managementul stresului 2

8/18/2019 managementul stresului 2

1/9

MANAGEMENTUL STRESULUI II “Toata apa dintr-un ocean nu va scufunda o barca mica, daca apa nu ajungein interiorul barcii; la fel, toate problemele, toate provocarile, toate di cultatiledin lume nu te pot trage la fund atata vreme cat nu le permiti sa ajunga ininteriorul tau.” (Joseph urph!"

#m o veste buna si o veste proasta. $estea proasta este ca stresul este, dinpacate, o stare autoindusa pentru majoritatea oamenilor. $estea buna este ca,in cadrul acestui articol, te voi ajuta sa identi ci sursele stresului astfel incatsa le poti evita sau remedia.

%&ista doua tipuri de surse de stres si anume sursele de naturaexterna si sursele de natura interna . 'ai sa le luam pe rand.

SURSELE DE NATURA EXTERNA• Poluarea:

#cest factor induce o stare de to&icitate la nivelul organismului care nealterea a procesele naturale ale corpului si care generea a un nivel destres foarte profund si di cil de perceput.

• Alimentele:

#tunci cand acestea nu sunt de o calitate foarte buna, maresc durataprocesului digestiv iar acesta din urma interferea a cu alte procesebene ce care au loc in organism.

• Vremea:

)ie ca este vorba despre frig, apada, ploaie, caldura etc. oricemodi care e&trema a vremii generea a o stare puternica de stres, maiales atunci cand acestea se succed cu rapiditate.

• Lipsa de lumina naturala:

#cum mai multi ani lucram in cadrul unei rme multinationale de achi itiicare isi avea birourile intr-o hala. *ractic, nu e&istau geamuri care sapermita accesul luminii naturale astfel incat toata iua de lucru mi-opetreceam intr-un birou in care e&ista doar lumina arti ciala. +ar aceastae&perienta mi-a dereglat ciclurile circadiene, cele de i-noapte, intrucat,

http://www.5am.ro/ghid-managementul-stresului-ii/http://www.5am.ro/ghid-managementul-stresului-ii/


2/9

in majoritatea lunilor din an, mergeam la lucru pe intuneric si plecam peintuneric.

iua mea de lucru era, efectiv, o noapte continua. oar in timpul veriiaveam oportunitatea sa merg la munca si sa plec pe lumina. u stiu catidintre voi va regasiti in aceasta situatie dar, daca e&perimentati sau atie&perimentat asa ceva pana acum in viata voastra, stiti la ce ma refer.

/uati-va pau e pentru a e&perimenta lumina naturala si pentru a vareseta ceasul biologic intern.

• Tele i!orul si radioul:

a refer la acele emisiuni care stimulea a con0ictul si de baterea1apriga” ca sa nu ii ic altfel. 2adiourile, totusi, sunt mai putin nocivedecat televi orul pentru ca difu ea a in special mu ica si sunt orientatecatre persoanele active, in general, spre deosebire de cele sedentare.

• "iarele:

%&ista cateva 3 putine insa 3 care contin informatii de calitate insamajoritatea se focusea a pe de astre, nenorociri si alte evenimente careau avut loc la eci sau sute de 4ilometri departare de noi.

• Prietenii #$ine oitori%:

5red ca noi toti cunoastem sau am cunoscut la un moment data in viatanoastra persoane care se plang tot timpul, persoane care suntnegativiste, care isi plang de mila, care se victimi ea a si care vor tottimpul afectiune din partea noastra dar de calitate sca uta. #tunci cand opersoana se victimi ea a si vine si se plange pe umarul tau, poti sa oasculti, poti sa o ajuti, dar daca lucrul acesta continua luni sau chiar ani,vine un moment in care trebuie sa va despartiti pentru ca tu sa eliminicat mai multi factori stresori. +ar daca persoana respectiva doreste saevolue e la stadiul urmator, este o4. ar daca nu, atunci asta este.

SURSELE DE NATURA INTERNA• Relatiile

(cu partenerul, parintii, copii, prietenii, vecinii, colegii de serviciu chiar sicu animalele de casa etc."6 7ansele sunt foarte mari sa apara diferiteprobleme in cadrul acestor relatii 3 probleme care generea a stres.

• Gri&a 'ata de sanatate:


3/9

5hiar daca aceasta este reala sau imaginara tot poate conduce laaparitia stresului. +deea aici este sa investighe i sen atiile sau durerilesuspecte inainte sa genere e efecte ireversibile.

• In(rederea:

+n tine si in ceea ce poti sa faci, increderea in relatie cu ceilalti. ivelul de

incredere determina un nivel mai sca ut sau mai ridicat de stres. 5u catai mai multa incredere in tine si in resursele pe care le ai la dispo itie cuatat nivelul de stres este mai mic.

• Lo(atia

(amplasarea, cat ai de mers in ecare i intre casa si serviciu"6 )iecaredintre noi are o limita superioara cu privire la distanta pe care estedispus sa o parcurga ilnic intre casa si serviciu. 8rice depaseste acealimita devine apoi un stresor. #ceasta limita poate de 9: minute pentruo persoana insa de 9 ora si jumatate pentru alta persoana.

• S()im$area:

#daptarea necesita ajustari de comportament din partea noastra.ecesita sa gasim modalitati noi de a face anumite lucruri, iar unele

persoane fac acest lucru cu usurinta insa altora le este di cil acestproces.

• Lo(ul de mun(a:

*utem include aici lipsa de comunicare, imposibilitatea ica saumentala de a face fata locului de munca, e&istenta unor clienti sau colegidi cili, supraincarcarea, sentimentul de insatisfactie si inclusiv lipsa uneisemni catii in ca ul muncii pe care o faci. aca munca pe care o depuinu te implineste la un anumit nivel atunci aceasta va deveni un factor destres intrucat, anali and situatia mai profund, tu renunti, de fapt, la oparte din tine pentru a nali a acea munca.

•

*anii:+n multe ca uri acestia sunt prea putini iar aceasta situatie generea astres intrucat vrei sa castigi mai multi bani pentru a-ti creste nivelul detrai si a-ti imbunatati stilul de viata. %&ista si ca uri 3 mai putine insa 3 incare chiar faptul ca ai prea multi bani poate generator de stres.

#cum mai mult de ani de ile o constienti are foarte importanta m-a ajutat sanu ma imbolnavesc din cau a stresului pe care il intampinam la job. +ar


4/9

aceasta se refera la a face mai bine diferenta dintre stresul real si stresulimaginar, diferenta pe care o vom aborda in continuare.

STRESUL REAL VS+ STRESUL IMAGINAR*robabil ca unii dintre voi sunteti in urmatoarea stuatie 3 aveti un job similarcu un alt prieten, reali ati aproape aceleasi activitati insa voi e&perimentati ungrad mai mare de stres decat cealalta persoana chiar daca si conditiile demunca sunt aceleasi.

7a va dau si un e&emplu concret din viata mea. Timp de ani de ile amlucrat in cadrul uneia dintre cele mai mari rme de audit nanciar. Timp de ani de ile am avut o viata foarte 1intensa”, o viata in care ritmul de lucru erafoarte sustinut, locul de munca era foarte dinamic si, bineinteles, nivelul destres era foarte mare.

%&perimentam insa un stres imaginar (sau arti cial" foarte mare care m-a i bitdin plin in primul an de munca. +ar acesta era generat de presiunea e&ercitatade se si colegi cu privire la calitatea re ultatelor. 7i este de inteles pana laurma aceasta presiune + 7# ajunsesem sa sar peste mese, sa nu ma maihidrate , sa nu mai dorm noaptea, sa lucre toate


5/9

#i face schimb cu un medic de ambulanta, cu un controlor de tra c aerian, cuun pilot de avion comercial sau cu alte persoane care au joburi cu adevaratstresante intrucat au in mainile lor viata altor persoane?

8 alta distinctie importanta pe care merita sa o facem este cea dintre frica sistres intrucat este mai bine sa iti e frica decat sa i stresat.

,RI-A VS+ STRES .ADRENALINA VS+-/RTI"/L0*oate parea parado&al insa, de cele mai multe ori, este mult mai o4 sa iti efrica decat sa i stresat.

)rica repre inta constienti area unei situatii primejdioase in legatura cu careavem de luat foarte rapid o deci ie. +n esenta, frica repre inta anticiparea uneidureri viitoare. 7imtim frica in aici si acum.

7pre e&emplu6

• merg prin padure si aud un mormait de urs;

• un sofer se angajea a intr-o depasire periculoasa si il vad cum seindreapta spre mine;

• observ o umbra dupa colt in timp ce merg pe o strada intunecata si putincirculata etc.

+n aceste situatii corpul nostru secreta adrenalina si nor-adrenalina iar acestihormoni cresc ritmul cardiac si ajuta la trimiterea sangelui catre e&tremitati(maini si picioare" pentru ca noi sa putem lua una dintre cele doua deci ii6lupta sau fugi>

aca ma intalnesc cu ursul s-ar putea sa nu vreau sa ma lupt cu el ci sa fuginsa, daca sunt atacat pe strada de un talhar atunci s-ar putea sa imi dorescsa ma lupt cu acea persoana care vrea sa imi fure ceva ce imi apartine. +nambele situatii am nevoie de energie pentru maini si picioare e ca sa maapar si sa lupt, e ca sa fug.

7tresul este ca si cum ai avea o stare de frica si de incertitudine pe termenlung.

Spre deose$ire de 'ri(a1 stresul o$li2a or2anismul sa se(rete (orti!oliar a(est )ormon are1 din pa(ate1 e'e(te se(undare:


6/9


7/9

cutie si, daca este foarte mare, chiar te poate opri din ceea ce vreisa faci.

*e de alta parte, eustresul .stresul po!iti 0 este generator. %steacea tensiune care te ajuta sa inainte i. %ustresul apare mai alesatunci cand trebuie sa iesi din ona de confort 3 unde totul estebine, caldut si unde lucrurile nu sunt su cient de radicale sau de

diferite pentru ca tu sa i nevoit sa apele i serios la abilitatile tale.

#tunci cand vrei sa indeplinesti un obiectiv care se a0a in afaraonei tale de confort (tot ceea ce vrei si inca nu ai se regaseste in

afara onei tale de confort", ai nevoie sa apele i la toate resurselepe care le ai.

7i atunci poti privi stresul ca ind o tensiune pe care o construiesti.#tletii (indiferent ca sar peste o stacheta, ca alearga proba de9DDm, ca arunca cu discul sau cu sulita, ca joaca fotbal etc." suntpersoane re istente la stres si care se hranesc cu aceasta tensiune.%&ista, intr-adevar, oameni care cedea a in fata stresului insa totulare legatura cu modul in care este utili ata tensiunea generata.

*oate te gandesti 1Eine, bine, am inteles cum sta treaba cu stresulpo itiv. 5e fac insa daca ma confrunt cu stres negativ?”.

%i bine, in continuare vom aborda cea mai e cienta si rapida solutieimpotriva stresului.

PRIMUL PAS DE INTERVENTIE RAPIDAIMP/TRIVA STRESULUI2epre inta o serie de : a rmatii care iti permit sa faci tran itiadintr-o stare de stres catre o stare de calm si rela&are.

5ele : a rmatii sunt6

Este o31 ()iar era pe unde a de asteptat sa 4unelinistit in a(est moment+ Nu e ni(iun (apat de tara (ese intampla+

*oti sa te regasesti intr-o situatie care iti generea a stres. 7pree&emplu, nu ti-a platit un client, trebuie sa faci o plata unuifurni or insa nu ai toti banii inca, marfa nu iti mai ajunge,s.a.m.d. 7ituatiile pot profesionale sau personale. *rimullucru este sa iti dai voie sa constienti e i faptul ca, intr-


8/9

adevar, situatia este stresanta iar reactia pe care o simti estecumva justi cata.

Vreau sa experimente! a(este sen!atii (a sa pot apoisa le 2estione! mai $ine+ Nu e ne oie sa ma tem dea(este sen!atii+

7tresul, in sine, nu daunea a ci efectele pe care le generea ape termen scurt si pe termen lung. #ceasta atitudine estecomplet opusa aceleia in care nu vrei sa simti stresul ci vrei saiti bloche i emotiile astfel incat acestea sa nu te maideturne e de la ceea ce ai de facut. %motiile nu sunt bune saurele ci sunt mesageri care imi transmit ca e&ista o discrepanta,la un nivel profund, intre valorile mele si realitate. #sadar nuomori mesagerul ci re olva cau a.

Modul in (are 2estione! a(easta situatie e doar unantrenament1 nu este un test pentru a do edi (ine suntsau (e oi reali!a in iitor+

%fectele unei situatii nu mai sunt legate 9DDF de cine esti casi persoana, de identitatea ta ci de un comportament de-altau. 7pre e&emplu, fac o greseala si imi spun 15e prost sunt>”(a rmatie la nivel identitar care iti scade stima de sine" versus15e prostie am facut>” (1am facut” se refera la uncomportament".

E important sa 'a( tot (e tine de mine+ Voi in ata in(ontinuare sa imi 2estione! starile si oi de eni mai$un la asta+

+ncepi deja sa delimite i ceea ce se a0a sub controlul tau silucrurile asupra carora ai, cel mult, o in0uenta limitata. %stecomplet neproductiv sa ne consideram responsabili pentruacele lucruri asupra carora nu avem control. 7pre e&emplu, nupoti controla daca banca iti va aproba sau nu creditul. Tot cepoti face este sa te pregatesti cu cel mai bun dosar cu putinta.#tunci cand ai predat dosarul responsabilului bancii sicontrolul ii va revine acelei institutii.

Pot (ontrola doar timpul si ener2ia pe (are le in estes(eu+ Nu pot (ontrola .aproape ni(iodata0 re!ultatele+

+n cele mai multe ca uri, oamenii vor sa detina controlul asupra aceea ce fac altii insa, in acelasi timp, nu isi asuma responsabilitatea


9/9

propriilor actiuni. #sumati-va 9DDF responsabilitatea pentru ceeace tine de voi.

2etine ca o minte stresata este predispusa la erori. 8 minte stresatava face greseli. 8 minte stresata are perceptii distorsionate. 7tresulgenerea a manifestari sub-optimale din partea noastra. 8 mintestresata nu poate sa invete si sa asimile e informatii.

2eciteste si prima parte a articolului (aici" pentru a implementa alte9G antibiotice fatale pentru stres.

Traieste frumos, ai grija de energia ta, inconjoara-te cu oameniechilibrati si creea a valoare adaugata facand o munca de calitatecare sa conte e si care te repre inta ca si 8

managementul stresului 2

Documents