea, o serie de activități și evenimente-cheie. Acestea vor include premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” (vezi secțiunea 3.4).

EU-OSHA va găzdui, de asemenea, evenimentul final al campaniei, summitul „Locuri de muncă sigure și sănătoase”, care le oferă rețelelor și partenerilor care au contribuit la campanie șansa de a reflecta și de a consolida realizările și lecțiile din cei doi ani anteriori.

Date importante

Lansarea campanieiaprilie 2018

Săptămânile europene pentru securitate și sănătate în muncăoctombrie 2018 și octombrie 2019

Evenimentul de schimb de bune practici în cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”primul trimestru al anului 2019

Summitul „Locuri de muncă sigure și sănătoase”noiembrie 2019


Ghidul campaniei

3.2. Cine poate participa la campanie?

Încurajăm toate organizațiile și persoanele interesate să ni se alăture în cadrul campaniei, însă aceasta urmărește, în special, să lucreze cu următoarele grupuri de intermediari pentru a disemina informațiile:

• punctele focale EU-OSHA și rețelele lor; • partenerii sociali (europeni și naționali); • comitetele de dialog social sectorial; • factorii de decizie (europeni și naționali); • marile întreprinderi, federațiile sectoriale și

asociațiile de IMM-uri; • instituțiile europene și rețelele acestora

(Rețeaua întreprinderilor europene); • organizațiile europene neguvernamentale;

• specialiștii SSM și asociațiile acestora; • comunitatea de cercetare în domeniul SSM; • inspectoratele de muncă și asociațiile

acestora; • mass-media.

© E

U-O

SHA

/Jim

Hol

mes



3.3. Cum vă puteți implica

Există mai multe moduri practice de a vă implica și de a sprijini această campanie:

• îmbunătățirea conștientizării prin diseminarea și popularizarea materialelor campaniei;

• organizarea de evenimente și activități, de exemplu ateliere și seminare, cursuri de formare, competiții;

• promovarea principiului substituirii și a ierarhiei măsurilor de prevenire;

• utilizarea și promovarea instrumentelor practice și a altor resurse pentru managementul substanțelor periculoase la locul de muncă;

• schimbul de bune practici în vederea prevenirii riscurilor prezentate de substanțele periculoase la locul de muncă;

• participarea la premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”;

• implicarea în săptămânile europene pentru securitate și sănătate în muncă, în octombrie 2018 și în octombrie 2019;

• devenind partener oficial al campaniei (opțiune deschisă organizațiilor paneuropene sau internaționale);

• devenind partener național al campaniei (opțiune deschisă organizațiilor care își desfășoară activitatea la nivel național);

• devenind partener media al campaniei (opțiune deschisă organelor de presă naționale sau europene);

• păstrarea contactului și menținerea la curent prin intermediul site-ului campaniei (https://healthy-workplaces.eu/) și prin conturile noastre de pe platformele de comunicare socială – căutați-ne pe Facebook, Twitter și LinkedIn.

Partenerii oficiali ai campaniei se angajează să o promoveze și să o sprijine în mod practic. În schimb, oferta de parteneriat din cadrul campaniei aduce o serie de beneficii, inclusiv participarea la evenimentele de schimb de bune practici și la alte oportunități de colaborare în rețea. Pentru mai multe informații, consultați site-ul campaniei.

© A

VTG



Ghidul campaniei

3.4. Premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”

Premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase” recunosc practicile extraordinare și inovatoare în materie de securitate și sănătate în muncă. Astfel, acestea demonstrează beneficiile aduse întreprinderilor prin adoptarea de bune practici în materie de SSM.

Sunt invitate să se înscrie toate organizațiile din statele membre ale UE, țările candidate și potențial candidate și țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS).

Cazurile prezentate trebuie să demonstreze:

• că angajatorii și lucrătorii colaborează în vederea gestionării riscurilor prezentate de substanțele periculoase la locul de muncă și a promovării unei culturi solide de prevenire a riscurilor;

• punerea în aplicare cu succes a intervențiilor; • îmbunătățiri cuantificabile în materie de

securitate și sănătate în muncă; • durabilitatea intervențiilor în timp; • intervenții transferabile altor organizații în

sectoare sau țări diferite.

Rețeaua de puncte focale a EU-OSHA înregistrează înscrierile și nominalizează câștigătorii naționali care intră în concursul paneuropean. Concursul pentru premiile pentru bune practici începe odată cu lansarea campaniei. Câștigătorii sunt anunțați în cadrul unei ceremonii, desfășurată în al doilea an al campaniei, în vederea celebrării realizărilor participanților.

Healthy Workplaces Good Practice Awards

Winner

European Business

Promoting a sustainable working life



3.5. Rețeaua noastră de parteneri

Parteneriatele noastre cu principalele părți interesate sunt esențiale pentru succesul campaniilor noastre. Ne bazăm pe sprijinul mai multor rețele de parteneriate:

• Punctele focale naționale: toate campaniile pentru „Locuri de muncă sigure și sănătoase” sunt coordonate la nivel național de rețeaua de puncte focale a EU-OSHA.

• Parteneri sociali europeni: partenerii sociali reprezintă interesele lucrătorilor și ale angajatorilor la nivelul UE.

• Partenerii oficiali ai campaniei: 100 de întreprinderi și organizații paneuropene și internaționale sprijină campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” în calitate de parteneri ai campaniei.

• Parteneri mass-media: campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” este sprijinită de un grup exclusiv de jurnaliști și redactori din întreaga Europă, care sunt dedicați promovării securității și sănătății în muncă. Publicații de top în materie de SSM îmbunătățesc conștientizarea cu privire la campanie și o promovează. În schimb, oferta de parteneriat mass-media sporește vizibilitatea publicațiilor și le permite partenerilor să realizeze legături cu rețelele EU-OSHA și cu părțile interesate din Europa.

• Rețeaua întreprinderilor europene: rețeaua oferă consultanță și sprijină IMM-urile din UE pentru ca acestea să beneficieze de oportunitățile de afaceri și de noile piețe. Ca rezultat al cooperării sale îndelungate cu EU-OSHA, Rețeaua întreprinderilor europene are, la rândul său, o rețea de ambasadori SSM la nivel național în 30 de țări europene, aceștia având un rol activ în promovarea campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”.

• Instituțiile UE și rețelele acestora: îndeosebi Președinția în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene.

• Alte organisme UE cu un interes deosebit în ceea ce privește subiectul campaniei: Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană de Mediu (AEM), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), Eurofound și Centrul Comun de Cercetare (JRC).

Aflați mai multe despre partenerii noștri pe site-ul campaniei (https://healthy-workplaces.eu/).

© E

U-O

SHA

/Pie

rre

Wac

hhol

der




Ghidul campaniei

3.6. Informații și resurse suplimentare

Accesați site-ul campaniei (https://healthy-workplaces.eu/) pentru a consulta o gamă largă de materiale de campanie concepute pentru a vă sprijini să promovați și să sprijiniți campania. Acestea includ:

• broșura cu informații despre campanie și un pliant privind premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”;

• prezentări PowerPoint, postere, pliante și alte materiale;

• setul de instrumente al campaniei – consultanță cu privire la desfășurarea propriei dumneavoastră campanii și resursele necesare pentru a vă sprijini;

• cele mai recente animații video cu Napo și colegii săi, care cresc gradul de conștientizare a problemelor legate de substanțele periculoase, inclusiv clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice, a fumului de tutun și a pulberilor;

• un instrument electronic pentru managementul substanțelor periculoase la locul de muncă;

• o bază de date cu studii de caz, instrumente, materiale audiovizuale și alte materiale privind bune practici colectate din întreaga Europă;

• o serie de scurte fișe informative privind subiecte prioritare legate de substanțele periculoase;

• linkuri către site-uri utile.

Păstrați contactul și mențineți-vă la curent cu activitățile și evenimentele noastre prin conturile noastre de pe platformele de comunicare socială – căutați-ne pe Facebook, Twitter și LinkedIn.

© E

U-O

SHA

/And

rej P

otrc





Referințe și note(1) Rezumat – Al doilea sondaj european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER-2), EU-OSHA, 2015, p. 5. Disponibil la adresa:

https://osha.europa.eu/sites/default/files/publications/documents/esener-ii-summary-en.PDF

(2) Al șaselea sondaj european privind condițiile de muncă, Raport general, Eurofound, 2016, p. 43. Disponibil la adresa: https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef1634en.pdf

(3) ESENER-2 – Raport general: Gestionarea securității și sănătății în muncă, EU-OSHA, 2016, p. 18. Disponibil la adresa: https://osha.europa.eu/sites/default/files/ESENER2-Overview_report.pdf

(4) http://www.miljomal.se/Miljomalen/Alla-indikatorer/Indikatorsida/Dataunderlag-for-indikator/?iid=69&pl=1&t=Land&l=SE

(5) Vezi, de asemenea, pagina EU-OSHA „Substanțele periculoase”: https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances

(6) Legislația UE utilizează termenul „agenți chimici” pentru a cuprinde substanțe simple, amestecuri și substanțe generate în timpul procesului.

(7) Regulamentul CLP: Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor; vezi, de asemenea, https://echa.europa.eu/ro/regulations/clp/understanding-clp

(8) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=151&langId=ro

(9) SLIC, Raport final al campaniei de inspecție a SLIC „Evaluarea riscurilor în utilizarea substanțelor periculoase, 2010-2011” (nepublicat).

(10) Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei din 19 septembrie 2003 privind lista europeană de boli profesionale. Disponibilă la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32003H0670

(11) HSE (UK Health and Safety Executive), Autoritatea pentru sănătate și securitate în muncă din Regatul Unit, „O bucătăreasă de școală abia poate să meargă”: http://www.hse.gov.uk/coshh/casestudies/cook.htm

(12) La momentul actual (iulie 2017), Registrul Chemical Abstracts Service (CAS) din SUA cuprinde peste 130 de milioane de substanțe organice și anorganice și 67 de milioane de secvențe proteice și de ADN. Registrul este actualizat cu aproximativ 15 000 de substanțe noi în fiecare zi: https://www.cas.org/about-cas/cas-fact-sheets

(13) https://echa.europa.eu/ro/information-on-chemicals/cl-inventory-database

(14) Vezi http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A02006R1907-20140410

(15) Statisticile de înregistrare ECHA, date astfel cum au fost preluate la 15 mai 2017: https://echa.europa.eu/documents/10162/5039569/registration_statistics_full_en.pdf/. În 2018, în a treia rundă de înregistrări, ECHA va primi dosarele pentru substanțele chimice cu un volum de producție sau de import între 1 și 100 de tone și preconizează că va înregistra 25 000 de substanțe: https://echa.europa.eu/ro/press/press-material/pr-for-reach-2018

(16) Substanțele notificate în temeiul Directivei 67/548/CEE (notificarea substanțelor noi) înaintea introducerii REACH sunt considerate ca fiind înregistrate.

(17) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, în special articolele 9, 10 și 11.

(18) Kim Y., Park J. și Park M., 2016, Creating a Culture of Prevention in Occupational Safety and Health Practice (Crearea unei culturi a prevenirii în practica securității și sănătății în muncă), Safety and Health at Work (SH@W), 7, pp. 89-96. Disponibil la adresa: http://dx.doi.org/10.1016/j.shaw.2016.02.002

(19) https://osha.europa.eu/ro/emerging-risks/green-jobs

(20) Vezi Keen C., „Substanțe periculoase (chimice și biologice)”, OSH wiki: https://oshwiki.eu/wiki/Dangerous_substances_(chemical_and_biological)#Hierarchy_of_control

(21) Vezi articolul 6 din Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă. Disponibilă la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31998L0024

(22) Accesați site-ul Autorității pentru sănătate și securitate în muncă din Regatul Unit (UK Health and Safety Executive) pentru fișe de indicații directe (http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/) și site-ul BAUA (Institutul federal pentru securitate și sănătate în muncă) (https://www.baua.de/EN/Home/Home_node.html, în secțiunea Subiect (Topic), EMKG.

(23) Vezi Webster J., „Groups at risk” (Grupuri expuse riscurilor), OSH wiki: https://oshwiki.eu/wiki/Groups_at_risk

(24) http://www.hse.gov.uk/toolbox/workers/migrant.htm

(25) OSH in figures: Young workers — Facts and figures (SSM în cifre: Tinerii lucrători – Date și cifre), EU-OSHA, 2007. Disponibilă la adresa: https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/7606507

https://osha.europa.eu/sites/default/files/publications/documents/esener-ii-summary-en.PDF

https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef1634en.pdf

https://osha.europa.eu/sites/default/files/ESENER2-Overview_report.pdf

http://www.miljomal.se/Miljomalen/Alla-indikatorer/Indikatorsida/Dataunderlag-for-indikator/?iid=69&pl=1&t=Land&l=SE

https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances

https://echa.europa.eu/ro/regulations/clp/understanding-clp

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=151

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32003H0670

http://www.hse.gov.uk/coshh/casestudies/cook.htm

https://www.cas.org/about-cas/cas-fact-sheets

https://echa.europa.eu/ro/information-on-chemicals/cl-inventory-database

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A02006R1907-20140410

https://echa.europa.eu/documents/10162/5039569/registration_statistics_full_en.pdf/

https://echa.europa.eu/documents/10162/5039569/registration_statistics_full_en.pdf/

https://echa.europa.eu/ro/press/press-material/pr-for-reach-2018

http://dx.doi.org/10.1016/j.shaw.2016.02.002

https://osha.europa.eu/ro/emerging-risks/green-jobs

https://oshwiki.eu/wiki/Dangerous_substances_(chemical_and_biological)#Hierarchy_of_control

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31998L0024

http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/

https://www.baua.de/EN/Home/Home_node.html

https://oshwiki.eu/wiki/Groups_at_risk

http://www.hse.gov.uk/toolbox/workers/migrant.htm

https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/7606507


Ghidul campaniei

(26) Mainstreaming gender into occupational safety and health practice (Integrarea genului în practica securității și sănătății în muncă), EU-OSHA, 2014. Disponibilă la adresa: https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/mainstreaming-gender-into-occupational-safety-and-health-practice/view

(27) Larmour J. și Peters J., 2010, WES Safety Clothing and Footwear Survey Results (Rezultatele sondajului Societății de inginerie a femeilor privind îmbrăcămintea și încălțămintea de protecție), Women’s Engineering Society (Societatea de inginerie a femeilor). Disponibil la adresa: http://www.wes.org.uk/sites/default/files/WES%20safety%20survey%20results%20March%202010.pdf

(28) https://www.ioshmagazine.com/article/more-half-women-say-ppe-prevents-them-doing-their-job

(29) http://elcosh.org/record/document/1198/d001110.pdf ; http://elcosh.org/document/1198/d001110/Personal+Protective+Equipment+for+Women+-+Addressing+the+Need.html

(30) Personal protective equipment and women: Guidance for workplace representatives (Echipamentul individual de protecție și femeile: Ghid pentru reprezentanții de la locul de muncă), TUC, 2017. Disponibil la adresa: https://www.tuc.org.uk/sites/default/files/PPEandwomenguidance.pdf

(31) http://www.oc-praktikum.de/nop/en-entry

(32) https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts

(33) https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts

(34) Jongeneel W. P., Eysink P. E. D., Theodori D., Hamberg-van Reenen H. H. și Verhoeven J. K., 2016, Work-related cancer in the European Union: Size, impact and options for further prevention (Cancerul profesional în Uniunea Europeană: Dimensiune, impact și opțiuni în vederea prevenirii suplimentare), RIVM Letter Report (Raport-tip scrisoare), 2016-0010.

(35) Nenonen N., Hämäläinen P., Takala J., Saarela K. L., Lim S. L., Lim G. K., Manickam K. și Yong E., 2014, Global estimates of occupational accidents and fatal work-related diseases in 2014 (Estimări globale ale accidentelor profesionale și ale bolilor fatale profesionale), Workplace Safety & Health Institute (Institutul pentru securitate și sănătate în muncă), Singapore.

(36) Hutchings S., Cherrie J. W., Van Tongeren M. și Rushton L., 2012, Intervening to reduce the future burden of occupational cancer in Britain: what could work? (Intervenție în vederea reducerii poverii viitoare a cancerului profesional în Marea Britanie: ce ar putea funcționa?), Cancer Prevention Research (Cercetare pentru prevenirea cancerului), 5(10), pp. 1213-1222.

(37) Legislația UE cuprinde peste 270 de substanțe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR) în categoria 1 (A & B) și peste 150 în categoria 2, în timp ce Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului clasifică peste 460 de agenți (nu doar chimici) în categoriile 1 și 2 (A & B), vezi Stepa R. A., Schmitz-Felten E. și Brentzel S., Carcinogenic, mutagenic, reprotoxic (CMR) substances [Substanțe cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere (CMR)], OSH wiki: https://oshwiki.eu/wiki/Carcinogenic,_mutagenic,_reprotoxic_(CMR)_substances

(38) Carey, R., Driscoll, T. R., Peters, S. M., Glass, D. C., Reid, A., Benke, G. și Fritschi, L., 2014, Estimated prevalence of exposure to occupational carcinogens in Australia (2011-2012) [Prevalența estimată a expunerii la agenții cancerigeni profesionali în Australia (2011-2012)], Occupational and Environmental Medicine (Medicina profesională și a mediului), 71, pp. 55-62.

(39) Cavet M. și Léonard M., 2013, Les expositions aux produits chimiques cancérogènes en 2010 (Expunerile la produse chimice cancerigene în 2010), Dares Analyses nr. 054.

(40) Exposure to carcinogens and work-related cancer: A review of assessment methods (Expunerea la substanțe cancerigene și cancerul profesional: O analiză a măsurilor de evaluare), EU-OSHA 2014. Disponibilă la adresa: https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/report-soar-work-related-cancer/view.

(41) Site-ul Foii de parcurs privind agenții cancerigeni: https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts/

(42) „Siliciul cristalin” se referă la un grup de minerale de origine naturală care se găsesc în piatră, roci, nisipuri și argile; acestea sunt componente comune în materialele de construcții. Tăierea, spargerea, sfărâmarea, forarea, măcinarea sau explodarea abrazivă a materialelor care conțin siliciu produc pulberi în aer, care conțin particule de siliciu cristalin de mărimi variabile, unele dintre acestea putând fi inhalate. Cele mai fine particule pot pătrunde în regiunea pulmonară unde are loc schimbul de gaze, având posibile efecte nocive. Aceste particule sunt siliciul cristalin alveolar (RCS) și sunt invizibile în condiții normale de luminozitate.

(43) Guidance for National Labour Inspectors on addressing risks from worker exposure to respirable crystalline silica (RCS) on construction sites [Ghidul pentru inspectorii naționali de muncă privind abordarea riscurilor rezultate în urma expunerii lucrătorilor la siliciul cristalin alveolar (RCS) pe șantierele de construcții], SLIC 2016. Disponibil la adresa: https://osha.europa.eu/en/guidance-national-labour-inspectors-on-addressing-risks-from-worker-exposure- to-respirable-crystalline-silica

(44) https://oshwiki.eu/wiki/Respirable_Crystalline_Silica

https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/mainstreaming-gender-into-occupational-safety-and-health-practice/view

https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/mainstreaming-gender-into-occupational-safety-and-health-practice/view

http://www.wes.org.uk/sites/default/files/WES%20safety%20survey%20results%20March%202010.pdf

https://www.ioshmagazine.com/article/more-half-women-say-ppe-prevents-them-doing-their-job

http://elcosh.org/record/document/1198/d001110.pdf

http://elcosh.org/document/1198/d001110/Personal+Protective+Equipment+for+Women+-+Addressing+the+Need.html

http://elcosh.org/document/1198/d001110/Personal+Protective+Equipment+for+Women+-+Addressing+the+Need.html

https://www.tuc.org.uk/sites/default/files/PPEandwomenguidance.pdf

http://www.oc-praktikum.de/nop/en-entry

https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts/

https://oshwiki.eu/wiki/Carcinogenic,_mutagenic,_reprotoxic_(CMR)_substances

https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/report-soar-work-related-cancer/view

https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts/

https://osha.europa.eu/en/guidance-national-labour-inspectors-on-addressing-risks-from-worker-exposure-to-respirable-crystalline-silica

https://osha.europa.eu/en/guidance-national-labour-inspectors-on-addressing-risks-from-worker-exposure-to-respirable-crystalline-silica

https://oshwiki.eu/wiki/Respirable_Crystalline_Silica

Europe Direct este un serviciu care are drept scop să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană.

Număr unic gratuit (*): 00 800 6 7 8 9 10 11(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca majoritatea apelurilor telefonice (este posibil ca unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri să taxeze totuși aceste apeluri).

Mai multe informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018Print ISBN 978-92-9496-453-3 doi:10.2802/038810 TE-06-17-018-RO-CWeb ISBN 978-92-9496-435-9 doi:10.2802/547812 TE-06-17-018-RO-N

© Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, 2018 Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

Pentru utilizarea sau reproducerea fotografiilor care nu aparțin EU-OSHA, trebuie să se solicite în mod direct permisiunea deținătorului drepturilor de autor.

Fotografiile utilizate în prezenta publicație ilustrează o serie de activități profesionale. Acestea nu prezintă neapărat exemple de bune practici sau de respectare a cerințelor legislative.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) contribuie la transformarea Europei într-un loc mai sigur, mai sănătos și mai productiv pentru muncă. Înființată de Uniunea Europeană în 1994 și având sediul în Spania, la Bilbao, agenția cercetează, elaborează și difuzează informații de încredere, echilibrate și imparțiale privind sănătatea și securitatea, colaborând în rețea cu organizații din întreaga Europă în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă.

EU-OSHA desfășoară, de asemenea, campanii pentru locuri de muncă sigure și sănătoase, cu durata de doi ani, sprijinite de instituțiile Uniunii Europene și de partenerii sociali europeni și coordonate la nivel național de rețeaua de puncte focale a agenției. Campania 2018-2019, Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase, vizează creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește riscurile prezentate de substanțele periculoase la locul de muncă, precum și promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă

C/Santiago de Compostela 1248003 Bilbao, SPANIAE-mail: [email protected]

www.healthy-workplaces.eu

managementul substanȚelor periculoase · 2018-03-06 · după ce a dezvoltat probleme respiratorii...

Documents