DISCIPLINA MANAGEMENTUL PROIECTELOR

REFERAT

INTRODUCERE

Transformarile economice din tara noastra precum si necesitatea de

adaptare rapida la cerintele pietei comune europene impun transformarea si

modernizarea activitatii manageriale in orice domeniu. Din aceasta cauza, apare

necesitatea dezvoltării si implementării de instrumente, tehnici, metodologii

care sa faciliteze si eficientizeze activitatea din acest domeniu. Pentru

activitatea de constructii, datorita particularitatilor pe care le are, se constata o

nevoie si mai accentuata in acest sens astfel încât să se asigure specialistilor

posibilitatea de a analiza o mare varietate de situatii posibile ce vor putea sa apara in

realizarea unui proiect de constructie, de a capata deprinderea de a lua decizii in ce

priveste solutiile optimale de rezolvare a problemelor propuse.

Astfel, plecând de la aspectele prezentate mai sus, managementul de

proiect se poate defini în trei moduri astfel:

1. Un ansamblu de practici, proceduri, tehnologii care precizează în mod

coordonat actiunile concrete, mijloacele umane si materiale, variantele de executie

în vederea realizării cu succes a unui proiect de constructie în anumite

conditii impuse:

- un anumit cost,

- o anumită durată,

- un anumit nivel al calitătii,

- un anumit nivel maxim al disponibilului de resurse;

2. Proces dinamic, stabilit si condus in contextul unui set de constrângeri

(termene, costuri, cerinte) prin care se organizează si utilizează resurse adecvate

intr-un mod structurat si controlat cu scopul de a realiza un proiect de constructie cu

maxim de eficientă;

3. Transpunerea în viată a unui proiect de constructie

Activitatea de constructie prezintă o serie de caracteristici care o

diferentiază net de productia industrială întrucât problemele ce pot să apară sunt

foarte numeroase, foarte diverse si nu în ultimul rând foarte dificil de rezolvat.

Această dificultate în rezolvare provine din greutatea în ceea ce privete modelarea

matematică a fenomenelor specifice activitătii de constructie. În acest caz la

proiectarea sistemelor informatice pentru managementul proiectelor de

constructie trebuie să se tină cont de caracteristicile activitătii de constructie

astfel încât acestea să fie suficient de flexibile în ceea ce privete schimbările si să

se adapteze unor conditiilor si practicilor specifice fiecărui proiect de

constructie în parte.

Particularitătile activitătii de constructie

a.Caracterul de unicat al activitătii de constructie Realizarea unei lucrări de constructie are caracter de unicat deoarece

are la bază un proiect tehnic care definete numai acea lucrare si care impune

o serie de măsuri legate de amplasament, proiectarea si adaptarea unor solutii

tehnologice si organizatorice specifice de executie, evaluarea si planificarea

costurilor de executie.

b.Proces de constructie în permanentă schimbare

Procesul de constructie este mobil, în timp ce produsul acestuia –

lucrarea de constructie este fix în spatiu. Acest aspect diferentiază net activitatea

de constructie de activitătile industriale unde procesul de productie este fix, iar

produsul este mobil. În plus procesul de constructie pe lângă cei trei parametri

comuni (obiectele muncii, forta de muncă, mijloacele de muncă), mai include

si un alt parametru specific: conditiile naturale de mediu.

Caracterul complex al activitătii de constructie

Caracterul complex derivă din:

- numărul mare , peste 100.000 de sortimente de materiale, număr mare de

muncitori cu specializări diferite (aprox. 100 meserii) precum si o gamă

largă de utilaje si echipamente tehnologice;

- diversitatea proceselor de constructie, marea majoritate fiind procese

manuale si manual mecanizate, factorul uman intervenind direct în

transformările fluxurilor de materiale, energie si informatii;

- modul de desfă surare o parte importantă a procesului de constructie se

desfăoară în aer liber sub influenta directă a factorilor atmosferici.

Durata mare de executie a lucrărilor de constructii

Dimensiunile mari ale obiectelor de constructie ce apartin unei lucrări

de constructie, numărul mare de procese de constructie care trebuie realizate

în anumite conditii tehnologice si organizatorice, numărul mare de actiuni cu

caracter tehnic, economic, administrativ, variatia conditiilor meteorologice fac

ca durata de execuŃie a lucrării să fie relativ mare cu implicatii majore

asupra costului de executie si a prevederilor contractuale (termene, decontări,

repartizarea riscului).

Volum si greutate mare a produselor folosite în executie

Folosirea unor materiale si prefabricate cu volum si greutate mare în procesul

de construire implică rezolvarea unor probleme suplimentare de transport,

depozitare si manipulare.

Multitudinea factorilor implicati

Realizarea unui proiect de constructie face apel la numeroase persoane

fizice si/sau juridice, cu roluri foarte variate (conceptie, executie, furnizare de

materiale sau servicii, executarea unor anumite sarcini, consultantă tehnică,

economică, juridică, etc.), de unde apare necesitatea unei foarte bune

coordonări. Trebuie îmbinate pe de o parte, atât aspectul tehnologic si

organizatoric (ordonarea eficientă a diferitelor actiuni), cât si aspectul

psihologic (armonizarea relatiilor între participanti) , pentru a garanta reusita

proiectului.

Parametrii principali în realizarea unui proiect de constructie

În realizarea unui proiect de constructie intervin trei parametri de bază

care stabilesc, în final, factorii de reuită a proiectelor. Acesti parametri sunt:

costul proiectului, durata proiectului, calitatea proiectului.

COST

Costul total de realizare a unui proiect de constructie reprezintă expresia

bănească a tuturor “eforturilor” (fortă de muncă, resurse materiale, utilaje si

echipamente tehnologice, resurse informationale, servicii, taxe, actiuni cu

caracter tehnico -administrativ, etc.) necesare a fi făcute în scopul realizării

proiectului în toate etapele sale constitutive.

DURATA

Durata totală de realizare a unui proiect de constructie reprezintă

intervalul de timp necesar realizării proiectului în anumite conditii tehnologice,

organizatorice si administrative.

CALITATEA

Calitatea se defineste ca rezultanta totalitătii performantelor de

comportare a constructiilor în exploatare, caracterizându-se prin ansamblul de

produse, resurse, proceduri, actiuni, mijloace si măsuri, tehnologii,

regulamente, responsabilităti utilizate în conceperea, realizarea si exploatarea

constructiilor precum si aptitudinea de utilizare si coordonare a acestora în scopul

satisfacerii exigentelor utilizatorilor si colectivitătilor pe întreaga durată de existentă

a constructiilor.

Acesti trei parametri au un rol esential în realizarea cu succes a unui proiect

de constructie în anumite conditii (conditii impuse de beneficiar, conditii tehnico-

organizatorice, conditii de mediu, etc.).

Proiectul de constructie se poate defini ca un ansamblu de etape concretizate

în actiuni întreprinse într-o succesiune logică si care sunt destinate realizării

unui obiectiv unic si măsurabil.

Un obiectiv este unic dacă a fost atins o singură dată si definitiv fiind

bine delimitat spatial, în cazul nostru obiectivul fiind realizarea unei

constructii (obiect de constructie) sau a unui ansamblu de constructii (obiecte de

constructie).

Un proiect de constructie are caracter de unicat prin următoarele aspecte:

- este proprietatea intelectuală a unei persoane, grup de

persoane sau a unei firme;

- are la bază un proiect unic si implicit un contract unic;

- implicarea vitală în societate si natură (prezentând

grad de risc sub aspectul sigurantei si al sănătătii

oamenilor);

- caracteristici proprii cum ar fi functionalitate

(destinatie, mod de utilizare), complexitate si

considerente tehnice, economice , organizatorice specifice.

Clasificarea proiectelor de constructie

Având în vedere aspectele prezentate mai sus proiectele de constructie

se clasifică pe baza următoarelor criterii:

1. În functie de destinatie distingem proiecte pentru:

a. Clădiri civile – clădiri de locuinte, pentru învătământ,

artă, cultură, clădiri pentru ocrotirea sănătătii, clădiri administrative.

b. Clădiri industriale – hale industriale, depozite, garaje,

depouri.

c. Constructii speciale industriale – sonde, constructii

energetice, constructii miniere, cosuri de fum, turnuri de răcire.

d. Constructii hidrotehnice – baraje, canale de navigatie,

constructii pentru piscicultură

e. Constructii speciale: - agricole (sere)

- pentru transporturi si telecomunicatii (căi ferate,

drumuri, treceri de nivel, poduri, viaducte, tunele), constructii pentru

transportul energiei electrice (aeriene, subterane)

- alimentări cu apă si canalizare (rezervoare de apă,

rupturi de apă, retele de distributie, de canalizare, constructii pentru

îmbunătătirea calitătii apei – statii de epurare )

f. Constructii pentru transportul si distributia petrolului, gazelor,

lichidelor industriale, aerului comprimat, termoficare.

2. După importantă distingem:

a. proiecte de constructie de importantă globală (categorii

de importantă) si aici avem:

- constructii de importantă exceptională (A)

- constructii de importantă deosebită (B)

- constructii de importantă normală (C)

- constructii de importantă redusă (D)

b. proiecte de importantă specifică (clase de importantă)

stabilită prin reglementări tehnice si criterii specifice.

3. După caracterul lucrărilor distingem proiecte pentru:

a. lucrare nouă;

b. lucrare de reparatie – care are ca scop readucerea la starea

de functionalitate initială, a unor elemente nestructurale din cadrul unei

constructii existente;

c. lucrare de consolidare – are ca scop refacerea sau

mărirea capacitătii portante a unor elemente structurale din cadrul unei

constructii existente;

d. lucrare de reabilitare - are ca scop repunerea unei

constructii existente într-o nouă stare de functionalitate (reabilitare

functională, structurală, termică )

Etapele în realizarea unui proiect de constructie

Realizarea unui proiect de constructie are două componente principale si

anume:

Etapa I – FUNDAMENTARE SI PROIECTARE

Etapa II - EXECUTIE

Cele două componente ale realizării unui proiect de constructie pot fi

concretizate prin următoarele etape:

1. Initierea proiectului. Analiza de fezabilitate – este etapa prin

care beneficiarul reflectă asupra oportunitătii realizării proiectului de

constructie precum si asupra implicatiilor si consecintelor ce pot

să apară ca urmare a realizării acestui proiect. Prin această etapă

se vizează următoarele aspecte:

- informatii de natură tehnică (structură constructivă,

functională si tehnologică, număr niveluri, arie

construită, etc.)

- informatii de natură economică (costuri de realizare,

cantităti de resurse, cheltuieli generale, etc.)

- informatii de natură managerială (durată de

realizare, structuri organizatorice adoptate, planificarea

resurselor si aprovizionării)

2. Elaborarea proiectului tehnic – este etapa prin care se

stabilesc dimensiunile, forma si structura elementelor de

constructie si de instalatii, natura si calitatea materialelor si

echipamentelor folosite. În această etapă se conturează

următoarele elemente: date despre realizarea lucrării – memorii

tehnice pe specialităti, breviare de calcul, planuri, etc., caietele

de sarcini, listele cu cantitătile de lucrări, graficul general de

realizare a proiectului, detalii de executie

3. Licitatia / Contractarea – este un „concurs” prin care se

prezintă ofertele în scopul adjudecării executiei proiectului.

Această etapă presupune întocmirea unei documentatii care

cuprinde o serie de informatii de natură tehnică, comercială,

financiară si juridică referitoare la procedura de licitare, ofertare,

contractare.

4. Executia proiectului – este etapa prin care planurile, detaliile

de executie si specificatiile tehnice se materializează în elemente de

constructie. Această etapă se caracterizează printr-un complex de

actiuni (procese de constructie, actiuni cu caracter tehnic, economic,

organizatoric, administrativ, etc.) care concură la edificarea

lucrării de constructie.

5. Finalizarea proiectului - este etapa prin care se certifică

finalizarea lucrărilor si încetarea obligatiilor executantului. Această

etapă cuprinde aspecte legate de:

perioada de garantie a lucrării, cartea tehnică a constructiei

care cuprinde date referitoare la proiectarea, executia si

receptia lucrărilor precum si cadrul informational pentru

identificarea si determinarea stării tehnice a constructiei

si evolutia acesteia în timp.