managementul proiectelor iii_partea 2

MANAGEMENTUL PROIECTELOR - MASTER MTSC AN II

1

MANAGEMENTUL PROIECTELOR III

2.CONDUCEREA PROIECTULUI

Este etapa prin care se pune în mişcare aparatul de producţie respectiv mijloacele de producţie şi forţa de muncă în cadrul stabilit prin programul de realizare a proiectului de construcţie.

Conducerea proiectului se concretizează printr-un ansamblu de tehnici şi instrumente care au ca principal scop realizarea activităţilor componente conform parametrilor dimensionaţi şi implicit realizarea întregului proiect conform programului stabilit.

Cadrul etapei „Conducerea proiectului”

Cadrul etapei „Conducerea proiectului” este asigurat de următoarele elemente: � Datele de intrare � Funcţiile conducerii � Stabilirea elementelor specifice desfăşurării procedurii � Sarcinile conducerii � Instrumente tehnice specifice 1. Datele de intrare sunt concretizate prin documentaţiile care conţin informaţiile

rezultate din dimensionarea activităţilor. Acestea sunt: a. Fişa tehnică a activităţii (F.T.A.) – prin centralizarea informaţiilor rezultate din dimensionarea activităţilor (costuri, durate de realizare, necesar de resurse, cerinţe de calitate, conformare tehnologică şi organizatorică, etc.); b. Organigrama tehnică (O.T.) – prin furnizarea informaţiilor referitoare la organizaţiile implicate în realizarea proiectului precum şi a compartimentelor din cadrul acestora cu precizarea relaţiilor şi responsabilităţilor pentru realizarea acţiunilor componente; c. Planul de asigurare a calităţii (P.A.Qc) – prin furnizarea informaţiilor referitoare la practicile şi regulile adoptate pentru asigurarea calităţii în realizarea proiectelor de construcţie; d. Fişa de dimensionare a calităţii (F.D.C.) - prin furnizarea informaţiilor referitoare la condiţiile dimensionale şi de calitate privind execuţia proceselor de construcţie, a activităţilor, elementelor, ansamblurilor şi subansamblurilor de construcţie; e. Planul calendaristic (P.C.)- cu furnizarea informaţiilor referitoare la desfăşurarea în timp şi spaţiu a acţiunilor componente (durate de execuţie, termene, costuri programate, planificarea aprovizionării cu resurse, graficul forţei


2

de muncă, etc.); f. Logistică - prin furnizarea informaţiilor referitoare la capacităţi de producţie, aprovizionare, transport, produse informatice, secretariat, fond documentar, echipă, structuri organizatorice adoptate, etc.

Prezentarea conţinutului cadru a documentaţiilor specificate: 1. Fişa tehnică a activităţii (FTA) este un instrument tehnic care are ca principal

scop asigurarea de suport tehnic într-o manieră structurată şi unitară pentru informaţiile şi parametrii specifici fiecărei activităţi sau element component al proiectului. Principalele tipuri de informaţii specifice unei activităţi (element) în vederea realizării şi evaluării acesteia se pot structura astfel:

1. Informaţii generale cu referire la: a. denumire activitate (element) b. cod identificare c. descriere

2. Informaţii tehnico-organizatorice cu referire la: a. conţinutul tehnic al activităţii – procese de construcţie, acţiuni cu caracter

tehnic, organizatoric, administrativ precum şi evaluarea acestora din punct de vedere calitativ;

b. procedura (tehnologia) de realizare a acţiunilor care implică realizarea activităţii (metode, instrumente de lucru, modele grafice)

c. ansamblu de resurse necesare (materiale, forţă de muncă, utilaje şi echipamente);

d. documente de referinţă care stau la baza realizării activităţii (normative tehnice, proceduri tehnice, administrative, de control, norme de consum, etc.)

e. momentul începerii activităţii şi durata de realizare a acesteia (precum şi a acţiunilor componente)

f. relaţii de condiţionare a acţiunilor componente precum şi cu alte activităţi. 3. Informaţii privind calitatea cu referire la:

a. responsabilităţile factorilor implicaţi în realizarea activităţii; b. cerinţele de calitate ce trebuie îndeplinite pentru realizarea activităţii

(abateri, toleranţe, încercări); c. tipul verificărilor şi recepţia lucrărilor executate; d. evidenţe şi înregistrări privind calitatea; e. măsuri de securitate şi protecţia muncii; f. tipul şi natura încercărilor efectuate g. reglementări tehnice şi legislative privind asigurarea şi controlul calităţii;

4. Alte informaţii (cu caracter economic, de control şi evaluare) cu referire la: a. costurile pentru realizarea activităţii (costuri programate, costuri realizate); b. identificarea stadiului fizic de realizare (identificator al stadiului); c. tipul şi natura inspecţiilor şi a înregistrărilor privind realizarea activităţii; d. durata şi intervalul de timp programate şi realizate; e. documente privind programarea şi urmărirea realizării activităţii (liste,

rapoarte, formulare, grafice, diagrame de flux tehnologic) f. informaţii de tip istoric (arhivă); g. identificarea şi repartizarea riscurilor;


3

h. stabilirea necesarului de materiale, forţă de muncă, utilaje şi a colaborărilor cu terţi (subcontractanţi, furnizori de materiale şi echipamente);

i. reguli şi proceduri privind lansarea şi derularea execuţiei proceselor componente precum, verificarea lor şi predarea lucrărilor.

In figura 1 se prezintă un model de structurare şi prezentare a informaţiilor din fişa tehnică a activităţii:

Fig. 1 Model de Fişa tehnică a activităţii

Cod actvitate: Denumire:

Descriere:

Cod SDE: Cod SDC: Cod SDA:

ConŃinut tehnic (cu prezentarea subactivităŃilor, proceselor de construcŃie, acŃiunilor cu caracter tehnic, administrativ, evenimentelor, relaŃiile de legătură dintre acestea, variantele tehnologice şi organizatorice de realizare) :

RESURSE UTILIZATE :

Tip Denumire Consum specific UM Cantitate Furnizor Obs.

DURATE ŞI TERMENE DE INCEPERE :

Tip Acţiune Cantit.(Q) UM NT mi Durata(ti) Nr.muncit (Mi) Utilaje Obs.

DURATA PROGRAMATA REALIZATĂ OBS. TERMENE (de începere, intemediare)

COSTURI (Costuri directe, costuri indircte) :

Costul activitatii PROGRAMAT REALIZAT OBS. Costul pe resurse (forta de munca, materiale, utilaje) Costuri indirecte

CALITATE (cerinŃe de calitate, inspecŃii, recepŃii, rapoarte, proceduri tehnice şi administrative asociate) :

Cerinţe de calitate (abateri,toleranţe,etc.) PROGRAMAT REALIZAT OBS. Inspecţii, recepţii, faze Proceduri instruire şi protecţia muncii Verificări, probe, condica de betoane

Responsabili (RTE, responsabil A.Q.,C.Q., şef punct de lucru, şefi echipe de lucru), răspundere, risc :

ANEXE (liste, rapoarte, formulare, grafice, scheme organizatorice, diagrame de flux tehnologic, proceduri tehnice de execuŃie, proceduri administrative, algoritmi de optimizare pentru realizarea proceselor, fişe tehnologice, etc.) :


4

2. Organigrama tehnică (O.T.) – este un instrument care are ca principal scop reprezentarea factorilor implicaţi în realizarea unui proiect de construcţie precum şi a responsabilităţilor acestora pe nivele ierarhice bine precizate de la proiectul pe ansamblu şi până la formarea echipelor de lucru pentru realizarea acţiunilor specifice unei activităţi.

Pe baza O.T. se răspunde la întrebarea „cine face şi ce face”, „cine este

responsabil şi pentru ce anume” în realizarea unui proiect de construcţie (figura 2).

Responsabil tehnic

Consultant tehnic

Responsabil A.Q./C.Q.

Responsabil cu productia

Responsabil birou proiectare

Responsabil cu decontarile

Responsabil cu achizitiile

Compartiment tehnic

Responsabil cu aprovizionarea

Responsabil cu receptia

materialelor si echipamentelor

Responsabil gestiune

Subantreprenori

Comercial

Responsabil cu executia

Ingineri de specialitate

Sef punct de lucru

Responsabil cu protectia muncii

Responsabil cu masuratorile

Echipe de lucru

Specialisti

Santier

Ateliere

Depozite

Magazie scule

Responsabil baza de productie

Exploatare

Director

Contabil

Consilier juridic

Secretar

Birou comunicare, evidente

EXECUTIV/ADMINISTRATIV

ACTIVITATI REALIZATE DE

ANTREPRENORUL GENERAL

Fig. 2 - Organigrama tehnică

Aspecte principale avute în vedere la întocmirea O.T.:

� Organigrama tehnică (O.T.) orientată pe activităţi trebuie să fie corelată cu fişa tehnică a activităţii unde se specifică atribuţiile factorilor de execuţie, urmărire, control şi inspecţii precum şi specializările personalului implicat;

� O.T. trebuie să se preteze uşor la schimbări şi adaptări pe măsură ce proiectul înaintează;

� O.T. corelată cu Programul de execuţie a proiectului precizează intervalul de timp şi volumul de muncă pentru fiecare factor implicat în realizarea acestuia.

3. Planul de asigurare a calităţii – P.A.Qc – este documentul tehnic component al S.A.C.Q. care asigură interfaţa dintre principalii factori implicaţi în realizarea unui proiect de construcţie şi precizează practicile, regulile, condiţiile referitoare la asigurarea calităţii. Elementele principale avute în vedere la elaborarea P.A.Qc sunt:

1) elementele sistemului calităţii: manualul calităţii, procedurile aferente, existenţa compartimentelor de asigurare şi control a calităţii (cu precizarea responsabililor), standardele, normativele şi reglementările tehnice, proceduri tehnice/instrucţiuni de lucru pentru execuţia proceselor de construcţie, dotarea cu resurse, echipamente de măsurare, control şi încercări; 2) calificări, atestări, autorizări existente în cadrul organizaţiei implicate în execuţia proiectului (RTE, personal autorizat ISCIR, FRE, gaze, etc.), laboratoare de încercări; 3) Metodologia de analiză a contractului: analiza comenzilor primite, clauze privind tehnologia de execuţie, organizarea de şantier, calitatea materialelor şi elementelor de construcţii-instalaţii, condiţiile de recepţie


5

şi garantare; 4) Pregătirea execuţiei lucrărilor: elaborarea fişelor tehnologice, elaborarea graficelor de organizare de şantier, de asigurare cu forţa de muncă, etc., elaborarea documentelor pe baza cărora se precizează asigurarea şi controlul calităţii (instrucţiuni de lucru, tehnologii de execuţie, tehnologii indicate de producătorii şi furnizorii de produse şi servicii; 5) Execuţia lucrărilor:

- organizarea de şantier: proiectul de organizare de şantier, proiectul de execuţie pe timp friguros, asigurarea tehnică (utilaje, echipamente, laboratoare de încercări, mijloace de măsurare şi încercări), spaţii de depozitare; - organizarea şi conducerea lucrărilor: precizarea atribuţiilor personalului de execuţie şi control, nivelul de calificare şi atestare, disponibilitatea documentaţiilor tehnice la punctul de lucru (proiect tehnic, detalii de execuţie, grafice calendaristice, programe de lucru, programe de control a calităţii, registre, formulare, etc.), execuţia proceselor de construcţie (tehnologii, resurse), efectuarea înregistrărilor privind decontările, duratele de execuţie, calitatea, etc.

4. Fişa de dimensionare a calităţii (F.D.C.) înregistrează parametrii privind calitatea şi are următoare structură: 1) Scop şi domeniu de aplicare – în care se specifică procesul sau activitatea pentru care se stabilesc parametrii de calitate; 2) Precizare condiţii de calitate – se vor preciza condiţiile dimensionale şi de calitate pe cele trei etape precizate la execuţia unui proces de construcţie (înainte de începerea execuţiei, în timpul execuţiei şi la terminarea execuţiei); 3) Tabela dimensională – în care sunt precizate intervalele dimensionale pentru execuţia proceselor de construcţie (abateri, toleranţe, etc.); 4) Documente de înregistrare a calităţii – se menţionează documentele şi formularele specifice de înregistrare a calităţii cu precizarea factorilor responsabili. Un model de fişă de dimensionare a calităţii (FDC) este prezentat în figura 3


6

Fig. 3 Model de Fişa de dimensionare a calităţii

1.3.11 1. Cod proces/ actvitate, elem.:

Cofraje la elevaţie Denumire:

Descriere:

Cod SDE: Cod SDC: Cod SDA:

3. Precizare condiŃii de calitate :

a) înainte de începerea execuŃiei se verifică: - calitatea panourilor de cofraje - existenŃa instrucŃiunilor de lucru şi programul calităŃii întocmit de proiectant - suprafeŃele de cofraj care vin în contact cu betonul ce urmează a se turna - poziŃia armăturilor de legătură sau continuitate - trasarea cofrajelor conform detaliilor de execuŃie Panourile refolosibile parŃial ,sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje ,înainte de montare trebuie să fie verificate de către conducătorul tehnic al lucrării. La verificarea panourilor se vor avea în vedere următoarele aspecte :dacă prezintă rigiditatea necesară pentru a nu se deforma, starea de conservare, dacă s-au executat remedierile deteriorărilor apărute anterior b) în timpul execuŃiei se verifică: - poziŃionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor - corespondenŃa cu prevederile din proiect şi încadrarea în abaterile admisibile c) după terminarea execuŃiei Cofrajele montate în operă ,având forma elementelor ce urmează a se betona ,înainte de montarea armăturii, se verifică de către conducătorul tehnic al lucrării împreună cu proiectantul .Verificările se referă la corespondenŃa cu prevederile din proiect ,la condiŃiile de calitate şi încadrarea în abaterile admisibile, conform normelor în vigoare.

4. TABELA DIMENSIONALĂ :

Abateri limită pentru cofraje la construcŃii Panourile cofrajelor gata confecŃionate

Cofraje gata confecŃionate

1.Abateri limită la dimensiunile panourilor: -la lungimi -la laŃimi 2.Abateri limită la dimensiunea liberă(lumină) -pentru plăci,pereŃi sau grinzi 3.Abateri limită la dimensiunile secŃiunilor transversale: -grosime pereŃi, plăci -stîlpi,grinzi 4.Înclinarea limită faŃă de orizontală a muchiilor şi suprafeŃelor. -pe un m liniar -pe toată suprafaŃa,la planşeu

±4mm ±3mm

-

- - - -

- -

±10mm ±2mm ±3mm

2% 1,0%

Pentru fiecare fază de execuŃie se vor întocmi procese verbale de recepŃie calitativă încheiate între delegaŃii beneficiarului, proiectantului şi constructorului. Acte încheiate:

- proces verbal de recepŃie calitativă – în fazele a şi b - proces verbal pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin ascunse – în faza c

ConŃinutul proceselor verbale: Se vor consemna constatările cu privire la următoarele verificări:

- alcătuirea elementelor de susŃinere şi sprijinire - încheierea corectă şi asigurarea etanşeităŃii necesare - corelarea dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunile elementelor de beton din P.T. - poziŃia golurilor

5. Documente de înregistrare a calităŃii :

2. DocumentaŃia de referinŃă :


7

5. Planul calendaristic (P.C.)- reprezintă un instrument de bază al metodei drumului critic şi are ca principal scop transpunerea termenelor atemporale ale graficului reţea în termene calendaristice concrete.

Planul calendaristic oferă informaţii deosebit de importante privind desfăşurarea execuţiei acţiunilor componente ale proiectului precum şi o serie de informaţii derivate privind eşalonarea resurselor, planificarea financiară, etc.

Principalele avantaje ale planului calendaristic: � oferă informaţii asupra duratei totale de execuţi a proiectului urmărindu-se astfel încadrarea în termenul de execuţie prevăzut în contractul de antrepriză; � pe baza planului calendaristic se poate urmări realizarea diferitelor activităţi care, dacă nu sunt realizate în anumite perioade, necesită măsuri tehnologice şi organizatorice suplimentare; Un exeplu îl constituie activităţile care reprezintă procese umede exterioare şi care nu este de preferat a se executa în perioada de timp friguros evidenţiată convenţional în intervalul 15.XI. – 15.III.; � pe baza planului calendaristic se face planificarea aprovizionării cu resurse materiale, utilaje şi echipamente tehnologice necesare în execuţia proceselor de construcţie; � constituie suportul principal pe baza căruia se face planificarea financiară (costuri programate şi costuri cumulate pe anumite intervale de timp). � Constituie mijlocul grafic necesar pentru rezolvarea problemelor ce decurg din elaborarea programelor cu analiza resurselor şi a costului.

Fig. 4 Plan calendaristic


8

2. Funcţiile conducerii Se cunoaşte că execuţia unui proiect de construcţie presupune un lung şi complex

şir de transformări ale obiectelor muncii (materiale, semifabricate, produse finite) cu ajutorul unor mijloace specifice. Toate aceste transformări se realizează respectând o schemă comună care are la bază patru funcţii principale şi anume:

a. Comanda – având sensul de iniţiere a acţiunilor componente b. Coordonarea acţiunilor în legătură cu desfăşurarea în timp şi spaţiu a execuţiei proiectului c. Controlul pe etape al realizării acţiunilor care poate fi făcut astfel:

• sub aspect tehnic – prin măsurarea cantităţilor de procese executate, măsurarea consumului de resurse, a duratelor de execuţie;

• sub aspect calitativ – prin respectarea condiţiilor de calitate stabilite prin caietele de sarcini, instrucţiunile tehnice, normativele tehnice;

• sub aspect economic – prin compararea costurilor de realizare cu cele dimensionate;

• sub aspect contractual – prin urmărirea respectării clauzelor contractuale stipulate prin contractul de antrepriză;

• sub aspectul securităţii muncii şi al protecţiei mediului – prin îndeplinirea normelor de securitatea muncii şi a normelor de protecţie a mediului.

d. Evaluarea rezultatelor obţinute pe etape (luni calendaristice, stadii fizice, termene contractuale, etc.). Evaluarea se poate face atât cantitativ cât şi calitativ pe baza ei putându-se întocmi situaţiile de plată de către constructor.

Ca urmare a controlului şi evaluării rezultatelor se constată două situaţii în conducerea proiectului şi anume:

1. sunt îndepliniţi parametrii dimensionaţi putându-se trece astfel în etapa următoare;

2. ipotezele iniţiale rezultate prin dimensionarea parametrilor au suferit modificări (variaţia numărului de muncitori, schimbări de soluţii, condiţii atmosferice dificile, etc.). In acest caz sunt necesare măsuri corective constituind practic un „feed-back” în reglarea sistemului specific execuţiei proiectului. Acest aspect specific etapei „conducerea proiectului este redat în figura 5).


9

Figura 5 Reprezentarea funcţiilor principale ale conducerii proiectului

3. Stabilirea elementelor specifice desfăşurării procedurii Elementele specifice desfăşurării procedurii „conducerea proiectului” sunt

constituite din: � parametrii din cele trei grupe specifice, respectiv grupa parametrilor tehnico-organizatorici, grupa parametrilor economici şi grupa parametrilor privind calitatea; � programul de execuţie a proiectului (P.E.P.) compus din graficul reţea, planul calendaristic şi graficul resurselor; � administrarea contractului prin clauzele referitoare la durată, cost, cerinţe de calitate, securitatea muncii şi protecţia mediului.

4. Sarcinile conducerii constau în specificarea şi îndeplinirea următoarelor acţiuni referitoare la: [12]

a. Pregătirea tehnologică şi organizatorică a execuţiei proiectului b. Lansarea şi conducerea execuţiei c. Analiza la risc d. Administrarea contractului

a. Pregătirea tehnologică şi organizatorică corespunde etapei de iniţiere a

acţiunilor componente şi constă în: - identificarea acţiunilor (procese de construcţie şi acţiuni cu caracter

tehnico-organizatoric, administrativ, etc.) necesare a fi realizate într-un anumit interval de timp;

- coordonarea pregătirii tehnologice şi organizatorice prin asigurarea fişelor tehnologice, instrucţiunile de lucru, fişele organizatorice prin care sunt corelate acţiunile respective;

- luarea măsurilor tehnico-organizatorice constând în asigurarea frontului de lucru, dotarea cu echipamente, asigurarea documentaţiilor tehnice, etc.

b. Lansarea şi conducerea execuţiei constând din următoarele faze: - stabilirea planului calendaristic, a formaţiilor de lucru, a graficelor de

aprovizionare. Aceste componente au fost descrise în secţiunea


10

„scenariu-program” din metodologie şi se va considera ca program de referinţă în execuţia proiectului;

- urmărirea realizării activităţilor prin înregistrarea principalilor parametri referitori la cantităţi de procese, termene, asigurarea cu resurse;

- exercitarea controlului de calitate a materialelor şi a proceselor executate cu urmărirea îndeplinirii condiţiilor dimensionale şi de calitate prevăzute în fişa de dimensionare a activităţii (F.D.C.);

- întocmirea comparativelor şi consemnarea abaterilor cu precizarea măsurilor corective;

- raportarea, evaluarea rezultatelor, stabilire indicatori de performanţă. In continuare se vor prezenta o serie de documentaţii şi formulare specifice fazelor

secţiunii „lansarea şi conducerea execuţiei”:

1. Urmărirea realizării activităţilor prin planul calendaristic (P.C.). Această etapă se caracterizează prin parcurgerea următorilor paşi:

a) Stabilirea programului de referinţă – programul de referinţă reprezintă baza de comparare în ceea ce priveşte termenele activităţilor, duratele, costurile şi cantităţile de resurse. Prin compararea informaţiilor din programul de referinţă cu informaţiile curente în realizarea activităţilor se poate urmări desfăşurarea în timp a proiectului urmărindu-se în acelaşi timp dacă resursele sunt utilizate corespunzător (conform perioadelor şi cantităţilor în care au fost alocate) iar costul activităţilor nu depăşeşte costul programat.

Un astfel de program este prezentat în figura 6.

Figura 6 Stabilirea programului de referinţă


11

b) Actualizarea periodică a programului – se face prin completarea programului de referinţă cu informaţiile actualizate înregistrate la realizarea activităţilor astfel:

- introducerea informaţiilor actualizate privind termenele de începere respectiv de terminare ale activităţilor;

- prin modificarea duratelor estimate ale activităţilor; - prin ajustarea relaţiilor de condiţionare dintre activităţi; - revizuirea şi aplicarea restricţiilor iniţiale asupra activităţilor; - atribuirea unui indicator de stadiu în execuţia activităţilor.

Un model de program actualizat este redat în figura 7:

Figura 7 Prezentarea programului actualizat

c) Compararea programului curent cu programul de referinţă – prin compararea

periodică a programului de referinţă cu înregistrările curente se pot formula rapoarte în ceea ce priveşte derularea proiectului, ce activităţi au fost executate conform programului iniţial şi ce activităţi au depăşit termenele, respectiv duratele, care este necesarul de resurse şi ce costuri au fost înregistrate într-o anumită perioadă şi compararea acestora cu cele programate, etc.

2. Inregistrarea parametrilor specifici execuţiei activităţilor

In această secţiune se propun o serie de formulare specifice pentru înregistrarea

parametrilor activităţilor, facilitând astfel întocmirea comparativelor şi stabilirea indicatorilor de performanţă specifici proiectului de construcţie:

a) Raport de activitate


12

RAPORT DE ACTIVITATE

PERIOADA____________

ŞANTIER ___________________ ________ __________________________

PUNCT DE LUCRU _____________________________________________

OBIECTUL _____________________________________________________

A. EVENIMENTE

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B. ACTIVITĂłI B.1 CANTITĂłI

Cod Actv

Cod proces

Denumire U.M. Cantitate

iniŃială Cantitate realizată

Perioadă înregistrare

Obs.

0 1 2 3 4 5 6 7

B.2 TERMENE

Cod Actv.

Cod proces

Denumire Durata

Du

TEREMENE

MĂSURI PROGRAMATE REALIZATE

ÎNCEPUT TERMIN

ARE ÎNCEPUT

TERMINARE

0 1 2 3 4 5 6 7

B.3 RESURSE

MANOPERĂ

Nr. crt.

Cod

meserie

Denumire

Număr

Ore

alocate conf.deviz

Ore

alocate conf. Program de

referinŃă

Ore pontate

ObservaŃii

0 1 2 3 4 5 6 7


13

MATERIALE

Nr.crt Cod

Denumire Perioadă

înregistrare UM

Cantitate dimensionată

Cantitate consumată

DiferenŃe Nr.bon

Obs.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

9

UTILAJE

Nr. crt.

Denumire

ORE FUNCłIONARE

CONF. DEVIZ

CONF.PROGRAM

CONF.FIŞĂ

0 2

C. COSTURI

Nr. crt.

SpecificaŃia

VALORI ABATERI

% (3:2)

OBS.

CALCULATE

REALIZATE

+

(2-3)

-

(2-3) 0 1 2 3 4 5

A. COSTURI DIRECTE A.1 MATERIALE A.2 FORłĂ DE MUNCĂ A.3 UTILAJE A.4 TRANSPORTURI B. ALTE COSTURI DIRECTE B.1 C.A.S. B.2 C.A.S.S. B.3 Ajutor şomaj B.4 Risc accidente C. COSTURI INDIRECTE D. ORGANIZARE DE ŞANTIER E. BENEFICIU TOTAL

D. MENłIUNI ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ RESPONSABIL PUNCT DE LUCRU,


14

b) Situaţia comparativă global valorică pe grupe de costuri la timpul Ti

Cod

Denumire activitate

Procent realizare

Valoarea cumulată a situaŃiilor de

plată la timpul Ti

Valoarea cumulată a costurilor reale de execuŃie la timpul Ti

DiferenŃe (4-5)

Favorabile Nefavorabile

1 2 3 4 5 6 7

A. COSTURI DIRECTE B. COSTURI INDIRECTE C. ORGANIZARE DE ŞANTIER

c) Situaţia comparativă a consumului de manoperă la data………..

Valoarea cumulată din documentaŃia de deviz

Valoarea cumulată din programul de referinŃă

Valori din evidenŃă (pontaje)

DiferenŃe

(1-3) (2-4) (1-5) (2-6)

ORE VALOARE ORE VALOARE ORE VALOARE ORE VALOARE ORE VALOARE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

d) Situaţia comparativă pe costuri cu utilajele la data………..

Cod

Denumire proces

Cantitate proces

Denumire

utilaj

ORE FUNCłIONARE

COST TOTAL PRODUCTIVITATE UTILAJ

PROGRAM

REALIZAT

PROGR

AM

REALIZA

T

DIFERE

NłE

PROGR

AM

REALIZAT

DIFERE

NłE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

e) Situaţia comparativă a consumului de materiale la data………..

Cod

Denumire activitate

Denumire material

CANTITATE VALOARE (FARA TVA) OBS.

PROGRAM

REALIZAT

DIFERE

NłE

PROGR

AM

REALIZAT

DIFERENł

E 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


15

3. Exercitarea controlului de calitate a materialelor şi proceselor executate

In această secţiune se cuprind înregistrări cu privire la condiţiile de calitate la realizarea elementelor de construcţie, prevăzute în caietele de sarcini şi reglementările tehnice.

Condiţiile de calitate sunt concretizate prin ansamblul de reguli, condiţii, acţiuni, performanţe, intervale dimensionale, etc., pentru execuţia proceselor de construcţie, a elementelor, ansamblurilor şi subansamblurilor de construcţie.

Se propune, ca parametru privind realizarea calităţii, nivelul de calitate realizat (Qr) care poate fi exprimat astfel:

- sub formă numerică privind înregistrările de calitate (abateri, toleranţe, dimensiuni, distanţe, etc.)

- sub formă de prevederi (specificaţii) cum ar fi: îndeplinire condiţii de calitate, caracteristici fizico-mecanice, formulare specifice, etc.

Ca formulare specifice înregistrării condiţiilor de calitate se propun: A. Borderoul documentelor emise în timpul execuţiei

Nr.crt. Denumirea documentului:

- proces-verbal - raport - grafice

Data elaborării

Elaborat-aprobat (nume, prenume)

Responsabil

B. Fişa tehnologică de execuţie-control[109]

1.FISA TEHNOLOGICA DE EXECUŢIE –CONTROL Nr.crt.

PROCES DE CONSTRUCŢIE ACTIVITATE ELEMENT FAZA

Documente de referinta Responsabil pentru efectuarea controlului (nume, prenume, functia)

Incercari,verificari, probe si inregistrari efectuate ITL

ITC PS PO

Specificatii tehnice Caiete de sarcini, fise tehnologice, normative, standarde, instructiuni

Intern extern

Autocontrol Ierarhic

0 1 2 3 4 5 6 7

a)

b)

c)

d)

Aprobat:


16

2.CONTROLUL EXTERIOR Nr crt

Punct de control:proces, activitate, stadiu fizic,faza determinata, parti ascunse, faza de control.

Participa reprezentantul: Data programarii/efectuarii

Termen de transmitere la societate a procesului vernbal de catre diriginte si reprezentantul executantului

Observatii: Se vor mentiona si verificarile prin sondaj

Beneficiarului

Proiectantului

Inspectiei in control

Executantului

Intocmit:nume ,prenume, semnatura)..... ................................................................. ................................................................

Verificat:(nume, prenume,semnatura)............ ............................................. .............................................

Aprobat:(nume,prenume, semnatura).... ...................................... .....................................

3.ANALIZA SISTEMATICĂ a constatărilor înregistrate în urma controalelor (interior şi exterior) ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Responsabil:...................................................................................................... 4.Laboratoare acreditate pentru efectuarea analizelor si încercărilor in: -exterior:................................................................................................ -interior:................................................................................................. Responsabil:..................................................................................................... 5.Controlul materialelor in laborator, condiţii pentru efectuarea, analiza si interpretare a incercarilor: ................................................................ Responsabil:......................................................................................................

C. Fişa abaterilor dimensionale

Nr.crt. Denumirea proces

(element, ansamblu, subansablu) SpecificaŃie Intervale dimensionale Abateri Măsuri

corective Proiectate Realizate

D. Programul de control a calităţii

Nr. crt.

Faza de execuŃie AcŃiuni de control Când se aplică Sistemul de referinŃă care se

impune

Inregistrările calităŃii

ParticipanŃi la control

4. Parametri specifici

Ca principali parametri în această secţiune se propun: 1. Indicatorul Cash Flow al execuţiei proiectului – exprimă cumularea fluxurilor

de capital (costuri de execuţie şi încasări conform situaţiilor de plată) în desfăşurarea proiectului.

Se poate reprezenta grafic astfel (figura 8)


17

Figura 8 Curbe care reprezintă încasările şi plăţile

realizate de executantul proiectului

2. Analiza cost-beneficiu (B-C) – este o tehnică de analiză a performanţei unui proiect prin prisma executantului şi care permite o comparaţie între suma încasărilor (situaţii de plată) pe întreaga durată de realizare a proiectului şi totalul cheltuielilor (materiale, manoperă, utilaje, salarii, etc.) pentru realizarea acestuia.

Analiza B-C presupune utilizarea unui indicator, "raportul B/C" pentru evaluarea variantelor de proiect identificând varianta cea mai avantajoasă. Pentru ca o variantă să fie acceptată trebuie ca raportul B/C să fie mai mare decât 1 urmărindu-se să se aleagă acea alternativă care relevă cea mai mare valoare a raportului B/C.

Raportul B/C se exprimă cu relaţia următoare:

(fără actualizare) ∑

∑

=

==t

n

nC

t

n

nSP

R

0

0

(1)

(cu actualizare) ∑

∑

=+

=+

=t

nna

nC

t

nna

nSP

R

0)1(

0)1(

(2)

în care: SPn – încasări efectuate în perioada "ti"; Cn - costuri efectuate în perioada "ti"; T - durata de execuţie a proiectului a - rata de actualizare; n - numărul de ani, luni, etc. (1,2,…..t);

încasări plăţi

COST

TIMP


18

(1+a)n- factor de actualizare;

- Dacă R>1 - permite recuperarea cheltuielilor de execuţie şi a celor curente şi permite şi obţinerea unui beneficiu (profit);

- Dacă R<1, nu se recuperează cheltuielile făcute cu execuţia proiectului. 3. Analiza de fezabilitate – realizarea unui proiect de construcţie presupune

mobilizarea unui volum mare de resurse şi de aceea are un impact major asupra stabilităţii financiare a acelei organizaţii care execută proiectul.

Fezabilitatea unui proiect de construcţie se referă la măsura în care proiectul poate fi realizat fără a depăşi sau încălca anumite reguli/regulamente, principii, restricţii, indicatori de performanţă, etc.

Din punct de vedere al restricţiilor la care trebuie să facă faţă, fezabilitatea poate fi abordată din trei puncte de vedere:

a. Fezabilitate tehnică - se referă la restricţii care ţin de codurile de proiectare şi execuţie propriu-zisă a lucrărilor;

b. Fezabilitate legislativă - se referă la regulamentele, legile sau orice altă restricţie de natură legislativă cu referire la realizarea şi exploatarea construcţiilor;

c. Fezabilitate economică - se referă la acele constrângeri ce provin din realizarea parametrilor propuşi pentru realizarea proiectului de construcţie.

c. Analiza la risc O abordare sistematică a problematicii riscului în realizarea unui proiect de

construcţie presupune trei etape : I. identificarea surselor de risc II. analiza şi evaluarea efectelor riscului, cuantificarea riscului III. elaborarea unor politici sau proceduri pentru reducerea şi controlul riscului. Analiza la risc nu va înlătura însă riscurile unui proiect de construcţie. Scopul

principal este de a asigura că riscurile sunt sub control şi conduse eficient. Responsabilitatea identificării riscurilor stă în primul rând de partea beneficiarului şi a consultanţilor de specialitate. Aceştia vor avea la îndemână patru „modalităţi de răspuns”:

1. A evita riscul – dacă este posibil; 2. A reduce riscul; 3. A transfera riscul; 4. A absorbi riscul.

Analiza la risc trebuie aplicată continuu, pe toată durata de realizare a proiectului.

d. Administrarea contractului In această secţiune se evidenţiază aspectele prevăzute în condiţiile contractuale

corespunzătoare etapei „conducerea proiectului”. Aceste aspecte pot fi concretizate prin:


19

- obligaţii contractuale referitoare la calitate (materiale, tehnologii, organizarea de şantier, condiţii de predare şi garantare a lucrărilor;

- garanţii, asigurări; - condiţii tehnice de execuţie a proceselor; - termene de finalizare; - clauze contractuale referitoare la asigurarea documentaţiilor, autorizaţiilor,

calificări, atestări, recepţii, responsabili tehnici şi de calitate, etc.; - asigurarea anexelor contractului (formulare, rapoarte, specificaţii tehnice,

proceduri, liste cu cantităţi de procese, etc.); - asigurarea condiţiilor de comunicare între părţile contractante; - clauze contractuale cu privire la securitatea şi protecţia muncii, protecţia

mediului; - clauze contractuale cu privire la inspecţii, raportări, recepţii, etc.

5. Instrumente tehnice specifice

In această etapă se propun următoarele instrumente tehnice: 1. Fişa operaţională [F.O.] – anexă la Fişa tehnică a activităţii [F.T.A.] – are

acelaşi format ca F.T.A. permiţând înregistrarea parametrilor specifici execuţiei activităţilor;

2. Fişa de analiză a riscului [F.A.R.] – cu precizarea următoarelor elemente:

Nr.crt Categoria

de risc (identificare)

Cuantificare (în zile întârziere, cost suplimentar,

etc.)

Măsuri de înlăturare a riscului

Responsabil Obs.

0 1 2 3 4 4

3. Programul operaţional de execuţie [P.O.E.] – are acelaşi format ca programul

iniţial de realizare a proiectului actualizat cu informaţiile înregistrate la execuţia activităţilor. Informaţiile înregistrate în timpul execuţiei activităţilor se referă la termene de execuţie, durate, restricţii, costuri, consumuri de resurse, etc. Programul operaţional de execuţie se concepe după modelul prezentat în figura 7.

4. Planul de control–inspecţie [P.C.I] – este corelat cu Planul de asigurare a

calităţii [P.A.Qc.], şi descrie ansamblul verificărilor calităţii (controale, inspecţii sau încercări) efectuate de factorii implicaţi în execuţia proiectului de construcţie. [P.C.I] se întocmeşte pe baza programului de control întocmit de proiectant, a clauzelor contractuale, a tehnologiei de execuţie şi a reglementărilor tehnice în vigoare. Conţinutul cadru al [P.C.I] are următorul conţinut:

- succesiunea proceselor verificate


20

- stabilirea parametrilor care se verifică - declararea participanţilor la activităţile de verificare: constructor (E),

beneficiar (B), proiectant (P), inspecţii autorizate (I). 1. Succesiunea proceselor verificate [P.C.I] se efectuează pe parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii după cum

urmează :

• Se verifică existenţa certificatelor de calitate care confirmă calitatea materialelor utilizate

• Se verifică efectuarea încercărilor materialelor reprezentative prevăzute în prescripţiile tehnice şi a buletinelor de încercări

• Se verifică existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse care confirmă corectitudinea execuţiei în conformitate cu documentaţia tehnică

• Se verifică respectarea documentaţiei tehnice cu alte prescripţii sau condiţii tehnice precum şi dispoziţiile de şantier de la beneficiar, proiectant sau organele de control

• Se verifică condiţiile de calitate prevăzute în contractul de execuţie • Determinările, analizele şi încercările de laborator

2. Organizarea executarii lucrarilor 2.1. responsabilitati privind executarea lucrarii a. Resurse personal

b. Dispozitive de măsură şi control - Sisteme optice de măsurare cote - Dispozitive de măsurat lungimi - Şabloane - Dispozitive de control a calităţii betonului proaspăt (con de tasare, tipare metalice, rastele pentru păstrat probe de beton, cuvă pentru probe)

c. Dispozitive mecanice, utilaje şi scule - Dispozitive de fasonare armătură - Dispozitive de vibrat betonul - Elemente de cofrare - Utilaje de excavare, nivelare, încărcare, ridicare, compactare - Electropompă - Instalaţii pentru sudură în autogen

3. Planul de control –inspecţie [P.C.I]


21

3.1 [P.C.I] pe materii prime şi materiale

Nr. crt. Materii prime şi materiale

AcŃiuni de control şi inspecŃii

Când se aplică

Sistemul de referinŃă care

se impune


1 Elemente de cofrare -certificat de calitate- -planeitate -tratare cu decofrol

-la primire -la primire -inainte de folosire

NE012/99 -p.v. recepŃie - - p.v. recepŃie

2 OŃel beton -certificat de calitate- -încercări mecanice -aspect

-la primire -la primire -inainte de folosire

NE012/99 STAS 438/1-89 STAS438/1-89

-p.v. recepŃie -B.A. - p.v. recepŃie

3 Beton -bonul de transport -lucrabilitate -prelevare probe pentru încercări mecanice

-la primire -la primire -inainte depunerea în operă

NE012/99

-condica de betoane

4 Pamânt terasamente -încercarea PROCTOR -indice de plasticitate

inainte depunerea în operă

STAS 1913/13-83 STAS1913/3-86

B.A. PROCTOR B.A.

5 Produse de balastieră -certificat de calitate -buletin de analiză

-la primire -înainte de punerea în operă

STAS662-89 STAS4606-80

p.v. recepŃie B.A.

3.2 [P.C.I] pe flux de execuţie

Nr. crt.

Faza de execuŃie

AcŃiuni de control Când se aplică Sistemul de referinŃă care

se impune


ParticipanŃi la control

1 Predare amplasament

Inainte de începerea lucrărilor

P.V. B+E+P (şef proiect)

2 Trasare în plan (axe şi cota zero)

-picheŃi daŃi de proiectant -reperul de cotă nivel

Înainte de începerea lucrului -planşa din P.T. P.V. B+E+P (şef proiect)

3 Verificare natură teren de fundare la cota săpăturii generale

După săpătura generală P.V. B+E+P (geo)

4 Verificare şi atestare blocaj din piatră

P.V. B+E+P (geo)

5 Retrasarea axelor construcŃiei şi a cotei zero

P.V.T.L. B+E

6 ExecuŃie coloane forate

-trasarea şi pichetarea piloŃilor foraŃi, materializare ax coloane -distanŃe dintre ax coloane -armare coloane -betonare coloane -bon de transport -lucrabilitate -prelevare probe

-înainte de începerea lucrului -după trasare -înainte şi în timpul armării -înainte şi în timpul betonării -pentru fiecare transport -pentru fiecare transport -în timpul betonării

-planşa din P.T. -idem -idem -NE012-99 -NE012-99 -NE012-99 -NE012-99

-p.v.trasare -p.v.trasare -p.v.l.a. -condica de betoane -p.v.prelevare probe -fişă betonare

7 FAZA DETERMINANTĂ „A”

-premergătoare turnării betonului în fundaŃii

P.V.R. B+E+P + I


22

3.3 [P.C.I] pe activitate terminată

Nr. crt.

AcŃiuni de inspecŃie

Când se aplică Sistemul de referinŃă care se

impune


1 Realizarea gradului de compactare la terasamente şi pernă

Dupa terminarea lucrărilor

2014-84 - buletin de analiză a gradului de compactare

2 Verificarea dimensiunilor geometrice ale tuturor lementelor din beton armat

Dupa terminarea lucrărilor

Caiete de sarcini Proiect tehnic

p.v.r. preliminară

3 Verificare aspect beton după decofrare Dupa terminarea lucrărilor

Caiete de sarcini Proiect tehnic

p.v.r. preliminară

4 Calitatea betoanelor Dupa terminarea lucrărilor

NE012-99 -condica de betoane - borderou de transmiterea probelor - buletin de verificare a probelor


23

TERMINAREA PROIECTULUI

Este etapa prin care se certifică finalizarea proiectului şi încetarea obligaţiilor contractuale cu factorii implicaţi în realizarea proiectului.

Această etapă coincide cu încheierea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pentru obiectele de construcţie componente.

Sarcinile etapei: � întocmirea cărţii tehnice a construcţiilor componente - conform H.G. 273/1994 � întocmirea programului de urmărire în exploatare � arhivarea documentelor.

Pentru lucrările de construcţii şi instalaţiile aferente acestora, indiferent de sursa de

finanţare şi forma de proprietate sau destinaţie, recepţiile se vor organiza de către ordonatorii de credite sau investitor (proprietar).

Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu autorizaţiile, avizele, prevederile contractului, a documentaţiei de execuţie, precum şi a reglementărilor tehnice aplicabile.

Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi a instalaţiilor aferente acestora se realizează în două etape:

1. recepţia la terminarea lucrărilor, 2. recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.

1. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Executantul trebuie să comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris a cărui primire este confirmată de investitor.

Executantul predă investitorului înregistrările care atestă calitatea lucrărilor executate, necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei prin procesul verbal de predare-primire.

Unităţile care execută lucrări în calitate de subantreprenori trebuie să pună la dispoziţia investitorului (care preia lucrarea executată), precum si la dispoziţia antreprenorului general, toate documentele care condiţionează efectuarea recepţiilor.Antreprenorul general răspunde de executarea lucrărilor prin forţe proprii şi de coordonarea acelora ce se realizează prin subantreprenori, precum şi de predarea lucrărilor la termenele din contractul încheiat cu investitorul, în conformitate cu prevederile documentaţiilor tehnicc-economice. Investitorul numeşte comisia de recepţie şi organizează începerea recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită:

• membrilor comisiei de recepţie

• executantului — în calitate de invitat

• proiectantului — în calitate de invitat Comisia de recepţie examinează: a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de


24

execuţie impuse de autorităţile competente; Examinarea se va face prin: > cercetarea vizuală a construcţiei; > analiza documentelor conţinute în cartea construcţiei. b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, a documentaţiei de execuţie şi a reglementărilor specifice, cu respectarea cerinţelor esenţiale, conform legii; c) referatul de prezentare, întocmit de proiectant, cu privire la modul în care a fost executată lucrarea. Investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare; d) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor şi antreprenor şi in documentaţia anexă la contract.

In cazurile în care există dubii asupra înscrierilor din documentele cărţii construcţiei, comisia poate cere expertize, alte documente, încercări suplimentare, probe şi alte teste.

La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în procesul verbal de recepţie, pe care îl va înainta - în termen de trei zile lucrătoare - investitorului, împreună cu recomandarea de admitere - cu sau fără obiecţiuni - a recepţiei, amânarea sau respingerea ei.

Comisia recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţiuni sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale.

Comisia recomandă amânarea recepţiei când:

• se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranţa în exploatare a construcţiei din punct de vedere al cerinţelor esenţiale, prevăzute de lege;

• construcţia prezintă vicii a căror remediere este de durată şi care, dacă nu ar fi făcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrării;

• există - în mod justificat - dubii cu privire la calitatea lucrărilor şi este nevoie de încercări de orice fel pentru a le clarifica.

Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă se constată vicii care nu pot fi înlăturate şi care prin natura lor împiedică realizarea uneia sau a mai multor cerinţe esenţiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.


25

2. RECEPŢIA FINALĂ Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea

perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract. La recepţia finală participă:

• investitorul

• comisia de recepţie numită de investitor

• proiectantul lucrării

• executantul. Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora si locul fixat şi examinează

următoarele: a) Procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, b) Finalizarea lucrărilor cerute la "recepţia de la terminarea lucrărilor”; c) Referat al investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente în exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi remedierea lor.

Comisia de recepţie poate cere - în cazuri foarte bine justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii - efectuarea de încercări şi expertize. La terminarea recepţiei, comisia îşi va consemna observaţiile şi concluziile în procesul verbal de recepţie finală, pe care-1 va înainta în termen de 3 zile lucrătoare investitorului împreună cu recomandarea de admitere, cu sau fără obiectiuni, a recepţiei, amânarea sau respingerea ei.

In cazul în care comisia recomandă admiterea cu obiecţiuni, amânarea sau respingerea recepţiei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate.

Comisia recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu se respectă una sau mai multe din cerinţele esenţiale prevăzute de lege.

Lucrarea a cărei recepţie finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin grija şi pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă.

Investitorul se va putea îndrepta - pentru recuperarea pagubelor -împotriva factorilor implicaţi atât în executarea construcţiei, vinovaţi de viciile constatate cu ocazia recepţiei, cât şi pentru nefuncţionarea construcţiilor şi/sau instalaţiilor.

Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei, pe baza recomandării comisiei de recepţie finală şi notifică executantului hotărârea sa, în termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul verbal de recepţie finală.


26

Cartea tehnică a construcţiei - se definitivează înainte de recepţia finală şi cuprinde ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea comportării în timp a construcţiei.

Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte, într-un singur exemplar, de către investitor cu ajutorul proiectantului pentru toate obiectele de construcţii definitive, supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care acestea sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor. După întocmire aceasta se completează şi se păstrează de către investitor sau, după caz, de către proprietar.

Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia de bază şi

centralizatorul cu părţile sale componente.

Documentaţia de bază este compusă din patru capitole:

Capitolul A. Documentaţia privind proiectarea. Acest capitol cuprinde:

• actele referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei şi avizele de specialitate care au stat la baza întocmirii proiectului;

• documentaţia tehnică a construcţiei (caracteristici, detalii de execuţie pentru elementele structurii de rezistenţă şi a altor elemente de construcţii ce asigură funcţionalitatea şi siguranţa în exploatare etc.);

• breviarele de calcul pentru specialităţi;

• diferenţele faţă de detaliile de execuţie iniţiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferenţe;

• caietele de sarcini privind execuţia lucrărilor.

Capitolul B. Documentaţia tehnică privind execuţia. Acest capitol cuprinde:

• autorizaţia de executare a construcţiei;

• procesul-verbal de predare a amplasamentului şi a reperului de nivelment general;

• înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi celelalte documentaţii întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatele încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-verbale de probe specifice şi speciale etc.);

• procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi a structurii de rezistenţă, procesele-verbale de admitere a fazelor specificate în contract;

• procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum şi consemnarea citirilor iniţiale de la care încep măsurătorile;


27

• expertizele tehnice, verificările pe teren sau cercetările suplimentare efectuate în afara celor prevăzute în prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare , ca urmare a unor accidente tehnice produse în cursul execuţiei sau ca urmare a unor greşeli de execuţie;

• caietele de ataşament şi jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, alunecări de teren, temperaturi excesive etc.).

Capitolul C. Documentaţia tehnică privind recepţia. Acest capitol cuprinde:

• procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor şi finală);

• alte acte elaborate ca urmare a cererilor comisiilor de recepţie prin care se prevăd verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute şi a modului de rezolvare.

Capitolul D. Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în

exploatare şi a intervenţiilor în timp. Acest capitol cuprinde:

• prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile de exploatare şi întreţinere şi lista prescripţiilor care trebuie respectate pe timpul exploatării construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în timpul execuţiei şi a exploatării;

• proiectele pe baza cărora s-au elaborat, după recepţia finală a lucrărilor, modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial;

• actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţie şi măsurile de intervenţie luate (proces-verbal de remediere a defectelor);

• proiectul de urmărire specială a construcţiei, dacă este cazul;

• procesul-verbal de predare-primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului;

• jurnalul evenimentelor.

Centralizatorul cărţii tehnice a construcţiei cuprinde fişa statistică pe obiect, borderoul dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cuprinsului fiecărui dosar în parte.

Proprietarul sau administratorul va asigura urmărirea comportării construcţiei în exploatare şi intervenţiile în timp asupra acesteia pentru a completa cartea tehnică a construcţiei cu toate evenimentele şi intervenţiile făcute.

Cartea tehnică a construcţiei se păstrează pe toată durata de exploatare a obiectului de construcţie până la demolarea sa. După demolare investitorul predă exemplarul completat la arhiva unităţilor administrativ-teritoriale.


28

Arhivarea documentelor proiectului

Această etapă este foarte importantă, documentele proiectului finalizat putând servi unei varietăţi de scopuri:

• Instruirea noilor manageri de proiect;

• Evitarea repetării unor greşeli;

• Conducerea mai performantă a unor proiecte similare viitoare;

• Administrarea lor ca probe în justiţie sau instanţe de arbitraj în cazul unor conflicte cu beneficiarul (beneficiarii) proiectului etc.

Un prim pas îl reprezintă actualizarea documentaţiei proiectului, înainte de arhivare, astfel încât aceasta să corespundă realităţii din teren, obiectivului construit.

Se vor arhiva, utilizându-se un sistem de coduri (pentru regăsirea facilă a informaţiilor) şi suport informatic sau microfilme (pentru economie de spaţiu şi posibilitate de prelucrare cu mijloace electronice de calcul), următoarele tipuri de documente:

• Desene de ansamblu şi detalii tehnice de execuţie;

• Caietul de sarcini;

• Listele cu cantităţi de lucrări;

• Documentaţia de deviz;

• Dispoziţii de şantier;

• Contracte;

• Graficele de execuţie şi urmărire a lucrărilor;

• Documente conţinând modificări solicitate de beneficiar şi documentele tehnice şi financiare asociate acestora;

• Corespondenţa cu clientul, furnizorii, proiectantul, consultanţi, subantreprenori sau notele interne trimise între compartimentele firmei;

• Jurnalul proiectului (dacă managerul de proiect a întocmit unul) care conţine note privind evenimentele semnificative produse pe durata realizării proiectului, problemele întâmpinate şi modul în care acestea au fost soluţionate.

De regulă, cantitatea de muncă necesară pentru arhivarea documentelor la finalizarea proiectului este invers proporţională cu atenţia care s-a acordat acestei activităţi pe parcursul derulării proiectului.

Un aspect important îl constituie asigurarea securităţii documentelor arhivate. Acestea se află în pericol de a fi pierdute, incendiate, inundate şi de aceea este util să existe o copie a lor care să fie păstrată la un amplasament diferit.


29

La anumite intervale de timp, documentele arhivate trebuie verificate şi cele care devin inutile înlăturate, având în vedere spaţiul limitat şi costisitor de depozitare a acestora.

După finalizarea proiectului, firma poate continua să fie solicitată de beneficiar în legătură cu executarea unor lucrări de reparaţii în perioada de garanţie, pentru asigurarea mentenanţei obiectivului sau pentru dezvoltări ale acestuia (care constituie de regulă, noi proiecte). Tocmai în astfel de situaţii documentele arhivate ale proiectului se pot dovedi extrem de utile.

managementul proiectelor iii_partea 2

Documents