Ramona Todericiu2009MANAGEMENTUL NTREPRINDERILOR MICII MIJLOCII

Obiective:Scopul cursului este de a prezenta

potenialul pe care l reprezint pentru economie ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-urile) n dezvoltarea i consolidarea mediului de afaceri ,

ct si

particularittile managementului acestor firme n scopul de a fi conduse de managerii lor eficient i eficace.

STRUCTURA CURSULUICAPITOLUL I. LOCUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII (IMM-uri) N ECONOMIA GLOBAL ,

CAPITOLUL II. PROCESUL DE CREARE A NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII ,

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII Caracteristici ale IMM n RomniaCAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL OPERAIONAL N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII,

CAPITOLUL V. INTREPRINZATORUL ca manager i agent economic,

CAPITOLUL VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII ,

CAPITOLUL VII. MARKETINGUL LA NIVELUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII ,

CAPITOLUL VIII. MANAGEMENTUL RISCULUI,

CAPITOLUL IX. MANAGEMENTUL DE CRIZA, Criza mondiala actuala, criza din 1929-1933, Elemente specifice celor doua crize / similaritati stranii , Cum este afectata Romania de criza?

CAPITOLUL X. IMM si economia bazata pe cunostinte,

CAPITOLUL XI. PERSPECTIVELE NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII,

Modul de examinareStructura notei la aceast disciplin:1 punct: din oficiu4 puncte: examen 5 puncte: activitatea n timpul semestrului2 puncte: participarea activ la seminarii/cursuri3 puncte: elaborarea unor lucrri pe anumite teme

Observaii privind modul de examinareExamenul final va fi unul care pune accent pe nelegerea temelor discutate, pe relaionare, pe creativitate i mai puin pe memorie. Altfel spus testarea va lua forma unor studii de caz, unor exerciii de relaionare, argumentarea unor aspecte cheie i nu se va cere reproducerea simpl a unor definiii sau teorii.Promovarea examenului presupune obinerea unui punctaj de minimum 3 puncte (din 4 posibile).Participarea activ la seminarii presupune seriozitate i respectarea subiectelor de discuie, fr a divaga.Realizarea temelor i susinerea lor n cadrul seminarului este obligatorie, fiind o conditie pentru a putea intra in examen.

SeminariileRealizarea temelor i susinerea lor n cadrul seminarului este obligatorie;Realizarea revistei presei la fiecare seminar: se vor forma echipe care vor lucra mpreun pe tot parcursul semestrului i care vor trebui s comenteze articolele eseniale din urmtoarele publicaii CARIERE, TARGET, MONEY, CAPITAL, BUSINESS MAGAZIN, emisiunea BIZ BAZAR- Antena 1concentrare criza mondiala i cum este afectat Romnia de ea - tendine pe piaa forei de munc

Bibliografia recomandata 1. Borza, A., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002.2. Cook, K., Planificarea strategic pentru ntreprinderile mici, Editura Teora, Bucureti, 1998.3. Crciun, L., Managementul strategic al ntreprinderilor mici i mijlocii, Colecia Naional, Bucureti, 2001.4. Dewhurst, J., Burns, P., Small business management, The Macmillan Press Ltd, London, 1993.5. Russu, C., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucureti, 1996.6. Stokes, D., Managementul micilor afaceri, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2001.7. Popescu,D., Intreprinzatorul de succes. Repere teoretice si pragmatice , Ed.Economica ,Bucuresti, 2005.8. Popescu, D., Competitivitatea ntreprinderilor mici i mijlocii ,Ed. Economica, Bucuresti, 2001.9.Nicolescu,O., INTREPRENORIATUL SI MANAGEMENTUL IMM, Ed. Economica, Bucuresti , 2008.

10. ntreprinderile mici i mijlocii n Romnia: Evoluia general, www.animmc.ro; 11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., Isaic, I. Cartea alb a IMM-urilor din Romnia, Editura Arvin Press, Bucureti, 2003.12. ORDONAN pentru modificarea i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, www.mimmc.ro accesat ianuarie, 2009.13. Butler, D www.mimmc.ro., Dezvoltarea afacerii- Strategia pentru mica intreprindere, Ed. Bic All, Bucuresti, 2005.14. Nicolai, M., Managementul initierii si dezvoltarii micilor afaceri, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti, 200515.http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/charter/index_en.htm16. European Commission European Charter for Small Enterprises 2007 good practice selection17. Istocescu, A. Cultura firmei n contextul intraprenorial, Revista Economia, Seria Management, Bucureti, Editura A.S.E., nr. 1-2/2002

Contextul actualIntegrarea in UE

Criza economica mondiala

ntreprinztorii din ara noastr trebuie s priveasc integrarea european drept o provocare i, n acelai timp, drept un proces de intrare n normalitate pentru economia romneasc.

n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderile romneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspunde oportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu.

IMM-urile sunt coloana vertebral a economiei europene, acestea fiind motivul cel mai ntemeiat pentru a se lua n considerare msurile necesare mpotriva crizei financiare globale i implicaiile asupra sectorului IMM-urilor.

Cand se vor resimti efectele UE?Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive ale aderarii se vor face simtite in urmatorii 2-3 ani de la aderare, prin imbunatatirea serviciilor, a sistemului de sanatate si educatie sau prin crearea unor piete eficiente.

In ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe domenii, este de remarcat faptul ca din cele 19 sectoare analizate, aproape jumatate vor resimti efectele aderarii dupa primul an de la integrare. Printre aceste domenii se numara leasingul, IMM-urile, telefonia, internetul, industria hardware, industria software, etc.

La polul opus, exista domenii care vor resimtii efectele aderarii dupa 3 ani (ex. piata de capital, industria bancara, turismul sau industria HR) dar si pe o perioada mai lunga de timp, 5 ani, asa cum este cazul agriculturii.

Pe cine afecteaza aderarea?

In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti efectele pozitive ale aderarii, pe termen scurt anumite ramuri din economie vor disparea sau isi vor incetini evolutia. |n aceasta categorie intra domeniile mari poluante sau marii consumatori de energie.

Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii va fi cel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri vor trebui sasa-si restrnga activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu vor putea face fata competitiei venite din partea UE.

O problema a Romniei este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, va avea o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-11% din fondurile postaderare.

IMM-uri

Dupa integrarea in UE 60% dintre IMM-uri vor da faliment, indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada de preaderare.

Acest lucru se explica prin faptul ca managerii trebuie sa-si schimbe radical abordarea, standardizarea insemnand nu numai crearea standardelor ci si aplicarea lor. O provocare pentru IMM va fi cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a unui IMM este de 19 ori mai mica dect media europeana. De altfel, IMM-urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE.

Odata cu expansiunea UE in Centrul si Estul Europei, noile state membre sunt obligate sa acorde mai multa atentie dezvoltarii economice, mediului de afaceri si convergentei la standardele economice comunitare. Acest lucru este valabil mai ales in sectorul IMM, fundamentul dezvoltarii economice in cadrul UE si a statelor candidate.

In octombrie 2004, la 6 luni de la aderare, tarile central si est-europene devenite membre UE au avut o surpriza neplacuta. IMM-urile lor (forta pe care se bizuiau sa asigure cresterea economica si eventual expansiunea pe pietele vestice) s-au inchis in numar ingrijorator, iar locul lor a fost luat imediat de filialele companiilor transnationale din UE, devenite castigatoarele nete ale extinderii UE.

Ceea ce s-a intamplat in tarile central si est-europene membre UE, este cauzat de neindeplinirea in practica a celui deal doilea criteriu economic al aderarii, dovenid ca nu au, cel putin partial, capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din UE. Pentru ca standardele de calitate pe care le cere Piata Comuna nu a putut fi atinse de firmele autohtone, s-a apelat la firmele concurente din statele UE.

Oportunitati

La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite.

Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor in si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei declaratiilor vamale si de plata a TVA n vama.Indepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan-europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente in Romania.

Sub conditia imbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.

Riscuri

Dar care sunt riscurile pietei unice?

In primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana.

Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.

Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene n domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta n pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor in unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare.

Analiza comparativa a IMM-urilor din Romania, a celor 10 state recent admise in UE si a celor din UELa nivelul Uniunii au fost inregistrate peste 19 milioane de IMM-uri, care reprezinta 99% din totalul intreprinderilor europene. Acestea reprezinta o permanenta :

sursa de locuri de munca, aproximativ 74 de milioane,de inovatie si crestere economica.

Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti n raport cu IMM-urile din statele recent admise in UE si IMM-urile din Europa , rezulta urmatoarele particularitati ale IMM-urilor din Romania:

majoritatea IMM-urilor din Romania sunt implicate in activitatea de comert, procentul corespunzator la nivel European fiind de 2 ori mai scazut;ramura turism este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8% comparativ cu 5%, respectiv 6%, adica de cca. 8 ori mai slab reprezentata;procentul IMM din sectorul constructii este de 3 ori mai sczut decat media europeana inregistrata in statele recent admise in UE si n Europa;procentul IMM in ramura industrie este 14,4%, comparabil cu cel nregistrat in Europa (10%) si n statele recent admise in UE (12%).

Valoarea medie a productivitatii muncii inregistrata in intreprinderile mici si mijlocii din Romania este de peste 19 ori mai scazuta decat cea inregistrata la nivelul Uniunii Europene.

Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM in totalul fortei de munca angajate in economie, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

Europa-19(Europa-19 = UE-15 + Islanda + Lichtenstein + Norvegia + Suedia) 66%State recent admise in UE - 72%,Romania - 50,5%.

Media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii se prezinta astfel:

Europa-19 - 5,State recent admise in UE - 6,Romania - 4,8

Se poate observa ca in Romania intreprinderile mici sau mijlocii au in medie, mai putin de 5 angajati, situandu-se sub media europeana.

Dintotdeauna, societile au avut perioade de nflorire si momente de criz

n epocile premoderne, atunci cnd existau suficiente spaii fertile nelocuite, crizele economice erau mai puin vizibile. Abia odat cu apariia capitalismului global, crizele economice au devenit nu doar o problem a unui monarh sau a unei elite politice naionale, ci o problem internaional sau chiar global.

Dac n trecut crizele puteau fi externalizate relativ usor (de exemplu, prin declansarea unui rzboi), prima jumtate a secolului XX a artat c riscurile si pagubele pe care le implic operaiunile militare sunt mult mai mari dect oportunitile si beneficiile. n lumea contemporan, rzboaiele calde au ncetat deci s fie prima (s.n.) opiune a unui stat pentru rezolvarea unei crize. Comentatorii economici occidentali au subliniat deja similitudinile ntre problemele de acum ale instituiilor bancare si de credit din Statele Unite si Marea Criz din anii 1929-1933. n secolul XX a existat, n mod cert, o legtur ntre crizele economice si rzboaiele calde. Marea Criz din anii 30 a fost urmat la scurt timp de cel mai devastator rzboi din istorie. Avem, deci, trei evenimente care pot fi asezate n trei coluri ale unui ptrat: dou crize economice si un rzboi. Putem, oare, s tragem concluzia, ca la regula de trei simpl, c ne asteapt un rzboi? Putem face o analogie ntre felul n care se declanseaz, se propag si se sting crizele economice din ultimii ani si felul n care se declanseaz, se desfsoar si se opresc conflictele militare n perioada post-Rzboi Rece. Dac Marea Criz din 1929-1933 are ca termen de comparaie cel de-al Doilea Rzboi Mondial, atunci crizele economice din ultimele dou decenii (criza financiar din Extremul Orient din 1997, criza economic din Argentina, criza din Mexic si, nu n ultimul rnd, actuala stare de febr a economiei mondiale generat de situaia din Statele Unite ale Americii) seamn cu conflictele militare desfsurate n ultimul timp (rzboaiele din Afganistan si Irak, cele din fosta Iugoslavie, cel din Georgia). n ambele situaii, declansarea apare relativ brusc, evoluia evenimentelor este rapid (si chiar spectaculoas!) pe o durat de timp relativ scurt (de la cteva zile pn la cteva luni), dup care asistm la o mobilizare internaional (fie la nivel regional, fie, mai rar, la nivel global), iar criza se localizeaz si se cronicizeaz. Dar, atenie, nu se rezolv!

Dac n perioada capitalismului clasic perioadele de stabilitate si dezvoltare economic erau clare si alternau cu perioade tot att de clare de criz, n epoca postmodern pe care o trim constatm c instabilitatea se cronicizeaz. Punctele inflamabile se afl, practic, aproape oriunde: terorism, gherile, secesiuni, lovituri de stat, intervenii militare mai mult sau mai puin legitime. Controlul internaional al acestor riscuri se exercit, dar el nu este complet. n lumea contemporan, armele cele mai puternice au ajuns att de devastatoare, nct nimeni nu-si poate permite s le foloseasc fr s fie el nsusi afectat. La fel, interdependenele economice conduc la situaia n care nici un stat nu poate evita efectele (si deci si implicarea) unei crize economice din oricare alt stat. Apariia sistemelor si reelelor de calculatoare, ca si a unor programe sofisticate, face ca, actualmente, crizele economice s poat fi transpuse n scenarii, simulate, urmrite, izolate si controlate. Nu pot fi nc eliminate (si probabil acest lucru nu va fi posibil nc muli ani), dar, dac avem ca reper Marea Criz din 1929-1933, trebuie s recunoastem c gestionarea crizelor economice internaionale a progresat. Nu putem spune c ne asteapt un rzboi. Dar costurile crizei vor fi cu siguran aruncate ctre juctorii slabi de pe mapamond. Diversi analisti occidentali au avertizat deja c rile din Europa de Est vor fi deosebit de sensibile la valul recesiunii care va urma.

Cristian Parvulescu: Democratia este amenintata de criza economicaRegimurile democratice sunt amenintate de efectele crizei economice care risca sa devina si o criza politica, a afirmat politologul Cristian Parvulescu in cadrul dezbaterii "Forma si reforma intre politica, constitutie si administratie" organizata vineri de Pro Democratia. "Criza economica ne obliga sa reflectam asupra tipului de regim politic pe care il avem precum si asupra rolului statului in economie. Un tip de capitalism se afla in criza, a produs criza si s-a bazat pe un anume esafodaj politc", a declarat Parvulescu, citat de NewsIn. Politologul a invocat exemplul precedentei crize economice mondiale de proportii, din perioada 1929-1933, care a dus la prabusirea majoritatii regimurilor democratice din Europa si a averizat ca acest lucru se poate repeta. Parvulescu considera drept o iluzie faptul ca democratia romaneasca s-ar fi putut maturiza suficient in doua decenii pentru a fi imuna la vremuri de criza. De asemenea, un sentiment al securitatii democratice indus de apartenenta la UE nu se justifica din moment ce chiar democratia in interiorul Uniunii este supusa unui test dur, cel al crizei economice.

Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.

Bancheri, oameni de afaceri i analiti financiari cred c efectele derapajelor actuale vor fi resimite de pia mult vreme de acum nainte, iar prelungirea crizei internaionale ar putea aduga sare pe ran.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a atras atentia asupra faptului ca gravitatea crizei economice actuale ameninta aproape 20 de ani de reforme economice in tarile Europei de Est.

"Problemele regiunii sunt strans legate de cele din restul Europei, iar solutia consta intr-o reactie coordonata a autoritatilor publice si a institutiilor financiare internationale",

Evoluia recent arat c economia romneasc nu mai poate fi privit desprins de contextul economic global. Ceea ce se ntmpl acum este doar corecia unor evoluii nejustificate din trecut:

creterea disproporionat a salariilor, nesusinut de o cretere real a productivitii, supraevaluarea potenialului de cretere economic de ctre investitori,o valoare a leului nejustificat fa de euro (3,11 vara trecut), avnd n vedere indicatorii macroeconomici. Acest proces de corectare poate deveni ngrijortor dac, n contextul actual de instabilitate economic global, investitorii strini nu mai vd n Romnia:

o pia de ncredere, cu randamente sigure, superioare celor din pieele mature.

n acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirecionnd fondurile ctre alte piee.

ngrijorrile oamenilor de afaceri i analitilor nu se opresc la deprecierea leului:

adncirea deficitului de cont curent,inflaia, scumpirea creditelor i incapacitatea de a atrage fonduri structurale de la Uniunea European

vin s completeze tabloul ntunecat deja de perspectiva unui an electoral cu msuri guvernamentale imprevizibile.

Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura.

Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora.

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33?Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:

da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondialas-a reduscu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit.

nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de cesituatiilenu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a a dus la pierderi de mii de miliarde.

Este o criz financiar, este o criz economic sau avem de-a face cu o adevrat revoluie economic?

La nceputul lunii octombrie publicul larg considera c este vorba doar o criz financiar pe termen scurt. n cursul lunii noiembrie, a nceput s se vorbeasc de o criz economic.Acum suntem actorii i, totodat, spectatorii unei crize economice. Dar semnalele se duc tot mai accentuat spre o direcie destul de clar. Direcia poate fi definit ca fiind restructurarea modului de a face afaceri, trecndu-se la alte tipuri de energie.

Aceste noi tipuri de energie care s nlocuiasc nvechitul petrol pot crea premisele unei adevrate revoluii economice. Nici reducerea administrativ a preului petrolului nu mai poate stvili gaura neagr a crizei. Dac mai avem n vedere i interveniile statului n diferite ri, avnd pretenii avansate de capitalism, putem afirma c direcia este spre o revoluie economic.

Avem de-a face cu o criz de durat, de intensitate sau ambele? Dac n ceea ce privete durata previzionarea este aproape imposibil (dar nu mai puin de 2-3 ani), n ceea ce privete intensitatea propagrii crizei prin globalizare putem afirma c este vorba de o criz cu o puternic intensitate i cu succesive vrfuri de sarcin.

Pentru Romnia primul vrf de sarcin ncepe n ianuarie 2009 cnd ne apucm s pltim datoria extern.

Se impune o ntrebare: cum trebuie s se comporte companiile n acest nou context de ape tulburi. Premisele sunt:

creterea impozitrii la nceputul anului 2009,creterea costurilor la materiile prime i mrfuri, creterea preurilor la utiliti, creterea cheltuielilor bancare, creterea stresului la serviciu i a numrului de accidente, scderea moralului angajailor, scderea puterii de cumprare (sau teama de a cumpra ca rezultat al deflaiei) i, implicit, reducerea drastic a vnzrilor, reducerile de personal, etc.

Actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii EuropeneEconomia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat cea europeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte din decalajul fata de americani. 2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult mai mult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-a prabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro si integrarii mai profunde in UE din Regatul Unit.

3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite un sprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderarea tarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si au sanse mari sa-l castige. 4. Dupa ce a respins prin vot popular tratatul de reforma constitutionala a Uniunii, Irlanda va organiza un nou referendum in acest an, iar in sondaje se pare ca situatia s-a schimba radical in favoarea Bruxellesului din cauza situatiei economice nefavorabile.

5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni. 6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor. 7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.

8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata proprie puternica este indispensabila pentru acest scop.

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza economica. Sute de mii de someri, mii de firme intrate in faliment si productii reduse chiar si la jumatate. Asa arata anul 2009, descris de specialistii din domeniu. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca, pana la sfrsitul anului, vor fi 550.000 de someri. Vom vedea abia in august si spre sfarsitul anului ce inseamna cu adevarat criza financiara, cand situatia se va inrautati considerabil, sustin specialisti din piata.

In acest context, din totalul falimentelor inregistrate in randul IMM-urilor, peste 90% sunt cauzate de sechestrele impuse de stat prin administratiile financiare si doar 10% sunt initiate de catre firme.

Corespunzator scaderii ofertei interne, Guvernul considera ca este de asteptat, in aceasta varianta:

ca dezechilibrele externe sa se adanceasca,deficitul comercial sa se majoreze, iar deficitul de cont curent eventual sa isi mentina ponderea la un nivel comparabil cu cel din 2008, in loc sa se reduca ca pondere in PIB.

Restrangerea activitatii se va reflecta in scaderea competitivitatii economice si intr-o rata a somajului mai ridicata decat in scenariul de baza.

Scenariul de risc mentine insa ipoteza unui efect pozitiv al masurilor anticriza prevazute in proiectul de buget, de circa doua puncte procentuale.

Deficitul de cont curent masoara iesirile nete de valuta din economie Deficitul comercial diferenta dintre valoarea exporturilor romanesti si cea a importurilor (intrrile de valut sunt mai mici decat iesirile)

Probabil ca urmatorii doi- trei ani vom asista la o reasezare a pietei, astfel incat vor disparea managerii incompetenti, dar si anagajatii neseriosi sau slab pregatiti, dar aflati pe posturi bune.

Anul acesta o sa fie unul dintre cei mai grei ani pentru intreprinderile mici si mijlocii, din cauza ca problemele intampinate de marile companii, victime ale crizei financiare, se vor rasfrange asupra IMM-urilor.

Ministrul"Am cerut 0,4% din PIB, dar am primit numai 0,2%, adica 280 milioane euro. Din acestia 0,34% vor fi alocati functionarilor ministerului, iar restul vor merge la capitalizarea CEC si EximBank". Astfel, CEC va primi o capitalizare de 900 milioane lei, iar Eximbank 170 milioane lei, fondurile alocate capitalizarii celor doua banci vor fi folosite de acestea numai pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. In plus, 100 milioane euro vor fi alocati pentru capitalizarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri. Indiferent de domeniul de activitate, majoritatea agentilor economici raporteaza probleme in ceea ce priveste cererea de produse si servicii, angajarile, dar si accesul la finantare. "La nivelul IMM-urilor, impactul crizei este substantial, aceste entitati economice fiind afectate atat in ceea ce priveste cererea de produse si servicii pentru piata interna, cat si cererea pentru piata externa, in special cererea care vine din spatiul UE",

Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elemente reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un impact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana si acele organizatii care functionau eficient, au intrat in expectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor: productie, angajari, investitii, etc.

Sfaturi pentru IMM-uri

Restrangerea cheltuielilor de administrare si totodata micsorarea costurilor de functionare, reprezinta masuri prioritare si rapide pe care antreprenorii le pot aplica in programele de revizuire a cheltuielilor.

Atentie asupra obiectivului de investitie pe care il aleg firmele in aceasta perioada si recomandarea de a investii numai acolo unde considera ca produsul are succes pe piata.

Sa caute solutii pentru a se mentine pe piata, prin aplicarea unui nou plan de marketing si sa se indrepte catre noi clienti, fie in tara, fie in strainatate.

In plus, sa incerce pe cat posibil sa nu se indatoreze !

In raportul anual din sectorul IMM-urilor, realizat de Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, in 2007, numarul IMM-urilor a crescut cu peste 18% fata de anul 2000.

Anul 2009 - intre faliment si oportunitate pentru IMM-uri

Efectele crizei financiare mondiale s-au simtit si la nivel local in ultimul trimestru din 2008, insa majoritatea antreprenorilor au declarat ca rezultatele obtinute anul trecut nu difera prea mult de ceea ce au estimat initial.

Anul 2009 este insa mai greu de previzionat. Pentru cei mai multi intreprinzatori, acesta inseamna: scaderea incasarilor, riscul intrarii in blocaj financiar, provocarea gasirii de surse alternative de finantare sau finantarea din surse proprii, scrie Business Standard.

Primele IMM-uri care vor avea de suferit vor fi cele care:

nu si-au facut un plan de afaceri, nu sunt suficient capitalizate si care depind, prin contracte, de marile intreprinderi.

Daca statul nu ia unele masuri in ceea ce priveste finantarea, in cateva luni vor incepe sa aiba probleme si IMM-urile care au intrat in criza cu ceva bani. In Romania, nu cred ca exista IMM-uri suficient capitalizate, incat sa reziste pe toata perioada crizei.

Cu siguranta, anul 2009 va fi foarte greu, iar problemele se vor accentua, in cazul in care criza se va prelungi si in anul urmator.

2009 va insemna, ca organizare bugetara, patru ani. Se va revizui bugetul trimestrial, iar estimarile de pe un trimestru nu vor semana cu celelalte.

In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM va depinde foarte mult de modul in care intreprinzatorii isi vor gandi proiectul pe termen lung.

In opinia specialistilor, pe langa faptul ca vor disparea dintre IMM-urile existente, cel mai mare pericol va fi sa nu mai apara altele noi !!!!!!Aici cred ca este mai importanta ca oricand expertiza consultantilor. In prezent, doar 5% dintre IMM-uri apeleaza la consultanti, dar consider ca folosirea lor ar trebui sa devina o obisnuinta. Cred ca nisele pe care se vor dezvolta noi afaceri in perioada crizei ar putea fi recuperarea de credite, prestarile de servicii sau consultanta

La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona.

Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate.

Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata!!!!!!!!!!!!!

Fondul Monetar Internaional vede un an dezastruos pentru Romnia, cu o scdere economic de 4% i deficit bugetar de 4,7%.Raportul FMI, tradus n bani: Romnia srcete cu 11 miliarde de euro

Ce nseamn ns n bani o cretere negativ de 4%?

Anul trecut, PIB-ul Romniei a fost de 504 miliarde de lei, iar bugetul pe acest an, construit pe o cretere de 2,5%, ia n calcul un PIB de 579 de miliarde. La o scdere de 4%, PIB-ul se va contracta pn la 533 de miliarde, adic Romnia va produce, n acest an, cu 46 de miliarde de lei mai puin, adic 11,5 miliarde de euro.

Bugetul pe acest an presupune cheltuieli angajate de circa 200 de miliarde de lei, adic 34,5% din PIB, cu un deficit de 2%. inta de 2%, la care iniial Guvernul nu voia s renue cu nici un chip (dac scad veniturile, vor scdea i cheltuielile spune ministrul Pogea, nu mai trziu de luna trecut) a fost ulterior crescut, pe surse pn la 3,5%, nivel avut n vedere la rectificarea bugetar care e musai s fie fcut.

FMI vine cu o prognoz de deficit bugetar de 4,7%, dar, deocamdat, nu se tie dac acest nivel va fi i luat n calcul la refacerea bugetului i nici mcar dac va fi agreat de Fond n negocierile pe marginea acordului de mprumut. n cazul n care ambele condiii vor fi ndeplinite i pe baza scenariului de scdere economic.

Raportul ntocmit de FMI asupra economiei, pe baza cruia se va negocia acordul de mprumut, prevede scdere economic de 4% i deficit bugetar de 4,7%, potrivit unor surse oficiale apropiate discuiilor cu Fondul.Concluziile Fondului, care vor aprea peste cteva zile n documentul ce va fi dat publicitii de ctre FMI, sunt mult mai proaste fa de ultimele prognoze ale autoritilor romne: recent, ministrul Finanelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o cretere economic negativ de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale s declare pentru agenia de tiri NewsIn c deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel n buget, fiind considerat deja nerealist.

Ce spun analitii

Dac economia Romniei scade cu 4%, e foarte dramatic.

Statul trebuie s fie atent acuma, s nu mreasc taxele. Dac fiscalitatea crete, n condiiile unei restrngeri att de puternice a economiei, n sectorul privat nu vor mai rmne bani.

Cel mai indicat ar fi s taie cheltuielile bugetare, a declarat pentru Cotidianul Peter de Ruiter, partner la PricewaterhouseCoopers. Bogdan Baltazar a spus c, n varianta n care scenariul de scdere cu 4% este cel mai ru, evaluarea FMI este posibil s fie corect.

Nicolae Chidesciuc, analist al ING, crede c e nevoie de austeritate. Odat cu acceptarea unei contracii, condiiile pe care le vom ndeplini vor fi mai dure. E bine s recunoatem deteriorarea situatie economice. Credem c FMI va fi destul de pesimist cu Romnia i nu va accepta un deficit bugetar de peste 4%. Prognoza noastra pentru creterea economic este de minus 3,5%. O austeritate economic pronunat este necesar crede Chidesciuc.

Evolutia economiei

Premise

IMM-urile reprezinta cel mai dinamic si mai profitabil sector din Romania,

IMM-urile reprezinta singura alternativa de dezvoltare in conditiile restructurarii, eliminarii monopolului si privatizarii economiei romanesti,

IMM-urile reprezinta singurul sector capabil sa creeze locuri de munca si sa absoarba forta de munca provenind din sectorul de stat,

IMM-urile reprezinta sursa principala pentru formarea clasei de mijloc cu rol decisiv in asigurareastabilitatii politice si economice a Romaniei.

P. Drucker spunea c micile afaceri reprezint catalizatorul principal al creterii economice.

Aceste mici afaceri contribuie n bun msur la realizarea unor obiective fundamentale ale oricrei economii naionale.

ntreprinderile mici i mijlocii reprezint un factor de dezvoltare foarte important n economia fiecrei naiuni.

Avantajele acestora constau n flexibilitatea forei de munc, n legturile lor strnse cu mediul local.

Integrarea Romaniei in UE presupune faptul c ntreprinderile romneti, trebuie :

s devin capabile s concureze fr restricii ntr-o imens pia european si internationala;s dobndeasc acel avantaj competitiv pe propria pia.

n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderile romneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspunde oportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu.

ntreprinztorii din ara noastr trebuie s priveasc integrarea european drept o provocare i, n acelai timp, drept un proces de intrare n normalitate pentru economia romneasc .

Guvernul recunoate importana consolidrii capacitii ntreprinderilor mici i mijlocii n scopul creterii competitivitii lor ntr-o pia global.

Evoluiile recente pe pieele financiare i impactul lor asupra sectorului IMM-urilor aduc o dovad n plus c guvernele rilor membre ale UE nu trebuie s piard din vedere sprijinul pentru sectorul IMM-urilor, n eforturile lor de a stabiliza sistemul bancar, aflat n plin criz financiar global.

IMM-urile sunt coloana vertebral a economiei mondiale, acesta fiind motivul cel mai ntemeiat pentru a se lua n considerare msurile necesare mpotriva crizei financiare globale i implicaiile asupra sectorului IMM-urilor.

Experiena Uniunii Europene demonstreaz clar c sectorul IMM poate :

s aib o contribuie substanial la realizarea produsului intern brut, s creeze noi locuri de munc i s stimuleze creterea exporturilor.

IMM au abilitatea de a rspunde n mod flexibil pe piee puternic competitive i de a se adapta rapid la schimbrile structurale i ciclice ale economiei globale.

Un sector al IMM- urilor bine dezvoltat poate astfel, s sprijine stabilitatea i creterea macro-economic.

Msuri pentru a accelera creterea sectorului IMM.

Aceste msuri au fost menite :

s creeze un mediu de reglementare permisiv, favorabil, att din punct de vedere legislativ, ct i din punct de vedere fiscal; s furnizeze ajutor financiar pentru dezvoltarea i susinerea IMM; s mbunteasc competitivitatea i s stimuleze dezvoltarea culturii antreprenoriale.

Msurile au avut ca efect un numr semnificativ de rezultate, cum ar fi: creterea pn la 60% a contribuiei sectorului IMM n PIB; creterea contribuiei IMM n total exporturi pn la 24,4% ;asigurarea a 50,5% din totalul forei de munc.

Majoritatea IMM din Romnia, la fel ca i n rile membre, sunt micro-ntreprinderi, acestea reprezentnd 91,2% din numrul total de IMM.

Dezvoltarea i consolidarea IMM depinde n mod esenial de achiziia de noi echipamente, tehnologii i know how care s permit adaptarea produciei la cerinele Pieei Interne.

Extinderea activitilor nalt tehnologizate, realizarea de produse cu valoare adugat ridicat n industria prelucrtoare rspund dezideratului de coeziune economic, necesitnd ns investiii considerabile.

Dat fiind competiia acerb de pe Piaa Intern i nivelul crescnd al exigenelor consumatorului, ntreprinderile din Romnia vor trebui s:

mbunteasc calitatea produselor i a serviciilor oferite, contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securitii i proteciei consumatorului i al mediului,s-i sporeasc eforturile pentru accesul pe noi piee. Implementarea voluntar a standardelor europene i certificarea produselor de ctre ntreprinderi reprezint un exemplu de bun practic care i-a dovedit eficiena pe pieele dezvoltate, contribuind la creterea schimburilor comerciale. introducerea sistemelor de management al calitii i mediului este o investiie care contribuie la facilitarea accesului produselor i serviciilor romneti pe Piaa Intern i pe tere piee,existena n Romnia a unei infrastructuri de certificare adecvate este o condiie fundamental pentru procesul de certificare i de implementare a sistemelor de management de mediu i de calitate de ctre firme.

Sectorul IMM angajeaz aproximativ 54% din totalul forei de munc, dar productivitatea sectorului este mult mai sczut dect cea a ntreprinderilor mari.

Productivitatea sczut a sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii se explic prin faptul c un procent semnificativ al acestora utilizeaz echipamente de producie depite, altele, nendeplinind cerinele de calitate ale UE, datorit lipsei de investiii n tehnologii moderne.

n acest context, sectorul IMM are nevoie imperativa de un sprijin adecvat.

Obiectivul specific al domeniului - consolidarea i dezvoltarea sectorului productiv din Romnia, va fi atins prin: valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere i modernizare, prin:

achiziionarea de tehnologii i echipamente noi, licene i know-how;inovarea proceselor de producie i a produselor;adoptarea standardelor internaionale i certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc);accesul pe noi piee;promovarea dezvoltrii durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului imbuntirea competitivitii internaionale.

Romania se situeaza sub media Uniunii Europene in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii /IMM/.

In UE sunt inregistrate 52 IMM-uri la mia de locuitori, in timp ce in Romania acest indicator este de numai 14 IMM-uri/ 1.000 locuitori.

De asemenea, in Romania se inregistreaza o rata scazuta de infiintare a noilor firme dei este nevoie de mai multi intreprinzatori care s i asume riscul infiinrii de noi firme si sa utilizeze oportunitatile pietei.

La nivelul UE sunt 25 de milioane de IMM-uri in care lucreaza peste 100 de milioane de persoane.Totodata, IMM-urile detin peste doua treimi din totalul locurilor de munca din sectorul privat.

Sectorul IMM-urilor reprezinta un puternic element constitutiv al caracterului UE, iar societatea europeana crede intr-un sector puternic al IMM-urilor, datorita :

avantajelor economice de a avea mai multe unitati de productie care sa reactioneze rapid pe o piata foarte dinamica, capabile sa introduca noi tehnologii si sa personalizeze produsele si serviciile,

i faptului ca sunt o garantie a democratiei adaugand ca "acolo unde IMM-urile sunt puternice, societatea are o garantie a democratiei si a viitorului".

Actiunile intreprinse promoveaze trei aspecte cheie :accesul la informatie, accesul la servicii si accesul la finantare si c aceste actiuni trebuie sa se concentreze tot mai mult la nivel local.

Noul document de politic a IMM iniiat de initiat de Comisia European

Documentul publicat n data de 11.11.2005, "Implementarea Programului Comunitar Lisabona, Politici Moderne pentru Dezvoltare si Ocuparea Forei de Munca" creaz cadrul politicii IMM integrnd instrumentele de politica ntreprinderii existente, in mod deosebit Carta European a ntreprinderilor Mici i Planul de aciuni pentru antreprenoriat, asigurnd totodat transparena politicii europene in domeniul IMM i sinergia cu celelalte politici comunitare.

Documentul cuprinde referine la noile provocri din cadrul UE ntr-o abordare:

comprehensiv care se bazeaz pe conceptul "Masuri de sprijin ncepnd cu ntreprinderile mici" (Think small first);inclusiv - care vizeaz toate domeniile orizontale de intervenie pentru IMM;pragmatic - care vizeaz dezvoltarea parteneriatelor ntre Statele Membre i partenerii de susinere a IMM la nivel local/regional.

Documentul are in vedere diversitatea IMM determinata de natura acestora: unele dintre acestea avnd capacitate rapid de cretere alte fiind dependente integral de pieele locale sau regionale.

Astfel politicile pentru IMM trebuie orientate ctre acele iniiative si msuri care s aib in vedere ambele dimensiuni i s contribuie la cretere economic i creare de noi locuri de munc.

Acestea trebuie s valorifice ntregul potenial al ntreprinderilor de la ntreprinderi nou-nfiinate (start-up) i ntreprinderi cu mare potenial de cretere, la ntreprinderile tradiionale care cuprind ntreprinderile tradiionale, respectiv micro-ntreprinderile i ntreprinderile meteugreti, precum i pe acelea ancorate profund social cum ar fi persoanele fizice i asociaiile familiale.

Aciunile specifice avute n vedere sunt:

Promovarea antreprenoriatului i a aptitudinilor profesionale. CE a pornit de la considerentele c nu sunt suficient exploatate capabilitile antreprenoriale i nu sunt stimulate ntreprinderile nou-nfiinate (start-up). Principalele aciuni prevzute sunt:

exploatarea potenialului antreprenorial (dezvoltarea unei imaginii pozitive a antreprenorului n societate i promovarea modelelor de succes);reducerea riscului n afaceri (mbuntirea schemelor de securitate social i a procedurilor falimentului, asumarea riscului in deschiderea afacerilor, reducerea costurilor la nfiinarea companiilor);promovarea transferului afacerilor (promovarea i implementarea celor mai bune practici);reducerea decalajelor in dezvoltarea aptitudinilor (implicarea tuturor factorilor in elaborarea si definirea cursurilor i metodelor implementare. Se vor stabili strategiile naionale de nvare pe tot parcursul vieii n conformitate cu programul cadru "Educatie si Instruire 2010" (Education and training 2010).Reducerea decalajelor va fi finanat in mod susinut prin Fondul Economic i Social);promovarea femeilor antreprenor i a tinerilor ntreprinztori (aceste sunt abordate prin accesul la finanare i reelele de susinere a antreprenoriatului).

mbuntirea accesului pe piee

n prezent nu toate IMM beneficiaz de toate oportunitile oferite de Piaa Intern. Se are n vedere:

utilizarea achiziiilor publice ntr-un sistem transparent;finanarea procesului de implementare a standardelor (obinerea de informaii on-line cu standardele actualizate);folosirea tuturor oportunitilor rezultate din valorificarea drepturilor de proprietate intelectual, incluznd taxele aferente;punerea la dispoziie prin Centrele Euro Info de noi instrumente care s faciliteze cooperarea intre regiunile transfrontaliere;CE va analiza obstacolele n calea exportatorilor pentru a fi stimulat accesul pe piaa internaional;Strategia de acces pe pia a UE va fi conceputa astfel nct s fie nregistrate i evaluate impactul plngerilor formulate de companiile europene n activitatea de export n vederea asigurrii unei implementri adecvate. n acest sens Comisia va susine mbuntirea mediului de afaceri, cooperarea cu statele ne-membre, n special ri candidate i ri partenere ale Politicii Europene de vecintate.

Reducerea birocraiei

Se refer la integrarea principiului "Masuri de sprijin ncepnd cu ntreprinderile mici" (Think small first) i vizeaz:

iniierea de aciuni care s conduc n continuare la simplificarea administrativ care se bazeaz pe recenta Comunicare privind simplificarea mediului de afaceri ;bariere administrative legate n special de creare de locuri de munc examinarea rezultatelor recentului raport privind firmele cu acionar unic i implementarea recomandrilor formulate.utilizarea instrumentelor de politica ntreprinderii oferite prin programul comunitar;ncurajarea IMM n participarea in programele comunitare prin privind reducerea procedurilor i mbuntirea informaiei furnizate;simplificarea procedurilor de ajutor de stat i ncurajarea capitalului de risc i a unor proceduri accesibile pentru promovarea acestuia;simplificarea sistemului de colectare a TVA prin intermediul unui birou unic (one-stop-shop).

ncurajarea potenialului de cretere se adreseaz n principal reducerii decalajelor n ceea ce privete accesul la finanare, cercetare, inovare i tehnologia informaiei i comunicaiilor (TIC).

susinere financiar prin instrumente adecvate. CE va promova o Comunicare privind modul n care se va realiza creterea financiar;susinerea inovrii i transferului tehnologic inclusiv prin participarea IMM n iniiativa EUROPA INNOVA, precum i mbuntirea performanelor de mediu a IMM ca urmare a implementrii Programului de asisten privind conformitatea de mediu;promovarea participrii IMM n cel de al 7 program cadru de cercetare dezvoltare;promovarea e-afaceri si e-nvaare (e-business i e-learning), prin reele TIC ca i dezvoltarea de reele pentru susinerea e-afaceri (e-business). ICT va asigura soluii TIC pentru IMM;dezvoltarea sistemului de analize asupra performanelor IMM prin intermediul "Observatorului IMM" (SME observatory).

ntrirea dialogului i a consultrii cu parteneriireducerea decalajelor de informaii dezvoltarea consultrii n timpi reali. Dezvoltarea unui dialog regulat;crearea unui panel de intervievare a IMM prin intermediul Centrelor Euro Info;promovarea antreprenoriatului i a imaginii IMM prin Conferina asupra antreprenoriatului i artizanatului, precum i promovarea antreprenoriatului n media, susinerea politicilor relevante "Premiile Europene pentru Iniiative Antreprenoriale" (Enterprise Policy Award);mbuntirea cooperrii dintre Statele Membre, n special n iniierea acestei comunicri.

Obiectivul specific - consolidarea i dezvoltarea sectorului productiv din Romnia, va fi atins prin:

valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere i modernizare, prin achiziionarea de tehnologii i echipamente noi, licene i know-how;

inovarea proceselor de producie i a produselor;

adoptarea standardelor internaionale i certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc);

accesul pe noi piee;

promovarea dezvoltrii durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului i mbuntirea competitivitii internaionale.

IMM-urile joac un rol nsemnat n economie din urmtoarele motive:

Supleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic;

ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relativ uor ntr-o reea industrial regional, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea omajului i creterea nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc;

Dimensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei excesive i la evitarea dezumanizrii;

IMM-urile formeaz la nivelul individual un ansamblu mult mai uor de controlat/condus.

Rolul i importana ntreprinderilor mici i mijlocii decurg din anumite trsturi care fac ca ele s fie mai mult dect o miniatur a ntreprinderilor mari, i anume:Ofer noi locuri de munc i constituie un climat propice pentru perfecionarea angajailor, acetia dobndind experiena necesar pentru a se transfera apoi n ntreprinderi mari, unde motivaia n munc este mai mare;

Favorizeaz inovarea i flexibilitatea. Multe produse i procese tehnologice noi au fost create n ntreprinderile mici i mijlocii ntruct ntreprinderile mari, dei au compartimente de cercetare puternice, tind s-i canalizeze eforturile spre mbuntirea produselor existente, pe care s le produc apoi n cantiti mari, obinnd avantaje generate de economia dimensional.

Stimuleaz concurena, adic ntreprinderile mici i mijlocii au un rol activ n crearea unei economii sntoase i competitive. Ele ncurajeaz concurena n ceea ce privete preul, designul produselor i eficiena. Fr existena ntreprinderilor mici i mijlocii, ntreprinderile mari ar deine monopolul pe domenii de activitate.

Ajut la funcionarea ntreprinderilor mari, prin faptul c anumite activiti pot fi mai bine realizate de ctre ntreprinderile mici i mijlocii. Astfel dac aceste ntreprinderi ar fi instantaneu desfiinate, ntreprinderile mari ar fi nevoite s desfoare multe activiti care nu sunt eficiente pentru ele. Activitile care pot fi mai eficient realizate n ntreprinderile mici i mijlocii sunt aprovizionarea cu materii prime i subansamble respectiv distribuia produselor fabricate de ctre ntreprinderile mari.

Fabric eficient produse, respectiv presteaz eficient servicii. Faptul c ntreprinderile mici i mijlocii continu s supravieuiasc ntr-un mediu economic concurenial constituie o dovad a funcionrii lor eficiente. Dac ele ar fi ineficiente i nu ar avea o contribuie util n economie, atunci ar fi nghiite de concurenii puternici.

ntreprinderile mici i mijlocii se pot constitui n urmtoarele domenii de activitate:industria prelucrtoare sub forma: fabricilor de nclminte, fabricilor de jucrii, fabricilor pentru produse alimentare etc. n acest domeniu n rile dezvoltate cu toate c ntreprinderile mari tind s le umbreasc pe cele mici, totui ntreprinderile mici i mijlocii sunt puternice sub aspect numeric;construcii, domeniu n care ntreprinderile mici i mijlocii se pot constitui pentru construcii industriale, administrative, de locuine, etc.;comerul cu ridicata, domeniu n care ntreprinderile mici i mijlocii acioneaz ca intermediare ntre producie i comerul cu amnuntul;comerul cu amnuntul ntreprinderile mici i mijlocii acioneaz ca uniti independente sau ca lanuri de magazine;servicii se constituie ntreprinderi mici i mijlocii pentru: servicii oferite altor ntreprinderi, servicii oferite indivizilor sub forma: ageniilor de turism, curtoriilor chimice, hotelurilor, motelurilor, restaurantelor, saloanelor de frizerie i coafur etc.

Directii de actiuneCrearea de legaturi bi-directionale intre IMM-uri si institutele de cercetare-dezvoltare cu scopul transpunerii in practica a rezultatelor cercetarii,Formarea profesionala continua adresata intreprinzatorilor in domenii precum: management, marketing, contabilitate, resurse umane, comunicare, etc.,Consultanta si acces la informatii gratuit sau la preturi accesibile privind evolutia pietei interne si internationale, precum si oportunitati comerciale, financiare, manageriale si legale ivite,Sprijinirea IMM-urilor pentru accesarea creditelor preferentiale si garantiilor pentru investitii pentru sectoarele importante ale economiei,Eliminarea discriminarii dintre IMM-uri si companiile de stat,Contactul direct intre intreprinzatori si parteneri de afaceri potentiali din Romania si din alte tari,Transparenta deciziilor privind distributia si utilizarea fondurilor acordate de diverse organisme si organizatii pentru IMM-uri.

Cai si mijloace de atingere a scopurilorParticiparea cu reprezentanti la intocmirea strategiei nationale privind IMM-urile,Realizarea unei retele de centre de consultanta si training capabile sa furnizeze aceste servicii catre IMM-uri la preturi accesibile,Intensificarea actiunilor de aparare si promovare a intereselor IMM-urilor printr-o prezenta permanenta in atentia publica prin intermediul mijloacelor mass-media,Initierea si promovarea unor proiecte de dezvoltare sectoriala, regionala si nationala,Sprijinirea activitatilor de transfer tehnologic catre IMM-uri,Realizarea de studii si cercetari privind situatia sectorului de IMM-uri, implicarea acestora in economia nationala, pe piata muncii, etc.

Definirea IMM-urilor, are n vedere urmtoarele aspecte:

dimensiunea afacerii: cifra de afaceri, capital social, numrul de personal, profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numrului de personal).

unitatea de conducere: Confederaia general a ntreprinderilor mici i mijlocii (Confederation General PME) afirm c IMM este o ntreprindere stpnit i condus de 1 persoan. Statisticile arat c 45% au fost create i conduse de una i aceiai persoan.

Intreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in economia europeana. Ele reprezinta o sursa de :abilitati antreprenoriale, Inovare si creare de locuri de munca.

In Uniunea Europeana, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezinta 99% din toate intreprinderile.

IMM - urile

DEFINIREA CONCEPTULUI

IMM-urilor sunt organisme:

cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate

Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro

n SUA ntreprinderile sunt considerate mici i mijlocii dac:numrul proprietarilor (persoanelor) este ntre 1-20; au o localizare geografic bine determinat, managementul este independent, separat de proprietar, cifrele de afaceri se nvrt n jurul a ctorva milioane de $ (comer cu amnuntul: 8 mil $; comer cu ridicata 22 mil $).

n UE criteriul principal este cel al numrului de salariai clasificat pe 3 categorii:micro-ntreprindere: 1-9 salariaintreprinderi mici: 10-99 salariaintreprinderi mijlocii: 100-499 salariai.

Romnia a preluat parial acest criteriu de clasificare micro-ntreprindere: 1-9 salariaintreprinderi mici: 10-49 salariaintreprinderi mijlocii: 50-249 salariai.

Intreprindere Prin ntreprindere se nelege orice form de organizare a unei activiti economice, autonom patrimonial i autorizat potrivit legilor n vigoare s fac acte i fapte de comer, n scopul obinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestri de servicii, din vnzarea acestora pe pia, n condiii de concuren.

Categoria ntreprinderii

NOUA clasificarea ca IMM -urimicrontreprinderi au pn la 9 salariai i realizeaz o cifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la 2 milioane de euro, echivalent n lei;

ntreprinderi mici au ntre 10 i 49 de salariai i realizeaz o cifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la 10 milioane de euro, echivalent n lei;

ntreprinderi mijlocii - au ntre 50 i 249 de salariai i realizeaz o cifr de afaceri anual net de pn la 50 milioane de euro, echivalent n lei, sau dein active totale care nu depesc echivalentul n lei a 43 milioane de euro.

Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se va putea determina daca intreprinderea este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie. Respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu de salariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale.

Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM.

Ce se intampla daca se depaete un anumit prag?

Daca intreprinderea depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de afaceri si activele totale si pragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an, acest lucru nu va afecta situatia intreprinderii. Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul.

Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive.

n funcie de relaia lor cu alte ntreprinderi, raportat:

la capital sau drepturile de vot deinute orila dreptul de a exercita o influen dominant, pot exista trei tipuri de ntreprinderi:

ntreprinderi autonome;ntreprinderi partenere;ntreprinderi legate.

ntreprinderi autonomeO intreprindere este autonoma daca:

Intreprinderea este total independenta, de exemplu nu detine capital social sau drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o alta intreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderea respectiva.Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau o alta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social sau din drepturile de vot in intreprinderea resp.

Daca intreprinderea este autonoma, inseamna ca nu este partenera sau legata cu alta intreprindere.

ntreprinderi autonome

ntreprinderea independenta

ntreprinderi partenereSunt intreprindere partenera? Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte. Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici autonome, nici legate una de cealalta.

DefinitieSunteti o intreprindere partenera daca:

capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egale sau mai mari de 25%, si/sau alta firma detine mai mult de 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale firmei dumneavoastra nu este legata de alta intreprindere. Aceasta inseamna printre altele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie mai mari de 50% ( si vice versa).

ntreprinderi partenere

Cazul intreprinderilor publice ( societati nationale)

O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, individual sau in comun, de una sau mai multe organisme publice.

Motivul pentru aceasta stipulatie este ca parteneriatul public poate oferi acestor intreprinderi avantaje, in special de natura financiara. De asemenea, uneori este imposibil de calculat datele privind numarul de salariati si cele financiare relevante ale intreprinderilor publice.

Investitorii, precum universitatile sau autoritatile publice locale, care au statutul unor organisme publice, conform legii nationale nu intra sub incidenta acestei reguli. Acestia pot detine intre 25% - 50% din actiunile unei intreprinderi fara a-si pierde statutul de IMM.

Cum se calculeaza datele intreprinderilor partenere?

ntreprinderi legateSunt o intreprindere legata?

Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat celalalte doua cazuri.

DefinitieDoua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de legaturi:o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere.O intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de administratie, conducerea intreprinderii sau organismele de supraveghere ale altei intreprinderi.Contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre intreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte.O intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta intreprindere.

Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime. Intrerpinderi legate:

Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de 50% din actiunile sau drepturile de vot la o alta intreprindere si/ sau alta intreprindere detine mai mult de 50% din drepturi in intreprinderea dumneavoastra.

ntreprinderi legate

ntreprinderi legateStabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra.

100% din datele intreprinderii legate trebuie adaugate la cele ale intreprinderii dumneavoastra pentru a se putea determina conformarea cu plafoanele referitoare la numarul de angajati si situatiile financiare prevazute in definitie.

In general o intreprindere stie imediat daca este legata din moment ce in majoritatea statelor membre este ceruta prin lege intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate sau este inclusa prin consolidare in situatiile financiare anuale ale altei intreprindere.

Daca nu tineti situatii financiare anuale consolidate si intreprinderea de care sunteti legati este de asemnenea legata intr-un lant de alta intreprindere, trebuie adaugate la datele intreprinderii dumneavoastra 100% din datele tuturor acestor intreprinderi legate.

ntreprinderi legatentreprinderile legate sunt ntreprinderile ntre care exist oricare dintre urmtoarele raporturi :

o ntreprindere deine majoritatea drepturilor de vot ale acionarilor sau ale asociailor celeilalte ntreprinderi; o ntreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraie, de conducere sau de supraveghere a celeilalte ntreprinderi; o ntreprindere are dreptul de a exercita o influen dominant asupra celeilalte ntreprinderi, n temeiul unui contract ncheiat cu aceast ntreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; o ntreprindere este acionar sau asociat a celeilalte ntreprinderi i deine singur, n baza unui acord cu ali acionari ori asociai ai acelei ntreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acionarilor sau asociailor ntreprinderii respective.

Cum sa calculam datele intreprinderilor legate?

Care este situatia francizelor? Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Acest lucru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele 4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile sunt considerate a fi legate.

n general se contureaz n viaa economic dou tipuri de IMM:

Mica ntreprindere tradiional care de regul: nu are o strategie pe termen lung, are o pia restrns de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor i eventuala linie de dezvoltare sunt transmise prin experien din generaie n generaie.

Noul tip de IMM (IMM-urile moderne):

pun n aplicare o tehnologie de vrf,caut piee noi, se orienteaz spre crearea de produse mai bine adaptate destinaiei lor, produse de calitate superioar nsoite de un service superior mai ales n ceea ce privete fiabilitatea, rezistena i finisajele.

IMM-urile moderne de regul prezint competen n realizarea unui produs complex, competen dobndit fie prin studii de specialitate ale angajailor fie prin aptitudini deosebite i experiena acestora.

Dificultile majore apar din urmtoarele cauze:

probleme de constituire (n primii unu-doi ani de activitate: gsirea de clieni,dezvoltarea de produse etc.);

probleme de consolidare (n urmtorii doi-trei ani: gsirea de personal, delegarea autoritii, controlul ntreprinderii);

probleme de expansiune (n faza urmtoare: gsirea de finanare, concurena pe pia cu ntreprinderi mult mai mari).

Din dimensiunile mici ale acestor ntreprinderi decurg mai multe minusuri:numr mic de angajai; resurse financiare limitate; un colectiv de conducere restrns, compus mai ales din asociaii firmei; n foarte multe cazuri, acetia nva din mers care sunt principalele probleme pe care le presupune activitatea economic; un sector de activitate destul de restrns economic i geografic; spaii de activitate care nu sunt n totalitate corespunztoare tipului de operaiuni desfurate.

Cele mai grave probleme cu care se confrunt o ntreprindere mic pot fi sintetizate ca n lista de mai jos 1) Echipa managerial de cele mai multe ori doar ntreprinztorul nu dispune de competenele necesare ntr-un numr de domenii-cheie. Cazul cel mai ntlnit, poate, este al inginerului care ncepe s se confrunte cu probleme de finanare, promovare, vnzare.

2) ntreprinztorul nu are timp s duc la ndeplinire multe din sarcinile complexe pe care le va presupune evoluia ntreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare limitate, nu poate s recruteze personalul calificat n rezolvarea acelor probleme.

3) ntreprinztorul reacioneaz la probleme atunci cnd apar i mai puin ncearc s le prevad i s planifice msuri profilactice.

4) De regul, ntreprinderile mici nu au experiena necesar pentru a se dezvolta dincolo de graniele sectorului de activitate. Se apreciaz c procentul exporturilor n cifra de afaceri a ntreprinderilor mici este, de obicei, mai mic de 1.

5) Profunda implicare a ntreprinztorului face ca judecata obiectiv s fie adesea dificil.

Perspectivele IMM-urilorDei n ultimul timp acest sector a nregistrat un recul n economia romneasc, se va accentua importana IMM-urilor cel puin din urmtoarele considerente:

Exist o tendin de modificare a ponderilor ntre ramurile economiei naionale n favoarea serviciilor (a revenit la mod activitatea de servicii);S-au creat asociaii care reprezint i apr interesele IMM-urilor (acestea dau semne c funcioneaz). Exemplu: Agenia Naional a ntreprinderilor Mici i Mijlocii (organizaie guvernamental); Au aprut i apar publicaii de specialitate pentru IMM-uri;Au nceput s apar specialiti pregtii n mod deosebit pentru activitatea n IMM-uri;Legea 133/1999 precum i celelalte acte normative i legi sau ordonane au oferit o serie de faciliti pentru IMM-uri (finanare de programe pentru pregtire profesional, faciliti la acordarea de credite, alte faciliti economico-financiare n special impozitul pe profit).

Probleme (neajunsuri) n activitatea IMM-urilor cum ar fi:Managerii (conductorii) nu au pregtirea necesar;

Lipsa resurselor financiare;

Deficienele activitii de marketing;

Pot aprea dificulti n recrutarea personalului;

Pachet salarial (nemotivant) fa de firmele mari;

Sunt mai instabile (rat mare de apariie (creare) i disparie (faliment)).

Consecinele unui faliment sunt prezente:n plan material;

n plan psihologic: de regul un patron care a dat faliment nu se apuc prea repede de o alt afacere;

poate avea i efecte sociale: reducerea locurilor de munc, dispariia anumitor produse de pe pia.

Printre cauzele falimentului unui IMM amintim urmtoarele Caracteristicile ntreprinztorului: lipsa abilitilor sale att n plan organizatoric ct i n plan profesional;

Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum i incapacitatea de a previziona nivelul acestora;

Mediul extern al firmei care i manifest prezena prin factorii si perturbatori.

10 cauze de esec alCam jumatate din micile companii falimenteaza in primii patru ani -o statistica ce genereaza un fior de teama fiecarui intreprinzator. Majoritatea acestor esecuri se aseamana intre ele in cateva puncte cruciale. Amanarea Cand detienti o afacere mica, veti afla ca sarcinile si munca de birou se vor aduna in vrafuri pe biroul dumneavoastra. Amanarea va va creste datoria, si la un moment dat aceasta va poate coplesi. Ignorarea competitiei Loialitatea consumatorului a scazut drastic in ultimii ani. Azi, consumatorii se orienteaza catre locurile de unde pot obtine celel mai bune produse si servicii, chiar daca aceasta inseamna intreruperea unor relatii lungi de colaborare. Monitorizati-va competitorii si nu va fie rusine sa copiati cele mai bune idei ale lor. Si mai mult, dedicati ceva timp pe saptamana sau pe luna pentru conceperea unor metode, produse sau servicii noi pentru firma dumneavoastra. Marketing ineficient sau "alunecos" Contrar cliseurilor, putine produse si servicii se vand singure. Daca nu aveti timp as comercializati produsul cum trebuie, angajati o persoana sa o faca pentru dumneavoastra. Marketingul sustine vanzarea produselor si inputurile financiare. E foarte important sa fie bine facut. Ignorarea nevoilor consumatorului Odata atrasi, consumatorii vor trebui motivati sa ramana. Servicul clienti trebuie sa fie suficient de dezvoltat sa satisfaca clientii. Daca nu este, vor gasi pe altcineva. Incompetenta Angajati oameni care sunt esentiali desfasurarii activitatii. Cand angajati, asigurati-va ca sunt bine pregatiti si capabili sa isi realizeze sarcinile. Tineti minte ca angajatii multumiti devin buni muncitori- incercati sa realizati un mediu de munca ce mentine angajatii multumiti si motivati.

Orientarea multilaterala Faptul ca va pricepeti sa va fabricati produsele si sa va prestati serviciile nu inseamna ca firma dumneavoastra va avea garantat succes. Intreprinzatorii tind sa preia o serie de sarcini de la contabilitate la marketing si resurse umane. Vad prost Pana si cel mai bun restaurant sau magazin de desfacere va da gres daca nu este amplasat unde trebuie. Cand cautati locatia pentru firma, ganditi-na la considerente ca : traficul(cati clienti potentiali trec pe langa magazin in timpul zilei) si facilitatea de a fi gasit(cat de greu le ste clientilor sa gaseasca locul). Probleme financiare Trebuie sa stiti cum sa depistati fluxurile financiare catre si dinspre afacerea dumneavoastra-chiar si o afacere profitabila se va dezechilibra daca ramane fara finantare. In plus, tebuie sa invatati sa faceti prognoze ale fluxurilor care va vor ajuta sa decideti cat de multi bani sa cheltuiti. O abordare ingusta Fiecare are cateva prejudecati cand ncepe o afacere- nu fiti surprinsi sa aflati ca multe din cele pe care le aveti sunt gresite. Cautati mentori care va pot da sfaturi si impartasiti-le ideile inainte sa luati decizii importante. Cititi reviste si carti despre micile intreprinderi, vizitati situri legate de aceasta si relationati cu altii care au aceleasi interese cu ale dumneavoastra. Planificare inadecvata Incepeti cu obiective si termene limita realiste. De exemplu, nu spuneti doar ca vreti sa va mariti cota de vazari. Stabiliti in loc un prag, de exemplu de 50 000 euro pentru vanzarile din sezonul urmator. Dupa care stabiliti in scris care ar fi stapele de a atinge acest prag si stabiliti si termenele limita pentru parcurgerea fiecareia. Consultati-va lista de obiective zilnic si asigurati-va ca faceti ceea ce trebuie ca sa le atingeti.

Atuuri aleDincolo de aceste probleme, ntreprinderile mici dein i o serie de atuuri care, exploatate eficient, pot nltura multe din minusurile aduse de caracterul limitat al resurselor acestor intreprinderi:

deciziile pot fi luate mai rapid fiindc structurile sunt mai simple iar ntreprinderea i poate schimba repede direcia de aciune pentru a valorifica oportunitile mediului;odat luat o decizie, aceasta poate fi mai repede pus n aplicare iar rezultatele pot fi vizibile mai rapid n comparaie cu o ntreprindere mai mare;relaiile dintre ntreprinztorul-manager i angajai au ans s fie mai echitabile iar comunicarea poate fi destul de direct; relaiile profesionale tind s fie mai flexibile, ceea ce ar putea avea un efect benefic asupra moralului angajailor (mediul profesional fiind mai destins);mediul de munc are anse s fie mai bun, angajaii reuind s vad mai repede i mai clar care sunt rezultatele muncii lor; acest aspect se poate transforma ntr-un factor motivator foarte puternic, mai ales pentru a ncuraja angajaii s vin cu idei;ntreprinztorul-manager este aproape de clieni i de pia, n general, acest fapt permind o reacie mai rapid la schimbri.

Succesiunea in afaceri de familie

In mare proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii. Sau afacerea se vinde sau este trecuta mai departe unui conducator din cadrul familiei. Aceasta actiune este una care are puncte tari si puncte slabe, dar in mod cert este o actiune care trebuie facura cu profesionalism pentru a nu pierde din valoarea afacerii. De fapt cel mai bine ar trebui sa vorbim despre managementul riscului in a lasa afacerea unui succesor din familie. Punctele tari : Dedicarea De obicei cei care au afaceri de familie sunt pasionati de acestea, de unde vine si o implicare si o dedicare facuta afacerii superioara. Aceasta pasiune trebuie extinsa la membrii familiei sau la angajati-cheie nemembri ai familiei, care ar putea fi capabili de a prelua intr-o buna zi afacerea. Cunostintele Afacerile de familie au adesea cunostinte tehnice si comerciale pe care concurenta nu le detine. Este preferabil ca acest know-how sa fie pastrat in interiorul afacerii. Flexibilitatea Majoritatea afacerilor de familie au o proiectie asupra modului de desfasurare al afacerii de genul ca ei muncesc acum si pot fi platiti si mai tarziu. Acest lucru le confera un avantaj superior.

Gandirea pe termen lung Majoritatea afacerilor de familie sunt rezultatul unei gandiri pe termen lung, al unei viziuni de afaceri. Luarea deciziilor rapid Intr-o afacere de familie sunt bine stabilite pozitiile si atributiunile lor. Pozitiile cheie decizionale sunt ocupate de unul, maxim doi indivizi. Aceasta da posibilitatea afacerilor de familie de a exploata oportunitatile rapid. Soliditate si mandrie Afacerile de familie sunt adesea organizatii foarte solide si pe care te poti baza. Acesta este un fapt recunoscut de piata. Multi clienti prefera sa faca afaceri cu tipul acesta de companii pentru ca activeaza pe piata de un timp indelungat.

Punctele slabe ale afacerilor de familie

Intruziuni emotionale Desi afacerile de familie dau o valoare adaugata mare afacerii este practic imposibil de anu lasa ca aspecte emotionale legate de familie sa nu se strecoare in desfasurarea afacerii. Aceste probleme pot fi o piedica in calea succesiunii Rigiditatea Desi nu este valabila in cazul tuturor afacerilor de acest gen, rigiditatea exista si se manifesta mai ales in cazul schimbarilor. Fiind bazate pe traditie aceste afaceri tind a nu fi foarte receptive la schimbare. Succesuinea Orice schimbare in management este un proces important dar si dificil si trebuie facut un management de situatie adecvat. Pentru afacerile de familie acesta este un proces mult mai dificil pentru ca inseamna alegerea unui anumit membru al familiei in defavoarea altuia. Afacerea sau familia pe primul loc ? Majoritatea slabiciunilor acestui tip de afacere apare din interactiunea problemelor de familie cu cele de afaceri. Astfel managementul situatiilor acestora va fi cheia succesului pe termen lung ala afacerii. Unele familii au ca stil decizional punerea problemelor de familie pe primul loc. Altele pun afacerea prima. Succesul s-a dovedit a fi de partea celor care au facut o balanta echilibrata a acestor doua aspecte si numai profesionalismul este trasatura care poate duce la realizarea acestei balante.

Modaliti de creare a IMM-urilor

cursul II

Crearea de ntreprinderi face apel deopotriv :

la aptitudinile personale i profesionale ale viitorului ntreprinztor,la contextul economic ambiant, la analiza de pia a proiectului (i,implicit, a produsului sau serviciului oferit pieei), la poziionarea concurenei, la capacitatea financiar a ntreprinztorului, intim legat de politica statului de finanare a ntreprinderilor.

n plus, crearea unei ntreprinderi nu este atributul exclusiv al economistului, finanistului, contabilului sau juristului.

Pentru alegerea formei juridice ideale orice ntreprinztor trebuie s analizeze condiiile specifice ale situaiei sale i s gseasc rspuns la o serie de probleme, cum ar fi:

Natura activitii pe care dorete s o desfoare;Volumul activitii sau al afacerii i posibilitile de extindere a acestora;Suma de bani necesar;Cum poate obine aceti bani;Care ar fi profitul estimat;S fie realist cu privire la calificarea i competena sa n domeniu; experiena sa n domeniu;Partenerii de afaceri;Responsabiliti n caz de faliment;Care sunt taxele pentru iniierea afacerii i nfiinarea firmei.

Principalele forme n care poate fi lansat o afacere sunt urmtoarele:

Societate comercial

Societile comerciale desfsoar activiti n nume propriu (sunt persoane distincte de proprietar), au conducere i sedii proprii. Cele mai cunoscute forme sunt: SNC, SCS, SCA, SRL.

SNC presupune asocierea unor persoane care s-au acceptat reciproc i i recunosc diferite caliti individuale, aportul la capitalul social se face sub forma prilor sociale i obligaiile sunt garantate cu patrimoniul firmei i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor.SCS se nfiineaz prin contract de societate, aportul la capitalul social se face sub forma prilor sociale, a comandita nseamn a participa cu o sum de bani la o ntreprindere, a-i asuma rspunderea fa de creditori pentru eventualele pierderi. Persoana care comanditeaz (finaneaz) afacerea rspunde n limita capitalului adus i se numete comanditar. Cel care se asociaz la ctig i pierdere cu comanditarul se numete comanditat i rspunde nelimitat pentru patrimoniul societii. Obligaiile sunt garantate cu patromoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor comanditai.SCA capitalul social trebuie s fie minim 25.000.000 lei, iar numrul acionarilor minim 5. Se nfiineaz pe baz de contract de societate i statut, obligaiile sunt similare ca la SCS.SRL este o societate de capitaluri cu numr limitat de membrii, capitalul este divizat n pri sociale i este de minim 2.000.000 lei. Se nfiineaz pe baz de contract de societate i statut cu excepia SRL-urilor cu asociat unic unde este de ajuns statutul. Aceast form este cea mai rspndit.

Legea nr. 26/1990 prevede cerine comune privind denumirea societilor comerciale i cerine specifice diferitelor forme de societi comercialeDenumirea societii n nume colectiv trebuie s cuprind numele a cel puin unuia dintre asociai, cu meniunea societate n nume colectiv, scris n ntregime. Dac numele unei persoane strine de societate figureaz, cu consimmntul su, n firma unei societi n nume colectiv, aceasta devine rspunztoare, nelimitat i solidar, de toate obligaiile societii.Denumirea unei societi n comandit simpl trebuie s cuprind numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai, cu meniunea societate n comandit, scris n ntregime. Dac numele unei tere persoane strine de societate sau al unui asociat comanditar figureaz, cu consimmntul su, n firma unei societi n comandit, aceasta devine rspunztoare, nelimitat i solidar, de toate obligaiile societii.Din denumirea societii cu rspundere limitat poate face parte i numele unui asociat, dar denumirea trebuie s reflecte obiectul de activitate al societii i va fi nsoit de meniunea, scris n ntregime, societate cu rspundere limitat sau S.R.L..La societile pe aciuni i la cele n comandit pe aciuni nu exist nici o restricie, doar cerina ca denumirea s fie nsoit de meniunea, scris n ntregime, societate pe aciuni sau S.A. ori, dup caz, societate n comandit pe aciuni.

Denumirea firmei ca element al politicii de promovare Totul ncepe cu numele firmei

Numele firmei este prima informaie pe care potenialul nostru client o aude despre firma noastr. Pentru ca aceast prim impresie s fie i una favorabil, numele firmei trebuie ales cu grij i cu mult discernmnt.

Unele recomandri pot fi avute n vedere:

Utilizarea unor expresii strine poate constitui uneori un dezavantaj, prin dificultile de pronunare a numelui firmei mai ales n cazul comunicrii prin telefon,Numele firmei trebuie s fie pe ct posibil concis, sugestiv, uor de inut minte i mai ales original,Este important s alegem un nume cu identitate proprie, uor de scris sau pronunat n limba romn dar i uor de scris i pronunat n limbi strine dac anticipm c vom avea relaii de afaceri cu strinii. n acest sens este bine de evitat prezena diacriticelor n nume caractere dificil de citit sau scris pentru un strin,Totodat, este bine s tim c legea societilor comerciale face anumite precizri referitoare la numele firmei: de exemplu n cazul societilor cu rspundere limitat numele trebuie s conin o referire direct la obiectul de activitate al firmei,Este bine s alegem 2 sau 3 variante de nume, pentru a avea o rezerv n caz c numele ales de noi este deja nmatriculat sau rezervat la Registrul Comerului ,

Politica de comunicare ncepe cu numele firmei, cu numele produselor, cu tot ce nseamn identitate grafic a firmei (logo, hrtie cu antet, cri de vizit, oferte ale firmei) i continu cu materialele de prezentare a firmei i cu modul de ambalare al produselor.

Firmele tuturor societilor comerciale trebuie s ndeplineasc, cumulativ, urmtoarele condiii: s fie disponibil, adic susceptibil de a fi apropriat de un comerciant. Firma este disponibil atunci cnd nu aparine altui comerciant, prin nregistrarea ei anterioar n Registrul Comerului, pentru acelai obiect social i pentru aceeai arie teritorial de activitate; s fie distinctiv, ceea ce presupune ca firma respectiv s constea ntr-o denumire specific, care s nu fie generic sau uzual, i nici identic sau similar cu alte firme nregistrate anterior n Registrul Comerului, pentru acelai obiect social i pentru aceeai arie teritorial de activitate. De asemenea, nici o firm nu va putea cuprinde o denumire ntrebuinat de comercianii din sectorul public. Orice firm nou trebuie s se deosebeasc de cele existente. Cnd o firm nou este asemntoare cu o alta, trebuie s se adauge o meniune care s o deosebeasc de aceasta fie prin desemnarea mai precis a persoanei, fie prin indicarea felului de comer exercitat sau n orice alt mod; s fie licit, ntruct n virtutea principiilor generale nu se poate nregistra o firm care ar nclca o dispoziie imperativ a legii privind ordinea public sau bunele moravuri i, n general, limitele concurenei loiale; s fie scris, n primul rnd, n limba romn, ceea ce nu nseamn ns c firmele trebuie s fie scrise n mod obligatoriu n limba romn, ci doar n mod prioritar.Pentru a evita ca denumirile societilor nou nregistrare s produc confuzie cu cele anterior nregistrate, Registrul Comerului, nainte de ntocmirea actelor constitutive sau, dup caz, de modificare a firmei, verific la cerere disponibilitatea respectivei denumiri. n cazul n care firma pentru care s-a solicitat verificarea disponibilitii ndeplinete condiiile legii, oficiul Registrului Comerului elibereaz dovada rezervrii acesteia, valabil pentru o perioad de cel mult 3 luni de la data nregistrrii cererii. Dovada va fi lista coninnd firmele anterioare identice sau similare celei rezervate.

Efectul rezervrii este acela c, n acest interval de timp, de 3 luni, nici o alt nou societate comercial nu va putea s se nregistreze cu aceast denumire. La expirarea duratei de valabilitate a dovezii, aceasta nu mai produce efecte, dac societatea comercial pentru care a fost solicitat nu s-a nmatriculat.

Dreptul de folosin exclusiv asupra firmei se dobndete la nmatricularea societii i nceteaz la radierea societii. Acest drept nu se poate nstrina dect mpreun cu fondul de comer la care este ntrebuinat.

Dobnditorul cu orice titlu al unui fond de comer va putea s continue activitatea sub firma anterioar, care cuprinde numele unui comerciant, persoan fizic, sau al unui asociat, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor si n drepturi i cu obligaia de menionare n cuprinsul acelei firme a calitii de succesor. Pstrarea firmei precedente este permis societii pe aciuni, celei n comandit pe aciuni, sau societii cu rspundere limitat, fr cerina menionrii raportului de succesiune.

EmblemaEmblema este un semn distinctiv sau o denumire care deosebete o societate comercial de alte societi comerciale. Spre deosebire de denumire, emblema nu este un atribut de identificare obligatoriu, ci numai opional. La fel ca i firma, emblema trebuie s ndeplineasc anumite condiii, comune tuturor societilor comerciale: s fie disponibil; s fie distinctiv. Orice emblem va trebui s se deosebeasc de emblemele nscrise n acelai registru al comerului, pentru acelai fel de comer, precum i de emblemele altor comerciani de pe piaa unde comerciantul i desfoar activitatea; s fie licit; s fie nsoit n mod vizibil de firma comerciantului. Dac emblema cuprinde o denumire, firma va fi scris cu litere de mrimea a cel puin jumtate din mrimea literelor cu care este scris emblema; s fie scris, n primul rnd, n limba romn. Ca n cazul firmei, Registrul Comerului elibereaz la cerere o dovad de rezervare a emblemei, cu durat de valabilitate de 3 luni.Dreptul de folosin exclusiv asupra emblemei se dobndete prin nregistrarea ei la Registrul Comerului, care poate fi ulterioar nmatriculrii societii, i nceteaz la radierea meniunii referitoare la emblem sau la radierea societii comerciale din registrul comerului. Transmiterea dreptului de folosin exclusiv asupra emblemei se poate face, n principiu, separat de fondul de comer. Dac ns emblema coincide cu firma, se va urma regimul juridic al transmiterii firmei.

Societi n nume colectiv

Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societatii si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Trasaturile acestui tip de societate sunt: numarul minim de membri asociati este 2 - pentru a se putea incheia contractul de societate;capitalul social poate fi orict de mic si este format din aportul asociatilor (in bani si /sau natura ), fiind divizat in parti sociale care, in principiu, nu sunt transmisibile (cu exceptia cazurilor in care, prin contractul de asociere, s-a convenit ca pot fi cesionate);raspunderea asociatilor, pe