managementul competitiei

8/16/2019 Managementul competitiei

1/24

1

MANAGEMENTUL COMPETIŢIEI

Ce reprezintă şi de câte feluri este competiţia sportivă

Competiţ ia reprezintă momentul esenţ ial al activităţ ii sportivului, întrecerea cu

tine însuţ i sau cu adversarii constituind obiectivul fundamental al activităţ ii sportive.

Competiţ iile se împart din punct de vedere al locului de desfăşurare în două mari

categorii: interne sau naţ ionale şi internaţ ionale.

La rândul lor competiţ iile interne pot fi:

a) După scop:- amicale * de antrenament;

* de verificare;

* demonstrative;

* de selecţ ie.

- oficiale * de calificare;

* cupe;

* campionate (sistem divizie).

b) După sistemele de desfăşurare:

- bilaterale, turnee (tur sau/ şi retur), eliminatorii, mixte.

c) După sexe:

- juniori, junioare, seniori, senioare.

d) După vârste:

- copii, juniori, tineret, seniori.

e) După nivele de desfăşurare:

- locale, judeţ ene, zonale (interjudeţ ene), naţ ionale, internaţ ionale.f) Pe categorii de greutate:

- lupte, box, judo, haltere, etc.

g) Internaţ ionale:

- continentale, regionale, mondiale, Jocuri Olimpice.


2/24

2

In funcţ ie de nivelul valoric şi numărul sportivelor sau sportivilor participanţ i, se

stabileşte importanţ a şi valoarea unei competiţ ii.

In toate cazurile în care se organizează o competiţ ie, în mod firesc organizatorul

ei are în vedere obţ inerea unui profit de natură tehnică şi/sau economico-financiară.

O primă problemă de care trebuie să ţ ină seama organizatorul unei competiţ ii

este planificarea acesteia într-o perioadă care să satisfacă interesul celor care urmează

să participe la ea.

Regulamentul unei competiţii sportive

Pentru organizarea competiţ iei se întocmeşte regulamentul acesteia care în liniigenerale trebuie să cuprindă următoarele:

- denumirea şi scopul competiţ iei;

- organizarea concursului - cine organizează;

- locul şi data de desfăşurare;

- adresa organizatorului;

- condiţ iile tehnice (calitatea terenului, aparatura şi materialele de concurs

utilizate);

- probele şi categoriile de sportivi (echipe) pentru care se organizează competiţ ia

(vârstă, sex, categorie de calificare sportivă, etc.);

- sistemul de disputare a întrecerilor;

- condiţ ii de stabilire a rezultatului şi clasamentului;

- litigii şi modul de soluţ ionare a acestora;

- termen de înscriere - unde şi când se fac;

- data, ora şi locul şedinţ ei tehnice;

- condiţ ii de participare şi administrativ - organizatorice;

- premii.


3/24

3

Comitetul (comisia) de organizare şi desf ăşurare a competiţiei

Forul organizator al competiţ iei stabileşte un comitet de organizare din care vor

face parte de regulă:

- directorul de concurs;

- arbitrul principal sau directorul tehnic;

- secretarul concursului;

- responsabilul cu publicitatea;

- responsabilul cu probleme medicale;

- responsabilul cu probleme de promovare şi marketing;

- responsabilul cu problemele administrative şi financiare.

In funcţ ie de importanţ a şi mărimea competiţ iei, pe problemele pentru care aufost menţ ionate responsabilităţ i, se pot numi comisii sau subcomisii.

Directorul concursului este managerul general şi răspunde de întreaga

organizare şi desfăşurare a acestuia. In îndeplinirea atribuţ iilor sale directorul de

concurs coordonează activitatea responsabililor pe probleme, cu care colaborează şi

cărora le supravegheză activitatea.

Arbitrul principal sau directorul tehnic al competiţ iei răspunde de desfăşurarea

acesteia, având în vedere explicarea şi respectarea:

- regulamentelor internaţ ionale şi naţ ionale ale ramurii de sport;

- prevederilor de natură tehnică din regulamentul competiţ iei;

- conduce activitatea arbitrilor;

- asigură buna desfăşurare a întrecerilor;

- verifică şi avizează înscrierile;

- conduce şedinţ a tehnică;

- stabileşte capii de serii sau favoriţ ii concursului;

- avizează programul zilnic întocmit de secretariatul competiţ iei;

- supraveghează desfăşurarea competiţ iei;

- decide întreruperea sau continuarea competiţ iei în diverse condiţ ii speciale

(starea vremii, orare, etc.);

- analizează contestaţ iile depuse şi decide în primă instanţă;


4/24

4

- desemnează arbitrii pe probe, aparate, meciuri, terenuri, etc.;

- sancţ ionează abaterile disciplinare ale sportivilor, antrenorilor, arbitrilor,

delegaţ ilor sau altor persoane legate de competiţ ii;

- la terminarea competiţ iei întocmeşte raportul tehnic.

Secretariatul va cuprinde, în funcţ ie de amploarea competiţ iei, un secretar de

concurs şi un număr corespunzător de ajutoare ale acestuia.

Secretariatul are următoarele atribuţ ii:

- primeşte înscrierile şi întocmeşte lista participanţ ilor la concurs;

- pregăteşte lucrările necesare pentru validarea participanţ ilor şi pentru

efectuarea tragerii la sorţ i;

- întocmeşte proiectul programului zilnic pe care-l supune spre aprobare arbitrului

principal sau directorului tehnic;- urmăreşte desfăşurarea programului competiţ ional;

- întocmeşte tabloul de concurs şi foile de arbitraj;

- conduce activitatea personalului tehnic însărcinat cu informarea publicului şi

afişarea rezultatelor;

- redactează şi afişează comunicate, anunţ uri şi informaţ ii;

- primeşte contestaţ iile pe care le supune arbitrului principal sau directorului

tehnic.

Responsabilul cu publicitatea se ocupă de informarea publicului prin mass-media

şi afişaj asupra desfăşurării competiţ iei atât în perioada premergătoare cât şi în timpul

desfăşutării acesteia.

Responsabilul cu probleme medicale are ca atribuţ ii:

- asigurarea medicului oficial în timpul desfăşurării întrecerilor;

- asigurarea asistenţ ei medicale de urgenţă pentru sportivi, oficiali sau după caz

a spectatorilor.

Responsabilul cu probleme de promovare şi marketing răspunde de valorificarea

din punct de vedere financiar a competiţ iei, Activitatea lui începe, de regulă, îm

momentul în care se iniţ iază organizarea competiţ iei şi durează până după încheierea

acesteia.


5/24

5

Rolul lui este de a prezenta în mod real, dar avantajos, imaginea competi ţ iei,

unor potenţ iali sponsori, pe care trebuie să-i depisteze şi să-i convingă cu privire la

interesul de a susţ ine financiar aceasta în schimbul publicităţ ii care se poate organiza în

legătură cu aceasta.

In acest scop se pot valorifica:

- spaţ iul de concurs;

- spaţ iul din tribune;

- spaţ iul din jurul stadionului, sălii, a bazei sportive;

- conferinţ ele de presă;

- echipamentul purtat de sportivi;

- materialele de concurs;

- afişul competiţ iei;- programul tipărit al competiţ iei;

- publicitate prin staţ ia de amplificare a bazei sportive.

Responsabilul cu problemele administrative şi financiare are în vedere

soluţ ionarea următoarelor probleme:

- pregătirea, dotarea şi întreţ inerea spaţ iului de concurs;

- pregătirea, dotarea şi întreţ inerea spaţ iului de antrenament;

- asigurarea sau sprijin în asigurarea cazării şi mesei participanţ ilor;

- conduce activitatea personalului administrativ;

- asigură procurarea din timp a materialelor de concurs pe care le pune la

dispoziţ ia participanţ ilor, conform programului stabilit la şedinţ a tehnică şi coordonat de

arbitrul principal şi secretariat;

- asigură fondurile financiare şi întocmeşte formele de plată pentru serviciile

necesare (cazare, masă, transport, baremuri de arbitraj, etc);

- organizează vânzarea biletelor de intrare, a materialelor de propagandă,

încasează fondurile din publicitate, sponsorizări sau donaţ ii şi întocmeşte bilanţ ul final al

competiţ iei.

Îndeplinirea atribuţ iilor fiecărui responsabil este supravegheată şi controlată de

directorul de concurs care are autoritatea de a interveni în toate cazurile în care


6/24

6

constată încălcări ale legilor, statutului federaţ iei sau a clubului, a regulamentului ramurii

de sport sau a concursului.

Reuşita competiţ iei depinde de modul cum este armonizată activitatea tuturor

compartimentelor menţ ionate mai sus.

Sisteme de desf ăşurare şi întocmirea clasamentului

Pentru organizarea şi desfăşurarea unei competiţ ii se folosesc sistemele:

eliminatoriu, turneu, mixt şi în ultima perioadă Play-off.

Sistemul eliminatoriu se foloseşte în situaţ ia în care la o competiţ ie se înscriu un

număr mare de echipe, iar perioada de desfăşurare este foarte scurtă.De obicei acest sistem se aplică în cadrul unei competiţ ii fulger sau cupe “Cupa

Libertăţ ii”, “Cupa 1 Decembrie”, etc.

Când se organizează un campionat pe şcoală, între mai multe şcoli, pe localitate

sau judeţ se recomandă aplicarea sistemului turneu, dând astfel posibilitatea ca toate

echipele, să se întâlnească între ele şi clasamentul final să fie cât mai aproape de

valoarea participanţ ilor.

1. Sistemul eliminatoriu

- Întocmirea clasamentului în competiţ ii organizate folosind sistemul eliminatoriu

este foarte simplă, întrucât sportivii sau echipele învinse sunt eliminate (ţ i) din

competiţ ie;

- Pentru alcătuirea programului - prin aplicarea acestui sistem - se întocmeşte un

tabel cu participanţ ii (ele) în ordinea tragerii la sorţ i;

- Pentru tragerea la sorţ i se scriu atâtea numere (1-2-3-4-5-etc.) pe bilete câte

echipe sau sportivi participă la competiţ ia respectivă; fiecare delegat trage (din urnă sau

din căciulă) câte un bilet şi după desfacerea lui se scrie numele echipei (participantului)

pe o schemă dinainte întocmită în dreptul numerelor ce au ieşit prin tragere la sorţ i.


7/24

7

Et.I Et.II Et.III

Echipele vor juca între ele două câte două până la stabilirea câştigătorului. In

exemplul de mai sus echipa din Iveşti a ocupat locul I, echipa din Matca locul II, iar

echipele din Pechea şi Lieşti vor juca pentru locurile III-IV (dacă organizatorul consideră

necesar şi stabilirea clasamentului până la locurile III-IV sau ambele echipe

(participanţ i) vor ocupa locul III)

Dacă echipele înscrise sunt în număr de 4, 8, 16, 32 schemele de desfăşurare sealcătuiesc după exemplul de mai sus; dacă numărul echipelor diferă atunci o parte din

participanţ i (te) vor trebui să joace un joc în plus. Pentru a stabili câte echipe vor juca în

prima etapă - jocul în plus - se aplică formula: (a-2n) x 2 = X

Din numărul total de echipe se scade cifra cea mai apropiată, inferioară

numărului de înscriere, cifra luată din următoarele numere: 4, 8, 16, 32; rezultatul se

dublează reieşind astfel numărul de echipe care vor juca un joc în plus.

De exemplu: a = 11; (11-8) x 2 = 3x2 = 6.

Deci, la competiţ ie s-au înscris 11 participanţ i(te); numărul par cel mai apropiat

de 11, participanţ i (te) rezultând cifra 3 pe care o înmulţ im cu 2 = 6 participanţ i(te) care

vor juca în prima etapă, dând astfel posibilitatea ca începând cu etapa a II-a să rămână

un număr egal de participanţ i(te) şi competiţ ia să se desfăşoare normal, fără a mai sta

cineva. In acest caz se poate obţ ine următoarea schemă:

1. Pechea

4. Matca

6. Iveşti

7 Tg. Bujor

8. Lieşti

2. Corod

3. Cudalbi

5. Bereşti

Pechea

Matca

Iveşti

Lieşti

Matca

Iveşti

Iveşti


8/24

8

Et.I Et.II Et.III Et.IV1.2.3.4.5.6.7

8

9

10

11

Sau:1.

2.

3.

4 .

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.


9/24

9

Sau:1.2.

3.4.5.

6.7.8.

9.10.11.

După prezentarea schemei de desfăşurare a competiţ iei se trece la tragereabiletelor (la sorţ i) şi numele echipelor se înregistrează pe schemă în dreptul numerelor

extrase.

Pe lângă avantajul de a fi simplu, economic, şi de a desfăşura o competiţ ie într-

un timp scurt, acest sistem are şi dezavantaje: multe echipe sau participanţ i pot avea

şansa de a susţ ine doar o singură întâlnire în prima etapă. Datorită sorţ ilor se pot întâlni

cei mai valoroşi sportivi (valoroase echipe) în prima sau a doua etapă, competiţ ia

scăzând din valoare şi din spectaculozitate spre final.

Pentru a evita acest lucru se obişnuieşte - şi chiar este indicat - în funcţ ie de

schema adoptată ca participanţ ii cu valoare sportivă deosebită să fie plasaţ i din oficiu,

în aşa fel încât să se evite prima etapă şi să se întâlnească spre finalul competiţ iei.

Sistemul turneu

Acest sistem permite un număr mai mare de întâlniri (jocuri), iar clasarea

participanţ ilor (telor) este mai echilibrată, într-adevăr după valoarea lor.Dacă numărul echipelor înscrise este fără soţ numărul etapelor va fi egal cu cel

al echipelor (5 echipe = 5 etape), iar dacă numărul echipelor este cu soţ numărul de

etape este mai mic cu una (8 echipe = 7 etape).

In primul caz, în fiecare etapă va sta o echipă.


10/24

10

Exemplu:

Cu 3 echipe: Et. I Et. II Et. III3 - 2 1 - 2 1 - 31 stă 3 stă 2 stă

Cu 4 echipe: Et. I Et. II Et. III1 - 4 4 - 3 2 - 42 - 3 1 - 2 3 - 1

Cu 5 echipe: Et. I Et. II Et. III Et. IV Et. V4 - 3 3 - 5 5 - 4 4 - 1 1 - 55 - 2 2 - 1 1 - 3 3 - 2 2 - 41 stă 4 stă 2 stă 5 stă 3 stă

Cu 6 echipe: Et. I Et. II Et. III Et. IV Et. V1 - 6 2 - 1 2 - 6 3 - 2 3 - 65 - 2 3 - 5 1 - 3 4 - 1 2 - 44 - 3 6 - 4 5 - 4 6 - 5 1 - 5

Cu 7 echipe:

Et. I Et. II Et. III Et. IV Et. V Et. VI Et. VII1 stă 2 - 1 2 stă 3 - 2 3 stă 4 - 3 4 stă 7 - 2 3 - 7 1 - 3 4 - 1 2 - 4 5 - 2 3 - 56 - 3 4 - 6 7 - 4 5 - 7 1 - 5 6 - 1 2 - 6

5 - 4 5 stă 6 - 5 6 stă 7 - 6 7 stă 1 - 7

In situaţ ia competiţ iei cu 8 echipe (participanţ i), numărul 8 va juca cu echipa care

stă în fiecare etapă, completând schema mai sus.

La competiţ iile în care numărul participanţ ilor(telor) este cu soţ , sistemul de

desfăşurare este simplu; trebuie avut în vedere ca fiecare participant să joace cu toţ i

ceilalţ i.

In sistemul turneu întâlnirile se desfăşoară de obicei tur-retur. Turul se

desfăşoară până când fiecare participant a întâlnit pe toate celelalte, acasă sau îndeplasare (gazdă sau oaspete). Returul păstrează aceeaşi ordine cu diferenţ a că

întâlnirile de acasă se joacă în deplasare şi invers.

In situaţ ia în care un număr mare de participanţ i (echipe) participă la o competiţ ie

în timp scurt (2-3 zile), se pot alcătui mai multe serii de minimum 3 participanţ i (echipe),

câştigătorii seriilor jucând în continuare sistemul turneu sau eliminatoriu, pentru


11/24

11

desemnarea câştigătorului competiţ iei, ceilalţ i participanţ i - dacă timpul permite - pot

continua competiţ ia pentru stabilirea locurilor de clasament.

Ca şi la sistemul eliminatoriu trebuie avut grijă ca la tragerea la sorţ i să nu cadă

într-o serie cei mai valoroşi participanţ i.

In această situaţ ie se vor fixa din oficiu capii de serie (grupă) pentru stabilirea

ordinii întâlnirilor.

Atunci când este necesar să se afle numărul de etape şi de jocuri, se aplică

formula: x=a(a-1)/2

A=12 echipe înmulţ ite cu (a-1) = 11 etape = 132 jucători (tur + retur) împărţ ite la

2, rezultă 66 de jocuri în tur şi tot atâtea în retur.

Se trag 11 linii verticale, ceea ce reprezintă numărul de etape, se numerotează

liniile verticale din 2 în 2 (- 1 la 6 - )în partea superioară şi - 7 la 11 în partea inferioară aliniilor numerotate. Se trece în dreptul fiecărui număr înregistrat numărul 12, care

reprezintă cel de-al 12-lea participant (echipă).

Celelalte se înregistrează în ordine pe verticală, pornind pe partea dreapta de la

cifra înregistrată anterior, de sus în jos şi de jos în sus, pe partea stânga.

et.I et.II et.III et.IV et.V et.VI et.VII et.VIII et.IX et.X et.XI

1 12

2 1 12 2 3 2 3 12

4 3 12 4 5 4 5 12

6 5 12 6

1

1

2 3 1

1

1 3 4 1 2 4 5 2 3 5 6 3 4 6 7 4 5 7

1

0

3 4 1

0

11 4 5 1

1

1 5 6 1 2 6 7 2 3 7 8 3 4 8

9 4 5 9 10 5 6 1

0

11 6 7 1

1

1 7 8 1 2 8 9 2 3 9

8 5 6 8 9 6 7 9 10 7 8 1

0

11 8 9 1

1

1 9 10 1 2 10

7 6 7 12 8 7 12 8 9 8 9 12 10 9 12 10 11 10 11 12 1 11

Stabilirea clasamentelor se face pe bază de puncte acumulate la toate întâlnirile.

Se pot acorda 2 sau 3 puncte pentru victorie, 1 punct pentru egal sau prezentare la

competiţ ie (la o serie de discipline sportive) şi zero puncte pentru meci pierdut. La unele

ramuri de sport, pentru neprezentare se acordă chiar o penalizare de 1-2 puncte.


12/24

12

La numărul de puncte egal se ia în considerare - pentru departajare - golaverajul,

setaverajul, cosaverajul, punctaverajul, prin scădere sau prin împărţ ire.

Regulamentul unei competiţii:

REGULAMENTUL “CUPEI DE VARA” LA VOLEI MASCULIN

Scopul: pregătire - verificare - popularizarea disciplinei sportive în rândul

tineretului;

Organizare: “Cupa de vară” este organizată de C.S.U. Galaţ i, cu sprijinul

Direcţ iei Judeţ ene Pentru Tineret şi Sport Galaţ i.

Locul şi data de desf ăşurare: Jocurile se vor desfăşura pe trei terenuri la bazasportivă a Universităţ ii, pe suprafaţă de bitum; în caz de timp nefavorabil, jocurile se vor

desfăşura în sala de sport din aceeaşi bază sportivă în zilele de 27 şi 28 august a.c.

Sistemul de desf ăşurare: Jocurile se vor desfăşura sistem turneu (numai tur);

în serii - 2 şi 3 - 4 echipe, două seturi din trei şi trei seturi din cinci pentru stabilirea

câştigătorilor şi locurilor în clasament.

Programul de desf ăşurare:

- 26 august ora 18,00 şedinţ a tehnică la sediul D.J.T.S.

- 27 august ora 9,00 Et.I - jocuri din serii.

- 27 august ora 17,00 Et.II - jocuri în serii.

- 28 august ora 9,00 Et.III - jocuri în serii.

- 28 august ora 16,00 Jocuri finale (IV S1 - IV S2; III S1 - III S2; II S1 - II S2; I S1

- I S2).

Condi ţ ii de înscriere şi participare:

La această competiţ ie pot participa echipe de divizia “A” şi “B” (maxim 8).

Înscrierea se poate face la Clubul Sportiv Universitar, str. Domnească nr. 102, până în

data de 15 august a.c. Echipele pot fi formate din 10 jucători, un antrenor şi un

conducător (total 12 persoane).

Tragerea la sorţ i (şedinţ a tehnică) se face în ziua de 26 august a.c. la sediul

D.J.T.S.; participă toţ i delegaţ ii echipelor participante.


13/24

13

Titluri şi premii:

Echipele clasate pe primele 3 locuri vor fi premiate cu: cupe, diplome,

echipament şi bani.

Condi ţ ii administrativ-organizatorice:

- cheltuielile de transport vor fi suportate de către echipele participante;

- cheltuielile privind cazarea, masa şi premiile vor fi suportate de către

organizatori.

Comisia de organizare şi de arbitri:

1. Preşedinte 1. _____________________

2. Secretar 2. _____________________

3. Membru 3. _____________________4. Membru 4. _____________________

5. Membru 5. _____________________

Sponsori: ________________________

Planificarea instalaţiilor sportive pentru competiţie

O bună planificare a instalaţ iilor sportive este esenţ ială pentru desfăşurarea cu

succes a unei competiţ ii. Prin respectarea fazelor listate de către organizator şi

menţ ionate în continuare, scade riscul de a omite vreun aspect important atunci când

organizăm o competiţ ie sau un eveniment sportiv.

a. Stabilirea condi ţ iilor şi nevoilor instala ţ iei sportive

Condiţ iile (nevoile) unei baze sportive se referă nu numai la amenajările în care

se desfăşoară o competiţ ie, ci şi la vestiare, toalete, săli de odihnă /refacere, locurile

spectatorilor, locuri parcare auto, fluxul traficului, servicii de alimentaţ ie, căile de acces

şi evacuare, tabelele de afişaj, instalaţ iile de cronometrare şi comunicare cu publicul,

case de bilete (dacă intrarea se plăteşte), modalităţ i de operare în caz de vreme rea,

anulări şi amânări, planuri de evacuare în caz de urgenţ e şi altele.


14/24

14

b. Rezervarea instala ţ iei sportive

Este bine să rezervăm din timp instalaţ ia, înlăturând astfel eventualele

evenimente concurenţ iale, printr-un document-contract-scris, astfel având siguranţ a

folosirii instalaţ iei sportive la datele dorite.

Acordul (contractul) de închiriere a unei instalaţ ii trebuie să specifice în mod clar,

ce părţ i ale instalaţ iei sunt incluse sau excluse: vestiare, toalete, grup de refacere,

energie termică, energie electrică, tabelă electronică de scor şi coronometraj, staţ ie de

radio-amplificare, etc.; cine răspunde de supraveghere şi întreţ inere; ce taxe - dacă este

cazul - se percep pentru diferitele servicii şi utilităţ i, şi foarte important, dacă există

asigurare sau garanţ ii.

c. Cine va supraveghea instala ţ ia sportiv ă

Cine răspunde de instalaţ ia sportivă, are datoria să numească şi să pregătească

personalul de supraveghere. Dacă instalaţ ia este închiriată, beneficiarul poate trece

această responsabilitate asupra sa.

Pe durata unui eveniment sportiv, supraveghetorii trebuie să asigure integritatea

vestiarelor când participanţ ii sunt în competiţ ii.

d. Preg ătirea instala ţ iei înainte de competi ţ ie

Înainte de desfăşurarea unei competiţ ii trebuie să se decidă dacă se vor executa

următoarele operaţ ii:

• curăţ irea instalaţ iei şi planificarea acesteia în timpul competiţ iei (măturare, aspirare,

ştergerea podelei, etc.);

• modificarea instalaţ iei pentru un concurs anume;

• pregătuirea suprafeţ ei de concurs (tăierea ierbii, marcarea terenului, vopsirea liniilor,

montarea plaselor, etc.);

• pregătirea zonei pentru spectatori;

• pregătirea vestiarelor şi altor amenajări similare pentru sportivi;

• pregătirea zonelor pentru scoreri şi cronometrori;

• amenajarea spaţ iilor pentru oficiali;


15/24

15

• plasarea indicatoarelor de orientare;

• pregătirea sistemelor de sunet şi lumini;

• pregătirea sălilor de odihnă (recreere) pentru sportivi, personalului suplimentar şi

spectatori;

• verificarea alimentării cu apă potabilă şi pentru întreţ inere.

e. Intre ţ inerea bazei/instala ţ iei sportive

In funcţ ie de sport, desfăşurarea unei competiţ ii sportive presupune o activitate

de întreţ inere deosebită şi este necesar să se ia următoarele măsuri:

• să se precizeze persoana care răspunde de întreţ inerea bazei sportive;

• să se elaboreze şi să se aplice un program de control zilnic a instalaţ iilor, înainte, în

timpul şi după terminarea competiţ iei;

• să se planifice operaţ iile de întreţ inere în toate componentele instalaţ iei (spaţ iul

competiţ ional, vestiare, toalete, zona spectatorilor, sala de protocol, sala de

conferinţ e şi spaţ iile adiacente bazei sportive).

f. Asigurarea securit ăţ ii tuturor instala ţ iilor

De regulă, responsabilitatea asigurării securităţ ii revine supraveghetorului

instalaţ iei. Dacă nu, se va face apel la organele specializate în acest sens.

g. Asigurarea unui parcaj corespunz ător (dac ă este cazul)

Este necesar să se evalueze cât de mare trebuie să fie spaţ iul de parcare (de

care este nevoie), dacă sunt necesare zone de rezervare, indicatoare de direcţ ionare,

dacă este nevoie de personal care să dirijeze parcarea şi dacă se pune problema

asigurării securităţ ii autoturismelor.

Pentru evenimentele de anvergură se poate cere sprijinul poliţ iei rutiere.


16/24

16

Planificarea serviciilor de alimentaţie

Desfacerea de alimente şi băuturi constituie o sursă de venituri suplimentare, dar

pentru a atinge acest scop este nevoie de un serviciu bine organizat, eventual printr-un

contract de concesionare cu un profesionist.

Dacă se oferă servicii de alimentaţ ie, trebuie cunoscute şi respectate prevederile

autorităţ ii sanitare. Este necesară o informare asupra politicii de facilităţ i existente în

legătură cu desfacerea alimentelor şi băuturilor în sălile de sport sau în instalaţ iile

sportive în aer liber, sau poate există necesitatea instalării unui cort de protocol.

In cazul organizării unui serviciu extensiv de alimentaţ ie (organizatorul are cantină

sau restaurant în proprietate sau a contractat o societate specializată în alimentaţ ie)

trebuie delegată o persoană anume care să supervizeze serviciile respective.Trebuie să se evalueze necesităţ ile, care vor varia în funcţ ie de: temperatură,

intensitatea activităţ ii şi chiar unele cerinţ e alimentare în funcţ ie de ţ ară sau religie.

Apoi, de unde sunt procurate, cum vor fi depozitate; unde, când şi cum vor fi oferite sau

servite.

La unele manifestări, este de dorit să existe una sau mai multe săli de protocol,

pentru participanţ i, antrenori, oficiali, mass-media, personal, suporteri (sponsori). Dacă

există una sau mai multe săli de protocol (corturi în aer liber), trebuie stabilite

necesităţ ile de personal, văzut dacă se pot obţ ine donaţ ii/sponsorizări de alimente şi

băuturi sau încheia alte contracte de publicitate.

Planificarea cazării

Planificarea cazării devine necesară când sportivii se deplasează în afara

localităţ ii de reşedinţă pentru a participa la diferite competiţ ii (oficiale sau anuale).

Trebuie să analizăm această situaţ ie din mai multe puncte de vedere: importanţ a şi

valoarea competiţ iei (profitul tehnico-tactic), obiectivul sportiv de performanţă, pe de o

parte şi din punct de vedere economic, pe de altă parte. Astfel cazările se pot asigura la

un hotel, un motel sau cămin studenţ esc/ şcolar. In funcţ ie de diferite situaţ ii - în special


17/24

17

la sporturile individuale - se poate opta pentru asigurarea cazării pe bază de

reciprocitate la diferite familii. Dacă necesităţ ile de cazare sunt extensive, se va

desemna o persoană (un colectiv) anume care să se ocupe de cazare, care va avea în

vedere şi primirea participanţ ilor la gară, autogară sau direct la locul de cazare.

Planificarea cazării poate avea următoarele faze:

a) Determinarea nevoilor şi costurilor caz ării pentru participan ţ i, oficiali, eventual

invita ţ i.

Prima fază este cea a evaluării necesităţ ii de cazare: trebuie asigurată cazarea?

Dacă da, pentru cine? Cât de complexă este problema cazării şi care este cea mai

bună soluţ ie? Costurile şi condiţ iile de siguranţă nu trebuie niciodată trecute cu vederea.

b) Asigurarea caz ării

Se vor face cu mult timp înainte rezervări la hoteluri, moteluri, cămine sau se va

obţ ine consimţământul familiilor (părinţ ilor sportivilor gazde) pentru a primi sportivii

oaspeţ i. La hoteluri, moteluri şi cămine se vor negocia preţ uri speciale de cazare. Se va

alcătui o listă cu adresele şi numerele de telefon ale locurilor unde vor fi caza ţ i sportivii

şi oficialii, pentru ca aceştia să poată fi contactaţ i cu uşurinţă. La hotel/motel, va trebui

blocat accesul la linia telefonică internaţ ională şi la canalul T.V. cu plată. Se va verifica

dacă programul locului de cazare se corelează cu programul de timp al competiţ iei şi

dacă responsabilii hotelului, motelului, căminului, acceptă unele derogări de timp.

c) Informa ţ iile despre serviciile de cazare oferite

Informaţ iile despre cazarea participaţ ilor şi oficialilor, trebuie transmise celor

interesaţ i cu mult timp înainte, pentru ca aceştia să-şi poată planifica şederea în

localitate şi programul zilnic. Informaţ iile vor fi despre locul şi condiţ iile de cazare, timpul

asigurator cazării, tariful şi dacă este cazul să aducă prosoape cu ei sau alte obiecte

personale, pe care nu le asigură proprietarii locului de cazare.

d) Sistemul de eviden ţă al caz ării


18/24

18

Dacă trebuie coordonată cazarea pentru un număr mare de participanţ i, este

nevoie de un sistem de evidenţă a oaspeţ ilor (o diagramă pentru fiecare delegaţ ie), de

distribuire a locurilor de cazare (sportivi, antrenori, conducători, oficiali) şi de informare

a participanţ ilor asupra locului de repartizare (etaj, cameră) pe cât posibil, se vor

rezolva cât mai multe dintre aceste pregătiri cu mult timp înainte de sosirea vizitatorilor.

e) Supravegherea caz ării

Supravegherea cazării poate fi realizată de către conducătorii sau antrenorii

delegaţ iilor respective; de către persoane special repartizate de organizatori sau de

către personalul locului de cazare, care răspund de integritatea bunurilor personale ale

participanţ ilor pe parcursul derulării evenimentului şi verificarea inventarului camerelor

respective la plecarea participanţ ilor, pentru a evita încărcarea notei de plată.

Planificarea transportului

In principiu, toate colectivele sportive au de efectuat deplasări pentru a participa

la competiţ ii de tor felul, fie în propria localitate, fie în afara acesteia. O aten ţ ie

deosebită în această privinţă trebuie acordată metodelor şi mijloacelor de asigurare

legate de transportul sportivilor, oficialilor, organizatorilor şi a altor participanţ i, având în

vedere următoarele:

a. Determinarea necesit ăţ ilor de transport

In primul rând, trebuie să ştim cine trebuie să asigure transportul pentru a

participa la o competiţ ie sportivă: unitatea sportivă de care aparţ in participanţ ii sau o

instituţ ie specializată în transporturi.

Dacă manifestarea respectivă presupune deplasarea în altă localitate, trebuie

coordonată planificarea călătoriei cu echipa sau grupul de sportivi, de regulă, sosirea în

localitatea respectivă realizându-se în preziua începerii competiţ iei. Dacă acţ iunea

sportivă aduce un număr mare de echipe (sportivi) în localitatea în care se desfăşoară

acţ iunea respectivă (oficială sau amicală), trebuie planificat transportul de la locul de


19/24

19

cazare la locul competiţ iei. Dacă acţ iunea presupune mai multe locuri de concurs, trebui

avut în vedere modul în care sportivii vor ajunge dintr-un loc în altul. De asemenea,

trebuie rezolvate necesităţ ile de transport ale oficialilor şi altor persoane care contribuie

la desfăşurarea evenimentului sportiv respectiv.

b. Informa ţ ii despre mijloacele de transport puse la dispozi ţ ie

După ce s-au decis tipul şi modalităţ ile de transport, trebuie informate delegaţ iile

(sportivii) asupra modului în care va funcţ iona acest serviciu:

• Când se asigură transportul?

• Cât de des vor circula maşinile?

• De unde pleacă maşinile?

• Care este capacitatea lor de transport?

• Echipamentul şi bagajele ce se pot transporta cu aceleaşi vehicule;

• Sunt vehicule pentru echipamente şi alte materiale sportive?

In situaţ ia în care deplasarea la locul competiţ iei se va efectua cu mijloace de

transport în comun, participanţ ii vor fi informaţ i despre:

• felul mijloacelor de transport;

• numărul traseului;

• staţ ia de urcare şi coborâre;• la cât timp soseşte în staţ ie mijlocul de transport respectiv;

• durata timpului de transport până la bazele sportive respective.

Dacă se recurge la mijloace de transport închiriate este necesar să se facă în

scris o comandă şi să se încheie un contract. De asemenea, trebuie verificate toate

formele de răspundere civilă şi asigurări necesare.

Planificarea resurselor umane

O greşeală comună a unor administratori şi directori sportivi (manageri) mai puţ in

experimentaţ i în astfel de acţ iuni, este că nu reuşesc să găsească personalul


20/24

20

corespunzător, nu solicită ajutorul altora reţ inând pentru ei o încărcătură de lucru

neobişnuită.

Deseori, consecinţ a că aceşti directori (manageri) sunt atât de ocupaţ i să

acopere mai multe funcţ ii încât îşi neglijează responsabilitatea majoră: coordonarea şi

supravegherea personalului din subordine.

In cazul unei competiţ ii sportive de amploare, importanţ a angajării unor oameni

capabili nu trebuie subestimată, deoarece delegarea responsabilităţ ilor este de mare

importanţă pentru acest tip de manifestări. De reţ inut că “resursele umane” nu

înseamnă doar recrutarea şi angajarea persoanelor corespunzătoare, ci şi pregătirea

(instruirea) lor, comunicarea, motivarea, supervizarea, remunerarea şi evidenţ ierea

celor care conlucrează în organizarea evenimentului sportiv.

Urmărind cu atenţ ie cele menţ ionate în cursul acestui subcapitol, reiese clar cineanume este responsabil pentru fiecare sarcină şi identificarea personalului necesar

devine mult mai uşoară.

a) Recrutarea personalului voluntar

Planificarea acţ iunii poate fi strălucită; însă fără un personal corespunzător care

să se ocupe de organizare, manifestarea va fi mau puţ in satisfăcătoare. Se va elabora

un plan şi un program de timp privind recrutarea unor grupe de voluntari în domeniile

unde este nevoie de ajutor. O dată formată grupa de sprijin, se stabilesc şi se distribuie

sarcini individuale.

In funcţ ie de nivelul competiţ iei sportive şi al vârstei participanţ ilor, sursele

potenţ iale de voluntari pot fi:

• părinţ i, participanţ i la program;

• sportivi care nu participă direct la competiţ ie;

• oameni de afaceri;

• grupuri profesionale (medici, jurişti, contabili, etc.);

• elevi şi studenţ i (mai ales de la educaţ ie fizică);

• personal militar care locuieşte în zonă;

• membrii altor organizaţ ii şi cluburi sportive;

• cadre didactice din şcoli, licee şi facultăţ i;


21/24

21

• grupuri de cetăţ eni în vârstă (pensionari);

• membri de sindicat;

• adulţ i care participă la programele sportive pe plan local, etc.

Pentru angajarea unor persoane se vor stabili proceduri specifice de angajare cu

referire la: calificare, program de lucru, forme de remunerare, condiţ ii pe care trebuie să

le îndeplinească fiecare la locul lui de muncă, etc.

b) Repartizarea sarcinilor

Se numesc responsabili care să conducă diversele comitete (comisii) de care

este nevoie (finanţ e, cazare şi masă, sosiri-plecări, transporturi locale, tehnică,

medicală, etc.) şi se elaborează o listă de control cu sarcinile principale de serviciu

pentru întregul personal. Listele de control pot include programul de lucru şi orarulpentru sarcinile care trebuie duse la îndeplinire.

Pentru sarcinile pe care personalul nu le cunoaşte, care sunt greu de ţ inut minte

şi a căror execuţ ie corectă este importantă se vor pregăti îndrumări scrise. Înainte, pe

durata şi după competiţ ie trebuie să funcţ ioneze o reţ ea clară de comunicare; toţ i cei

angrenaţ i trebuie să ştie cui se vor adresa şi în ce problemă. Pentru competiţ iile de

mare anvergură se va organiza “un cartier general” cu personal permament, care să

servească reţ eaua de comunicare.

c) Supravegherea personalului

O greşeală curentă a managerilor fără experienţă este că ignoră supravegherea

personalului.

Supervizarea reprezintă o fază esenţ ială pentru ca planurile elaborate să fie

respectate de către toţ i cărora li s-au delegat responsabilităţ i.

Supravegherea înseamnă controlul, îndrumarea şi conducerea personalului în

cursul desfăşurării activităţ ii. Nu înseamnă scormonirea după greşeli sau aspectele

criticabile, ci identificarea unor căi pentru facilitarea atingerii scopurilor propuse.

O supraveghere corespunzătoare cuprinde trei etape:

a) Fixarea unor cerinţ e/norme clare privind îndatoririle personalului angajat şi

voluntar;


22/24

22

b) Evaluarea activităţ ii unei persoane pe baza cerinţ elor amintite;

c) Luarea de măsuri pentru a corecta activităţ ile care nu ating standardele

propuse;

d) Remunerarea şi/sau eviden ţ ierea personalului

Plata cu promptitudine a personalului angajat şi temporar este foarte importantă

şi de asemenea respectarea datei convenite. Adesea, oficialii aşteaptă să fie plătiţ i

înainte sau imediat după competiţ ie.

Voluntarii vor fi evidenţ iaţ i (îm mod public, dacă se poate şi prin mass-media)

pentru contribuţ ia lor. Printre posibilităţ ile de evidenţ iere a personalului voluntar se

numără acordarea de tricouri, şepci, care să indice asocierea lor cu evenimentul,

nominalizarea şi fotografia lor în program sau în vitrina cu trofee, etc.După competiţ ie, se vor trimite note de mulţ umire tuturor persoanelor care şi-au

adus contribuţ ia la buna desfăşurare a evenimentului sportiv.

Monitorizarea şi supervizarea acţiunilor

O bună planificare este esenţ a desfăşurării unei competiţ ii sportive, dar trebuie

văzut şi urmărit cum sunt puse planurile în aplicare. Pe parcursul desfăşurării

evenimentului se poate uneori constata că nu chiar totul a fost planificat perfect,

apărând diverse probleme dificile, eventual crize. Este normal să apară diverse

probleme dificile când se organizează o competiţ ie; de aceea, este necesară o pregătire

psihologică, cât şi situaţ ională în acest sens. Pregătirea psihologică se asigură prin

previziunea “ineditului”. Pregătirea situaţ ională are în vedere un “inventar de probleme”

specifice competiţ iei, pentru monitorizarea situaţ iilor neprevăzute.

O altă precauţ ie este de a avea oameni în plus, pricepuţ i la toate, care să

intervină cu promptitudine în rezolvarea unor probleme pe măsură ce acestea apar.

De îndată ce “echipele de lucru” sunt integrate în pregătirea şi derularea

competiţ iei, rolul directorului (managerului general) de competiţ ie este de a lua decizii

care să direcţ ionaze şi să împingă înainte grupurile de lucru. Acţ iunile întreprinse


23/24

23

trebuie controlate prin monitorizare şi supervizare pentru a avea siguranţ a că planurile

sunt realizate. Trebuie condus sistemul de comunicare, verificându-se că informaţ iile

ajung peste tot acolo unde trebuie. Este bine ca managerul să reprezinte o sursă de

inspiraţ ie şi de motivaţ ie pentru colaboratorii săi.

Anticiparea anumitor probleme de conducere ajută în rezolvarea lor atunci când

apar, deoarece cu siguranţă ele pot să apară. De exemplu, unii dintre cei desemnaţ i să

îndeplinească anumite sarcini nu le mai pot îndeplini din diverse motive. Lipseşte sau

întârzie un oficial, un cronometror sau un scorer. Vremea proastă dă peste cap tot

programul. Apar defecţ iuni de ultim moment la instalaţ ii sau echipament. Trebuie

rezolvată o dispută sau un conflict între diverse persoane. Şi mai mult ca sigur,

funcţ ionarea mijloacelor comunicaţ ionale va avea de suferit din când în când, făcând

necesare intervenţ ii prompte.Pe măsură ce se desfăşoară competiţ ia, se pot face observaţ ii substanţ iale

privind măsurile de îmbunătăţ ire sau de modificare a organizării evenimentului.

Directorul (managerul) sportiv al unei competiţ ii, îndeplinind funcţ iile de lider şi de

supervizor, nu trebuie să uite motivul sau obiectivul principal al acţ iunilor sale: să-i ajute

pe participanţ ii la evenimentul pe care îl conduce să se bucure de sport şi să

beneficieze de ceea ce le poate oferi sportul.

Manifestarea sportivă trebuie să fie plăcută pentru sportivi, antrenori, oficiali,

părinţ i şi alte persoane care dau o mână de ajutor, ba chiar şi pentru directorul

(managerul) de competiţ ie.


24/24

24

“Capacitatea de a lua decizii este cea care îi separ ă pe lideri de ceilal ţ i oameni”

Bruce Hyland; Merle Yost

“Un conduc ător este un stimul, dar şi o reac ţ ie”

Adward C. Linderman; Social Discovery

“Arta de a comanda nu const ă în a gândi şi a decide în locul şi în rolul tuturor subordona ţ ilor”

F. Foch

“Este un principiu dovedit c ă trebuie s ă înve ţ i s ă ascul ţ i pentru a şti comanda”

Aristotel

“A conduce înseamn ă a ie şi în fa ţă. F ă- ţ i sim ţ it ă prezen ţ a la locul de munc ă. Oamenii vor s ă te

vad ă”

Bruce Hyland; Merle Yost

“Mai bine s ă te consumi, decât s ă rugine şti”

D. Diderot

“E mult mai u şor s ă iei o hot ărâre decât s ă o pui în practic ă”

W. S. Maugham

“Omul care nu este hot ărât s ă- şi asume r ăspunderea în momentele decisive nu trebuie s ă accepte

rolul de şef”

Luben Karavelor

“A conduce bine înseamn ă a asigura viitorul, iar a asigura viitorul înseamn ă a gestiona informa ţ ii”

Marion Harper

“Oamenii de paie pot lua foc”

Balzac

“Suntem ceea ce facem în mod repetat. De aceea, m ăiestria conducerii nu este un act, ci o

deprindere”

Aristotel

managementul competitiei

Documents