managementul deŞeurilor
TRANSCRIPT
MANAGEMENTUL MANAGEMENTUL DEŞEURILORDEŞEURILOR
PROF.COORDONATOR: BANU MIHAELA
ARGUMENT
Am ales aceasta tema deoarece in prezent deseurile reprezinta una dintre cele mai
grave probleme legate de protectia mediului.
Managementul deşeurilor se defineşte ca ansamblul activităţilor de organizare,
conducere şi gestiune a deşeurilor.
Principalul obiectiv al managementului deşeurilor pare a fi îndepărtarea acestora.
Pentru început este de ajuns să acceptăm că deşeurile există, vin de undeva şi că cei ce
se ocupă de ele se străduiesc să le ţină departe de vederea noastră.
Deşeul este un concept valoros, construit cultural şi subiectiv pentru fiecare
individ, fie el atât observator cât şi proprietar al deşeului. In consecinţă, dacă asociem
deşeul cu persoana ce îl produce, nu vom putea defini deşeul într-un mod obiectiv.
Cu multi ani in urma nu se produceau deseuri, resturile alimentare erau folosite ca
hrana pentru animale, nu erau sticle de plastic sau pungi, iar automobilele erau rare.
Aparitia unor activitati industriale duce la producerea unor cantitati semnificative
de deseuri, pentru multe dintre acestea degradarea biologica nefiind posibila.
Astfel, pentru a proteja mediul inconjurator trebuie sa realizam ca putem
preintâmpina, încetini sau chiar stopa impactul deseurilor asupra naturii.
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Prin deseu se intelege orice material sau obiect care prin el insusi, fara a fi supus
unei transformari, nu mai poate fi utilizat.
Deseu: substanta in stare solida sau lichida, provenita din procesul de productie
sau din activitati casnice si sociale, care nu mai poate fi utilizata conform destinatiei
initiale si care, in vederea unei eventuale reutilizari sau pentru limitarea efectelor
poluante, necesita masuri speciale de depozitare, pastrare sau anihilare
(decontaminare).
Gunoi: deseuri menajere solide, care includ materiale organice si anorganice.
Continutul deseurilor menajere este format din gunoaie solide, care au un continut
foarte diferit de materiale, si depinde de gradul de civilizatie si de atentia populatiei.
Deseu final (ultim): deseu rezultat sau nu din tratarea deseurilor, care nu mai este
posibil a fi prelucrat in conditiile tehnice si economice actuale, in special prin extragerea
partii utile sau prin reducerea caracterului sau daunator.
Managementul deşeurilor: colectarea şi manipularea supravegheată a materiilor
reziduale, începând de la sursă, continuând cu procesul de recuperare,
reciclare/reutilizare şi până la eliminarea definitivă.
CAPITOLUL IIDEŞEURI
Deseuri municipale si asimilabile
Deseuri municipale si asimilabile: totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in
mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri
menajere), deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri
din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Dupa provenienta lor, deseurile municipale au inclus :
- deseuri menajere de la populatie;
- deseuri menajere de la agentii economici;
- deseuri din servicii municipale (deseuri stradale, din piete, spatii verzi);
- deseuri din constructii, demolari.
Deseurile menajere:
Definitie:
Deseuri menajere – deseuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu
acesta si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din
localitati; sunt reprezentate prin: hartie, plastic, material textil, ceramica, metal, sticla,
ambalaje, diverse substante chimice, baterii, anvelope, uleiuri si nu in ultimul rand resturi
alimentare.
Calitatile deseurilor menajere:
Cantitatea si calitatea deseurilor menajere depinde de:
•nivelul de industrializare si de tehnicitate atins de comunitatea umana, avand influente
atat asupra cantitatii si calitatii (structurii) deseurilor produse;
•nivelul de trai si civilizatia populatiei; cantitatea de deseuri crescand odata cu cresterea
acestora;
•noile metode de conditionare a marfurilor (modul de ambalare si de livrare catre
consumatorii finali); crscand nivelul de conditionare se constata o crestere a calitatii
deseurilor;
•climatul preponderent si anotimpurile;
•miscarea sezoniera si ocazionala a populatiei in perioadele de vacanta, concedii, sarbatori,
sfarsit de saptamana;
•miscarea permanenta a populatiei intre localitati, care tine de sfera de atractie a
localitatilor urbane mari asupra populatiei rurale si din localitatile urbane mici.
•Componenta structurala a deseurilor menajere:
Dupa natura fizica, componenta deseurilor menajere este eterogena si variaza in functie de nivelul de
trai, tehnico-stiintific si de civilizatie al fiecarui popor, precum si de specificul regiunilor geografice.
Din punct de vedere chimic, deseurile menajere se impart in: componente organice si componente
anorganice.
De obicei, materialele componente ale deseurilor menajere sunt grupate dupa caracteristicile lor
principale, astfel:
•materiale combustibile (hartie, cartoane, plastice, cauciuc, textile, lemn, oase, etc.);
•materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, zarzavaturi, carne, etc.);
•materiale inerte (materiale, sticla, ceramica, etc.);
•materiale fine (cenusa, zgura, pamant, etc).
•Compozitia chimica a deseurilor menajere:
Din punct de vedere chimic, substantele care intra in compozitia deseurilor menajere sunt:
•substante celulozice;
•substante albuminoide si proteinice;
•substante grase;
•substante minerale;
•materiale plastice.
Deseuri provenite din constructii si demolari:
Termenul de deseuri din constructii si demolari face referinta la deseurile rezultate din
activitatile de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a
constructiilor civile, constructiilor industriale, structurilor edilitare, infrastructurii de transport
precum si a activitatilor de dragare si decolmatare.
Deseurile voluminoase:
Definitie:
Deseuri voluminoase – deseuri solide de diferite proveniente, care, datorita
dimensiunilor sale; nu pot fi preluate cu sisteme obisnuite de precolectare sau colectare, ci
necesita o tratare diferentiata fata de acestea.
Deseurile voluminoase constau in deseuri solide de dimensiuni mari (mobilier, obiecte
de uz casnic, deseuri de echipamente electrice si electronice etc.), care nu pot fi preluate
cu sistemele obisnuite de precolectare sau colectare a deseurilor municipale.
Valorificarea deseurilor municipale
In Romania, deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea
valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale
plastice), decat intr-o foarte mica masura, la nivel local.
Pentru a atinge tintele stabilite in legislatia europeana si nationala,
sistemul pentru gestionarea deseurilor de ambalaje va cuprinde:
- colectarea separata;
- sortarea si procesarea;
- reciclarea finala.
Deseurile
biodegradabile
In Romania, materia biodegradabila din deseurile municipale reprezinta o
componenta majora. In aceasta categorie sunt cuprinse:
- deseuri biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie
publica;
- deseuri vegetale din parcuri, gradini;
- deseuri biodegradabile din piete;
- componenta biodegradabila din deseurile stradale;
- namol de la epurarea apelor uzate orasenesti;
Solutiile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor biodegradabile
trimise spre depozitare finala, disponibile sunt:
- compostarea (degradare aeroba);
- degradare anaeroba cu producerea si colectarea de gaz.
Deşeurilor periculoase:
Definitie: Deseuri periculoase – provin in cea mai mare parte din industria chimica,
metalurgica, rafinarii, ateliere auto si statii de benzina. Sunt deseuri toxice, inflamabile,
explozive, infectioase, sau de alta natura, care, introduse in mediu, pot dauna plantelor,
animalelor sau omului.
RCRA (Actul privind Convervarea şi Recuperarea Resurselor) defineşte deşeul
periculos ca : un deşeu solid sau o combinaţie de deşeuri solide care, din cauza cantităţilor
lor, a concentraţiilor sau a caracteristicilor chimice, fizice sau infecţioase pot cauza sau
contribui semnificativ la creşterea mortalităţii sau o creştere în mod irevesibil a
îmbolnăvirilor sau posedă o prezenţă substanţială sau un potenţial pericol asupra sănătăţii
umane sau a mediului când sunt tratate, stocate, transportate, depozitate sau organizate
în acest fel.
Valorificarea deseurilor periculoase:
Valorificare: recuperare metale şi nemetale din nămoluri şi soluţii de
electroliţi, recuperare plumb din baterii, incinerare.
Câteva tipuri de deşeuri periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin
periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin periculoase prin metode de
tratare fizică, chimică, termică şi biologică. Tratarea deşeurilor periculoase poate
fi costisitoare, dar poate servi la pregătirea materialului pentru reciclare sau
depunerea finală într-o manieră care oferă siguranţă mai mare decât depunerea
fără tratare.
CAPITOLUL III
METODE SI TEHNOLOGII DE GESTIONARE A DESEURILOR
Metode de tratare termica
Printre procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea
deseurilor, piroliza deseurilor, coincinerarea deseurilor si procedeul de uscare.
In managementul modern al deseurilor, incinerarii deseurilor ii revine sarcina de
a trata deseurile reziduale ce nu mai pot fi valorificate, astfel incat sa se ajunga
la:
•inertizarea deseurilor reziduale, minimizand emisiile in aer si apa;
•distrugerea materialelor nocive organice, respectiv concentrarea materialelor
anorganice;
•reducerea masei de deseuri de depozitat, in special a volumului;
•folosirea valorii calorifice a deseurilor reziduale in vederea protejarii resurselor
de energie;
•transferarea deseurilor reziduale in materii prime secundare in vederea
protejarii celorlalte resurse materiale.
Incinerarea deseurilor
Incinerarea se poate aplica atat deseurilor municipale colectate in amestec
cat si numai fractiei de deseuri reziduale
O instalatie de incinerare a deseurilor consta din urmatoarele domenii de
functionare, expuse in continuare:
•preluarea deseurilor;
•stocarea temporara, pretratarea (daca este necesara);
•alimentarea in unitatea de incinerare;
•eliminarea si tratarea cenusei reziduale;
•tratarea si valorificarea emisiilor.
Piroliza si gazarea deseurilor
Piroliza este cunoscuta din tehnica procedurala industriala. In ceea ce
priveste tratarea deseurilor s-au dorit printre altele urmatoarele avantaje ale
pirolizei:
•procedee necomplicate, care sa poata functiona si cu cantitati mici de
prelucrare de pana la 10 tona/h;
•posibilitatea recuperarii energiei si materiei prime;
•posibilitatea de depozitare a produselor valorificabile in mod energetic;
•flexibilitate fata de diversele si schimbatoarele componente ale deseurilor;
•evitarea in mare masura a impactului asupra mediului.
Degazarea
Degazarea sau piroliza reprezinta descompunerea termica a materialului
organic, eliminandu-se compusi, cum ar fi oxigenul, aerul, CO2, aburul
Gazarea
Gazarea se refera la conversia la temperaturi inalte a materialelor cu
continut de carbon in combustibil gazos.
CAPITOLUL IV
MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR ÎN ROMÂNIA
Se constată că deşeurile menajere din România au cantităţi mari de
substanţe organice 51,4% faţă de 16,4 % în S.U.A. şi 25 % în Franţa, cantităţi
reduse de hârtie 11,3 % , faţă de 31 % în SUA şi 30% în Franţa.
Datorită faptului că în România nu se realizează colectarea separată a
deşeurilor menajere, se poate afirma că aproximativ 36% din componente,
reprezentând materiale reciclabile (hârtie, carton, plastic, sticlă, metale), nu se
recuperează, ci se elimină prin depozitare. Se pierd, astfel, mari cantităţi de
materii prime secundare şi resurse energetice.
Managementul deseurilor in municipiul Bucuresti
Managementul deseurilor urbane in Bucuresti este asigurat in prezent pe trei
componente:
• - Salubritate stradala
•- Salubritate menajera
•- Recuperare deseuri industriale
Cantitatea medie zilnica de deseuri menajere si asimilabile acestora este de 0,6 kg/
persoana.
In municipiul Bucuresti serviciul de salubritate stradala si menajera este asigurat de
catre societati de salubrizare autorizate ( in urma organizarii licitatiei) conform prevederilor
Legii
In urma licitatiei desfasurate in anul 1999, in Bucuresti, salubrizarea se executa de
urmatorii agenti economici:
•- S.C. REBU S.A. pentru sectoarele 1,4,5
•- S.C. SUPERCOM S.A. pentru sectorul 2
•- S.C. ROSAL GRUP S.R.L. pentru sectorul 3
•- S.C. URBAN S.A. pentru sectorul 6
Depozitare, neutralizare deseuri urbane
Primaria Municipiului Bucuresti este asociata in vederea proiectarii,
executiei si exploatarii a doua depozite ecologice respectiv Depozitul Iridex si
Depozitul Vidra
Deficiente :
1. Nu exista un sistem de selectare a deseurilor la rampele de descarcare
ale celor doua depozite ecologice,
2. PMB (Primaria Municipiului Bucuresti) nu dispune pana in prezent de
facilitati de neutralizare a deseurilor in vederea reducerii cantitatilor de deseuri
depozitate ( incinerare, compostare etc.)
BIBLIOGRAFIE
Protectia si ingineria mediului – Rojanschi V. Bran F. Diaconu G. – Ed, Economica,
Bucuresti, 1997
Managementul deseurilor solide urbane si industriale – Octavian Valerian Bold,
Gelu Agafiel Maracineanu – Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2003
Deseuri – Camelia Capatana – Ed. Matrix Rom, Bucuresti
Internet: www.regielive.ro, www.scribd.ro
VĂ MULŢUMESCVĂ MULŢUMESC!!