MANAGEMENTUL SI RESURSELE FINANCIARE FACTORI DETERMINAȚI

PENTRU CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE

Management vs Sistem de sanatate

de la Provocare…….

………. la Model

Beneficii

• trecerea de la un sistem centralizat , subfinantat

• la un sistem bazat pe asigurari de sanatate

Insuficiente, neajunsuri:

politici de sanatate

reglementari

Managementul sanatatii

• Resursa umana

• Servicii de sanatate

Servicii de sanatate

• Defintie

• Structura

• Politici de sanatate

• Programe de sanatate,

• Reglementari

• Compensari

Finantarea SS

colectare fondurile necesare desfasurarii

activitatii in sectorul sanitar,

alocarea si utilizate aceste fonduri

Management resursele financiare

Fondurile băneşti surse bugetul de stat contribuţia la asigurările de sănătateLimite:• insuficiente în raport cu starea de sănătate• costisitoare în raport cu situaţia materială a

fiecărui pacient şi cu starea economică a statului.

Modalitatea de finantare + tipul de organizare SS

• acces la ingrijirile de sanatate,

• costul acestor ingrijiri,

• eficienta productiva

• calitatea serviciilor oferite.

Rezultatele finale SS:

• starea de sanatate a populatiei,

• protectia financiara contra riscurilor

• gradul de satisfactie al consumatorilor de servicii medicale

Finantare

Modalitati

Alocarea findurilor

Rationalizare

Organizare institutionala

Accesul

Calitatea

Echitatea

Eficienta alocativa

Starea de sanatate

Protectia riscului

financiar

Satisfactia consumatorului

Relatiile existente intre instrumentele de finantare si scopuri

Resursele financiare necesare sistemului sanitar sunt colectate din fonduri publice sau private.

fondurile publice : • de la bugetul de stat: impozite generale, taxe cu destinatie

speciala pentru sanatate; alte venituri bugetare;

• prin asigurari sociale de sanatate – asigurari obligatorii, fiecare persoana eligibila este obligata sa se inscrie si sa plateasca prima corespunzatoare.

fondurile private sunt finantate: • prin asigurari voluntare de sanatate

• prin plata directa a serviciilor medicale

Fondul National Unic al Asigurarilor de Sănătate

• contributia angajatilor, contributia anagajatorilor, transferuri de la bugetul de stat, subventii de la bugetul de stat, donatii, sponsorizari, dobanzi etc.

• Gestionarea FNUAS este realizata de:

• Casa Nationala de Asigurari de Sanatate,

• Casele Judetene de Asigurari de Sanatate,

• Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti,

• Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Comunicatiilor si Turismului

• Colectarea contributiilor se realizeaza prin contul unic la Bugetul de stat deschis la Ministerul de Finante, prin ANAF, pe seama CNAS

• Contributia persoanelor fizice 5,5% din veniturile

realizate; • Contributia persoanelor juridice 5,2% din fondul de

salarii.

• Persoanele fizice care nu realizeaza venituri dar vor sa beneficieze de asigurari de sanatate pot contribui cu o cota de 6,5% din salariul minim pe tara.

• Pentru persoanele care doresc o asigurare facultativa de sanatate contributia este de 10,7% din doua salarii de baza minime pe tara.

SEMNIFICATII

contributori vs beneficiari

• o persoana sanatoasa, care obtine venituri din doua sau mai multe contracte de munca, este obligata la plata primei de asigurare obligatorii din toate veniturile obtinute

• persoanele care nu realizeaza nici un venit, dar care

prin coasigurare beneficiaza de acelasi pachet de servicii medicale

Hazardul moral

consum excesiv de ingrijiri de sanatate, deoarece pacientii nu platesc nimic la punctul de contact cu furnizorii, in momentul apelarii la serviciile medicale.

exces a serviciilor de sanatate din partea furnizorilor

consum excesiv din partea asiguratilor

Calitatea serviciilor medicale

Factori determinanți - coeficientul din produsul intern brut, alocat sănătăţii, coeficient

care poate fi apreciat ca fiind neacoperitor pentru nevoile reale ale sistemului de sănătate;

- respectarea destinaţiei fondurilor baneşti alocate sănătăţii;

- condiţiile de desfăşurare a activităţii de către personalul medical;

- resursele umane existente în domeniul medical, în condiţiile amplificării migraţiei personalului medical;

- măsuri de prevenţie, printre care şi cele privind educaţia medicală a populaţiei.

Elementele de referinţă,

• numarul de medici la mia de locuitori, dispersia medicilor la nivel national,

• gradul de acoperire pe specialităţi, cuantumul din produsul intern brut alocat pentru sănătate,

• cuantumul contribuţiei pentru asigurările de sănătate,

• veniturile salariale ale medicilor, • fenomenul migratiei medicilor.

• Formele, mijloacele şi măsurile de ocrotire a sănătăţii publice, pe care le adoptă statul, sunt adecvate stadiului actual de dezvoltare economico-socială ?

• Care sunt fundamentele etice care justifică obiligativitatea contribuţiei la fondul public de sănătate chiar şi pentru persoanele care optează pentru un fond privat de sănătate ?

• Care sunt fundamentele etice avute în considerare la stabilirea cotei unice de contribuţie la fondul public de sănătate, de 5,5% din veniturile realizate, indiferent de cuantumul acestora, în condiţiile în care accesul la serviicile de sănătate este egal ?

Propuneri

• să evidenţieze în ce măsură există o proporţionalitate între măsurile luate pentru ocrotirea sănătăţii publice, şi scopul urmărit, constând în ridicarea standardelor de viaţă, printre care fundamental este dreptul la sănătate

• modificare a legislaţiei medicale, prin luarea în considerare

a valorilor etice, astfel încât normele naţionale să fie în deplină concordanţă cu normele europene în materie, şi să fie de antură să asigure cele mai ridicate standarde de sănătate a populaţiei.

Indicatorii de impact

consecinţele politicii publice dincolo de efectele asupra beneficiarilor direcţi.

• impactul specific care apare după o perioadă de timp, dar care este direct legat de acţiunile întreprinse,

• impactul general care reprezintă un efect pe termen lung ce afectează o parte semnificativă a populaţie