Universitatea Lucian Blaga SibiuSpecializarea Ecologie i Protecia Mediului

SISTEM DE MANAGEMENT AL DEEURILOR DIN ORAUL KURTOS

Studenti:Achim Elena Irena, Popescu Cristian, Omeag Bianca, Paraschiv Raluca, Toader Eduard, Tudor tefan ,n Emil

Sistem de management al deeurilor din Oraul Kurtos

Prin managementul deseurilor se intelege conducerea, administrarea si controlul sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zisa, transport, tratare, valorificare, eliminare si depozitare a deseurilor. In managementul deseurilor sunt foarte importante urmatoarele elemente : stabilirea responsabilitatilor in fiecare din activitatile specifice managementului deseurilor; realizarea si implementarea unui cadru institutional si organizatoric adecvat; realizarea si implementarea unui sistem financiar eficient. Obiectivele generale ale managementului deseurilor Obiectivele generale ale managementului deseurilor sunt in ordinea prioritatilor, urmatoarele : reducerea la sursa a cantitatilor de deseuri generate si a nocivitatii acestora; colectarea selectiva a deseurilor in vederea reciclarii si valorificarii la un nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic; tratarea deseurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare; depozitarea controlata a rezidurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului si sanatatii populatiei. Mijloace de realizare a managementului deseurilor Mijloacele de realizare a managementului deseurilor se pot grupa astfel : Mijloace juridice reglementari, normative, instructiuni locale, nationale si internationale, standarde nationale si internationale; aparate si structuri (institutii, servicii) administrative, Mijloace organizatorice pentru organizarea (stabilirea) modului (optiunii) de management al deseurilor; asigurarea cu masini, utilaje si instalatii adecvate (prevazute) fiecarei activitati pentru realizarea managementului deseurilor Mijloace financiare care provin de la autoritatile centrale si locale; generatorii de deseuri; agentii economici si institutii pentru deseurile proprii.Tipuri de deeuri : *Deeuri municipale (inclusiv cele menajere i comerciale)- generate de ctre gospodrii, activiti comerciale i alte surse ale cror activiti sunt asimilate cu cele din gospodrii i a societilor comerciale. Ele nu includ alte deeuri precum cele provenite din minerit, procese industriale, de contrucie i demolri.*Deeuri industriale (inclusiv cele rezultate din producie)- includ multe fluxuri diferite de deeuri ce provin dintr-o gam larg de procese industriale, n special din: producia de metale de baz, alimente, buturi i produse din tutun, lemn i produse din lemn, precum i produsele din hrtie.*Deeuri periculoase-Deeurile periculoase provin de la o gam larg de surse diferite precum gospodriile, activiti comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt bateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele, rinile i adezivii.*Deeuri din construcii i demolri- Ele provin din activiti precum construcia de cldiri i obiective de infrastructur, demolarea total sau parial a cldirilor sau a obiectivelor de infrastructur, construcia i ntreinerea cilor rutiere.*Deeuri din minerit-Deeurile din minerit provin din prospecia, extracia, tratarea i depozitarea mineralelor.*Deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE)- constau n produse scoase din uz i includ o gam ntreag de articole electrice i electronice, precum: frigidere, echipamente IT i de telecomunicaii, congelatoare, instrumente electrice i electronice, maini de splat, echipamente medicale, instrumente de monitorizare i control, usctoare de pr, toctoare automate, televizoare etc.*Deeuri municipale biodegradabile- sunt deeuri din gospodrii i activiti comerciale care au capacitatea de a se supune descompunerii biologice. Deeurile alimentare i din grdini, hrtia i cartonul sunt toate clasificate ca fiind deeuri municipale biodegradabile. *Deeuri de ambalaje- sunt deeuri din gospodrii i activiti comerciale care au capacitatea de a se supune descompunerii biologice. Deeurile alimentare i din grdini, hrtia i cartonul sunt toate clasificate ca fiind deeuri municipale biodegradabile. *Vehicule scoase din uz (VSU-uri) i anvelope- sunt definite ca fiind maini cu un numr maxim de 8 pasageri pe lng ofer i autocamioane folosite n transportul de marf cu o mas maxim de 3,5 tonnes.*Deeuri agricole- Deeurile agricole sunt compuse din deeuri organice i deeuri precum plasticul, resturi de mecanisme, garduri, pesticide, uleiuri uzate i medicamente de uz veterinar.

Oraul Kurto are o suprafa de 112,2 km2 , fiind situat n N-V Romniei, lng cmpia de vest, reedina de jude fiind Kalacs.

Pentrul Oraul Kurtos cu o populaie de 300 000 de locuitori , s-a ntocmit un sistem de management destinat deeurilor generate, din diversele activiti din ora.Populaia etnic a judeului Covasna este format din romni, maghiari, rromi i alte etnii.Structur i Hidrografie Oraul conine patru cartiere: - Cartierul Nicuor de la Brila- Cartierul La Ploieti n Cotitur- Cartierul Present Perfect-Simple - Cartierul Nooo Reeaua hidrografic este reprezentat de -rul Horia cu afluenii : Achim Elena Irena, Popescu Cristian, Omeag Bianca, Paraschiv Raluca, Toader Eduard, Tudor tefan i n Emil . Zona industriala Aragorn (sud-est), care concentreaza unitati de industrie chimica, electrotehnica si productia de componente auto; in prezent zona este in dezvoltare. Zona industriala Gandalf (sud), cuprinde industria materialelor de constructii si depozite; in ultima perioada, mai ales datorita Parcului Industrial Incontro, profilul zonei este foarte diversificat. Zona industriala Saruman (sud-vest), care concentra in trecut preponderent industrie alimentara, este in prezent in restructurare; Parcul Industrial Hogwarts , zona noua in curs de dezvoltare, cuprinzand terenuri destinate atragerii investitiilor straine si crearii de noi locuri de munca. Zona industriala Dumbledor- Gara de Nord (vest) traditional preponderent petrochimica si electrotehnica, in prezent in reconversie. Zona de industrie si depozitare centrala, s-a dezvoltat de-a lungul caii ferate, care traverseaza orasul, avand un profil diversificat: constructii, confectii metalice, morarit si panificatie, depozitare etc; in prezent zona este in curs de reconversie. Zona industriala Legolas (nord-est), formata preponderent din ceea ce a mai ramas din Intreprinderea Mecanica, Continental Automotive Products, Shell Gaz, Prompt si depozite. Zona industriala Calea Hobbitului (nord-vest), zona noua, cuprinzand industria de produse electronice (Solectron) si alimentare (Coca- Cola). Deeuri rezultate Deeuri periculoase Deeuri din construcii i demolri Deeuri din minerit Deeuri de ambalaje Deeuri municipale biodegradabile Deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE) Vehicule scoase din uz (VSU-uri) i anvelope Deeuri agricole

Cantitatea anual de deeuri generat la nivelul oraului este estimat la 335.000 de tone, corespunznd unei cantiti anuale pe cap de locuitor de 481 kg. Sistemul de gestionare a deeurilor, se refer la colectarea i depozitarea acestora n zone special amenajate, cum sunt gropile de gunoi , incineratoarele situate ct mai la periferie pentru a nu avea efecte negative asupra populaiei.Pentru colectarea deeurilor este nevoie de echipamente specializate respectiv: Autospeciale de colectare a deeurilor (autogunoiere compactoare) n numr de 56; Eurocontainere de 1,1 mc pentru colectarea separat a deeurilor menajere 7.820 buc.De asemenea exist staii de transfer cu echipamente formate din : 6 prescontainere de 24 mc pentru deeurile municipal, 2 containere de 15 mc pentru deeuri voluminoase, 1 container de 6 mc pentru deeuri periculoase menajere, 1 container 30 mc pentru Deeuri de Echipamente Electrice i Electronice (DEEE), Sistem de cntrire, 21 containere simple de 24 mc pentru deeurile municipal 1 Echipament de presare fix 8 containere de 15 mc pentru deeuri voluminoase 3 containere de 6 mc pentru deeuri periculoase menajereDepozitele conforme de deeuri dispun de instalaie de biogaz 1 compactor 1 ncrctor frontal 3 camioane cu ben basculabil Sistemul de cntrireStaiile de colectare beneficiaz de 2 Instalaii de sortare 2 Prese de balotare 12 containere de 24 mc pentru stocarea deeurilor sortate 2 ncrctoare frontale 2 motostivuitoare i 2 camioane cu crlig.Staia de tratare mecano-biologic dispune de urmatoarele echipamente: 4 ncrctoare frontale 8 containere 2 shreddere 2 separatoare magnetice 2 ciururi rotative 1 sit de rafinare 1 main de transport containereIar depozitele care nu sunt conforme sunt nchise respective, impermeabilizate, mprejmuite, se prevd sisteme de colectare a gazului , sisteme de colectare levigate, sisteme de colectare ape pluvial, sisteme de monitorizare a apelor subterane.Pentru ca deeurile s fie reciclate mai uor este necesar ca acestea s fie depozitate n recipieni diferii innd cont de categoria din care fac parte. Astfel, fiecrei fracii de deeuri i va fi atribuit o culoare distinct. Astfel: - pubele albastre vor fi utilizate pentru colectarea hrtiei i cartonului; - pubele galbene vor fi utilizate pentru colectarea plasticului i metalului; - pubele verzi vor fi utilizate pentru colectarea sticlei albe sau colorate; - pubele maro vor fi utilizate pentru colectarea deeurilor biodegradabile; - pubele negre vor fi utilizate pentru colectarea deeurilor reziduale.Colectarea se facel n sistem cu 4 pubele (una pentru hrtie/carton, una pentru metal / plastic, una pentru sticl i una pentru fracia mixt).Firma de salubrizare are misiuneade a desfasuraactivitatea de maturat, spalat, stropit sintretinere a cailor publice

Depozitarea Depozitul conform este proiectat cu o capacitate total de circa 6,9 milioane mc, din care prima celul are o capacitate depozitare deeuri de cca 1.350.556 mc. Perioada total de via estimat pentru depozit este de 24 ani, din care prima celula 5 ani.Materialul inertizat rezultat la tratarea biologic a deeurilor reziduale va fi folosit ca material de acoperire zilnic a deeurilor depozitate.Deeurile medicale colectate sunt incinerate n crematorie, conform cerinelor cerute de Uniunea European.

Reciclarea materialelor din deseurile municipale implica: prelucrarea intermediara precum sortarea, maruntirea si/sau compactarea; transportarea; valorificarea materialelor; prelucrarea finala. Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic. Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de: identificarea materialelor reciclabile; identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare; identificarea pietelor de desfacere pentru materialele valorificabile.

Un obiectiv principal in gestionarea deseurilor il reprezinta maximizarea duratei de functionare a depozitelor si minimizarea cantitatilor de deseuri depozitate. In acest scop trebuie identificate materialele care pot fi retrase din fluxul de deseuri pentru indeplinirea acestui obiectiv. Programele de reciclare si dezvoltare trebuie sa ia in considerare pietele pentru materialele valorificabile, infrastructura de colectare si costurile generale. In cele mai multe cazuri, materialele valorificabile sunt de calitate inferioara fata de cele initiale, astfel ca pretul pe piata trebuie sa fie atractiv pentru potentialii cumparatori. Plastice Infrastrucura. Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel national. In general, aceasta este limitata la zone locale.

Potentialul de contaminare. Deseurile din plastic aduse la unitatile de procesare sunt, in general contaminate cu materiale straine. Materialele straine, cum ar fi alimentele cauzeaza uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale.

Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie sa urmareasca cerintele pietei, astfel incat valoarea materialelor valorificate sa poata acoperi costurile de colectare, prelucrare si transport. Centrele de colectare pot asigura o compactare si balotare a deseurilor din plastic in vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, in cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferite pentru fiecare, centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in functie de cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare si balotare a deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de evolutia pietei de desfacere a produselor din materiale reciclate. Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile isi stabilesc in general instalatiile de prelucrare in zone dens populate, in care se genereaza cantitati mari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate.

Deeurile din construcii i demolriEle provin din activiti precum construcia de cldiri i obiective de infrastructur, demolarea total sau parial a cldirilor sau a obiectivelor de infrastructur, construcia i ntreinerea cilor rutiere. Sunt n special depozitate pe rampa de deeuri, incinerate i reciclate, obinnd procente de reciclare de pn la 80%Deeuri de echipamente electrice i electronice. DEEE constau n produse scoase din uz i includ o gam ntreag de articole electrice i electronice, precum: frigidere, echipamente IT i de telecomunicaii, congelatoare, instrumente electrice i electronice, maini de splat, echipamente medicale, instrumente de monitorizare i control, usctoare de pr, toctoare automate, televizoare etc.n prezent, DEEE sunt depozitate sau incinerate. Produsele precum frigiderele sau congelatoarele sunt colectate selectiv i sunt trimise la fabrici de reciclare pentru dezasamblare i reciclare.Vehicule scose din uz (VSU) i anvelopen anul 2015, 50 de maini au fost scaose din uz n Kurtos. Acest procent va crete cu 21% pn n 2020, adic la 120 milioane de maini. Mainile au n componena lor numeroase materiale diverse. Aproximativ 75% din greutatea unui vehicul este reprezentat de oel i aluminiu, iar o mare parte din aceste metale este reciclat. Alte materiale ce sunt prezente n vehicule includ plumb, mercur, cadmiu i crom hexavalent, pe lng alte substane periculoase, care trebuie tratate separat. Restul este plastic ce poate fi reciclat, incinerat sau depozitat. Deeuri agricoleDeeurile agricole sunt compuse din deeuri organice i deeuri precum plasticul, resturi de mecanisme, garduri, pesticide, uleiuri uzate i medicamente de uz veterinar. Cteva, printre care mprtierea deeurilor pe sol n condiii stricte, digestia anaerob i compostarea. Deeuri menajere Sisteme individuale: -mini-containere - pungi Aplicabile pentru cantiti mai mari, precum: - De euri reziduale - De euri organice - Hrtie Avantajele sistemelor de colectare: - Eliminarea zilnic a deeurilor - Mai puin activitate logistic Dezavantaje: - Mult poluare - Mai puin control social

Doze metalice Infrastructura. Nu exista o infrastructura separata de colectare a deseurilor din doze metalice. Acestea sunt colectate in amestec cu deseurile menajere. Alte deseuri metalice pot fi duse la centrele de colectare a materialelor reciclabile, insa numai in cantitati mari. Centrele se pot regasi in anexele Planului National de Gestionare a Deseurilor, plan aflat pe site-ul MMGA. Infrastructura de colectare si prelucrare pentru dozele metalice poate fi dezvoltata doar la nivel local.

Potentialul de contaminare. Deseurile de doze metalice aduse la unitatile de reciclare pot fi contaminate cu alimente care conduc la uzarea echipamentelor utilizate in sortarea si prelucrarea acestor materiale. Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dozele metalice trebuie acceptate la punctele cu plata contracost si la centrele de colectare a deseurilor reciclabile din diferite centre comerciale. Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate si transportate la unitatile centrale de procesare sau instalatiile de recuperare. La instalatiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt in primul rand incalzite pentru indepartarea umiditatii si apoi sunt incarcate intr-un cuptor de retopire. Metalul topit este transformat in lingouri care apoi sunt transferate la alta unitate de procesare si trase in foi subtiri. Foile pot fi refolosite in industrie pentru diferite utilitati, in functie de cererea pietei. Astfel, in procesul de obtinere a lingourilor, respectiv foilor metalice se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale.

Hartie si carton Infrastructura. Agentii de salubritate deja colecteaza separat deseurile din hartie si carton, in special de la agentii economici si mai putin de la populatie. Aceasta colectare separata trebuie sa se extinda si la nivelul populatiei, deoarece o foarte mare cantitate de hartie si carton poate fi recuperata din acest sector. In prezent exista pubele de capacitati de 1,1 m3 si chiar mai mici asezate in diferite zone de catre agentii de salubritate. Acolo unde au avut rezultate bune, adica pubelele speciale pentru hartie nu contineau si alte tipuri de deseu menajer, aceste pubele au ramas in continuare, iar in celelalte zone au fost ridicate.

Potentialul de contaminare. Reciclarea hartiei depinde foarte mult de calitatea deseurilor de hartie colectate. Hartia si cartonul pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deseuri menajere, in special cu lichide. De aceea este indicata colectarea deseurilor de hartie si carton in containere special amenajate cu o deschizatura mai ingusta, care sa ingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere. Principalele tipuri de deseuri din hartie si carton reciclabile: ziare si reviste, carton gofrat, hartie de calitate si hartie mixta.

Oportunitati de reutilizare si reciclare.

Toate fabricile de hartie din tara noastra accepta deseuri de hartie si carton in vederea reciclarii, in functie de capacitatile existente. Pentru mai multe detalii puteti accesa site-ul MMGA, respectiv Planul National de Gestionare a Deseurilor. Principalele utilizari ale hartiei reciclate: substituirea pastei de hartie, realizarea unor produse pentru constructii: peretii din carton cu gips, combustibili obtinuti din deseuri (in amestec cu deseurile din plastic si lemn).

Sticlan centrele comerciale deja se colecteaz deeuri din sticl. Acestea fac un discount la cumpraturile realizate in cadrul centrului comercial, in funcie de numrul deeurilor din sticl returnate. Aceast colectare trebuie extins la cat mai multe centre comerciale si chiar adoptat si de agenii de salubritate. Aproape toat sticla reciclat este utilizat pentru producerea de noi recipiente din sticl. O cantitate mica de sticl este utilizata la producerea vatei de sticl sau fibrelor de sticl pentru izolare, materialelor de pavat i materialelor de construcii precum caramizi, igle, ceramic si beton de greutate mic. Se topete n cuptoare, la temperaturi de peste 1500 Celsius

Infrastructura. In centrele comerciale deja se colecteaza deseuri din sticla. Acestea fac un discount la cumparaturile realizate in cadrul centrului comercial, in functie de numarul deseurilor din sticla returnate. Aceasta colectare trebuie extinsa la cat mai multe centre comerciale si chiar adoptata si de agentii de salubritate. Aproape toata sticla reciclata este utilizata pentru producerea de noi recipiente din sticla. O cantitate mica de sticla este utilizata la producerea vatei de sticla sau fibrelor de sticla pentru izolare, materialelor de pavat si materialelor de constructii precum caramizi, tigle, ceramica si beton de greutate mica.

Potentialul de contaminare. Deseurile din sticla pot fi foarte usor contaminate cu alte tipuri de deseuri menajere, dar sunt usor de curatat, respectiv sortat prin introducerea unei etape in plus in procesul de reciclare. Insa, pentru a reduce costurile de reciclare este indicata colectarea deseurilor din sticla in containere corespunzator amenajate cu o deschizatura speciala care sa ingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri menajere.

Oportunitati de reciclare. Producatorii de recipiente din sticla prefera sa includa cioburile in materialul brut (nisip, cenusa de soda, calcar), deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Chiar daca cerintele pentru cioburile de sticla transparenta sunt mari, reciclarea variaza de la o regiune la alta datorita costurilor de colectare, prelucrare si transport. Piata pentru sticla colorata variaza de asemenea in functie de instalatiile de fabricare a recipientelor din sticla colorata. Sticla care nu este sortata dupa culoare este acceptata pentru fabricarea materialelor de constructie, chiar daca contaminanti precum metalele feroase si aluminiul trebuie sa fie indepartate magnetic. Praful de sticla care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recicpiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticla, material foarte utilizat in izolarea termica si fonica.

Sisteme de colectare supra sau subterane: avantaje: - estetice - Capacitate sporit dezavantaje: - costisitoare Viitorul depozit ecologic se va ntinde pe o suprafa de aproape 19 hectare i va include o linie de sortare a deeurilor reciclabile, o staie de compostare a deeurilor organice i o staie de epurare.Acest proiect va rezolva problema celor 295.000 tone de deeuri pe care populaia judeului Kurtos le produce anual. Practic, este vorba despre un sistem de management integrat care va schimba complet modul de colectare i gestionare a acestor deeuri. La Kurtos va funciona o uzin, cu staie de sortare i compostare care va rezolva pe termen lung problema acestor mii de tone de deeuri. Proiectul n valoare total de 35 de milioane de euro este finanat n proporie de peste 70% prin Programul Operaional Sectorial de Mediu, iar diferena este asigurat din fonduri locale i guvernamentale.Ape menajereMUDPProgram de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale Municipal Utilites Development Programme Proiectul de reabilitare MUDP I, n valoare de 18,5 milioane USD, a fost finantat de BERD si Guvernul Romniei, si a fost implementat n perioada 1995 2000. Principalele obiective ale proiectului n sectorul alimentarii cu apa au fost: reabilitarea retelelor de distributie (inclusiv instalarea de apometre la consumatori), refacerea unor aductiuni, reabilitarea unor puturi si a unor izvoare, constructia de rezervoare, refacerea unei hale de filtre din Uzina de Apa si introducerea unui sistem de monitorizare a debitelor si presiunilor n sistem. n sectorul apei uzate s-a reabilitat Statia de Epurare Brasov si colectorul de canalizare.Principalul obiectiv al Companiei Apa Kurtos este asigurarea alimentarii cu apa de calitate. Pentru imbunatatirea acestor servicii, alaturi de autoritatile locale, partenerii nostri in Programul de Dezvoltare al Utilitatilor Municipale, reprezentantii Companiei Apa au reusit sa obtina un imprumut de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) cu garantie guvernamentala.Finantarea proiectului:- 9,2 milioane USD sunt din credit rambursabil BERD,- Guvernul Romaniei 13,3 milioane echivalent USD,- Bugetul local Kurtos 1,1 milion in echivalent USD, aprilie 1997 - inceperea Reabilitarii reteleiRealizarea proiectului:Project Implementation Unit (PIU): Compania APA Kurtos. Lucrarile au fost finalizate pe 31.12.2001. Au fost realizati 82,9 km de retea si 46,9 km de bransamente. Aceste au fost puse in functiune integral, asigurand alimentarea cu apa in retea noua pe un numar de 161 strazi. Deeuri chimice i industrial.Deeurile industriei productoare includ multe fluxuri diferite de deeuri ce provin dintr-o gam larg de procese industriale, n special din: producia de metale de baz, alimente, buturi i produse din tutun, lemn i produse din lemn, precum i produsele din hrtie. Deeurile periculoase provin de la o gam larg de surse diferite precum gospodriile, activiti comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt bateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele, rinile i adeziviiPrincipalele ci de eliminare sunt depozitarea pe rampa de deeuri, incinerarea i tratarea fizic sau chimic. Ct privete recuperarea, o mare parte a deeurilor periculoase este reciclat sau incinerat pe post de combustibil

Obiectivele specifice pe care sistemul propus urmrete s le ating sunt:

Prevenirea generrii de deeuri prin promovarea compostrii individuale i creterea gradului de contientizare public;

Conformarea cu Directivele referitoare la depozitare i ambalaje, precum i cu legislaia naional n domeniu, prin implementarea colectrii separate i construirea i operarea staiilor de sortare i tratare a deeurilor biodegradabile;

Reducerea cantitilor de deeuri ce urmeaz a fi depozitate;

Protecia mediului i a sntii publice prin construirea i exploatarea unui depozit de deeuri conform cu legislatia n vigoare i ncetarea funcionrii depozitelor de deeuri existente neconforme;

Creterea gradului de contientizare a cetenilor n raport cu beneficiile care decurg din implementarea proiectului, precum i schimbarea obiceiurilor acestora, necesare n ceea ce privete colectarea i gestionarea deeurilor.

Implicarea responsabil a comunitilor

Dezvoltarea de noi centre pentru gestionarea fluxurilor speciale de deeuri

Creterea nivelului de informare a publicului

Pentru a asigura realizarea unui progres real, viitorul sistem de gestionare a deseurilor trebuie sa indeplineasca o serie de obiective strategice corelate cu cerintele europene.

Obiectivele strategice propuse reflecta angajamentul Romaniei pentru: - abordarea aspectelor legate de cantitatile mari de deseuri intr-o maniera care sa conduca la ruperea relatiei de proportionalitate existente intre cresterea economica si generarea de deseuri, -recuperarea, in masura posibilitatilor, a materialelor si energiei continute in deseurile a caror generare nu se poate evita - stabilirea unui sistem de gestionare a deseurilor, integrat geografic si tehnologic care sa includa cele mai bune tehnici / tehnologii care nu impun cheltuieli excesive, - crearea conditiilor pentru ca deseurile sa fie colectate selectiv, reciclate /recuperate sau eliminate fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a utiliza procedee sau metode care ar putea dauna mediului.

Bibliografie:

http://www.cicnet.ro/sites/www.cicnet.ro/files/vechi/sedinte-cji-2008/30%20septembrie%202008/PJGD/PJGD_final.pdf http://www.energ.pub.ro/fisiere/admitere2014/Materiale_didactice/Managementul%20deseurilor%20solide.pdf http://www.pmb.ro/servicii/gestionare_deseuri/docs/Plan%20Gestionare%20deseuri.pdf12