1

Managementul riscului la poluǎrile accidentale cu impactpotenţial transfrontier

1. Cadrul legislativ pentru managementul riscului la poluareO.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului scoate în evidenţă principiul preveniriide importanţă strategică în managementul riscului. Acesta apare ca principiu dereferinţă în strategia şi Planul de Acţiune de la Yokohama (1994): „evaluarea risculuieste un pas necesar pentru adoptarea unor politici şi măsuri adecvate şi de succesprivind prevenirea şi reducerea dezastrelor”. Este reluat în strategia ConferinţeiMondiale de la Kobe-Hyogo (2005). Managementul riscului are ca etape principaleidentificarea hazardurilor, analiza calitativă şi cantitativă a riscurilor, analiza cost-beneficiu corelată cu managementul schimbărilor şi luarea deciziilor. Identificareahazardurilor constituie de obicei punctul de plecare pentru procesul de evaluare ariscurilor. Există metodologii realizate şi adoptate la nivel european pe care şi Româniale implementează ca urmare a procesului de aderare în UE. Astfel pachetul dereglementări specifice la nivel UE sunt regăsite şi la nivel naţional. Ca priorităţi înabordările teoretic legislative din punct de vedere al activităţilor tehnologice sunt celepotenţial de accident major cu substanţe periculoase (Hotărârea de Guvern nr.95/2003, transpunerea Directivei Seveso II). La nivelul UE, ca urmare a recenteloraccidente industriale (Baia-Mare, Toulouse şi Enschede) a fost elaborată o nouădirectivă 105/2003/EC care include şi unele excepţii de la aplicabilitatea DS II cum arriscurile provenite din activităţile de depozitare şi procesare din minerit. Elementeimportante pentru prevenirea riscului la poluare, prin organizarea unui sistem adecvatde monitoring sunt prevǎzute în O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlulintegrat al poluării, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare.

2. Riscul la poluǎrile accidentaleUrmătoarele definiţii sunt preluate din Directiva UE Seveso II (96/82/EC):• Hazard: Proprietatea intrinsecă a substanţelor periculoase sau a unei situaţiei fizicecu potenţial de alterare a sănătăţii umane şi/sau a mediului;• Risc: Probabilitatea unui efect specific asociat hazardurilor care apare într-o anumităperioadă de timp sau în anumite condiţii care conduce la un incident/accidenttehnologic.Termenul de “safety”: securitate (siguranţă în funcţionare) s-a utilizat preferenţial înstrategiile de prevenire a accidentelor de muncă. Conceptul de siguranţă actual seextinde asupra prevenirii pierderilor (loss prevention) de produse, bunuri materiale şiaccidente umane cu rezultate în îm bolnăviri sau decese ale personalului. Termenii desecuritate, hazard şi risc sunt frecvent utilizaţi în domeniul securităţii proceselorindustriale.Securitatea sau prevenirea pierderilor se referă la prevenirea accidentelor prinutilizarea unor metode adecvate de identificare a hazardurilor instalaţiei chimice şi deeliminare a acestora înainte de producerea accidentelor.Hazardul se identifică cu orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident.Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme într-un accident.Astfel, riscul în industria chimică se defineşte sub forma unor pierderi probabile anualede producţie sau accidente umane ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevăzute.

R = F×Cîn care:R – riscul, pierderi; (tone/an)F – frecvenţa, probabilitatea; (nr.even./an)C – consecinţa, gravitatea, pierderea medie; (tone/even.)Posibilităţile de aplicare a relaţiei de mai sus depind de următorii factori:• identificarea riscului,

2

• determinarea frecvenţei accidentelor (incidentelor),• determinarea consecinţelor medii pentru un anumit eveniment.Identificarea riscului la poluǎrile accidentale este problema cea mai dificilă, datoritămultitudinii şi diversităţii evenimentelor legate de instalaţiile industriale, cât şi dedepozitele de reziduuri industriale, cu precǎdere cele provenite din minerit.Vulnerabilitatea este o componentă fundamentală în evaluarea riscurilor. În unele relaţiiapare în mod explicit; în evaluarea riscului la poluǎrile accidentale vulnerabilitatea estecuantificatǎ prin indicele WRC.În unele analize vulnerabilitatea este considerată în mod implicit, în special înabordările cantitative privind riscul tehnologic. Asocierea principală a vulnerabilităţii înmanagementul riscului poate fi făcută în cadrul analizei consecinţelor unui accident.Astfel, sunt necesare repere de referinţă (indicatori sau indici) utilizabili la diferitenivele.Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, faceposibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea gravităţii riscului şi prezintă primul pas înmetodologia de realizare a analizei cantitative a riscurilor. Estimarea calitativǎ aconsecinţelor se realizează prin încadrarea în cinci nivele de gravitate, o metodologieaceptată international şi utilizată în studiile de evaluare a riscului. Cele cinci nivele auurmătoarea semnificaţie:1. Nesemnificativ, în cazul în care apar urmǎtoarele efecte:

Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative; Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau pãrţi ale

ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile; Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare pentru

comunitate.2. Minor, în cazul în care apar urmǎtoarele efecte:• Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative;• Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau pãrţi aleecosistemului, pe termen scurt şi reversibile;• Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare pentrucomunitate.3. Moderat, caz în care:• Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tatamente medicale;• Economice: reducerea capacităţii de producţie;• Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern;• Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor şi migraţiapopulaţiilor de animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea aerului afectatăde compuşi cu potenţial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentruviaţa acvatică, poluări care necesită tratamente fizice, contaminări limitate ale solului şicare pot fi remediate rapid;• Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate.4. Major, atunci când:• Pentru oameni (populaţie): vătămări deosebite;• Economice: întreruperea activităţii de producţie;• Emisii: emisii înafara amplasamentului fără efecte dăunătoare;• Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra speciilorlocale şi distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere însiguranţă” sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prinprograme pe termen lung;• Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate.

5. Catastrofic în cazul în care apar urmǎtoarele efecte:• Pentru oameni (populaţie): moarte;

3

• Economice: oprirea activităţii de producţie;• Emisii: emisii toxice înafara amplasamentului cu efecte dăunătoare;• Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră,calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanentă şi pe arii extinse asolului;• Socio-politic: efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare pentrucomunitate.

Măsura probabilităţii de producere se realizează tot prin încadrarea în cinci nivele,acceptate internaţional şi utilizate în diferite variante:produce Frecventa de aparitie1. Rar (improbabil), doar in conditii exceptionale mai mică de 10-12 (o probabilitate deaparitie anuala in 1012 ani)2. Putin probabil s-ar putea intampla candva între 10-8 şi 10-12.(între 108 ani şi 1012 ani)3. Posibil se poate intampla candva între 10-6 şi 10-8

4. Probabil se poate întâmpla în cele mai multe situaţii între 10-4 şi 10-6

5. Aproape sigur este aşteptat să se întâmple în cele mai multe situaţii peste 10-4

(posibil într-o perioada mai mică de 10.000 de ani).Se calculează nivelul de risc ca produs între nivelul de gravitate (consecinţa) şi

cel de probabilitate ale evenimentului analizat.Extinderea analizei de risc şi intensitatea măsurilor de prevenire şi atenuare trebuie săfie proporţionale cu riscul implicat. Modele simple de identificare a hazardului şi analizacalitativă a riscului nu sunt totdeauna suficiente şi ca atare este necesară utilizareaevaluărilor detaliate. Există mai multe metode pentru realizarea evaluării cantitative ariscului la poluare. Alegerea unei tehnici particulare este specifică scenariului deaccident analizat. Sunt analizate mai detaliat acele scenarii de accidente care în urmaanalizei calitative sunt considerate ca fiind potenţial majore, probabilităţi de peste 10-6,adică se pot produce mai repede de 10.000 de ani şi consecinţe majore, deci riscridicat peste nivelul 15 a matricei de risc. Se utilizează metode de estimare a emisiiloraccidentale şi se aplicǎ modele de simulare a dispersiei pe baza cărora este evaluatăgravitatea eventualelor consecinţe.

Matricea pentru estimarea riscului la poluarea industrialǎ, în care codurile deculoare sunt similare cu cele ale riscurilor meteorologice şi hidrologice (roşu este riscmajor de poluare).

Prob

abili

tate

ConsecinţeNesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5Improbabil <10-

121 1 2 3 4 5

Puţinprobabil

10-8la

10-12

2 2 4 6 8 10

Posibil 10-6la

10-8

3 3 6 9 12 15

Probabil 10-4la

10-6

4 4 8 12 16 20

Aproapesigur

> 10-4

5 5 10 15 20 25

In cazul poluǎrii apelor în context transfrontier (bazinul hidrografic al râului Elba şi alDunării), pentru clasificarea riscului substanţei emise în apǎ se utilizeazǎ indicele WRC

4

in acord cu Lista cu substante prioritare periculoase pentru apa conform directivei2006/11/CE, sau se face pe baza criteriilor de Risc R (fraze R, conform Directivei67/548/EEC privind manipularea, ambalarea si transportul substantelor periculoase).

Clasificarea riscului pentru o substanta potential poluanta se face pe o scara de la0 – 3 dupa cum urmeaza:

-WRC =0 – nepericulos pentru ape;-WRC =1 – periculozitate scǎzutǎ pentru ape;-WRC =2 – periculozitate moderatǎ pentru ape;- WRC =3 – periculozitate ridicatǎ pentru ape.

Evaluarea riscului global de risc la poluări accidentale se face prin intermediulindexului WRI. Indexul WRI corespunde logaritmului în baza 10 a cantităţii exprimateîn Kg (sau litri) de substanţă chimică periculoasǎ/potenţial periculoasǎ, deveresatǎîntr-un curs de apǎ, corespunzătoare clasei de risc WRC–3 (echivalent WRC-3).

. Pentru poluǎrile la care nu se cunoaşte tipul substanţei, pentru aplicareaprincipiului precauţiei, se va aloca din start o valoare WRI maximǎ, determinatǎîn funcţie de cantitatea de poluantǎ intratǎ în cursul de apǎ, respectiv :

Pragurile de alarmare pentru bazinul hidrografic al Fluviului Dunǎrea

Clasificarea substanţelor Praguri de alarmare

Clasa de risc a apei(WRC)

Debitul Qm< 1000 m3/s

Debitul Qm> 1000 m3/s

ALARMARE[ kg ] or [ l ]

ALARMARE[ kg ] or [ l ]

“0” 100 000 1 000 000

1 10 000 100 000

2 1 000 10 000

3 100 1 000

Indexul de risc pentru apa (WRI) ≥ 2 ≥ 3

În cazul unui amestec de substanţe sau a unor produse petroliere, indexul global depoluare accidentala a apei se estimeazǎ în funcţie de cantitatea poluantului:

Amestec de substanteALARMARE[ kg ] or [ l ]

ALARMARE[ kg ]or [ l ]

Rata de curgere< 1000 m3 / s

Rata de curgere> 1000 m3 / s

Produse petroliere 1 000 10 000

Apa de stingere incendii 10 000 100 000

Namol si apa uzata (ferme) 10 000 100 000Cenusa in suspensie 100.000 1.000.000

Inedexul de risc pentru apa (WRI) 2 3Alarmarea prin sistemul de comunicare şi avertizare/alarmare a poluǎrilor

accidentale internationale se face atunci când WRI3 pentru cursuri de apa cu debitul

5

mai mare sau egal cu 1000 cm/s, iar pentru 3WRI2, pentru cursuri cu debitul mai micdecat 1000 mc/s.

Pentru evaluarea WRI se va indica substanta data prima oara exprimata inechivalenti, bazata pe WRC 3 si din suma aceasta logaritmul de baza 10 va constituivaloarea WIR, dupa cum urmeaza:

Cantitatea de substanta in kg valoarea WRC Cantitateaechivalenta WRC

M “0” M x 10-3

M 1 M x 10-2

M 2 M x 10-1

M 3 M

Calcularea valorii Indexului de risc pentru Apa (WRI): Valoarea WRI estelogaritmul cu baza 10 a sumei valorilor echivalente WRC, inclusiv în cazul unuiamestec de substanţe cu toxicităţi diferite. .

WRI = log( M x 10-3 + M x 10-2 + M x 10-1 + M). .In cazul particular al substantei deversate cu WRC=3, care nu este compusă dinamestec de mai multe substanţe, WRI = log M.

Pentru poluarile la care nu se cunoaste tipul substantei, pentru aplicareaprincipiului precautiei, se va aloca din start o valoare WRI maxima = 3, pentru fluviulDunarea si rauri cu debitul mai mare de 1000 mc/s, iar pentru raurile cu debitul mai micdecat 1000 mc/s, valoarea WRI =2.

Aplicarea unor indici pentru identificarea pragurilor de alarmare este utilǎ pentruasigurarea schimbului de date şi pentru stabilirea pragurilor critice pentru mediul avalsecţiunii în care s-a produs poluarea, în condiţiile în care majoritatea teritoriuluiRomâniei se află situat în Bazinul hidrografic al Fluviului Dunărea, ţara noastră fiindconcomitent ţară amontel cât şi ţară aval.

Prin poluare accidentalǎ periculoasǎ, cu efect transfrontier, se îinţelege aceapoluare care produce direct sau indirect alterarea bruscǎ a calitǎţii apelor ca urmare aunor accidente, avarii, neglijenţe sau a unor dezastre naturale, în urma cărora apadevine improprie folosirii de către utilizatori şi conduce la dezechilibre majore aleecosistemelor acvatice si când fenomenul perturbă, dăunează organismele vii,sistemele ecologice (WRI>3); în aceste cazuri, se aplicǎ prevederile Directivei2004/35/CE privind responsabilitatea pentru prevenirea şi remedierea daunelor adusemediului (aprobată prin Legea nr. 19 din 29 februarie 2008) care atrage dupǎ sine plataunor daune ţǎrii aval, afectate de poluarea accidentalǎ cu risc ridicat.

3. Sistemul de comunicare şi avertizare/alarmare a poluǎrilor accidentaleSistemul de Alarmare în caz de Poluări Accidentale ale Apelor din Romania cu

posibil efect transfrontier (SAPA-ROM) constituie cadrul de acţiuni pentru prevenirea,avertizarea şi controlul situaţiilor de poluări accidentale ale apelor din România,indiferent de natura şi provenienţa acestora, organizat la nivel naţional.

SAPA-ROM cuprinde şi subsistemul de alarmare în caz de poluări accidentalepe Dunăre care se integrează în Sistemul Internaţional de Alarmare privind PoluărileAccidentale pe Dunăre – Danube Accident Emergency Warning System (“A.E.W.S. -Danube”).

In Sistemul Internaţional de Alarmare privind Poluările Accidentale pe Dunăre(AEWS-D) sunt cuprinse în principiu atât fluviul Dunărea, cât şi toţi afluenţii principalidin bazinul Dunării (Fig 1).

6

Fig.1. S.A.P.A. ROM – integrarea subsistemelor de monitoring si avertizare lanivel national si international

Pentru situaţiile specifice poluărilor accidentale de provenienţa şi/sau cu efecttransfrontieră SAPA-ROM este prevăzut la nivelul superior cu Centrul InternaţionalPrincipal de Avertizare (CIPA-ROM) care activează la nivelul MinisteruluiMediului, cu atribuţii specifice în cadrul reţelei internaţionale de avertizare (AEWS -Danube).

Obiectivul global al SAPA-ROM îl constituie prevenirea şi acţionarea pentrucombaterea poluărilor accidentale cu efect naţional şi internaţional, respectiv:

- asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale de provenienţălocală cu efect potenţial transfrontier şi a pagubelor cauzate folosinţelor de apă;

- asigurarea unor măsuri operative de intervenţie în caz de poluare accidentalătransfrontieră, pentru localizarea şi limitarea ariei de raspândire a efectelor prin:

- mijloace de intervenţie “în situu” (la surse şi/sau pe Dunăre);- mijloace şi măsuri la nivelul folosinţelor de apă pentru prevenirea şi

diminuarea pagubelor.Subsistemul internaţional acoperă urmatoarele tipuri de poluări:1. poluări locale, cu efect transfrontier anticipat, indiferent dacă sursa de

poluare este sau nu identificată;2. poluări de provenienţă transfrontieră cu efect local (România) şi /sau

extensibil la ţari riverane din aval, indiferent dacă sursa de poluare este sau nuidentificată.

Spre deosebire de subsistemul naţional, în cazul subsistemului internaţional,Centrul de Coordonare este reprezentat de către Centrul Internaţional Principal deAlarmare din România (CIPA-ROM).

CIPA-ROM are în structură următoarele unităţi:- unitatea de decizie şi supervizare (Ministerul Mediului)- unitatea de comunicaţie (Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională ,,Apele

Române’’);

SSUUBBSSIISSTTEEMM

IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL

SSUUBBSSIISSTTEEMM

NNAATTIIOONNAALL

FFLLUUVVIIUULLDDUUNNAARREEAA

SSIIAAFFLLUUEENNTTII

AAPPEE DDEEFFRROONNTTIIEERRAA

((rraauurrii ccaarreeffoorrmmeeaazzaa

ssii//ssaauuiinntteerrsseecctteeaazzaaggrraanniittaa ttaarriiii))

PPoolluuaarreeTTrraannssffrroonnttaalliieerraa

PPoolluuaarreeTTrraannssffrroonnttaalliieerraa

PPoolluuaarreellooccaallaa

PPoolluuaarreellooccaallaa

7

- unitatea de expertiză (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentruProtecţia Mediului - ICIM);

Evaluarea impactului posibil al poluării raportate asupra sănatăţii umane şi /saua mediului se face utilizând setul de indici WRI, calculaţi în funcţie de WRC (riscul lapoluare al instalaţiei industriale).

CIPA-ROM decide dacă poluarea accidentală raportată are sau nu impacttransfrontier şi în consecinţă dacă este oportună iniţierea unei alarmăriinternaţionale. În cazul în care pe bază de inţelegeri bilaterale ale României cu ţărilevecine, unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale ,,Apele Române’’ au anunţatdirect ţara din aval asupra unei poluări cu impact posibil transfrontier, CIPA-ROMmodifică sau corecteaza informaţia transmisă (Fig.2).

Fig.2: Schema de dirijare a mesajelor Avertizare-eveniment sau de avertizare-poluaretransmise in directia aval, in bazinul hidrografic al Fluviului Dunărea

4. ConcluziiPe parcursul ultimilor ani, Ministerul Mediului a fǎcut eforturi susţinute pentru

implementarea unei politici coerente pentru managementul riscului poluǎrilor accidentale încontext transfrontier, prin adoptarea unui pachet legislativ pentru modernizarea sistemuluiinformaţional al calitǎţii apei. Adoptare indicilor WRC şi WRI oferǎ suportul necesar identificǎriipragurilor de alarmare în cazul unei poluǎri majore şi clarificǎ relaţiile cu partenerii aval desecţiunea în care s-a produs poluarea accidentalǎ, cât şi responsabilitǎţile ce revinpoluatorului.

Asigurarea bunei stări a apei într-un bazin internaţional ca cel al Dunării estecondiţionat de măsurile preventive ce sunt luate, ca şi de acţiunile integrate de monitoring şiavertizare care activează sistemul de intervenţie si remediere post dezastru.

Performanţa atinsă şi condiţionată de colaborarea la nivelul bazinului, în eforturile destabilire a unor standarde revine autorităţilor naţionale.

Dr. Ing. ADLER. Director stiintific INHGA, Directia de Managementul Situatiilor deUrgenta, email:mj.adler@hidro.ro, mj.adler@mmediu.roIng. Septimius Mara – consilier, Ministerul Mediului, email: septimiusmara@yahoo.com